Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
gregaritate
supunere
securitate
atractie
protectie
auto-afirmare
personalitatii, iar nevoile (trebuintele) de tip oral sau anal, cat si conflictele legate
de acestea pot afecta formarea personalitatii.
Copilaria propriu-zisa (6-14 ani) Cattell considera ca in aceasta etapa apar relativ
putine probleme psihologice. Autorul considera ca aceasta reprezinta o etapa de
consolidare dupa tumultoasa perioada a micii copilarii. Acum apare tendinta de
independenta fata de parinti odata cu o crestere a tendintei de identificare cu
indivizi de aceeasi varsta.
Adolescenta (14-23 ani)
Reprezinta etapa de dezvoltare cea mai stresanta si cea mai conflictuala. Acum
creste incidenta tulburarilor psihice, nevrozelor si comportamentelor de tip
delincvent. Apar numeroase conflicte legate de nevoia de independenta, autoafirmare si problemele sexuale.
Maturitatea (23-50 ani)
Aceasta etapa este, cel putin la inceputurile sale, o etapa productiva, plina de
evenimente si fericita pentru subiect. Acum se pun bazele si se continua
consolidarea carierei si se intemeiaza familia. Individul devine mai putin fluid, iar
stabilitatea emotionala tinde sa creasca. Se produc relativ putine modificari in ceea
ce priveste structura de interese si aptitudini.
Maturitatea tarzie
Presupune adaptarea persoanei la modificarile fizice, sociale si psihologice.
Sanatatea si vigoarea diminua, o data cu atractivitatea persoanei. Copiii parasesc
familia si pentru prima data persoana intrezareste sfarsitul vietii. Acum se produce,
de regula, o reexaminare a sistemului de valori in jurul carora subiectul si-a centrat
viata. De asemenea, are loc o cautare a eului propriu.
Batranetea (senescenta)
Implica adaptabilitatea la un numar mare de pierderi: decesul rudelor si prietenilor,
pensionarea, pierderea statutului social, precum si trairea singuratatii si
insecuritatii.
In concluzie, Cattell considera personalitatea umana ca fiind predictibila, iar atunci
cand un comportament se poate prevedea, el poate fi controlat.
Desi partizan al determinismului in teoria personalitatii, Cattell nu neaga total
existenta liberului arbitru.
Cattell admite influenta marc pe care o au asupra formarii personalitatii
experientele din mica copilarie, dar nu considera ca individul devine prizonierul
acestor experiente.
De asemenea, el este adeptul dublei determinari a personalitatii: ereditate-mediu.