SIDA reprezinta faza finala a infectiei HIV, caracterizata prin aparitia infectiilor oportuniste si a

neoplaziilor, datorate unei imunodepresii celulare profunde caracterizata prin numarul limfocitelor T
CD4 (helper) sub 200/mmc.
Principalele manifestari clinice care apar n SIDA sunt:

pulmonare
neurologice
oculare
digestive
cutanate
la nivelul cavitatii bucale

Afectarea pulmonara
Manifestarile pulmonare in SIDA sunt foarte frecvente, putand fi cauzate de infectii oportuniste
(pneumocistoza,tuberculoza), infectii bacteriene nonoportuniste (pneumococ, Haemophilus influenzae,
bacili gram negativi) sau localizarea pulmonara a sarcomului Kaposi.
Afectarea interstitiala perihilara bilaterala este sugestiva pentru pneumocistoza. Ea se manifest clinic
prin febra, tuse seaca si dispnee progresiva.
Infiltratele micro sau macronodulare, cu sau fara escavare sugereaza tuberculoza sau sarcom Kaposi.
Tuberculoza imbraca deseori aspect miliariform. Afectarea alveolara sugereaza pneumonie bacteriana
cu pneumococ sauHaemophilus influenzae.

Manifestari neurologice
Manifestarile neurologice in SIDA sunt frecvente, intricate si complexe. Ele sunt cauzate fie de
neurotropismul HIV, fie de localizarea in SNC a infectiilor oportuniste sau a tumorilor.
Atunci cand la un bolnav infectat HIV apar convulsii, cefalee, sindrom meningeean, semne de
localizare sau tulburari psihice se impune efectuarea de urgenta a unui computer tomograf sau RMN
cerebral.
Prezenta de abcese cerebrale multiple sugereaza toxoplasmoza cerebrala, care impune instituirea
terapiei specifice. Absenta raspunsului favorabil la tratamentul anti-toxoplasma ridica suspiciunea de
limfom cerebral.
Manifestarile oculare observate prin examinarea fundului de ochi sunt: retinita necrozanta cu virus
citomegalic, care in absenta unui tratament specific evolueaza spre cecitate si mai rar retinita
toxoplasmozica.

Afectarea digestiva
Manifestarile digestive in SIDA sunt variate:
Diareea cronica, uneori hemoragica, impune cautarea n scaun a bacteriilor (Salmonella,
Clostridium difficile) sau a protozoarelor (Cryptosporidium, Isospora belli). Colonoscopia cu biopsii
multiple ajuta diagnosticul enterocolitei necrozante cu virus citomegalic sau cu micobacterii, precum si
a sarcomului Kaposi intestinal.

 Disfagia sugereaza candidoza esofagiana sau ulceratii virale cu virus citomegalic sau virus Herpes
simplex, care pot fi evidentiate prin fibroscopie esogastrica.
Leziunile duodenale sunt nespecifice si pot fi cauzate de Cryptosporidium, micobacterii sau virusul
citomegalic.

Leziunile cutanate
Manifestarile cutanate reprezinta un capitol important in clinica infectiei HIV, deoarece ele au
incidenta mare, avand deseori valoare revelatoare pentru o infectie HIV inca necunoscuta.
Ele pot avea si valoare prognostica, fiindca aparitia si gravitatea lor este dependenta de numarul de
limfocitelor T CD4.
Manifestarile cutanate se caracterizeaza printr-un mare polimorfism clinic si etiologic, putand fi
clasificate in infectioase si neinfectioase. Dintre cele infectioase mai frecvente sunt cele virale (herpes
bucal sau genital, herpes zoster, Molluscum contagiosum, veruci) si cele fungice (candidoze). Cele
neinfectioase pot fi neoplazice (sarcomul Kaposi) sau non-neoplazice (dermatite seboreice, eczeme,
prurigo, toxidermii etc).

Manifestari orale
Manifestarile bucale sunt frecvente, variate si deseori sunt revelatoare pentru diagnosticul infectiei HIV
si SIDA:

Candidozele bucale

Candidozele bucale sunt cele mai frecvente manifestari bucale intalnite in infectia HIV.
Se apreciaza ca 50-75% dintre pacientii infectati HIV vor dezvolta o candidoza bucala.
Aparitia la un tanar a unei candidoze bucale n absenta unei cauze favorizante (xerostomie,
antibiticoterapie, corticoterapie) obliga la efectuarea serologiei HIV.
Exista patru tipuri de candidoze bucale, care in ordinea descrescatoare a frecventei sunt:
Candidoza eritematoasa, care se caracterizeaza prin prezenta de leziuni eritematoase la nivelul
palatului si fetei dorsale a limbii. Ea reprezinta forma de candidoza care apare cel mai precoce in
cursul infectiei HIV.
Candidoza pseudomembranoasa se prezinta sub forma unor pl?ci albe, deta?abile la grataj, care
lasa zone hemoragice. Ele apar de obicei in stadiul SIDA si sunt localizate mai ales pe limba, palat si
mucoasa jugala.
Candidoza hiperplazica este localizata la nivelul mucoasei jugale, bilateral si consta n aparitia unor
placi albe nedetasabile la grataj. Localizarea retrocomisurala observata in formele clasice este
exceptional? in infectia HIV.
Cheilita angulara sau stomatita angulara apare la unul din 8 bolnavi cu infectie HIV. Ea a fost initial
descrisa la batranii edentati; aparitia ei la un tanar impune efectuarea serologiei HIV. Aceasta se

manifesta sub forma unor crustefisurate, eritematoase, mai mult sau mai putin ulcerate si dureroase,
localizate la nivelul comisurilor bucale.
Diagnosticul clinic al candidozelor este usor. Izolarea candidei este greu de interpretat, pentru ca ea
poate fi prezenta ca saprofit in cavitatea bucala la 20-50% din indivizii sanatosi.

Gingivitele si parodontitele
Gingivitele si parodontitele sunt de obicei bacteriene si n infectia HIV au deseori caracter
ulceronecrotic si hemoragic, fiind refractare la tratamentul uzual. Ele se manifesta clinic prin durere
intensa care impiedica alimentarea si hidratarea paceintului. La examenul obiectiv se
observa eritem gingival linear, leziuni ulceronecrotice gingivale si ale papilelor interdentare.
Etiologia este de obicei polimicrobiana, fiind reprezentata de asocieri de bacterii aerobe si anaerobe.
Mai rar sunt implicati bacilii gram negativi (Klebsiella pneumoniae si Enterobacter cloacae).

Gingivostomatitele ulcerative
Gingivostomatita herpetica este frecvent intalnita. Ea se manifesta prin multiple leziuni veziculoase
sau ulcerative la nivelul mucoasei bucale (gingivale, jugale, palatale, linguale), care se extind deseori
catre faringe, esofag sau catre buze si regiunea peribucala.
Virusul citomegalic poate determina leziuni ulcerative bucale mari si solitare. Primoinfectia HIV se
poate manifesta printr-o gingivostomatita aftoasa severa.
Unele dintre substantele active pe virusul HIV pot determina leziuni ulcerative bucale sau
gastrointestinale (zalcitabina, zidovudina). Etiologia acestor leziuni este de obicei dificil de stabilit.

Leucoplazia paroasa a limbii

Leucoplazia paroasa a limbii este o infectie cronica cu virus Epstein Barr a celulelor epiteliale ale limbii,
intalnita frecvent in cursul infectiei HIV.
Aparitia leucoplaziei paroase la un individ anunta seropozitivitatea HIV in 99,9% din cazuri, fiind deci o
manifestare clinica revelatoare pentru infectia HIV.
Ea apare foarte rar n cursul leucemiilor sau dupa transplante.
Aparitia leucoplaziei paroase la un pacient cunoscut ca seropozitiv HIV sugereaza trecerea bolii din
stadiile pre-SIDA n SIDA. Ea apare de obicei atunci cnd numarul de LT CD4 a scazut la 250/mm3,
fiind intotdeauna un factor de prognostic nefavorabil.
Leucoplazia paroasa se caracterizeaza prin aparitia unor striatiuni albe, verticale, paralele, de
dimensiuni variabile (mm sau cm), nedetasabile, neregulate, localizate mai ales la nivelul marginilor
laterale ale limbii, bilateral.

Ele se extind rareori spre fata dorsala sau ventrala a limbii sau spre mucoasa bucala. Aceste leziuni
sunt in general asimptomatice, rareori exprimandu-se prin arsuri, dureri sau senzatie de corp strain pe
limba.
Disconfortul este mai degraba estetic decat functional.
n functie de localizare, leucoplazia paroasa poate avea aspect neted (plat), ondulat (paros) sau mixt.
Histologic, leucoplazia paroasa se caracterizeaza printr-o hiperkeratoza importanta asociata cu
acantoza la nivelul celulelor balonizate sau koilocitare, precum sii prin absenta vreunei
reactii inflamatorii subepiteliale.
Evolutia poate fi spre regresie spontana in 25% din cazuri, sau spre agravare in majoritatea cazurilor.
Tratamentul este rezervat numai cazurilor simptomatice.

Sarcomul Kaposi bucal

Sarcomul Kaposi este o tumora maligna cu evolutie lenta, care este intalnita cu precadere la
pacientii cu HIV/SIDA.
Jumatate din bolnavii care prezinta sarcom Kaposi cervicofacial au si leziuni bucale, care sunt
localizate mai ales pe palatul posterior si mai rar pe gingii sau limba.
Sarcomul Kaposi bucal este initial asimptomatic, prezentandu-se sub forma unor leziuni eritematoviolacee, care spre deosebire de hemangioame nu dispar la presiune. Biopsia este cea care transeaza
diagnosticul.

Limfoamele si carcinoamele bucale

Limfoamele bucale sunt nonhodgkiniene si se manifesta prin tumefierea rapida a mucoasei bucale si
gingivale. Incidenta lor n infectia HIV nu este bine stabilita.
Carcinoamele celulare scuamoase bucale afecteaza mai ales limba. Incidenta lor este de asemenea
necunoscuta.

Manifestarile de origine necunoscuta

Aceasta categorie cuprinde ulceratiile aftoase bucale, afectarile glandelor salivare si purpura bucala.
Ulceratiile bucale aftoase sunt frecvent intalnite, afectnd 8-10% din pacientii infectati HIV si sunt n
general asociate cu ulceratii faringiene si esofagiene.
Ele sunt localizate mai ales pe palat, sunt persistente si rebele la tratamentele conventionale, dar
raspund bine la corticoterapie. Ele impun deseori efectuarea de biopsii pentru a exclude ulceratiile
neoplazice sau infectioase.