Rezolvare Introducere: Declangarea ,cruciadei tarzii” face din Térile Romane bastioane ale rezistentei antiotomane, adevarate ,porti” ale crestinAtaitii si sporeste preocuparile umanistilor fat de origi- nea gi istoria romanilor. + In secolul al XV-lea, Poggio Bracciolini, secretar al Papalitatii, este printre primii umanisti italieni care sustin cu dovezi originea latin’ a poporului roman, semnaland elementele comune limbii latine si romane si constatand existenta la roménii nord-dunareni a unei traditii referi- toare la descendenta lor dintr-o colonie fondata de Traian. in secolul al XVL-lea, Nicolaus Olahus, ‘umanist transilvanean de faima europeani, in lucrarea Hungaria (1536), este primul care sustine unanimitatea de neam, limba, obiceiuri si religie a romanilor. + in secolul al XIX-lea, argumentele privind romanitatea romAnilor sunt sistematizate de is- torici, aparand astfel teoria autohtoniei. Un argument al teoriei autohtoniei este idea continuitajii dacice confirmata de: dovezi logice {niciun izvor narativ nu vorbeste de distrugerea dacilor); dovezi epigrafice (existau in Dacia romana mai multe unitati militare formate din daci in vremea lui Traian gi a urmasilor sai); toponimia {aproape toate oragele romane poarta nume vechi dacice: Apullum, Napoca); dovezi lingviatice {mentinerea unor cuvinte de origine dacici in limba romana); dovezi arheologice (asezari $i mor- minte dacice s-au descoperit in circa 100 de puncte de pe teritoriul fostei Daeii romane), Un alt argument este faptul ci Aurelian a retras din Dacia doar armata si administratia romana. Dacia a fost parasita din considerente de ordin strategic. Exist doveri ale continuititii daco-romane la nord de Dundre dupa retragerea aureliani: ageziri daco-romane nord-dunirene cunosc o locuire neintrerupt; urme ale unor activitati specifice unei vieti sedentare, incompat Bile cu nomadismul; mentinerea legdturilor cu Imperiul roman dupi 271. + In ciuda dovezilor, in secolul al XVIlI-lea au fost lansate ideile imigrationiste, care contest’ romanitatea romanilor. Printre argumentele teoriei imigrationiste se numér cele conform chrora dacii ar fi fost jexterminati ca popor in timpul rézboaiclor cu romani, cauzA care ar fi contribuit gi la disparitia Yechilor toponimii dacice; Roesler se bazeaz pe o informatie care apare la Eutropius (istoric ro- man din secolul al IV-lea): Dacia... viris fuerat exhausta”. Un alt argument imigrationist este cd tomanizarea nu ar fi fost posibilé in doar cei 165 de ani de stdipanire romani efectiva. in fapt, argumentul nu este valid deoarece romanizarea nu s-a produs doar in etapa stapanirii tomane efective, ci gi prin contactele dintre daci si romani anterioare cuceririi gi contactele dintre daci si romani ulterioare retragerii aureliene. + Vasile Parvan, istoric roman al perioadei interbelice, a organizat o serie de sApAturi arheo- Togice sistematice, in baza cdrora a scris Getica (1926), cea mai important lucrare a sa gio vast sinteza istorico-arheologic&. A reusit sa ilustreze sinteza daco-romana intr-un echilibru perfect, prin temeinicia informatiei literare si arheologice adunate. + Dupa al Doilea Raizboi Mondial, cdnd Romania a devenit stat-satelit al UR.S.S., subiectul etnogenezei romAnilor si a latinitafii lor a devenit o unealta politica. In cea de-a doua etapi a co- munismului (1965-1989), din cauza regimului care folosea trecutul istoric in scop politic si propa- gandistic, ideologia si istoriografia oficial sunt dominate de teorii care minimalizau contributia romanilor ,asupritori” in etnogenezi, ajungandu-se lao adevirata obsesie dacica. Au existat chiar lucrari care sustineau ci dacii sunt primul popor din lume (protocronism) sau ci Ceausescu este ‘urmagul lui Burebista. Coneluzie: Putem conchide cé ideea romanitatii romanilor a avut un traseu sinuos prin isto- Tiografie, fiind sustinuti de istorici gi lingvisti romani si combatuta, din motive politico, de teoriile imigrationiste. Dar, intr-un final, prin argumente de natura lingvisticd, arheologicd, logicd, este dovedit faptul c& poporul roman este un popor latin