Igiena scolarului si

prescolarului.

Cristescu Sinziana-Dana
AMB

Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Scurt istoric
Boli infecto-contagioase. Concept i evoluie
BOLILE CRONICE LA COPII
Bolile i comportamentul copilului
Dereglrile i bolile organelor de respiraie
Profilaxia dereglrilor activitii cardiace
Cauzelele dereglarii de tinuta la copii
Igiena alimentatiei
AFECIUNILE TRACTULUI GASTRO-INTESTINAL
Bibliografie

Scurt istoric

Copilul mic este ca un magnet pentru microbi. Pe oriunde pune

manuta, germenii sunt pregatiti sa se lipeasca de ea si nerabdatori sasi faca de cap prin organismul lui. La varste mici, conceptul de
igiena personala este o enigma pentru copil. Ar prefera mai degraba
sa se scalde in noroi, unde e mai distractiv, decat sa faca baita sau sa
se joace in nisip, decat sa stea la dus. Obiceiurile sanatoase de igiena
se dobandesc in timp si este datoria ta sa il inveti pe cel mic cum sasi protejeze corespunzator sanatatea de atacul germenilor din jur!

Boli infecto-contagioase. Concept i evoluie

Numim boli infectocontagioase sau transmisibile bolile cauzate de

microorganismepatogene (microbi, virusuri) i care se transmit de la
bolnav la omul sntos. Contaminarea seface de cele mai multe ori prin
excrementele bolnavilor (fecale, urin, expectoraie) sau prinobiecte
contaminate (vesel, imbrcminte, cri etc.). Alteori boala se transmite
prin aer (grip,varicel, rujeol) sau prin intermediul insectelor (malaria
prin inari, tifosul exantematic prinpduchi etc.)
Vaccinarea este o metod de imunizare activ de cea mai mare importan
pentru scderea bolilor transmisibile. Prin introducerea in organism, in
doze crescinde, a germenilor atenuai, omorii sau a toxinelor lor, iau
natere anticorpi specifici care apr copilul de imbolnvire.
Vaccinarea B.C.G. (antituberculoas) are ca scop creterea rezistenei
specifice aorganismului fa de infecia tuberculoas
Vaccinarea antivariolic imunizeaz copilul impotriva variolei, boal
eruptiv foartegrav cauzat de un virus.
Vaccinarea antigripal este un mijloc eficace de prevenire a gripei.
Vaccinul este preparat cu virus gripal viu atenuat sau omorit. Se face o
singur injecie subcatanat.

 Scarlatina. Este o boal infecioas acut, caracterizat prin intoxicaie

general, angin,erupii punctiforme i tendine de complicaii.Germenii scarlatinei
sint streptococii B-hemolitici toxigeni din grupa A.Aceast boal se intilnete la
copiii de 3-10 ani sensibili.Izvorul principal al bolii este bolnavul. Infectarea este
posibil pe tot parcursul bolii, insin perioada acut contagiozitatea este mau mare.
Un serios pericol din punct de vedere epidemicprezint cazurile uoare, al cror
numr a crescut mult in ultimul timp.
Difterita. Germinele difteritei este un bacil, izolat de F. Leffer (1884). Microbii
mor sub aciunea luminii solare directe in decurs de citeva ore, iar sub aciunea
luminii difuze in timpde citeva zile.Temperaturile sczute nu ucid microbii nici
intr-un timp indelungat. Rezistenaconsiderabil pe suprafaa obiectelor uscate
(jucrii, creioane, cri) foste in uzul bolnavilor dedifterie sau purttorilor de bacili
difterici.

Tusa convulsiv. Agentul patogen este un microb descoperit in 1906 de

Borde-Jangu. In mediul extern este foarte puin rezistent. Izvorul de
infecie este bolnavul, care devine maipericulos in perioada cataral i
primele sptmini ale celei convulsive. Uneori el devine maipuin periculos,
iar peste ase sptmini de la debutul bolii inceteaz de a mai fi
contagios.Deosebit de periculos in ce privete transmiterea infeciei sint
bolnavii. Infecia se transmite pecale aerian.Se intilnete la copiii de toate
virstele, ins este mai periculoas pentru copiii sub doi anii in special in
primele ase luni de via.

Varicela (vrsatul de vnt) este o boal infecioas acut, insoit de

temperaturridicat i erupii maculo-veziculoase pe piele i mucoase.
Predispoziia copiilor la varicol estefoarte mare, se constat inc din
primele luni de via, ins mai des boala atac copiii pin la 10ani.Agentul
patogen este un virus filtrabil, care in afara organismului moare in citeva
ore.
Parotidita epidemic este o boal infecioas. Se intilnete
pretutindeni, la copiii detoate virstele, ins maximul imbolnvirilor ii
revine virstei de la 5 la 15 ani in anotimpul rece.Izvorul de infecie este
omul bolnav. Virusul se evideniaz in saliv spre sfiritulperioadei de
incubaie i primele 3-5 zile de boal. Virusul se transmite prin aer, ins nu
seexclude transmiterea prin obiectele contaminate cu saliv bolnavului.
Poliomielita (paralizia infantil). Este o boal infectocontagioas
intilnit mai ales inperioada copilriei, caracterizat prin paralizii i
atrofia ulterioar a muchilor. La noi in ar,virsta cea mai atins este intre
6 luni i 5 ani. Boala este datorit unui virus care rezist la frig iuscciune
i se pstreaz timp de mai multe luni in ap i in unt. In schimb, cldura i
uneleantiseptice (permanganatul de potasiu, apa oxigenat, sublimatul) il
distrug.

BOLILE CRONICE LA COPII

Rahitismul reprezint manifestarea clinic a lipsei de vitamina D.

Cauzele sintmultiple.Factorul alimentar. Alimentaia artificial, cu lapte
de vac, favorizeaz apariiarahitismului. La fel, alimentaia unilateral, cu
finoase in exces, cu un coninut insuficient devitamin D. Regimurile
deficitare in proteine (amino-acizi) sruri minerale i grsimi duc
lainstalarea bolii.Factorul igienic. Lipsa de soare, aer i lumin, prin
condiii deficitare de trai sint o cauzimportant. Razele ultraviolete au
rolul de a transforma provitamina D in vitamin activ.Bolile acute i
cronice, tulburrile digestive repetate sint factori cauzali primordiali.
Spasmofilia. Din cauza lipsei de calciu, copiii prezint o stare de
excitabilitatecrescut a sistemului nervos i muscular, descoperit cu
ocaziaexamenului medical. Uneori, mai ales spre sfiritul iernii i
primvara, sau cu ocazia unei stri febrile, boala devine manifest(tetanie).
In aceste cazuri, copiii prezint brusc crize de contractur muscular
(spasme sauconvulsii). Cind spasmul este localizat la muchii laringelui, se
produce brusc greutate inrespiraie, invineirea copilului, pin la asfixie i
moarte. Accidentele spasmofiliei manifeste(tetaniei) sint grave i necesit
internarea, de urgen, in spital.

Bolile i comportamentul copilului

Rujeola (pojarul). Germenul pojarului este un virus filtrat, extrem de

sensibil la aciuneafactorilor fizici ai mediului extern. In afara
organismului omenesc virusul moare repede. Pe ling c este puin
rezistent, virusul pojarului mai este fugace (se rspindete cu curentul de
aer pringaura cheilor, crpturi).Copiii sun 1 an i de virst colar se
imbolnvesc de pojar relativ mai rar.Izvorul de infecie este numai omul
bolnav care-i contagios din prima zi perioadeiprodromale i timp de patru
zile dup apariia erupiilor. Infecia se rspindete prin aer.Imunitatea se
dezvolt in urma bolii i se pstreaz toat viaa. Cazurile de imbolnvire
repetatsint rare.
Rubeola. In ultimii ani acestei infecii i se d atenie ca unei boli care
afectind femeiagravid, poate fi cauzat malformaiilor congenitale la
copil. Agentul patogen al rubeolei este unvirus foltrant instabil in mediul
extern. Izvorul infeciei este omul bolnav. Bolnavul devinecontagios cu 1-2
zile inainte de apariia semnelor bolii. Contagiozitatea crete in perioada
destare a bolii, iar peste 5 zile de la inceputul erupiilor bolnavul se poate
socoti necontagios Infecia se rspandete pe cale aerogen. Sintem de
prere, c femeile gravide bolnave derubeol pot fi izvorul de infecie
intrauterin a ftului. Se imbolnvesc cu precdere copiii de 2-10 ani.

Dereglrile i bolile organelor de respiraie

Defecte ale organelor de vorbire. In copilrie se intilnesc defecte

de voce i vorbire,genante pentru copil in viaa de toate zilele, in
invtur. Cunoscind cauzele de apariie a acestordefecte, le putem
corecta.
Leziuni ale nasului se intimpl de pe urma unei lovituri, ce distruge
scheletul osos nazalsau ptrunderii unor corpi strini in nas (pietricele,
mrgele, diferite boabe .a.). Toate acesteaimpiedic respiraia, modific
sonoritatea vocii in consecina tulburrii funciei rezonatoare a cavitii
nazale.
Bolile cavitii nazale. Polipii constituie nite formaiuni cenuii sau
galbene-roze in meaturile nazale. Ei pot fi extirpai doar pe cale
chirurgical. Respiraia copiilor, care au polipi in nas, este ingreuiat, ei
sufer deseori de dureri de cap, de scdere a memoriei. Astfel de copii au o
reuit slab.
Bolile faringelui. Anghina este o boal infecioas acut, provocat
de streptococ, este insoit de inflamaia amigdalelor palatine. Apare
frecvent de pe urma suprarciriiorganismului, incepe cu indispoziie, febr,
cefalee, frisoane, dureri in muchi i articulaii
Bolile laringelui. Din bolile laringelui fac parte laringita, care este
inflamaia mucoaseilaringelui. Laringita apare de pe urma hipotermiei,
bolilor de rceal, supraincordrii coardelorvocale, fumatului. La inceputul
bolii bolnavul simte c i se usuc in gur, il zgirie in git, apare apoi o tuse
seac, vocea devine rguit sau dispare (afonie).

Profilaxia dereglrilor activitii cardiace

In profilaxia bolilor de inim ocup un loc deosebit antrenarea

copiilor la diverse formede munc fizic i la practicarea sportului
i culturii fizice.Munca fizic dup puterile copilului perfecioneaz
coordonarea micrilor i, pe ling faptul c fortific sistemul
locomotor i circulator, mai asigur i o dezvoltare corect a
activitiisistemului cardio-vascular.Asupra sistemului cardiovascular influeneaz favorabil munca executat la aer
curat.Deosebit de preioas este munca fizic fr supraincordare,
care alterneaz cu ocupaiiintelectuale.
Elevii de virst mic pot face curat in odaie, s aduc citeva lemne
pentru sob, ap, scure zpada, s lucreze in grdin i in
livad. O astfel de munc imbuntete irigarea inimiicu singe i
fortific miocardul.In sporirea nivelului de antrenare a inimii un rol
deosebit revine educaiei fizice isportului, se va ine cont de
faptul c activitatea inimii la copiii de virst colar mic este
incfoarte instabil, aritmic i se tulbur lesne.
Exerciiile fizice abuzive pot provoca tulburri inbuna funcionare a
inimii.De exemplu, schierea, inotul pot fi practicate de la 6-7 ani,
atletica uoar, voleiul de la7-8 ani, pe cind practica de ciclism,
lupt, hochei, fotbal se permite doar incepind cu virsta de10-11
ani. La competiiile sportive copiii sint admii de la virsta de 9-10
ani la numai douprobe: inot i gimnastic artistic; pentru alte

Cauzele dereglrii de inut a copiilor

La copiii de virst colar mic continu procesul de osificare a scheletului

i deconsolidare treptat a aparatului musculo-ligamentar. In aceast
perioad tot sistemul locomotoral copilului se adapteaz intens la condiii
i solicitaii noi.
inuta este poza obinuit in stare ezind, statatic i in mers.
Din deformrile i inutele incorecte intilnite frecvent fac parte inuta
astenic, spatele plat, spatele rotund.
inuta astenic se caracterizeaz prin exagerarea curburilor cervicale i
toracale. Capul copiilor este aplecat, umerii sint trai inainte. Cutia
toracic este 67 retras, scapulele proemineaz, abdomenul iese puin
inainte, picioarele sint uor afectatini articulaiile genunchiului.
Spatele plat se manifest in aplatisarea tuturor curburilor coloanei
vertebrale. Umerii atirn i sint uor adui inainte, abdomenul proemineaz
(mai ales, in partea inferioar).
In caz de spate rotund este deosebit de accentuat curbura toracic a
coloanei vertebrale Umerii sint adui mult inainte, curbura lombar este
intrucitva aplatisat, abdomenul este foarte proeminent.

Igiena alimentaiei

Produsele alimentare, aduse in instituiile decopii, trebuie s fie proaspete

i de calitate bun, s nu conin impuriti i microbi patogeni
.a.Produsele alimentare aduse trebuie supuse unui control sanitar, iar
rezultatele fixate intr-unregistru special. La cea mai mic bnuial in ce
privete calitatea produsul alimentar in cauztrebuie separat de celelalte i
supus unui examen de laborator suplimentar. Fiecare instituie,
ceorganizeaz alimentaia copiilor, trebuie utilat cu frigidere.
Alimentarea cu ap. Instituiile de copii trebuie s fie asigurate cu ap
pentru preparareabucatelor i but, pentru intreinerea igienic a incperilor
i pentru cultivarea deprinderilor igienice la copii. In grdiniele i creele
de zi se prevd 75l de ap, in cele sptminale 100l deap pe zi pentru
fiecare copil.

AFECIUNILE TRACTULUI GASTRO-INTESTINAL

Hepatita virotic (boala Botkin).Hepatita infecioas i cea de inoculare sint
boli virotice asemntoare, caracterizate prinleziunea ficatului i prin
fenomene toxice generalizate. Icterul este unul dintre cele mai
evidentesimptome, ins neobligatorii ale bolii.Se cunosc doi virui de hepatic:
1) a germenul hepatitei infecioase; 2) B germenul hepatitei de inoculare.
O hepatit nu d imunitate pentru alte.
DizenteriaIn ultimul timp agentul patogen al dizenteriei sint i gelele de tip
Zone, care constituie80-85% din toate cazurile de dizenterie confirmate
bactereologic i doar intr-un mic procent seinregistreaz bacterii Tlecsner.
Dizenteria Zone a cptat unele particulariti epidemiologice, s-amrit
importana cii alimentare de transmisie, care d izbucniri, legate mai des de
infectarea laptelui i produselor lactate.Un rol important in epidemiologia
dizenteriei capt germenii rezisteni la medicamentei cu viabilitate mrit in
mediul extern
HelmintozeleHelmintozele sint boli foarte rspindite, cauzate de viermi
parazii (helmini)ce triesc peseama organismului in care se afl. Rolul
principal il joac starea sanitar a localitii,deprinderii sanitaro-igienice i
factorii naturali.Helminii pot parazita aproape in toate organele i esuturile:
tractul gastrointestinal,plmini, singe, sistemul nervos central, muchi, oase.

Bibliografie

1. Antropova M. Igiena colar. Chiinu, 1972.

2. Bisearina V. Pediatrie i ingrijirea copiilor bolnavi. Chiinu,
1979.
3. Cabanov A., Ciabovscaia A. Anatomia, fiziologia i igiena
copiilor de virst precolar.Chiinu, 1977.
4. Petriina O., Popova G. Anatomia, fiziologia i igiena copiilor
de virst colar mic.Chiinu, 1988.