Referat

COMUTAIA CURENTULUI N MAINILE

DE CURENT CONTINUU

Realizat:Iordan Alexandru
Verificat:Profesor univ.dr.ing.Barb Neculai

Comutatia se defineste ca fiind ansamblul fenomenelor ce au loc la trecerea

unei sectii a infasurarii indusului dintr-o cale de curent in alta atunci cand
masina functioneaza in sarcina, IA 0. Rotatia indusului face ca diferitele
sectii ale infasurarii sa treaca succesiv dintr-o cale de curent in alta, cu
schimbarea sensului curentului. Aceasta schimbare de sens a curentului prin
sectia care comuta are loc intr-un anumit interval de timp, in care aceasta
sectie este scurtcircuitata prin intermediul periilor.
1. Variatia curentului in sectia care comuta

Fie o sectie a unei infasurari buclate simple, fig. 2.24, reprezentata la trei momente
diferite de timp, t = 0 , inceputul procesului de comutatie, un moment intermediar t
si sfarsitul accestui proces - timpul de comutatie T k = bk/v , unde bk este latimea
periei, considerata a fi egala cu latimea lamelei de colector, iar v este viteza
periferica a colectorului.

a)

b)

c)

Fig. 2.24
Pentru momentul intermediar, fie b1 = vt latimea zonei din peria 1 acoperita
de perie si b2 = v (Tk - t) latimea zonei din peria 2 acoperita de perie. Daca R p este
rezistenta de contact dintre perie si o lamela, atunci rezistentele de contact
ale periei cu fiecare din cele doua lamele in momentul intermediar au expresiile:

Fie de asemenea Rs rezistenta electrica a sectiei in comutatie si R r rezistenta

conexiunii sectiei la colector.
Aplicand legea inductiei electromagnetice pe conturul inchis format de sectie,
conexiuni, lamele si perie rezulta relatia:

unde
este suma tensiunilor electromotoare induse in sectie in procesul de
comutatie. Rezulta expresia curentului instantaneu prin sectie:

In cazul ideal, definit prin

, denumit comutatie de rezistenta rezulta:

iar cazul superideal, cand Rs + 2 Rr << Rp, denumit comutatie liniara,

Variatia curentului prin sectia care comuta pentru cele doua cazuri ideale
este reprezentata in figura 2.25; se observa ca cu exceptia momentelor de timp 0,
Tk/2 si Tk,

.
Fig. 2.25

Fig. 2.26

Expresiile densitatii de curent in cele doua zone de contact ale periei cu

lamele 1 respectiv 2, fig. 2.24 b) sunt:

unde lp este dimensiunea periei in directie axiala. In procesul de comutatie cele

doua densitati de curent variaza in limitele:

si

Cu notatia

- valoarea medie a densitatii de curent, rezulta marimile:

unde unghiurile 1, 2, m sunt reprezentate in figura 2.25.

Variatia in timp a densitatii de curent in cele doua zone de contact ale periei,
cu lamela 1, J1(t) , respectiv cu lamela 2, J 2(t), in cazul comutatiei de rezistenta este
prezentata in figura 2.26.
Comutatia liniara este apreciata ca o comutatie buna, deoarece densitatea de
curent in zona de contact a periei cu colectorul este constanta, J m. Comutatia de
rezistenta este grabita la inceputul procesului si intarziata la sfarsitul acestuia; se
apreciaza ca fiind acceptabila daca valoarea densitatii de curent nu depaseste
valoarea admisibila din punctul de vedere al efectului termic.
Comutatia optima ar fi aceea pentru care densitatea de curent pe peria 2,
fig. 2.24 c), in finalul procesului de comutatie este nula, adica:

ceea ce conform expresiei generale a curentului i conduce la conditia:

Prin urmare, comutatia optima are loc in conditiile in care suma tensiunilor
electromotoare induse in sectie este egala si de semn contrar cu caderea de
tensiune produsa de curentul Ia in circuitul sectiei.
2. Efectul tensiunilor electromotoare induse in sectia aflata in
comutatie
a) Tensiunea electromotoare de autoinductie, avand expresia:

unde Ls este inductivitatea sectiei, se opune variatiei curentului in sectia aflata in

comutatie,
intarziind procesul de comutatie. Valoarea medie a acestei tensiuni este:

Deoarece

, rezulta:

unde n este turatia, iar K numarul de lamele la colector. Inductivitatea unei sectii cu
ws spire are expresia:

unde li este lungimea ideala a masinii,

, fig. 2.27, permeanta asociata
campului magnetic in crestatura, f permeanta asociata campului magnetic in zona
capetelor de bobina, l f lungimea capetelor de bobina, iar cd permeanta asociata
campului magnetic ce se inchide intre doi dinti alaturati.
Cum ws = N/2K, unde N este numarul total de
conductoare al infasurarii, rezulta urmatoarele relatii de
proportionalitate:

Rezulta ca o valoare redusa a tensiunii electromotoare de autoinductie presupune

un numar redus de spire pe sectie, eventual w s = 1, un numar mare K de
lamele la colector,crestaturi deschise, care au valori reduse ale permeantei cd
si crestaturi de latime relativ mare, pentru ca permeanta c sa aiba valori reduse.
Daca infasurarea are mai multe sectii pe crestatura, u > 1, numarul de lamele la
colector creste, K = uZ, si ca urmare tensiunea electromotoare de autoinductie
scade.
Atunci mai multe sectii comuta in acelasi timp si M s este inductivitatea
mutuala a sectiei considerate in raport cu acestea, atunci valoarea medie a tensiunii
electromotoare de autoinductie are expresia:

Scurtarea pasului infasurarii face ca inductivitatea mutuala M s sa scada,

avand ca efect reducerea tensiunii electromotoare de autoinductie.
b) Tensiunea electromotoare indusa prin miscarea sectiei in comutatie in
campul magnetic de reactie transversala, uert, are indiferent de regimul de
functionare al masinii sensul pe care-l avea curentul in indus inainte de a intra in
procesul de comutatie, fig. 2.28; prin urmare aceasta tensiune se opune comutatiei
curentului.

Fig. 2.28

Fig.

2.29
Opunandu-se comutatiei curentului, ambele tensiuni induse, u eL, si uert, au ca
efect o comutatie neliniara, fig. 2.29. Prezenta lor inrautateste comutatia, in sensul
ca cresterea densitatii de curent la muchia posterioara a periei in raport cu sensul
de miscare poate conduce la aparitia unor scantei la colector.
c) Tensiunea electromotoare indusa de campul inductor ca urmare a decalarii
periilor din axa neutra a polilor inductori, cu unghiul .
3. Mijloace de imbunatatire a comutatiei
O comutatie satisfacatoare, fara scantei, presupune ca tensiunea
electromotoare rezultanta in sectie sa nu depaseasca 1 2V, valoare comparabila
cu caderea de tensiune la contactul perie-colector. Aceasta conditie nu poate fi
realizata intotdeauna numai prin mijloace constructive, care sa asigure reducerea
tensiunii electromotoare de autoinductie si a tensiunii electromotoare datorate
reactiei transversale.
Principalele cai de asigurare a unei comutatii bune, indiferent de regimul de
sarcina sunt :
a) inducerea unei tensiuni electromotoare egala si de sens contrar cu
rezultanta u eL + uert;
b) compensarea campului de reactie transversala a indusului;
c) majorarea rezistentei circuitului de comutatie;
Metodele practice pentru ameliorarea comutatiei sunt urmatoarele:

a1) decalarea periilor in sensul de rotatie la generatoarele de curent continuu

si in sens invers la motoarele de curent continuu; dezavantajul acestei metode este
acela ca compensarea se poate asigura la o valoare bine definita a curentului indus,
de exemplu la curentul nominal;
a2) utilizarea polilor de comutatie plasati in axa neutra a polilor inductori, ale
caror bobine sunt parcurse de curentul indus. Bobinele se conecteaza astfel incat
polii de comutatie sa produca un camp magnetic de sens invers campului de reactie
transversala, fig. 2.31. Polii de comutatie nesaturati pot asigura compensarea totala
a tensiunii electromotoare ueL si uert , indiferent de
valoarea IA a curentului in indus;
b1) compensarea campului de reactie transversala
a indusului, metoda care presupune echiparea
masinii cu infasurari de compensare;
b2) reducerea campului de reactie transversala a
indusului, de exemplu prin crestarea longitudinala a
miezului polilor inductori.

Majorarea rezistentei circuitului sectiei in comutatie, avand

ca efect limitarea curentului in sectia scurtcircuitata de perie, are in vedere materialul si
constructia periilor. Masinile de tensiune joasa utilizeaza perii moi din grafit, care realizeaza un
contact de rezistenta relativ mica cu colectorul. In schimb, cele de tensiune ridicata folosesc
perii tari, din electrografit.

Bibliogrfie
http://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/COMUTATIACURENTULUI-IN-MASINI529.php