Sunteți pe pagina 1din 5

Varietati de tesut conjunctiv

1. Tesuturi conjunctive embrionare

Tesutul mezenchimatos: prezent la embrion si fat


substanta fundamentala abundenta, componenta fibrilara este foarte slab
reprezentata sau absenta, celulele pe care le contine sunt celule
mezenchimale nediferentiate sau celule reticulare
celulele au aspect caracteristic stelat si ofera aspect reticulat tesutului, insa
in stadii mai avansate de dezvoltare aceste celule isi retracta prelungirile
citoplasmatice si incepe procesul de fibrinogeneza, mezenchimul se va
diferentia cel mai frecvent in t conj lax la adult
Tesutul conjunctiv mucos/gelatina Wharthon: prezent in cordonul
ombilical, la adult foarte mica raspandire(pulpa dintilor temporari sau in
nucleul pulpos al discurilor intervertebrale)
substanta fundamentala abundenta, puternic hidratata si de consistenta
gelatinoasa, contine mult acid hialuronic si este PAS pozitiva. Are putine
celule conjunctive, iar componenta fibrilara este si ea redusa numeric si este
reprezentata in special de fibre de reticulina si mai putin fibre de colagen
subtiri
functia indeplinita de acest tesut este aceea de protectie a vaselor ombilicale
impotriva fortelor de presiune externa care le-ar putea afecta

2.Tesuturile conjunctive adulte, sunt caracteristice individului adult si


care se subimpart in 2 categorii:
a) tesuturile conjunctive propriu-zise

Tesut conjunctiv lax


cea mai raspandita varietate, se gaseste in jurul vaselor de sange, in jurul
fibrelor nervoase, formeaza structura de sustinere a epiteliilor si a
mezoteliilor, intra in structura lectomeningelor (piamater si arahnoida),
formeaza corionul si submucoasa tubului respirator, digestiv, urinar etc, intra
in alcatuirea stratului papilar al dermului si umple spatiile dintre organele
interne
microscopic are un aspect relativ dezorganizat pentru ca cele 3 componente
ale sale, celule, fibre, substanta fundamentala sunt prezente in proportii
relative egale, vascozitatea substantei fundamentale este moderata si
aceasta substanta fundamentala include toate tipurile de celule precum si
toate tipurile de fibre (dispozitie in retea)
este foarte bine vascularizat si prin aceasta asigura nutritia epiteliilor prin
populatia celulara pe care o contine indeplineste si functie de aparare
1

imunologica, functie care se manifesta impotriva antigenelor care patrund in


organism fie pe cale directa sau pe cale hematogena

Tesut conjunctiv dens neordonat


dens pentru ca predomina fibrele (collagen),componenta celulara este
formata din putine fibroblaste, substanta fundamentala este redusa cantitativ
fibrele de colagen se orienteaza diferit, aceasta orientare diferita a lor
confera rezistenta crescuta a tesutului la fortele exercitate din orice directive,
el este prezent in dermul profund, corionul aparatului urinar (la nivelul
ureterului si vezicii urinare) si formeaza majoritatea capsulelor de organe
Tesutul conjunctiv dens ordonat
fibrele de colagen au dispozitie paralela una cu cealalta, iar dispozitia se face
in functie de fortele mecanice care actioneaza pe zona respective, in acest
caz tesutul este insa mult mai putin vascularizat, de obicei se hraneste prin
difuziune, acest tesut formeaza structuri care indeplinesc o functie mecanica
si care sunt situate in locul de tractiune si presiune maxima cum ar fi:
tendoanele, ligamentele si aponevrozele
tendonul face legatura intre muschi si os, fibrele de colagen se organizeaza in
benzi groase numite fibre tendinoase in interiorul carora sunt prezente
fascicule de dimensiuni mai mici primare si prin solidarizarea lor apar
fasciculele secundare de collagen, in jurul acestor fascicule exista membrane
de delimitare formate din t conj lax = endotenoniu in jurul fasciculelor
primare, iar in jurul celor secundare membrana = peritenoniu
tendonul este inconjurat la exterior de o alta capsula conjunctiva =
epitenoniu, iar printre fibrele tendinoase se gasesc siruri de celule de tip
fibroblast = tenocite, celule cu nucleu aplatizat si citoplasma extinsa sub
forma unor expansiuni care inconjoara fibra de colagen = prelungiri alare
substanta fundamentala in acest tesut este redusa, ligamentele fac legatura
intre oase, structura histologica este asemanatoare tendonului, dar dispozitia
paralela a fibrelor nu este la fel de riguroasa
in unele localizari (ligamentele intervertebrale unde este necesara o
elasticitate crescuta) printre fibrele de colagen sunt prezente si fibre elastice,
iar aponevroza formeaza si este o structura membranara de protectie
localizata la exteriorul muschilor, fibrele de colagen paralele intre ele sunt
insa dispuse pe mai multe planuri, intre planuri diferite existand un unghi de
90 de grade, solidarizarea dintre acestea facandu-se cu niste fibre de ancoraj
care imbunatatesc rezistenta la tractiune a acestui tesut, substanta
fundamentala este putina si celulele reduse numeric
2

Intr-un t conj pot sa predomine nu numai fibrele de colagen, ci si celelalte


tipuri, de exemplu atunci cand fibrele de reticulina sunt cele predominante
denumim tesutul conjuctiv reticular, care la randul lui se prezinta sunt 2 forme:

T conj reticular spongios (neordonat) contine numeroase fibre de


reticulina organizate intr-o retea tridimensionala pe care se ancoreaza
atat celulele reticulare dar si alte tipuri de cellule (limfocitele), substanta
fundamental este relativ putina, asigura suportul morfologic pentru
variate tipuri celulare si filtrarea fluidelor (limfa, sange)
Localizarea: alcatuieste stroma organelor hemolimfopoetice cu exceptia
timusului, prezent si in mucoasa digestiva, respiratorie, precum si in jurul
sinusoidelor hepatice
T conj reticular lamelar (ordonat) presupune predominanta fibrelor de
reticulina cu orientare paralela care alcatuiesc lamele membraniforme
Localizarea: structura membranelor bazale, structura glandilemului, in
jurul adipocitelor si al fibrelor musculare
Tesuturile conjunctive in care predomina fibrele elastic (t conj elastic): pe
langa predominanta fibrelor de elastina in acest tesut pot fi prezente si putine fibre
de collagen, in populatia celulara gasim fibroblasti redusi numeric, citoplasma putin
abundenta si nuclei ovalari
Tesutul conjunctiv elastic neordonat: in care fibrele elastice sunt dispuse fara o
orientare precisa este destul de rar intalnit in organism, de exemplu in peretele
corzilor vocale inferioare si in peretele alveolelor pulmonare. Fibrele elastice sunt
ramificate, orientate in directii diferite si de obicei elicoidal in jurul alveolelor (fibrele
din peretele alveolar au rolul de a ajuta in expir eliminarea aerului din alveolele
pulmonare)
Tesut conjunctiv elastic lamellar: fibrele elastice sunt organizate in benzi mai
groase cu orientare paralela, cu traiect ondulat, celulele sunt reprezentate de
fibroblasti insa pot fi prezente si alte tipuri celulare, substanta fundamentala putina.
Printre benzile de fibre elastice se gasesc insule de t conj lax, localizarea acestui tip
de tesut este data de tunica medie a arterelor mari de tip elastic, formeaza
limitantele elastice interna si externa din peretii vasculari, intra si in structura
ligamentelor intervertebrale
b)tesuturi conjunctive specializate

Tesutul adipos
tesut specializat pentru stocarea de lipide,este o varietate de t conj in care
predomina celulele numite adipocite, alaturi de ele sunt prezente fibre de
reticulina care se dispun sub forma unei retele dense in jurul adipocitului,
unde formeaza o structura asemanatoare membranei bazala
3

substanta fundamentala este foarte slab reprezentata, functia este de a stoca


lipide avand in vedere ca ele sunt principala resursa energetica a
organismului.
adipocitele se grupeaza in tesut in niste lobi si lobuli adiposi numiti paniculi
care sunt delimitati de niste fibre conjunctive de grosime variabila care contin
si elemente vasculare, este foarte bine vascularizat si inervat, contine multe
terminatiuni adrenergice si polinergice, dovada faptului ca are o activitate
metabolica intensa. In functie de localizare, morfologie si fiziologie se clasifica
in 2 tipuri:

Tesutul adipos alb: tesutul cel mai abundent prezent la adult, formeaza
hipodermul, la copii formeaza un strat continuu subcutanat cu rol principal de
izolator termic, pe cand la adult se dispune diferit in functie de sex, varsta si aport
caloric individual
- are o origine dubla pentru ca adipocitul se poate forma din celula mezenchimala
nediferentiata formand tesutul adipos primar/structural sau se poate forma din
fibroblast sau histiocit care se incarca cu grasime neutral si formeaza tesutul adipos
secundar/grasimea de rezerva (acesta se lizeaza primul in stari de denutritie sau
inanitie)
- adipocitul alb stocheaza lipidele sub forma de trigliceride, acestea sufera
modificari chimice in mod continuu, acizii grasi pe care ii elibereaza reprezinta o
sursa de energie chimica atat pentru metabolismul celular insa reprezinta si o sursa
de materie prima pentru sinteza fosfolipidelor care sunt componenta majora in
structura membranelor celulare
-factorii care influenteaza depozitarea grasimilor pot fi: dieta hipercalorica,
hormonali (insulina stimuleaza captarea glucozei in adipocit si sinteza trigliceridelor
din carbohidrati, in sens invers grasimile pot fi mobilizate din adipocit fie prin
inaintie sau pot prelungit sau prin exercitii fizice prelungite, factori endrocrini de
tipul noradrenalina, ACTH si glucagon sau sub influenta hormonilor tiroidieni)
Tesutul adipos brun: caracteristic speciilor care hiberneaza dar poate fi
rar intalnit la fat si la NN unde se localizeaza in axila, regiunea gatului, mediastinului
si in jurul hilului renal, este caracterizat de predominanta celulelor grupate in lobuli,
substanta fundamentala redusa cantitativ, este bine vascularizat si inervat in
special prin terminatiuni nervoase amielinice
-activitatea metabolica este mult mai intensa pentru ca in conditii de temperatura
scazuta sistemul nervos autonom simpatic determina in mitocondrii decuplarea
mecanismului orientat catre sinteza de ATP si determina eliberarea energiei
acumulate sub forma de caldura si datorita numeroaselor vase de sange din tesutul
adipos brun caldura produsa este transferata mai departe intregului organism