INGRIJIREA PACIENTULUI CU ACCIDENT CEREBRAL

VASCULAR
DEFINITIE
AVC este una din leziunile primitive ale creierului, cel
mai adesea apare brusc (adica nu este precedata de o
altereare progresiva a starii de constienta), frecvent se
constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a
membrelor drepte sau stangi, hemiplegie facio-brahiala
dreapta sau stanga); anamneza descopera antecedente
cardiovasculare (HTA, infarct miocardic sechelar,
cardiopatie ischemica, arteroscleroza).
Forme clinice:
AVC ischemic:

Accident ischemic tranzitor (AIT)

Accident ischemic constituit (AIC)

AVC hemoragic
Hemoragia subarahnoidian (HSA)
Partile sistemului nervos:
Sistemul periferic are doua componente importante: sistemul nervos somatic si
cel vegetativ.
Sistemul nervos somatic aduna informatiile de la organele de simt si le

transmite la sistemul nervos central, a doua sarcina este transmiterea

impulsurilor primite de la siatemul nervos central la muschii scheletici,
producand astfel miscarile comandate.
Sistemul nervos somatic are are doua componente importante: sistemul
senzorial si cel motor.
Sistemul nervos vegetativ coordoneaza functionarea organelor interioare si a
glandelor cum ar fi inima, stomacul, rinichii si pancreasul.

Sistemul nervos central:

Creierul si maduva spinarii formeaza "procesorul central" al sistemului
nervos. Acesta primeste din organele de simt si din receptori impulsurile
sosite prin nervii senzitivi, le filtreaza si le analizeaza , apoi prin nervii
motori transmite concluzii, obligand muschii si glandele sa reactioneze
corespunzator la impulsurile primite. In sarcinile indeplinite de maduva

spinarii situatia este simpla, creierul fiind acela care face analiza
complexa, proces la care participa mii de celule nervoase diferite.
Maduva spinarii:
Maduva spinarii are o lungime de aproximativ 40 de cm, de forma
cilindrica, este format din tesut nervos si ocupa interiorul coloanei
vertebrale, de la partea inferioara a creierului pana la partea inferioara a
spatelui. Ca organ independent are de indeplinit doua sarcini de baza.
In primul rand realizeaza legatura in dublu sens dintre creier si sistemul
nervos periferic cu ajutorul acelor celule nervoase senzitive si motorii.

ETIOLOGIE
In etiologia AVC intervin trei categorii de factori:
A. Factori de risc
a) Varsta 40-45 de ani AVC hemoragic
peste 60-65 de ani AVC ischemic
b) Sexul
AVC are o incidenta aproximativ egala la cele doua sexe,
totusi hemoragia cerebrala, ca si infarctul cerebral, apar
mai des la barbati.
c) Factorul nervos
Starile de incordare psihica si emotionala au o neta
actiune nefavorabila asupra organismului in ansamblu.
Ele induc descarcari repetate si masive de catecolamine
cu efecte hiperglicemiante, hipertensive si eterogene;
cauzeaza o serie de disfunctii pe p,lan metabolic. De
obicei factorul nervos actioneaza cu alti factori de risc:
cofeina, alcool, nicotina, toxice.
Cofeina in consumul excesiv de cafea poate fi
considerata un factor de risc; tutunul reprezinta un
factor nociv prin faptul ca nicotina are un efect
vasoconstrictor si tahicardizant; alcoolul reprezinta un
factor de risc prin urmatoarele mecanisme: creste

grasimile circulante in sange, intensifica unele tulburari

de coagulare sanguina, mareste concentratia de acid
uric in sange, creste secretia de catecolamine si
insulina.
B. Factori determinanti
a) HTA fiind un factor care modifica structura peretelui
b) vascular, avand rol major in provocarea hemoragiei
cerebrale. Impreuna cu HTA intervin si factorii de risc
care favorizeaza aparitia accidentelor vasculocerebrale
cum ar fi: diverse cardiopatii, arteroscleroza,
arteriiopatii de cauze variate, toxice, boli sanguine, etc.
Oricat de crescuta ar fi HTA niciodata nu rupe un vas
sanatos, adica cu o structura normala. Este necesar ca
vasul sa fie modificat structural ca sa fie rupt.
c) Arteroscleroza cerebrala este frecventa si importanta
in etiologia hemoragiei cerebrale. Ea este implicata in
producerea structurii vasculare, cauzatoare de revarsate
hemoragice ale creierului. Poate sta la originea unor
anevrisme la nivel cerebral.
C. Factori declasanti
- traume psiho-afective, starile de incordare, starile
conflictuale, starile de tensiune emotionala, oboseala
fizica., excesele alimentare si/sau alcoolice, insolatia,
variatiile bruste de temperatura si de presiune, prezenta
unor dureri viscerale.

SIMPTOMATOLOGIE
Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral
includ debutul brusc al:
-

starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau

piciorului, de obicei pe o parte a corpului

tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara,

incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii

confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor

celorlalti

tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii

dureri de cap severe

simptomele datorate accidentului vascular cerebral ischemic difera

de cele ale celui hemoragic.

Simptomele depind de asemenea de localizarea cheagului

sangvin sau a hemoragiei si de extinderea regiunii afectate

simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas

sangvin) apar de obicei in jumatatea corpului de partea opusa zonei
din creier in care este cheagul. De exemplu, un AVC in partea
dreapta a creierului da simptome in partea stanga a corpului.
simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o sangerare in
creier) pot fi similare celor produse de AVC ischemic, dar se
deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescuta in creier,
cum ar fi dureri de cap severe, greturi si varsaturi, 'intepenirea'
gatului, ameteli, convulsii, iritabilitate, confuzie si posibil
inconstienta
simptomele unui AVC pot progresa in curs de cateva minute, ore
sau zile, adesea in mod treptat. De exemplu, slabiciunea usoara
poate evolua spre o incapacitate de a misca bratul si piciorul de pe o
parte a corpului.

In cazul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un

cheag de sange mare (ischemic), simptomele apar brusc, in decurs de
cateva secunde.
In cazul in care o artera care este ingustata deja de ateroscleroza
este blocata, de obicei simptomele se dezvolta gradat, in curs de
cateva minute sau ore, sau mai rar, in cateva zile.
Daca in cursul timpului apar mai multe accidente vasculare
cerebrale de mici dimensiuni, persoana respectiva poate prezenta o
modificare treptata a gandirii, comportamentului, echilibrului sau a
miscarii (dementa multi-infarct).
Nu sunt intotdeauna usor de recunoscut simptomele unui AVC mic.
Ele pot fi atribuite gresit varstei mai inaintate sau pot fi confundate cu
simptomele provocate de alte afectiuni si care pot fi asemanatoare.

OBIECTIVE
Pacientul:
Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si microclimate
Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice
Sa fie alimentat conform nevoiilor organismului si boli

Sa beneficieze de tratament adecvat

Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic
Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn
Sa prezinte minimalizarea parezei
Sa fie ferit de complicatii
Sa fie ferit de infectii iatrogene

PROBLEMELE PACIENTULUI
Alterarea circulatiei
Alterarea mobilitatii fizice legata de deficitul motor manifestata prin:
- incapacitatea de miscare(hemicorp stang);
- lipsa coordonarii miscarilor;
- diminuarea fortei de miscare
Deficit de autoingrijire din cauza deficitului motor manifestat prin
incapacitatea de a se spala, de a se imbraca, de a se alimenta, de a se
deplasa la toaleta.
Incontinenta urinara legata de perturbarea sfincteriana(lipsa
controlului nervos) manifestata prin emisie involuntara de urina.
Risc de alterare a nutritiei prin deficit legat de tulburarile de
deglutitie
Perturbarea stimei de sine din cauza hemiplegiei manifestata prin
neliniste, agitatie, anxietate.
Perturbarea somnului din cauza disconfortului manifestat prin stare
neplacuta fizica si psihica.
Deficit de cunostinte.
INTERVENTII ZILNICE
-

Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a bolnavului,

il suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate

satisface autonom (a manca, bea, misca, avea o buna postura, a-si mentine
tegumentele curate si integre)

Asigur un climat ambiant (temperature optima, lenjerie curate, salon

aerisit)
Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor
muscular si articulare
-

Pregatesc bolnavul pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare

Administrez medicatia recomandata

Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare

Pregatesc psihic pacientul: ii explic tehnica, il conving de necesitatea

efectuarii ei si ii solicit cooperarea
Asigur conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale:
liniste, temperatura optima, umiditate corespunzatoare
Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte
pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezanda
Servesc pacientul cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate
si prezentate atragator
-

Constientizez pacientul asupra regimului alimentar in mentinerea sanatatii

Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate

Administrez tratamentul prescris de medic

Supraveghez reactia pacientului la tratamentul administrat

Schimb pozitia pacientului la fiecare doua ore

Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu talc

Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore

Redau increderea bolnavului ca imobilitatea sa este o stare trecatoare

Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, il servesc la pat cu cele

necesare
Favorizez odihna acestuia prin suprimarea surselor care ii pot determina
disconfortul si iritabilitatea
-

Creez senzatia de bine prin discutiile purtate

Facilitez contactul cu membrii familiei

Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie

Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare

schimbare de pozitie

Invat pacientul sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor

miscari
-

Invat pacientul sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi

Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala,

schimbarea pozitiei, asigurarea conditiilor optime de microclimat in salon
-

Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala

Mentin interventiile anterioare

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

-masurarea TA, P, R, T si notarea in foaia de temperatura
-recoltez sange pentru VSH, HLG, proteine, glucide, urobilogen, bilirubina,
cholesterol, triglyceride, fibrinogen, timp HOWEL.
-administrez medicatia prescrisa.
Asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientului cu bratele pe langa corp dar
nu lipite de corp.
Asez membrele inferioare departe unul de celalat cu colaci de vata sub calcaie.
Solicit cooperarea sa la schimbarea pozitiei.
In decubit lateral sprijin spatele pacientului cu patura rulata sau cu o perna,
bratul deasupra in semiflexie pe abdomen iar celalalt pe langa corp.
Efectuez masajul spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie.
Invat pacientul sa-si mobilizeze mana stanga cu ajutorul mainii drepte.
Particip la efectuarea toaletei respectand urmatoarea succesiune: se incepe cu
fata, gatul si urechile, apoi bratele si mainile, partea anterioara a toracelui,
abdomen, fata anterioara a coapselor, se intoarce pacienta in decubit lateral si se
spala spatele, fesele si fata posterioara a coapselor, din nou in decubit dorsal se
spala gambele si picioarele, organelle genitale externe.
Ingrijirea parului, toaleta cavitatii bucale.
Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza cu alcool mentolat indeosebi
regiunile expuse la escare.

Ajut pacientul in alimentatie alimentare pasiva.

Ii explic care este cauza incontinentei si ca este o situatie remediabila.
Ii explic necesitatea sondajului vezical.
Efectuez sondajul medical la indicatia medicului in conditii de asepsie atat a
pacientului si instrumentelor cat si a mainilor asistentei medicale.
Dupa scoaterea sondei stabilesc cu pacienta un program de eliminare din 2 in 2
ore cu cresteri progresive a intervalelor.
Urmaresc diureza zilnica.
Evaluez in permanenta capacitatea de deglutitie
Incerc administrarea orala de lichide (lapte , ceai ), alimente semisolide
(piureuri , legume pasate ), prin administrarea de cantitati mici la interval
mici de timp.
Manifest rabdare in alimentarea pacientului
Institui la indicatia medicului perfuzii zilnice , supraveghez perfuzia instituita, ii
explic pacientului ca este necesara avand in vedere aportul alimentar mic pe cale
orala.
Explic pacientului ca foarte mult conteaza vointa lui de a se face bine, pentru a
depasi aceasta faza grea.

INGRIJIRI ULTERIOARE
-monitorizarea continua a statusului cardio-vascular,neurologic
- monitorizarea si tratamentul corect al variatiilor tensionale
-repaus la pat,pacientul fiind intors la 3 ore pentru a se evita escarele ;
-se mentine igiena corporala a pacientului
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;
-renuntarea la cafea, alcool, cola.
Asistenta medicala noteaza interventiile in foaia de observatie.
VENTILATIA ARTIFICIALA CU RESUSCITATORUL MANUAL AMBU
Ventilatia artificiala prin masca cu ajutorul resuscitatorului manual reprezinta o
modalitate aparativa de ventilatie in cursul resuscitarii cardiorespiratorii.
Manopera se mai aplica ori de cate ori devine necesara insuflarea manuala a
plamanilor pacientului (precede intubatia traheala). De asemenea, poate fi
folosita pentru asistarea respiratiei.

Deoarece in fata unor rezistente pulmonare crescute nu asigura o insuflare

pulmonara eficace si poate favoriza regurgitarea continutului gastric in caile
aeriene care raman neprotejate, ventilatia artificiala prin masca este folosita
temporar. Un domeniu nou de aplicare, pentru utilizare de lunga durata, este
ventilatia prin masca cu CPAP.
1. MATERIALUL NECESAR
1. Masca din cauciuc sau material plastic, la care se racordeaza un resuscitator
manual, compus dintr-un balon autoexpansibil (model Ruben) si o valva
autoocluziva.
Ventilatia asistata prin masca cu resuscitator manual AMBU
2. Balonul autoexpansibil din cauciuc si cu invelis din neopren este prevazut, la
extremitatea distala, cu o valva de intrare pentru aer si, la nevoie, pentru oxigen.
Modelele perfectionate (AMBU universal resuscitator) au o valva de intrare
distincta pentru aprovizionarea cu oxigen, prin care se asigura un aport de
aproximativ 50 % O2, la un debit de 4-6 l O2/min. Pentru realizarea unei
concentratii de oxigen 100 %, orificiul valvei de intrare pentru aer se obtureaza
cu un capacel.
3.Valva autoocluziva, interpusa intre balon si masca, inchide ramura de expir in
timpul insuflarii, iar in expiratie asigura eliminarea aerului in mediul ambiant,
balonul reexpansionandu-se spontan, dupa fiecare comprimare. La bolnavul care
respira spontan, inspirul este asigurat direct din atmosfera (valva AMBU E2) sau
din balon (AMBU E). In cazul resuscitatorului AMBU, la valva umdirectionala E/E2
se poate atasa o valva PEEP.
2. TEHNICA VENTILATIEI
l. Verificarea resuscitatorului (integritatea valvei, expansibilitatea balonului si
conectarea acestuia la sursa de oxigen (daca este posibil).
2. Asezarea bolnavului in decubit dorsal.
3. Curatirea orofaringelui de secretii si de eventualii corpi straini; indepartarea
protezelor dentare mobile.
4. Hiperextensia capului si apropierea mandibulei in contact cu maxilarul
superior.
5. Introducerea unei sonde faringiene pentru sustinerea limbii.
6. Aplicarea etansa a mastii pe gura si nasul pacientului si mentinerea ei cu
ajutorul degetelor de la mana stanga. Extremitatea ingusta a mastii va fi plasata
pe radacina nasului iar extremitatea larga in santul supramentonier. Masca este
fixata pe fata bolnavului cu ajutorul policelui si indexului de la mana stanga
realizandu-se o presiune uniforma pe toata circumferinta acesteia. Celelalte dege
plasate sub menton imping mandibula in sus catre masca pentru etanseizare, in
timp ce cu mana dreapta aflata pe crestet se realizeaza hiperextensia capului.

7. Ventilarea plamanilor pacientului prin comprimarea balonului

resuscitatorului cu mana dreapta, etanseitatea si hiperextensia fiind mentinute
prin presiunea exercitata cu degetele mainii stangi la nivelul mentonului. Se
comprima ritmic balonul cu o frecventa de 12 - 15 insuflari/minn, avand grija ca
perioada de relaxare sa fie de 1,5 - 2 ori mai lunga decat perioada de insuflare si
sa se evite pierderile de aer intre masca si fata pacientului. Daca realizarea
etanseitatii cu o singura mana este dificila, se recomanda aplicarea mastii cu 2
maini, in timp ce o alta persoana asigura ventilatia prin comprimarea balonului.
3. AVANTAJE
1. Realizeaza ventilatia artificiala la locul accidentului si in timpul transportului.
2. Permite ventilatia cu aer imbogatit in oxigen pana la FIO 2 = 1.0.
3. Este o manopera usor de executat, tolerata si de bolnavul vigil (ventilatia
asistata).
4. Permite ventilatia cu PEEP la locul accidentului (inec) sau pe perioada
transportului unui bolnav cu plaman de soc.
4. CONTRAINDICATII
O contraindicatie relativa este bolnavul cu stomac plin.
5. COMPLICATII
1. Distensia gastrica prin introducerea aerului in stomac, din cauza unei pozitii
inadecvate a capului pacientului sau a unor insuflari excesive.
2. Varsaturi sau regurgitarea continutului gastric in caile aeriene, in cazul
ventilatiei bolnavilor cu stomacul plin.
3. Ventilatie ineficienta, datorita lipsei de etanseitate (masca cu dimensiuni
improprii, insuficienta valvei autoocluzive).
4. Leziuni ale corneei prin comprimarea globilor oculari de catre o masca de
dimensiuni prea mari.
5. Pneumotorace (la copii), consecinta a insuflarii cu volume de aer excesiv de
mari.
6. PRECAUTII
1. Verificarea integritatii valvelor inainte de inceperea ventilatiei.
2. Alegerea unei masti de dimensiuni potrivite, care sa acopere etans gura si
nasul pacientului.
3. Asigurarea libertatii cailor aeriene printr-o pozitie corecta a capului si a
mandibulei ca sa previna insuflarea cu aer a stomacului.

4. Aspirarea prealabila a continutului gastric la bolnavul cu stomac plin, pentru

diminuarea riscului de varsaturi si aspiratie.

BIBLIOGRAFIE

1.TITIRCA L.

URGENTE MEDICO - CHIRURGICALE

PENTRU CADRE MEDICALE, Editura 'Viata Medicala Romaneasca', Bucuresti, 2000.

2. TITIRCA L.

GHID

DE

NURSING,

Editura

'Viata

Medicala

Romaneasca', Bucuresti, 2000

3.http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/medicina/ingrijirea-pacientului-cu-avc
4.http://www.scritub.com/medicina/MANOPERE-SI-TEHNICI-DE-TERAPIE1