Ciroza este o boala care poate fi amenintatoare de viata si care apare atunci cand in tesutul hepatic se

dezvolta fibroza. Tesutul fibrotic inlocuieste tesutul hepatic sanatos si il impiedica sa functioneze normal. Ciroza
apare

dupa

multi

ani

de

inflamare

tesutului

hepatic.

Pe masura ce se devolta ciroza, testul fibrotic inconjoara celulele hepatice normale, determinand aspectul
nodular. Testul hepatic nodular poate bloca sau inflama ductele biliare, ceea ce determina refluxul bilei in ficat si
in
circulatia
sangvina.
Tesutul fibrotic poate bloca, de asemenea, circulatia sangvina dinspre intestine spre ficat, determinand cresterea
presiunii in sistemul venos portal. Aceasta complicatie, denumita hipertensiune portala, duce la acumularea
lichidul ascitic in cavitatea abdominala, sangerarea vaselor largite din tractul digestiv si alte complicatii serioase.

Cauz ciroza

hepatica poate avea o multime de cauze. Unele persoane sufera de ciroza

hepatica fara o cauza evidenta, afectiune denumita ciroza criptogenica (fara etiologie cunoscuta).
Cauzele cele mai frecvente de ciroza hepatica sunt consumul excesiv de bauturi alcoolice pentru o
perioada

lunga

de

timp

si

infectia

cu

virusurile hepatitice

B sau

C.

Ciroza hepatica alcoolica. Aceasta poate aparea la barbati care consuma cantitati crescute de
bauturi alcoolice zilnic, timp de 10-15 ani. Femeile fac ciroza alcoolica dupa un consum mai redus
de bauturi alcoolice zilnic pentru aceeasi perioada de timp. Cel putin 10-15% din consumatorii
cronici fac intr-un final ciroza hepatica alcoolica. Anual mor peste 26.000 de oameni datorita cirozei,
cel

putin

40%

avand

antecedente

de

consum

cronic

de

bauturi

alcoolice.

Ciroza hepatica secundara infectiei cu virusuri hepatitice. Aceasta apare la aproximativ 40% din
persoanele care sufera de hepatita cronica de etiologie virala. Ciroza se instaleaza lent, necesitand
20 de ani sau mai mult pana la aparitia ei. Cu toate acestea, la bolnavii de hepatita cronica virala
care consuma in mod excesiv bauturi alcoolice, ciroza se instaleaza mult mai repede fata de cei cu
hepatita

cronica

virala

neconsumatori

de

bauturi

alcoolice.

Ciroza hepatica determinata de steatohepatita nonalcoolica. Steatohepatita nonalcoolica reprezinta

o suferinta determinata de acumularea grasimilor in ficat. Aceasta boala devine din ce in ce mai
frecventa si poate fi cauza multor ciroze clasificate ca fiind cu etiologie necunoscuta (idiopatice).
Ciroza biliara primitiva este un tip de ciroza aparuta atunci cand ductele biliare dinspre ficat spre
duoden sunt inflamate si blocate. Cauza exacta este necunoscuta, dar se pare ca sunt in legatura
cu

sistemul

imun.

Hepatitele autoimune. La unele persoane, sistemul imun ataca ficatul cauzand ciroza hepatica.

Bolile mostenite. Uneori, ciroza poate fi cauzata de o boala congenitala, cum ar fi boala
Wilson, fibroza chistica sauhemocromatoza. Alte cauze mai putin frecvente de ciroza pot include
reactii severe la medicamente, expunerea prelungita la noxe ambientale, boala numita deficienta
de alfa1 antitripsina (o cauza extrem de rara) sau o boala de tract biliar cu evolutie indelungata,
cum ar fi de exemplu colangita sclerozanta.

Simptome
Sus

Unele persoane care sufera de ciroza hepatica nu prezinta simptome pana in momentul in care
afectarea
este
severa.
Simptomele
cirozei
si
ale
complicatiilor
acesteia
includ:
- edemele membrelor inferioare (umflarea picioarelor) si lichid ascitic (lichid acumulat in abdomen)
- oboseala
- icterul (colorarea
in
galben
a
tegumentelor
si
sclerelor)
prurit
generalizat
(mancarimi)
sangerari
nazale
(epistaxis)
palme
marmorate
(palme
de
culoarea
rosie
marmorate)
eritroza
palmara
invinetirea
la
traumatisme
minore
scaderea
in
greutate
si
slabirea
musculaturii
dureri
abdominale
infectii
frecvente
- confuzie.

Investigatii
Sus

Ciroza hepatica este o afectiune potential amenintatoare de viata, care apare atunci cand
inflamatia tesutul fibrotic afecteaza ficatul. Examinarea fizica si istoria medicala a pacientului sunt
primele efectuate pentru evaluarea simptomelor, pentru a cerceta daca afectarea hepatica este
destul de severa, pentru a determina semnele de ciroza si pentru a afla cauza afectarii hepatice.
O combinatie de teste pot fi folosite la diagnosticul cirozei atunci cand examinarea fizica si istoricul
medical sugereaza ciroza. Analizele sangvine pot releva inflamatia hepatica, evalueaza functia
hepatica si stabilesc cauza cirozei. Alte teste care furnizeaza imagini ale ficatului sunt folosite
pentru a depista tumori si ducte biliare obstruate (blocate) si pentru evaluarea dimensiunilor
ficatului
si
circulatiei
sangvine
intrahepatice.
Pentru confirmarea diagnosticului de ciroza poate fi efectuata biopsia hepatica, prin care este
prelevata o mostra de tesut hepatic care este analizata microscopic. Este unicul test care poate
confirma diagnosticul de ciroza.
Analize sangvine pentru inflamatia hepatica
Analizele sangvine care pot releva prezenta inflamatiei active a ficatului includ:
- aspartat aminotransferaza (AST) - Un nivel de AST crescut (numit de asemenea si GOT) poate
indica
afectarea
hepatica
si
"moartea"
celulelor
hepatice
- alanin aminotrasferaza (ALT) - Un nivel crescut de ALT (numit de asemenea si GPT) poate indica
afectarea
hepatica
si
"moartea"
celulelor
hepatice.
- lactat dehidrogenaza (LDH) - Un nivel crescut de LDH poate indica afectarea hepatica si "moartea"
celulelor
sangvine
- fosfataza alcalina (FAL) - Un nivel crescut de FAL poate indica obstructia ductelor biliare
- gama-glutamil transpeptidaza (GGT) - Un nivel crescut de GGT releva faptul ca, consumul de
bauturi alcoolice sau obstructia ductelor biliare cauzeaza inflamatia hepatica; nivelul de GGT poate
indica, de asemenea, uzul unor anumite medicamente, cum ar fi de exemplu dilantin
si fenobarbital. Cu toate acestea, GGT poate fi crescut fara a fi prezenta inflamatia.
Analize sangvine care evalueaza functie hepatica

Masurarea nivelurilor anumitor substante sintetizate de ficat poate fi de ajutor in evaluarea functie
hepatice
remanente.
Aceste
analize
includ:
- albumina si proteinele serice totale - Albumina este un tip de proteina. Ciroza hepatica poate
determina
scaderea
nivelurilor
serice
de
proteine
- timpul partial de tromboplastina sau timpul de protrombina sau INR. Aceste teste masoara factorii
sintetizati
de
ficat
care
au
rol
de
coagulare
- bilirubina. Este produsa de ficat, prin descompunerea hemoglobinei, care este o componenta a
globulelor rosii ale sangelui cu rol de caraus al oxigenului. Ciroza poate determina cresterea
nivelului sangvin de bilirubina, a carei manifestare clinica este icterul (ingalbenirea pielii si sclerelor,
partea alba a ochiului).
Analize sangvine care pot diagnostica cauza cirozei
Testele
care
pot
fi
facute
pentru
determinarea
cauzei
cirozei
includ:
- anticorpii antinucleari (ANA). Testarea ANA si a anticorpilor anti fibra musculara neteda (ASMA) pot
ajuta
la
depistarea
unei
hepatite
cronice
autoimune
- anticorpii antimitocondriali (AMA) pot ajuta la determinarea unui ciroze biliare primitive
- feritina si sideremia (nivelul de fier din sange) ajuta la diagnosticul hemocromatozei
- anticorpii antihepatitici B si antihepatitici C sau testele pentru materialul genetic al virusurilor
hepatice
(ARN
sau
ADN)
ajuta
la
diagnosticul
unei
infectii
hepatice
virale
- nivelul sangvin de alcool ajuta la depistarea consumului de alcool, care poate determina ciroza
alcoolica
analiza ceruloplasminei serice
ajuta
la
diagnosticul
bolii
Wilson
- nivelul de alfa 1 antitripsina diagnosticheaza deficienta de alfa 1 antitripsina, o cauza rara de
ciroza
hepatica.

Investigatii imagistice
Testele imagistice verifica prezenta tumorilor si obstructiei biliare si evalueaza dimensiunile ficatului
si
circulatia
sangvina
hepatica.
Aceste
teste
includ:
ultrasonografia
abdominala
(ecografia)
- tomografia
computerizata (CT)
abdominala
- rezonanta
magnetica
nucleara abdominala
- scintigrafia ficatului si splinei (arareori folosita).
Alte investigatii
Alte investigatii folosite pentru confirmarea diagnosticului de ciroza si evaluarea posibilelor
complicatii
includ:
- biopsia hepatica, singurul test care poate confirma direct diagnosticul de ciroza. Examinarea
tesutului hepatic poate releva, de asemenea, semne de inflamatie. Biopsia hepatica se face prin
introducerea unui ac lung printre 2 coaste inferioare drepte, prelevandu-se o mostra de tesut, care
va
fi
analizata
microscopic
- paracenteza ajuta la diagnosticul acumularii de lichid in cavitatea abdominala (ascita) sau la
detectarea infectiei lichidului acumulat (peritonita bacteriana spontana). Paracenteza este o
procedura prin care se introduce un ac in cavitatea abdominala pentru a extrage lichid acumulat,
care
urmeaza
a
fi
analizat
- endoscopia digestiva superioara se efectueaza pentru depistarea varicelor la nivelul tractului
digestiv, care pot determina sangerare variceala. Endoscopia permite medicului specialist sa
examineze interiorul organelor digestive, canalele si cavitatile organismului, folosind un instrument
subtire,
flexibil
si
usor,
numit
endoscop
- nivelul sangvin al alfa-fetoproteinei (AFP) se realizeaza pentru screening-ul hepatocarcinomului
celular

- amoniemia (nivelul sangvin de amoniac) detecteaza nivelul crescut de amoniu in sange care poate
determina encefalopatia hepatica.

Tratament
Sus

Tratament - generalitati
Ciroza este o boala posibil amenintatoare de viata, care apare atunci cand inflamatia si tesutul
fibrotic deterioreaza ficatul. Nici un tratament nu vindeca aceasta afectiune sau "repara"
deterioarea
hepatica
deja
instalata.
Cu toate acestea, tratamentul poate uneori sa previna sau sa amane deteriorarea hepatica
ulterioara.
Principalele
componente
ale
tratamentului
includ:
- tratarea cauzei cirozei, atunci cand este posibil, pentru a preveni deteriorarea ulterioara
- evitarea substantelor care pot agrava afectarea hepatica, in special bauturile alcoolice si
medicamentele
antiinflamatoare
nesteroidiene
prevenirea
si
tratarea
simptomelor
si
complicatiilor
cirozei
- efectuarea unui transplant hepatic, in cazul afectarii hepatice severe, daca bolnavul este inclus pe
lista de asteptare pentru transplant si se gaseste un donator compatibil.
Tratament initial
Atunci cand este diagnosticata o ciroza hepatica, care apare atunci cand inflamatia si tesutul
fibrotic
afecteaza
ficatul,
se
recomanda:
- oprirea consumului de bauturi alcoolice! Nu se permite consumul a nici unor feluri sau cantitati de
bauturi
alcoolice
- evitarea administrarii de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, cum ar fi ibuprofen
sau naproxen si
de
alte
medicamente
care
pot
afecta
ficatul
- initierea unei diete sarace in sare, in cazul in care apare retentia de lichide. Reducerea consumului
de sare poate preveni acumularea de lichid in abdomen (ascita) sau torace
- inceperea imunizarii (in cazul in care nu a fost facuta deja) impotriva hepatitei A si B, gripei
si pneumococului.
Urmarea acestor pasi previne aparitia complicatiilor si afectarii ulterioare a ficatului si ajuta la
ameliorarea
simptomelor.
Tratamentul initial al cirozei include, de asemenea, tratamentul complicatiilor care sunt deja
prezente. Pot fi necesare medicamente, interventii chirurgicale sau alte tratamente, in functie de
complicatiile aparute.
Tratament de intretinere
Ciroza este o boala posibil amenintatoare de viata, care apare cand inflamatia si tesutul fibrotic
afecteaza ficatul. Tratamentul de intretinere se concentreaza pe incercarea de a preveni si trata
complicatiile
si
simptomele.
Se
recomanda:
abandonarea
consumului
de
bauturi
alcoolice
- evitarea administrarii de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, cum ar fi ibuprofen sau
naproxen si de alte medicamente care pot afecta ficatul. Pacientul trebuie sa se asigure ca medicul
specialist cunoaste lista de medicamente pe care le ia, inclusiv cele procurate fara prescriptie
medicala
- initierea sau continuarea unei diete sarace in sare, in cazul in care a aparut sau continua sa existe

retentia lichidiana, pentru a reduce acumularea de lichid si a complicatiilor acesteia.

Depinzand de complicatiile aparute, poate fi nevoie de terapie medicamentoasa, interventie
chirurgicala sau alte tratamente.
Acumularea lichidului in cavitatea abdominala, asa numita ascita, este una dintre cele mai comune
complicatii ale pacientilor cu ciroza hepatica si care poate deveni amenintatoare de viata, daca nu
este tratata. O dieta saraca in sare ajuta la reducerea acumularii de lichide in cavitatea abdominala.
Cu
toate
acestea,
mai
pot
fi
necesare
si
urmatoarele:
- diureticele, cum ar fi spironolactona si furosemid, care ajuta la reducerea acumularii de lichide in
cavitatea abdominala si in alte parti ale organismului. Aceste medicamente ajuta atat la prevenirea
cat si la tratarea ascitei. Pot fi prescrise pentru administrarea pe termen lung
- paracenteza cu sau fara infuzie de proteine (albumina). Paracenteza este o procedura care consta
in introducerea unui ac prin peretele abdominal, cu scopul de a extrage lichid ascitic. Se poate
folosi in tratamentul cazurilor severe de ascita care determina simptome si nu raspund la
tratamentul
standard
cu
diuretice
si
dieta
saraca
in
sare
- antibiotice, cum ar fi cefotaxima, in cazul in care se dezvolta o infectie bacteriana in lichidul
abdominal
(peritonita
bacteriana
spontana),
ca
si
complicatie
a
ascitei
- suntul portosistemic transjugular intrahepatic (TIPS) sau alt tip de sunt chirurgical. Aceste
proceduri pot devia lichidul din cavitatea abdominala. Se folosesc in tratarea ascitelor care nu
raspund la alte forme de tratament.
Sangerarea din varicele tractului digestiv (sangerarea variceala) este o alta complicatie frecventa si
poate fi amenintatoare de viata pentru persoanele cu ciroza. In cazul persoanelor cu sangerare
variceala sau cu risc de sangerare, este foarte importanta evitarea aspirinei si altor medicamente
antiinflamatoare
nesterioidiene.
Pot
fi
necesare
urmatoarele:
- beta blocante, cum ar fi propranolol sau nadolol. Aceste medicamente scad riscul de sangerarea
variceala determinata de hipertensiunea portala. Beta blocantele ajuta la reducerea tensiunii in
vena porta, reducand astfel riscul unui prim episod de sangerare variceala. Sunt folosite, de
asemenea,
pentru
reducerea
riscului
sangerarii
variceale
recurente
- medicamente vasoconstrictoare. Aceste medicamente sunt folosite in tratarea episoadelor acute
de sangerare variceala. Reduc fluxul sangvin prin venele portale prin ingustarea vaselor de
sange. Somatostatin,
octeotrid
si
vapreotid
sunt
cele
mai
frecvent
folosite
- bandarea variceala endoscopica sau scleroterapia. Aceste tehnici pot fi, de asemenea, folosite in
tratarea si prevenirea sangerarii variceale esofagiene. In trecut, scleroterapia era principala forma
de tratament in cazul primului episod de sangerare variceala, dar a cazut in dizgratie. In momentul
de fata, cei mai multi medici prefera bandarea variceala, deoarece este la fel de eficienta ca si
scleroterapia,
dar
are
mai
putine
complicatii
- sunturile chirurgicale. Aceste interventii redirectioneaza fluxul de sange spre alte parti ale
organismului. Unul dintre tipurile de sunturi, suntul portosistemic transjugular intrahepatic (TIPS),
este folosit pentru tratarea sangerarii de la nivelul varicelor esofagiene care nu raspunde la alte
forme
de
tratament
mai
putin
invazive
si
cu
mai
putine
riscuri
- tamponarea cu balon, cu ajutorul tubului Sengstaken-Blakemore. Insertia tubului SengstakenBlakemore este un tratament temporar al sangerarii variceale. Ajuta la stabilizarea starii pacientului
inaintea altei forme de tratament sau se foloseste in cazul in care este nevoie de deplasarea
pacientului spre o unitate spitaliceasca unde i se poate face alt tratament. Se foloseste, de
asemenea, atunci cand nici o alta forma de tratament nu este eficienta in oprirea sangerarii
variceale. Medicul specialist insereaza si umfla acest balon la nivelul esofagului. Balonul apasa pe
venele dilatate care sangereaza.
Encefalopatia hepatica poate complica ciroza hepatica atunci cand ficatul nu mai este eficient in
eliminarea toxinelor din fluxul sangvin, in special substantele produse de bacteriile din intestinul
gros. Aceste toxine se acumuleaza in sange si afecteaza functiile cerebrale. Pentru tratarea si

prevenirea
acestei
complicatii
pot
fi
necesare
urmatoarele:
- lactuloza, un medicament care reduce acumularea la nivelul intestinului gros de amoniac si alte
toxine
naturale
- dieta saraca in proteine. In cazul in care afectarea hepatica este severa, organismul nu mai este
capabil sa foloseasca adecvat proteinele, care contribuie la acumularea de toxine
- evitarea medicamentelor sedative, cum ar fi somniferele si medicamentele anxiolitice
(antianxietate).
Acestea
pot
agrava
simptomele
encefalopatiei
- consulturile medicale regulate pentru monitorizarea bolii sunt foarte importante, in special
deoarece simptomele pot sa fie absente pana cand boala devine severa. In plus de acestea, este
nevoie de o monitorizare regulata pentru varice si pentru hepatocarcinomul hepatic.

Colegiul American de Gastroenterologie recomanda screening-ul (monitorizarea) varicelor prin

endoscopie la persoanele care sufera de ciroza hepatica. Daca screening-ul initial nu depisteaza
varice, se recomanda reevaluarea endoscopica la 1-2 ani de la prima endoscopie. In cazul in care
evaluarea initiala detecteaza varice largi sau daca a existat un episod de sangerare variceala, se
recomanda reevaluarea endoscopica frecventa si tratamentul cu beta blocante pentru prevenirea
altor
episoade
de
sangerare.
Screening-ul pentru cancerul hepatic (hepatocarcinom celular) trebuie sa fie facut la fiecare 6 luni
sau 1 an, folosind ca tehnica de depistare atat a nivelului de alfa fetoproteina din sange cat si
ecografia
hepatica.
Ciroza hepatica este o boala cu evolutie progresiva. Se recomanda luarea in considerare a
posibilitatilor de tratament ulterioare inainte ca boala se devina severa. In mod particular, trebuie
discutat:
- posibilitatea de a fi un bun candidat pentru transplantul hepatic atunci cand boala devine severa.
Trebuie discutat despre pasii care trebuie urmati in acest moment pentru a imbunatatii starea de
sanatate generala cu scopul de a creste sansele de a fi un bun candidat
- nivelul de interventii medicale pe care il doreste pacientul pentru atunci cand starea de sanatate
se agraveaza. Unii oameni doresc sa se faca orice tratament medical posibil pentru a ii tine in viata.
Altii, prefera masurile care la creeaza mai mult confort, fara a le prelungi viata
- ciroza hepatica severa poate afecta functia cerebrala, astfel ca toate aceste discutii au sens, daca
sunt facute atunci cand pacientul este capabil sa ia si sa comunice deciziile sale.
Tratament in cazul agravarii bolii
Ciroza hepatica este o afectiune potential amenintatoare de viata, care apare atunci cand
inflamatia si tesutul fibrotic afecteaza ficatul. Pe masura ce ciroza si afectarea hepatica se
agraveaza, creste si posibilitatea de a aparea acumulare de lichid in cavitatea abdominala (ascita),
sangerare din venele dilatate ale tractului digestiv (sangerarea variceala), modificari ale functiilor
mentale (encefalopatia hepatica) si de alte complicatii. Pot fi necesare combinatii de medicamente,
interventii chirurgiale si alte tratamente, depinzand de natura si severitatea complicatiilor.
Primirea unui ficat de la un donator de organe (transplant hepatic) este unicul tratament care
reface functia hepatica normala si vindeca hipertensiunea portala. Transplantul de ficat este luat in
considerare, de obicei, doar cand afectarea hepatica este severa si amenintatoare de viata. Cei mai
multi pacienti care au fost transplantati erau in fazele finale ale cirozei hepatice si aveau complicatii
severe
ale
hipertensiunii
portale.
Interventia chirurgicala de transplant hepatic este foarte costisitoare. Este posibil ca asteptarea
unui transplant sa fie foarte lunga, datorita faptului ca sunt disponibile foarte putine organe.

Chiar daca se face transplant hepatic, este posibil ca acesta sa nu fie incununat de succes. Luand in
considerare acesti factori, medicul trebuie sa decida care sunt pacientii care pot avea beneficii de
pe
urma
transplantului
de
ficat.
Transplantul de ficat este o optiune la pacientii cu stadii finale de ciroza hepatica care sunt buni
canditati pentru interventia chirurgicala. Canditatii buni pentru transplant hepatic sunt:
- cei care nu au facut abuz de bauturi alcoolice sau droguri ilegale in ultimele 6 luni
cei
care
au
suport
familiat
bun
- cei care rezista la regimul complicat de medicamente posttransplant pentru a prevenii rejectia de
ficat.
Transplantul hepatic nu este o buna optiune pentru cei ce sufera concomintent de alte boli serioase
(cum ar fi boli cardiace sau pulmonare), care pot reduce sansa de supravietuire dupa interventia
chirurgicala sau care pot reduce speranta de viata chiar daca transplantul hepatic este facut.
Stadiul final al cirozei hepatice
In cazul in care pacientul nu a luat pana in momentul acesta, al stadiului final, decizii in ceea ce
priveste problemele din acest stadiu, se recomanda a se lua acum. Multi oameni gasesc de ajutor
sa stabileasca in scris alegerile lor, in ceea ce priveste ingrijirea sanatatii, atunci cand inca sunt
capabili sa decida si sa comunice deciziile celorlalti. Se recomanda, de asemenea, desemnarea unui
medic care sa duca la bun sfarsit deciziile in cazul in care pacientul nu este capabil sa vorbeasca
pentru
el.
In cazul in care au fost luate anumite decizii devreme in cursul bolii, exista posibilitatea ca pacientul
sa doreasca sa le revizuiasca impreuna cu familia si cu medicul specialist, pentru a se asigura ca
reprezinta
ceea
ce
pacientul
isi
doreste.
Vine un moment in care scopul tratamentului de a trata sau vindeca boala se schimba la a mentine
confortul si demnitatea pacientului. Medicul curant poate fi capabil sa puna intrebari despre
mentinerea confortului atunci cand vindecarea nu mai este o optiune. Medicii de la ospicii medicale
pot efectua ingrijiri paliative si un mediu confortabil pentru persoanele care sunt pe cale de a muri.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Ciroza hepatica este o afectiune potential amentintoare de viata, care apare atunci cand inflamatia
si tesutul fibrotic afecteaza ficatul. Urmatoarele modificari in stilul de viata pot reduce simptomele
cauzate de complicatiile bolii si pot incetini evolutia afectarii hepatice.
Alte tratamente
In general, se recomanda evitarea suplimentelor pe baza de ierburi, care pot agrava suferinta
hepatica. Kava este in special nociva pentru persoanele cu probleme hepatice.
Studii limitate au demonstrat ca suplimentele naturale, cunoscute sub denumirea de Silimarina,
ajuta la protejarea ficatului impotriva inflamatiei. Aceasta planta nu amelioreaza afectarea hepatica
deja existenta si nu vindeca infectia cuvirus hepatitic B sau C. Trebuie discutat cu medicul specialist
asupra tratamentului cu Silimarina sau cu alte tratamente alternative.
Luarea unor decizii in ceea ce priveste stadiile finale ale cirozei hepatice
Ciroza hepatica poate fi o boala progresiva si fatala. Trebuie discutat cu medicul specialist despre
ingrijirile si alte probleme legale care apar in stadiul final al bolii. Multi oameni gasesc de ajutor si
confortabil sa stabileasca in scris alegerile lor in ceea ce priveste ingrijirea sanatatii, atunci cand

inca sunt capabili sa decida si sa comunice deciziile celorlalti. Unii pacienti doresc orice tratament
medical posibil pentru a ii tine in viata, in timp ce altii prefera masurile care sa le ofere confort fara
a
le
prelungi
viata.
Poate fi de ajutor deciderea asupra tipului de tratament medical dorit. Se recomanda, de
asemenea, desemnarea unui medic care sa duca la bun sfarsit deciziile in cazul in care pacientul nu
este
capabil
sa
vorbeasca
pentru
el.
Vine un moment in care scopul tratamentului de a trata sau vindeca boala se schimba la a mentine
confortul si demnitatea pacientului. Medicul curant poate fi capabil sa puna intrebari despre
mentinerea confortului atunci cand vindecarea nu mai este o optiune. Medicii de la ospicii medicale
pot efectua ingrijiri paliative si pot asigura un mediu confortabil pentru persoanele care sunt pe cale
de
a
muri.

Complicatii
Sus

Ciroza hepatica se instaleaza atunci cand o cantitate considerabila de tesut hepatic normal este
inlocuita de tesut fibrotic. Acest tesut poate bloca circulatia sangvina de la intestine spre ficat
determinand cresterea tensiunii venoase in venele care servesc aceste zone (sistemul venos
portal). Aceasta complicatie este denumita hipertensiune portala. Hipertensiunea portala poate
determina
la
randul
ei
o
serie
de
complicatii
care
includ:
- acumularea de lichid in cavitatea abdominala (ascita). Ascita este cea mai frecventa complicatie a
hipertensiunii
portale
determinate
de
ciroza
- sangerarea din varicele tractului digestiv. Aceasta complicatie este numita sangerare variceala.
Sangerarea variceala, in special de la nivelul varicelor esofagiene si stomacale este o cauza majora
de
suferinta
si
de
deces
la
persoanele
cu
ciroza
- infectia lichidului ascitic (peritonita bacteriana spontana sau PBS). PBS apar la 10-25% din bolnavii
cu
ciroza
hepatica
severa
si
ascita
- encefalopatia hepatica. Aceasta complicatie apare doar la persoanele cu hipertensiune portala
severa. Cu toate acestea, procedura efectuata pentru reducerea tensiunii portale, denumita
suntare,
poate
creste
riscul
de
encefalopatie
hepatica
- sindromul hepatorenal. Insuficienta renala poate aparea in cazurile de ciroza hepatica stadiile
avansate. De obicei, insuficienta hepatica este cea care este amenintatoare de viata. Cu toate
acestea, in unele cazuri, boala hepatica poate fi stabila, in timp ce afectarea renala este
amenintatoare. Transplantul hepatic poate fi necesar pentru vindecarea insuficientei renale
determinate
de
ciroza
- sindromul hepatopulmonar. Hipertensiunea portala determinata de ciroza poate determina
afectare pulmonara, cum ar fi "extinderea" vaselor sangvine pulmonare. Aceasta determina
circulatia mai rapida a sangelui prin plamani pentru a obtine cantitatea necesara de oxigen.
Transplantul
hepatic
este
cel
mai
eficient
tratament.
- hidrotoraxul hepatic. Ciroza poate determina acumularea de lichid intre plamani si peretele toracic
ceea ce determina compresiunea plamanilor. Tratamentul include medicamente (ca de exemplu
diuretice, medicamente al caror rol este de a elimina lichidele), reducerea cantitatii de sare din
dieta
si
evacuarea
lichidului
acumulat
(paracenteza
evacuatorie)
- persoanele cu ciroza hepatica au un risc crescut pentru litiaza biliara (pietre). Cu cat este mai
severa afectarea hepatica, cu atat este mai mare riscul pentru litiaza biliara
- un alt risc crescut in cazul persoanelor cu ciroza, este cel pentru cancer hepatic, denumit
carcinom hepatocelular sau hepatocarcinom.

Recomandari
Sus

Abandonarea consumului de alcool!

Consumul unei cantitati excesive de bauturi alcoolice este principala cauza de ciroza hepatica. In
cazul diagnosticarii cu ciroza hepatica, este extrem de important renuntarea completa la consumul
de bauturi alcoolice, chiar daca consumul de bauturi alcoolice nu este cauza cirozei hepatice. Daca
nu se renunta complet, afectarea hepaticaprogreseaza mult mai repede.
Modificarea dietei
Modificarea dietei poate fi necesara, cum ar fi de exemplu reducerea cantitatii de sare si de
proteine
din
dieta
zilnica.
Daca organismul retine lichide, cea mai importanta modificare in dieta este reducerea cantitatii de
sodiu ingerate, prin reducerea cantitatii de sare din dieta zilnica. Persoanele cu afectare hepatica au
tendinta de a retine sodiu. Acest fapt poate contribui la acumularea de lichid in cantitatea
abdominala
(ascita),
cea
mai
comuna
complicatie
a
cirozei.
Daca pacientul prezinta riscul de a dezvolta encefalopatie hepatica (alterarea functiilor mentale)
datorita afectarii hepatice avansate, medicul poate recomanda limitarea temporara a cantitatii de
proteine din dieta zilnica. Totusi, sunt necesare proteine in dieta pentru a fi bine hranit, dar se
recomanda ca, cele mai multe proteine din dieta sa fie asigurate din vegetale (preferabil fata de
proteinele animale). Se recomanda, de asemenea, evitarea consumarii unor cantitati mari de
proteine la un o singura masa.
Evitarea medicamentelor daunatoare
Anumite medicamente, incluzand acetaminofen (paracetamol) si medicamentele antiinflamatoare
nesteroidiene (ibuprofen, naproxen), pot accelera afectarea hepatica in cazul pacientilor care sufera
de ciroza hepatica. Acestea cresc, de asemenea, riscul de sangerare variceala la pacientii care au
varice la nivelul tractului digestiv. Trebuie consultat medicul specialist pentru alte alternative
medicamentoase
sigure.
Anumite medicamente prescrise pentru tratarea altor afectiuni pot fi daunatoare la pacientii care
sufera de ciroza hepatica. Medicul specialist gastroenterolog, care are in observatie pacientii cu
ciroza hepatica, trebuie sa fie informat asupra tuturor medicamentelor pe care le iau acesti
pacienti.
Imbunatatirea starii generale de sanatate
Urmarea altor pasii care imbunatatesc starea generala de sanatate sunt de ajutor si la ameliorarea
simptomelor
cirozei
hepatice.
Abandonarea fumatului. Imbunatateste starea generala de sanatate, ceea ce ajuta la a fi un bun
candidat
pentru
transplantul
hepatic,
in
cazul
in
care
va
fi
necesar.
Medicii incurajeaza pacientii sa ia multivitamine. Nu trebuie luate produse care contin fier, doar
daca medicul specialist le recomanda si nu trebuie luate suplimente de fier.
Periajul dentar zilnic evita problemele de natura stomatologica care pot duce la aparitia infectiilor
dentare
(abcese).
Se
recomanda
vaccinarea
impotriva
urmatorile
agentii
infectiosi:
- influenza (agentul microbian care determina gripa). Se recomanda vaccinarea antigripala anual.
Persoanele cu ciroza au un risc crescut de a dezvolta complicatii serioase ale gripei
- hepatita
A si
hepatita
B

- pneumococ. Acesta poate determina pneumonia sau infectii abdominale (peritonite). Trebuie
consultat medicul specialist cand trebuie facuta revaccinarea.