Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia

Catedra de Topografie si Ingineria mediului

Conf. Dr.-Ing. habil. Ildiko Tulbure

Curs de Hidraulica
Semestrul I al anului univ. 2011/2012

1. Introducere, scopul disciplinei, definitii

2. Proprietati fizice ale fluidelor, in special lichidelor
2.1. Densitate, volum specific, greutate specifica, tensiunea superficiala,
capilaritatea
2.2. Fenomene de transport, vscozitatea
3. Legea hidrostaticii, aplicatii ale legii hidrostaticii
4. Forte hidrostatice, Principiul lui Arhimede
5. Ecuatia continuitatii
6. Ecuatia lui Bernoulli, aplicatii ale ecuatiei lui Bernoulli: sonde de masura
7. Ecuatia lui Bernoulli cu pierderi de presiune
8. Bazele curgerii turbulente
9. Curgerea prin conducte circulare cu pierderi de sarcina hidraulica
9.1. Curgerea laminara
9.2. Curgerea turbulenta
9.3. Diagrama Nikuradse
10. Curgerea stationara prin retele hidraulice, calculul retelelor hidraulice
11. Concluzii finale

Literatura:
Iamandi, C-tin s.a: Hidraulica Instalatiilor, Editura TehnIca, 2002
Tulbure, I.: Mecanica fluidelor, Curs, Institutul pentru Mecanica Tehnica, Univ.
Tehnica Clausthal,2002
Irimie, I., I.: Mecanica fluidelor. Curs. Litografia Univ. Petrosani, 1995
Willi Bohl: Technische Stroemungslehre. Vogel Verlag, 9. Auflage, 1991
R. Nollau, D. Herschel, D. Will, N. Gebhardt: Hydraulik, Editura Springer, Berlin,
2011
Diverse manuale de hidraulica

Cap. 1. Introducere, scopul disciplinei, definitii

Mecanica fluidelor studiaza legile de echilibru si de miscare ale
fluidelor, precum si ale unui fluid in contact cu o suprafata solida.
Fluidul este un corp care se deformeaza nelimitat sub influenta fortelor
deformatoare (chiar si foarte reduse). Aceasta proprietate se numeste
proprietatea de fluiditate.
In timp ce in cazul solidelor sunt necesare forte considerabile pentru a le
deforma, in cazul fluidelor aceste forte tind spre 0, in conditiile in care
timpul disponibil pentru deformare este suficient de mare.
= unghi de deformare
F (Forta)
A = suprafata

F
= F A = tens. tangential a

Corp solid

Fluid

= f ( )

Materia curge

Caz particular:

In general : & =

d
= f ( )
dt

Legea lui Hooke:

=

~
G

(analog cu: =

Legea curgerii fluidelor

~ )
E

G = Modul de elasticitate tr.

E = Modul de elasticitate long.

& = Viteza de variatie a

unghiului de deformare

Hidraulica studiaza legile de echilibru si miscare ale lichidelor, in special

curgerea lichidelor in contact cu suprafete solide (curgerea prin conducte etc.).
Unde intalnim in practica asemenea cazuri ?

Exemple:
PRESA HIDRAULICA

Intereseaza: presiunea p2, efectul de

amplificare datorita variatiei de sectiune

F1
A1
p1

F2
h

A2
p2
?

CURGEREA PRIN CONDUCTE, CANALE, COTURI, DIAGRAGME etc.

u

li

Intereseaza: distributia vitezei in sectiune,

piederi de presiune longitudinale si locale

r
lam.

turb.

CURGERA PE LANGA CORPURI SOLIDE

Intereseaza: distributia vitezei sau
campul vitezelor, distributia presiunii
de-a lungul profilului, forte arhimedice,
forte de frecare

A
u8

Zona
moarta
x
L

TURBINA

Intereseaza: puterea turbinei

(1)

(2)

Exista numeroase situatii in care lichidele se gasesc in amestec cu alte

substante, cu gaze sau cu particule solide. Exemple: apa cu nisip
(transport hidraulic), apa cu alte lichide (ulei, benzina, ape poluate
reziduale etc. ), apa cu aer etc. curgeri multifazice.
In multe situatii exista si schimb de caldura si de materie. Exemple:
curgerea printr-o conducta incalzita sau racita (schimbatoare de caldura),
curgerea de-a lungul unei placi plane racite sau incalzite (laminarea
otelului, turnarea sub forma de tabla)
Descrierea curgerii se face cu ajutorul vectorului viteza v (u,v,w), a
presiunii p, a densitatii si a temperaturii T.
V (u,v,w)

.P
y

Coord. independenta: vectorul de pozitie x (x,y,z) si timpul t .

Cautate: u,v,w, p, ,T = f (x,y,z,t) - 6 necunoscute
Ecuatii la dispozitie: 6 : ec. continuitatii, ec. de miscare, ec. energiei, ec.
de stare.

Mecanica fluidelor - Clasificare:

Dupa continutul studiului:
- fluidostatica studiaza repaosul fluidelor: hidrostatica, aerostatica
- fluidodinamica studiaza miscarea fluidelor: hidrodinamica,
aerodinamica
Dupa obiectul de studiu:
- mecanica lichidelor (hidromecanica) - HIDRAULICA
- mecanica gazelor (aeromecanica) - PNEUMATICA
Metoda de studiu in hidraulica consta in stabilirea ecuatiilor diferentiale
care guverneaza fenomenele studiate (elaborarea de modele matematice),
solutionarea analitica sau cu metode numerice (metoda Euler, a
elementelor finite, ... ) a acestora, efectuarea de simulari si validarea
experimentala. Acestea din urma au scopul imbunatatirii sau corectarii
modelelor matematice elaborate initial.
Modelele matematice au la baza modele simplificate ale fluidului:
- modelul Euler fluidul perfect lipsit de vascozitate
- modelul Pascal fluidul incompresibil (lichidele)
- modelul Newton fluidul vascos, care respecta legea lui Newton
Fluidul perfect: continuitatea masei, mobilitate perfecta (vascozitate
nula), incompresibilitate, izotropie.
Fluidul real: discontinuitati, vascoase, compresibile, anizotrope.
Fluiditatea lichidelor si gazelor se datoreaza mobilitatii foarte mari a
particolelor de fluid.
Proprietati comune ale lichidelor si gazelor:
sub influenta greutatii proprii iau forma vasului ce le contin
se reunesc (apa cu apa, aer cu aer) instantaneu in momentul punerii in
contact

Diferente intre lichide si gaze din teoria cinetico-moleculara

LICHIDE:
agitatie termica redusa forte de respingere electrostatice mari
compresibilitate redusa
spatii intermoleculare reduse forte de coeziune mari vascozitate
mare
expansibilitate redusa
GAZE:
agitatie termica intensa forte de respingere electrostatice reduse
compresibilitate mare
spatii intermoleculare mari forte de coeziune reduse vascozitate
redusa
expansibilitate mare

Cap. 2. Proprietati fizice ale lichidelor

2.1. Densitate, volum specific, greutate specifica, tensiunea superficiala,
capilaritatea

a) Densitatea = masa unitatii de volum

Pentru corpuri omogene:

m
V

Pentru corpuri neomogene:

lim

V 0

m
dm
=
V
dV

[ ]SI

kg
m3

Densitatea este o marime punctuala pentru ca depinde de coordonatele spatiale si de

timp

= f (x, y, z,t )

In practica se lucreaza des cu densitatea medie:

m = dV
Densitatea creste cu cresterea presiunii si scade cu cresterea temperaturii.
Exceptie: apa:

apa max

= 1000

kg
m

pentru

t = 4 C

La lichide, in conditii normale de presiune si temperatura, densitatea ramane constanta.

La gaze densitatea rezulta din ecuatia de stare a gazelor perfecte:

p
R T

Locul hidraulicii in cadrul disciplinelor legate de lichide si gaze:

Statica fluidelor
Dinamica fluidelor
Hidromecanica ( = konst.)
incompresibil

Hidrostatica

Hidrodinamica

Hidraulica
Aerostatica
Aerodinamica

Aeromecanica ( konst)

Gazodinamica

compresibil

b) Volumul specific = volumul unitatii de masa

Pentru corpuri omogene:

Deci:

1
v =

v =

V
m

Unitatea de masura:

[v ]SI

m3
=
kg

Volumul specific scade cu cresterea presiunii si creste cu cresterea temperaturii.

c) Greutatea specifica= greutatea unitatii de volum

=

G
mg
=
= g
V
V

Unitatea de masura

[ ]SI

N
m3

Greutatea specifica se comporta ca si densitatea. Datorita lui g, greut. specifica depinde de

latitudine si altitudine.
Ex.:

apa = 1000

kg
m3

apa = 9810

N
m3

d) Presiunea = forta exercitata pe unitatea de suprafata

Def.

F
N
; [p ] =
2
m
A 0 A

p = lim

Unitati de masura utilizate frecvent:

F forta
A - suprafata

Pascal:

1 Pa = 1

bar:

bar = 10 5

1000
=
m 1000

kp

= 98,1 10 3

1 at = 1

Atmosfera tehnica:

cm

mbar
hPa

= 0,981bar

Atmosfera fizica: 1atm = 760 Torr = 760 mmHg = 101325

e) Tensiunea superficiala = forta tangentiala exercitata pe elem. de lungime

din suprafata de separare a 2 faze fluide, actionand perpendicular pe elem. de
lungime (perpendiculara situata in planul de separare) si masurata dupa normala la
unitatea de lungime.
p
F

F
F
n
- F
FR

Def.: se numeste tensiune superficiala expresia:

= lim

n 0

F
dF
=
n
dn

UM: [ ]SI =

N
m

Cand se manifesta intre doua fluide tensiune superficiala.

Cand se manifesta intre un fluid si un perete solid aderenta (adeziune).
Ex.: apa aer , 20 C

= 0 , 072

N
m

Orice lichid are tendinta de a-si forma o supr. libera de arie minima. Exemplu.
Tens. superficiala se manifesta numai in suprafete libere curbe, suprafete libere plane fiind
caracterizate de echilibrul fortelor nu prezinta fen. de tensiune superficiala.
Exemple cu suprafete libere a trei fluide diferite si a doua fluide diferite cu o suprafata solida.

f) Capilaritatea = este fenomenul de ridicare sau coborare fata de planul manometric a unui
lichid situat intre doua placi foarte apropriate sau in tuburi cilindrice cu diametre reduse (tuburi
capilare).
r

Ex.: apa-sticla
alcool-metal

( p 2 p1 ) r 2 = 12 2 r cos

p2 p1 = ( 2 1 ) h
h=

2 12 cos

2 1
r

Relatia lui Borelli-Jurin

Cu cat r este mai mic cu atat h este mai mare. cos indica sensul denivelarii.
Caz particular: formarea picaturilor

2.2. Fenomene de transport, vscozitatea, relatia lui Newton

g) Fenomene de transport
Sunt caract. sistemelor care nu se afla in echilibru si constau intr-un transfer
ordonat de materie, energie sau impuls, amorsat de neuniformitatea sistemului si
actionand in sensul anularii neunif. si readucerii sistemului in echilibru.
x

Pierd.

V = const.
m const. (pt. const.)
nj = vectorul normalei la supr. A.
Prod.

- Difuzia masica se datoreaza unei neunif. de concentratie sau densitate.

- Conductia termica se datoreaza unei neunif. de temperatura
- Transfer de impuls - vascozitatea

h) Vascozitatea = propr. lichidelor de a se opune deformarilor fara

modificari de volum, dezvoltand tensiuni tg. de frecare manifestate intre straturile
de lichid in miscare si concretizate prin forte de frecare, ce accelereaza straturile
cu viteza redusa, franandu-le pe cele cu viteza mare.
Datorita fortei de frecare o parte din energia miscarii este transferata in caldura
fiind disipata ireversibil in mediul exterior.
Transferul ordonat de impuls se realizeaza datorita vascozitatii.

Legea curgerii (legea frecarii)

F

U
Timp t
u + du

u(y)

Timp t + dt
d

dy

u
y

u dt

x
F
=

d
du
=
dt
dy

Legea lui Newton

Prin aceasta relatie este definit coeficientul de vascozitate dinamica :

[ ] = Forta Timp = N 2s = kg
Supr
ms
m
Ns
1 Poiseuille = 1Pl = 1 2
m
Ns
1 Poise = 1P = 0,1 2
m

Coeficientul de vascozitate cinematica:

=

kg m 3 m 2
[ ] =

=
m s kg
s
2
cm 2
4 m
1 Stokes = 1St = 1
= 10
s
s
Densitatea si vascozitatea apei si aerului la temperatura de 20C si presiunea de 1
bar (valori aproximative):
Fluid

Apa
Aer

kg [Pa s ]
m3
1000
1000 10 6
1,2
18 10 6

m 2
s

1 10 6
15 10 6

Cap. 3. Legea hidrostaticii,

aplicatii ale legii hidrostaticii
Statica lichidelor
Observatie:

Un lichid in echilibru este solicitat numai de

forte de presiune ( pe suprafata). Daca
fortele nu ar fi perpendiculare (normale la
suprafata), fluidul ar curge (sunt influenta
fortelor tangentiale).

Fortele care actioneaza asupra unui fluid sunt:

-

forte exterioare
forte interioare

In conditii de echilibru absolut (inexistenta deplasarilor relative ale straturilor de

lichid), lichidul nu este solicitat de forte tangentiale, doar de forte normale la
suprafata.
Fortele normale la suprafata, care actioneaza pe o anumita suprafata bine
delimitata, determina presiunea hidrostatica.
p = =

dF
- presiune hidrostatica
dA

Acest lucru evidentiaza faptul ca presiunea p reprez. un efort unitar normal de

comprimare .

Presiunea hidrostatica p intr-un punct intr-un lichid in echilibru nu

depinde de orientarea suprafetei, ci are aceeasi valoare dupa toate
directiile.

Legea hidrostaticii

r
u = 0

(nu exista curgere, viteza este nula, in statica fiind situatia

de echilibru.)

Densitatea ? f( x ;t)
z=z0=0

p(z0)=p0
A
G

z=z1

p(z1)

Deoarece: u = 0 = const
v
F = 0 !

p (z 0 ) ? A + ?g? A (z1 z 0 ) p ( z ) A = 0

Sistemul de coordonate poate fi ales in diferite pozitii : z0 = 0

p (z ) = p 0 + ?gz

Legea hidrostaticii

Consecinte:
a) In puncte de aceeasi adancime presiunea hidrostatica este aceeasi.
b) Presiunea hidrostatica creste liniar cu adancimea.

Aplicatii ale legii hidrostaticii

Exemplul 1: Paradoxul lui Pascal (hidrostatic)

h
A

A
F

A
F

Forta de presiune care actioneaza de sus in jos este egala in toate cazurile,
deoarece A si h raman constante in toate cazurile ! Rezulta ca si forta de
sustinere F de jos in sus este egala in toate cazurile.

Exemplul 2: Principiul vaselor comunicante

In vase umplute cu acelasi fluid omogen si care
comunica in partea inferioara unele cu altele
suprafetele libere se afla la aceeasi inaltime.

Exemplul 3:

Tub U umplut cu 2 fluide diferite, care nu se amesteca si care

au densitati diferite.
(aici: ? 2 < ? 1)

p0

tubul din stanga:

h2 ? 2

h1

pA

E
pA

?1

tubul din dreapta:

p A = p 0 + 1gh 1

p A = p0 + 2gh 2

h1 2
=
h2
1

Exemplul 4: Presa hidraulica

F1
A1
p1

F2
h

?
p 2 = p1 + gh rezulta

A2
F1
A1

F1
A1

p2 =

F2
A2

A2
p2

F2 =

p1 =

F2
F
= 1 + gh
A2 A1

[+ (ghA 2 )]

Alte exemple:
Amplificatoare hidraulice,
cricuri hidraulice etc.

Daca h = 0 atunci p 2 = p 1 (presiunea se transmite cu egala intensitate in

toata masa lichidului)

Exemplul 5: Tubul manometric U

p0

Diferenta de presiune:

Rezervor
pG

p G p 0 = M gh

?h
pG

Lichidul
manometric M

Exemplul 6: Manometrul Prandtl

A2

p2 = p1 + g(h1 + h2 ) A1 h1 = A 2 h 2

p1

A1
p2

A
p 2 p1 = ? g 1 + 1 h1
A2

h1

h2

= ? g h1

(p 2=p1)

fr

A1
0
A2

Exemplul 7: Manometrul "Betz"

p1
A1

p2

A2
M

Exemplul 8: Barometrul
Presiune absoluta, deoarece pi=0:
pa=? Fgh
p i=0

pa

a) Apa h = 10m

p = 1000

kg

9,81
3

p = 0,981 105

?l
b) Mercur h = 0,76m

p = 13600

kg

9,81
3

p = 1,013 10 5

N
m2

10m

= 0,981bar ( = 1at)

0,76 m

N
= 1,013 bar ( = 760Torr = 1atm)
m2

Cap. 4. Forte hidrostatice. Principiul lui Arhimede

Fortele hidrostatice sau fortele de presiune sunt forte exercitate de lichide
asupra peretilor solizi. Acestea sunt forte repartizate, actionand pe suprafetele
solide si fiind dirijate dinspre lichid catre corpul solid.
Forta de presiune (F p ) exercitata de un lichid pe o suprafata plana (care se
mai numeste si forta hidrostatica) este data de produsul dintre presiunea relativa
din centrul de greutate al suprafetei si aria suprafetei respective.
Fp = pG.A [N], unde

pG presiunea relativa din centrul de greutate al

suprafetei A

In cazul suprafetelor plane sau a suprafetelor ce admit un centru sau o axa

de simetrie, fortele de presiune se reduc la o rezultanta unica. In cazul
suprafetelor curbe oarecare fortele de presiune se reduc fie la 2 forte actionand in
planuri diferite, fie la o forta si un moment (torsor).

Calculul fortelor hidrostatice

Se evidentiaza din nou Paradoxul lui Pascal (hidrostatic), deoarece este
clar ca forta de presiune nu depinde decat de presiunea relativa din centrul de
greutate si de aria suprafatei pe care actioneaza.

Fp

Fp
A1

A2

Fp
A3

Fp

A4

Forta de presiune este independenta de forma, volumul si masa lichidului,

de aceea se numeste paradoxul hidrostatic. Daca ariile A1 = A2 = A3 = A4 , iar
presiunea relativa
p = ?gh este aceeasi pentru ca inaltimea h este egala in
toate cazurile, atunci si forta de presiune

Fp = p.A

este aceeasi in toate cazurile.

In general, in cazul suprafetelor curbe deschise scufundate intr-un lichid in

echilibru, fortele de presiune se reduc la doua componente orizontale si una
verticala. Componentele orizontale (F px si Fpy ) sunt egale cu produsul dintre
presiunea relativa din centrul de greutate al proiectiei suprafetei pe planul normal
la directia fortei si aria acestei proiectii. Componenta verticala (F pz ) este egala cu

greutatea lichidului din volumul delimitat de suprafata curba si proiectia ei pe

verticala la suprafata libera.
Daca suporturile componentelor prezinta un punct de concurenta, cum este
cazul normal, atunci modulul rezultantei va fi:

Fp =

px

+ F

py

+ F

pz

Legea (principiul) lui Arhimede (portanta statica)

Legea lui Arhimede
(~250 i.e.n.)

FA = ? l gV

- Portanta

Un corp scufundat intr-un lichid este impins de jos in sus cu o forta egala
cu greutatea volumului de lichid dizlocuit de corp.

Demonstratie:
p1dA1
Bilantul fortelor in directie verticala:

a1

dF A = p 2 dA 2 cos a 2 p 1 dA 1 cos a 1
dA

h
= ( p 2 p1 ) dA = ? l ghdA

a2

( pt.ca dA1 cos a 1 = dA2 cos a 2 = dA )

p2dA2

FA = dFA = ? l ghdA = ? l gdV

A

FA = ? l gV

Aplicatii: plutirea corpurilor, constructia vapoarelor, submarinelor etc.

Observatie: Exista si portanta aerodinamica, fapt care ajuta la zborul avioanelor.

Aplicatii ale legii lui Arhimede

1. Determinarea volumului unui corp prin cantarire
In cazul corpurilor cu forme neregulate pentru care nu exista relatii analitice de
calcul a volumului, determinarea volumului se poate face comparand rezultatul
cantaririi corpului in aer si in apa:

Gaer = Vg ( aer )

Gapa = Vg( apa)

G = Gaer Gapa = Vg( apa aer )

V=

G
g ( apa aer )

2. Plutirea corpurilor
Intre greutatea corpului si portanta pot exista urmatoarele relatii:

G > P - corpul iese din repaus, fiind antrenat intr-o miscare de scufundare
G = P - echilibru indiferent la orice adancime (plutire de adancime) - submarine
G > P - plutire de suprafata - corpul pluteste in stare partial scufundata vapoarele
,

Conditia de plutire este:

G+FA =0

FA' - portanta volumului de lichid dizlocuit de partea corpului scufundata in

lichid.

Observatie: aerostatica
In opozitie cu hidrostatica, in cazul aerostaticii densitatea ? nu mai este constanta.
Legea hidrostaticii ( p = p 0 ?gz ) nu se mai poate aplica sub aceasta forma.
Bilantul fortelor:
z
p(z)
?(z)
T(z)

p+dp
?(z)

pdA = ( p + dp) dA + ?(z)gdzdA

dz

dp
= ? (z ) g
dz

Legea aerostaticii

dA p
p0; ? 0; T0
z=0
Suprafata Pamantului

Prin integrarea legii aerostaticii:

1 dp
= dz
g ?(z)
z

z = dz =
0

1 z dp

g 0 ?(z)

? = f(p) ?

se poate obtine legea de variatie a presiunii in functie de inaltime cunoscand

variatia densitatii cu presiunea, deci cunoscand legea de transformare a gazului
(izoterma, politropa, ...).

Cap. 5. Ecuatia continuitatii

5.1 Notiuni cinematice de baza
Cantitate/volum de lichid inchis
Particule de lichid (imagine fictiva)
Parametrii cinematici de baza: vectorul de pozitie, viteza, acceleratia
Descrierea miscarii particulelor de lichid:

dupa metoda Lagrange (reprezentare legata de particulele de lichid)

dupa metoda Euler (reprezentare legata de spatiu)

Notiunea de camp

r
p , ?, T, v
= f(x, y, z)

v (x ,y ,z )
2

v (x ,y ,z )
1

v (x ,y ,z )
3

v (x ,y ,z )
4

ectorul viteza are

componentele:

r
v (u, v, w)
Analiza poate avea loc in:
In 3 dimensiuni

u, v, w, p, ?, T = f(x, y, z, t)

In 2 dimensiuni

w=0

f(x, y, t)

In 1 dimensiune

v=w=0

f(x, t)

Curgere:
- Instationara (dependenta de timp si spatiu)
- Stationara (dependenta numai de spatiu)

5.2 Ecuatia continuitatii

Arata faptul ca lichidele sunt medii continui si ca masa de lichid care curge este
aceeasi, se conserva, daca nu exista devieri de traseu, intreruperi ale curgerii sau
pierderi prin scurgeri.
Ecuatia continutiatii este un bilant masic, arata faptul ca masa se conserva, adica
in termeni hidraulici arata ca debitul de lichid ce se scurge este constant, daca
conditiile de curgere nu se modifica.
Debitul de lichid este constant !
Debitul de lichid este masa de lichid care se scurge in unitatea de timp:
Qm =

m
t

[kg/s]

m = V

Rezulta: Qm =

m V l A
=
=
= u A = const .
t
t
t

Viteza de curgere este: u =

l
t

u2
A1

?uA=const
.

A2

u1
Atunci cand este vorba de lichide incompresibile, cum este cazul des
intalnit, densitatea este constanta, = const . si rezulta:
uA=const.

Cap. 6. Ecuatia lui Bernoulli

Aplicatii ale ecuatiei lui Bernoulli
Ecuatia lui Bernoulli pentru curgeri stationare
Este o ecuatie de bilant energetic, care se refera la faptul ca energia intr-un sistem
tehnic, hidraulic se conserva, chiar daca se transforma dintr-o forma in alta.
Acesta ecuatie de bilant energetic exprima faptul ca suma diverselor forme de
energie este constanta, adica suma energiei cinetice, a energiei de presiune si a
energiei potentiale intr-un sistem hidraulic este constanta.
u2 p
+ + gz = konst
2

Ecuatia lui Bernoulli

Aceasta exprimare a ecuatiei lui Bernoulli corespunde exprimarii in termeni de

energie specifica, adica raportata la masa.

Exista diferite moduri de exprimare a ecuatiei lui Bernoulli:

In termeni de energie:

u2 p
+ + gz = C
2

In termeni de presiune:

? 2
u + p + ?gz = K
2

In termeni de inaltime:

u2
p
+
+z=k
2g g

Recapitulare:
Ecuatiile de baza ale hidraulicii (incompresibil, stationar):
u s Cautat: u(s), p(s)
z
p

u A = const
2

u
2
{
Energie

+
cin .

de

presiune

Ecuatia continuitatii

gz
{
en . potentiala

= const

Ecuatia lui Bernoulli

Aplicatii ale ecuatiei lui Bernoulli

Exemplul 1: Formula de scurgere a lui Torricelli
(1)

u1 = 0
u2

z1
Conditie: A1>>A2

u2
z2

(2)

u1<<u2, u1 0
linia de curent fictiva
p1 = p2 = p0 (presiunea exterioara, atmosferica)

u 22

u 21 p1
p2
+
+ gz 2 =
+ + gz 1
2

=0

u 22
= g ( z1 z 2 ); u 2 =
2

2 gh

Densitatea nu intra in formula!

Exemplul 2: Curgerea prin conducte (fara pierderi)

z0

u 12
2g
z
p1
g
z

u1
(1)
z

z1

u 22
2g
z
p2
g
z

u2
(2) z2

u 23
2g
zp
3

g
z

(3) z3 u3

In toate cele trei puncte este

valabila ecuatia:
u2
p
+
+ z = konst
2g g

Daca: A1 = A2 < A3
u1 = u2 > u3

Aplicatie practica directa: Masurarea unei viteze prin masurarea unei lungimi.

Exemplul 3: Presiunea in punctul de impact

u 2 + p = u 22 + p 2 = pt
2
2
u8
p8
(1)

=0
Presiunea in punctul de impact =
presiunea statica + prsiunea dinamica =
presiunea totala

(2) u2=0

De cele mai multe ori termenul de inaltime se poate neglija, sistemele hidraulice
fiind pozitionate orizontal.
Ecuatia lui Bernoulli are atunci forma:

? 2
u + p = p t = konst
2

Exemplul 4: Sonda Pitot cu aceasta sonda se masoara presiunea totala in

u8
pt
p8

conducta.
Presiunea totala:

p t = p + p din

Presiunea totala pt este suma presiunii statice

p8 si
po
h

pt

a presiunii dinamice pdin

Daca fluidul curge prin conducta cu viteza u8 ,
atunci presiunea dinamica este:

p din =

2
u
2

Daca se considera presiunile evidentiate in manometru, atunci diferenta acestor

presiuni, care se masoara cu ajutorul manometrului, este:
pt - p0 = m gh
Presiunea totala pt este suma celor 2 presiuni, statica si dinamica si egaland cele 2
relatii se obtine:

2
p
+
p

p
=
p
+
u p 0 = m gh
pt - p0 =
din
0

Exemplul 5 : Sonda Prandtl - cu aceasta sonda se evidentiaza direct la

manometru presiunea dinamica in
conducta, pdin, ca fiind diferenta dintre
presiunea totala, pt si presiunea statica, p8 .

pt p = u 2 = p din
2
u8 = u
Presiunea dinamica = pdin
?
p8

pdin

p8 =p

2
u = m gh
2

u=

m
gh

pt

?m

p din =

Exemplu: Daca se foloseste apa ca si lichid de masura in manometru, avand

densitatea m = 10

kg

avand densitatea

m 3 (apa), iar viteza se determina pentru aer,

kg

= 1,25

m3 (Aer)

atunci, facand inlocuirile in relatia de mai sus pentru calcularea

vitezei, viteza care se masoara se poate determina cu relatia:

u=

10 3 kg m 3
m
2
9
,
81
h
1, 25 kg m 3
s2

3
Pentru un calcul aproximativ: u [ m / s ] = 4 10 h[m] = 4 h[mm ]

Pt

h =

1 mm
100 mm = 0 ,1 m
10

mm = 10 m

apa : u = 4 m s
apa : u = 40 m

apa : u = 400 m

Exemplul 6 : Tubul Venturi

Ecuatia lui Bernoulli:

(1)
u1

? 2
2
u 1 + p1 = u 2 + p 2
2
2

(2)
u2

Ecuatia continuitatii:
p2

u1 A1=u2 A2

p1

u2 =

Rezulta:

A1
u1
A2

2 A1
1
p 1 p 2 = p = u 1
2 A 2

Daca se determina diferenta de presiune (de exemplu cu un manometru), se poate

calcula viteza u1:
u1 =

2 p
A 2
1 1
A 2

Debitul volumic este: V& = u1 A1 , adica inlocuind viteza se obtine expresia:

V& =

2pA12
A

1
1
A2

= A2 2

= coeficient de debit

Ideal : =1 1 (A 2 A1 )

In realitate coeficientul de debit depinde nu doar de raportul suprafetelor, ci si de

numarul lui Reynolds : = (m,Re)

A2
A1
uD
Re = 1

m=

- raportul suprafetelor

- numarul lui Reynolds (ia in considerare influenta frecarii)

Cap. 7. Ecuatia lui Bernoulli cu pierderi de presiune

(sarcina hidraulica)
Difuzorul Carnot
(1)

(2)

p1

u2

u1

p1
A1

p2

p1
A2

p1 +

u1 = p 2 + u 22 + pl
2
2

Ecuatia lui Bernoulli cu

pierderi locale de presiune
datorita schimbarilor bruste de
sectiune, a schimbarilor de
traseu, coturilor, ventilelor,
robinetilor etc.

Pierderile locale de presiune sunt:

p l =

2
u1
2

Coeficientul pierderilor de presiune este specific fiecarui element de conducta si

se determina experimental.

pl
2
u1
2

Acest coeficient se calculeaza analitic (pentru difuzorul Carnot) sau de cele mai
multe ori experimental.

Cot de conducta

= 0,1

Intrare in conducta

= 0,6

= 0,05

(valorile se gasesc tabelar in manuale de hidraulica sau de calcul de retele

hidraulice sau pneumatice)

Cap. 8. Bazele curgerii turbulente

Observatie experimentala:
In functie de viteza de curgere a lichidului prin conducte, canale etc. exista
2 regimuri de curgere (experienta lui Reynolds):
Zeit t laminar

r
R

turbulent

u(r)

u(r)

Fir colorat

up

up

up

P
up

Zeit t
Curgerea are loc
Dezordonat

Ordonat

Profilul vitezei este mai plin datorita

misc. dezordonate

Curgerile turbulente sunt instationare si

tridimensionale. Ele pot fi considerate insa deseori in medie stationare si
bidimensionale.
Reynolds a avut ideea urmatoarei descompuneri a vitezei:

u ( x , y , z ,t )
val.

momen tana

Def.: u ( x , y , z ) =

u ( x, y , z )
medie

1 t + t
u ( x , y , z , t )dt
t t

temporala

+ u ( x , y , z , t )
val. oscilanta
u' = 0

Descompunerea se utilizeaza si pentru alte variabile ca v, p etc.

Tranzitia de la curgerea laminara la cea turbulenta depinde de numarul lui
Reynolds.
u d
Re = m pentru curgerea prin conducte

Re < Recrit

: laminar

Re > Recrit

: turbulent

Se determina experimental sau din calcule

de stabilitate

Explicarea fenomenologica a numarului lui Reynolds:

Forta de inertie
Forta
de
frecare

2
u m2
u m
um d
~
~
= Re
u
um

r
R

Tranzitia de la curgerea laminara la cea turbulenta este o problema de stabilitate!

u d
: Re krit = m
2300

krit
u x
Placi : Re krit =
5 10 5
krit
Conducte

Ex.: t = 20C ; p = 1bar

Apa: = 1 10 -6 m s
2

Aer:

= 15 10 6 m s
2

Conducta

Placa
Aer

um crit

Apa

D = 20 mm
1,7

0,12 m/s

Aer
xcrit

uo = 1 m/s
7,5 m

D = 100 mm
0,35

0,02 m/s

Apa

0,5 m

uo = 10 m/s
0,75 m

0,05 m

Concluzie: Aproape toate aplicatiile practice se confrunta cu problema curgerilor

turbulente, care sunt deosebit de dificil de modelat matematic !
Din experiment:

SL laminar

xcrit
SL strat limita

SL turbulent

1. SL turbulent este mai gros decat

SL laminar
2. SL turbulent contine mai multa
energie decat SL laminar, deoarece
profilul vitezei este mai plin
3. Forta de frecare in cazul SL
turbulent esta mai mare decat in cazul
SL laminar.

Pentru ilustrare:
Curgerea pe langa o sfera cu diferite numere Reynolds:

Curgere foarte lenta

Linia de curent urmareste profilul
sferei

Curgere cu viteze mai mari

Domeniu subcritic
SL laminar se desprinde mai repede
de conturul sferei

Curgere cu viteze mari Domeniu supracritic

A
SL turbulent se desprinde mai tarziu
de conturul sferei

Cap. 9. Curgerea prin conducte circulare cu pierderi de

presiune
Intrarea in conducta si uniformizarea curgerii
le

Lungimea de stabiliz. le

Re < Recrit

le/d ~ 60

lam.

le
u

Re > Recrit
le/d ~ 10

lam.

turb.

x > le : curgere uniformizata

u = u(r)
Presiunea din conducta invinge frecarea din conducta a. i. lichidul curge in
dp
directia scaderii presiunii.
<0
dx
Echilibrul fortelor:
w

p
r

u(r)

dx
p+dp (r)

x
r

Se solidifica un volum cilindric de lichid. Echilibrul fortelor:

Forta de presiune + Forta de frecare = 0

[p (p + dp )]r

(r ) 2 rdx = 0

dp
(r )
=2
= konst .
dx
r
f (x )

g (r)

p1
p2

dp p 2 p1
p p2
p
=
= 1
=
dx
l
l
l

p = caderea de presiune in conducta

dp
< 0 ; (r) > 0
dx

(r ) = +

r = 0: = 0
r = R : = w =

p R

2 l

p r

2 l

Profil linear al lui

w

r
=
w R

r=R
r
r=0
(r)

Acest lucru este valabil si pentru curgerea

laminara si pentru cea turbulenta !

9.1 Curgerea laminara

=

du
dr

inlocuim

Se obtine o ec. pt. u(r)

dp
p

2 du
=
= 2 =
dx
l
r
r dr

p
du =
rdr
2l

p r 2
u=+C
2 l 2
p R 2
C=
2l 2

Constanta de integrare C : u(r = R) = 0

u (r ) =

p 2
(R r 2 )
4 l

Distributia vitezei pt. curgerea laminara (parabolica)

u (r = 0 ) = u max =
u(r)
r
= 1
u max
R

p 2
R
4 l

u/umax

Debitul volumic V& :

p
2
2
V& = udA = 2 ru (r )dr =
R r rdr
2 l 0
A
0
R

4
& = pR
V
8 l

Legea lui Hagen-Poiseuille

2 rdr

2 rdr

V& ~ p ; ~ R 4
Viteza medie de curgere prin conducta:
& pR 2 1
V
um = =
= u max
A
8 l
2
Caderea de presiune p
u 8 l u m 2 64 l
p = m 2
= um
u m 2
u md d
R

l 64
u d
p = u 2m
Re = m
2
d Re

4
& = pR = u m R 2
V
8 l

Coeficientul de rezistenta fluido-dinamica

Def. p =

l 2
u m - Pierderi de presiune longitudinale (rel. Weissbachd2

Darcy)
(1)

64
Re

Legea frecarii in regim laminar

9.2 Curgerea turbulenta

Pentru acest caz nu exista o legitate matematica intre tensiunea tg. si profilul
vitezei, ca in regimul de curgere laminar. Au fost dezvoltate modele de turbulenta,
asa numite modele semi-empirice.
Legitati empirice pentru determinarea coef. de rezistenta hidrodinamica:
(2) = 0 , 316 Re

(3) 1 = 2 ,0 log(Re

Legea lui Blasius, pt. Re < 105

) 0 ,8

Legea lui Prandtl, pt. Re > 105

Profilul vitezei este mai plin decat in regim laminar:

1 Re
u
u max

lam.
Re < 2300
0
Peretele
conductei

1r

1
R

Mijlocul
conductei

9.3 Influenta rugozitatii suprafetelor solide, diagrama

Nikuradse
k rugozitate relativa
=
d

~k

k = rugozitate absoluta

(Re,k/d) se stabileste pe cale experimentala.

1
k
= 1,74 2,0 log 2

Legi empirice, ca de exemplu:

Concluzie:
- in regim laminar: = 64/Re (determinare analitica exacta)
- in regim turbulent:

= 0,316/ Re 1 4 (lege empirica dupa Blasius)

- in regim turbulent cu rugozitate: vezi de ex. relatia de mai sus

Diagrama lui Nikuradse reprezinta grafic dependenta dintre

(Re, k/d)

, numarul lui

Reynolds si rugozitatea relativa.

Regim
laminar

Regim
turbulent

k/d
0,100
10-2
10-3

10-4
10-5

0,01

Re
103 Recrit 104

105

Pentru numere Reynolds foarte mari,

k/d.

106

107

108

depinde numai de rugozitatea relativa

Cap. 10. Curgerea stationara a lichidelor prin retele hidraulice,

calculul retelelor hidraulice
Ecuatiile de baza utilizate pentru descrierea proceselor din conducte lungi, care
formeaza retelele hidraulice, sunt reprezentate de ecuatiile de bilant:
- energetic: ecuatia lui Bernoulli:

p1 +

u1 + gz 1 = p 2 + u 22 + gz 2 + p r
2
2

pr = pierderile totale de presiune prin conducte

- masic: ecuatia continuitatii:
.

V = A1 u1 = A 2 u 2

Pierderile totale de presiune prin conducte: locale + longitudinale

- pierderi de presiune locale: p l = u 2 (relatia Borda-Carnot)
2
(dat. rezistentelor hidraulice locale: coturi, ventile, ramificatii, salturi de sectiune)

- piederi de presiune longitudinale: p f = l u m2 - (rel. Weissbach-Darcy)

d 2
In cazul conductelor lungi, termenul datorat variatiei energiei cinetice se poate
neglija, iar pierderile de presiune locale sunt mult mai mici decat cele
longitudinale, astfel incat ecuatia lui Bernoulli devine:

p 1 + gz 1 = p 2 + gz 2

u 12 l
+

2
d

Conductele lungi leaga de obicei un consumator hidraulic de o pompa.

Exemple:
a) Conducta lunga simpla
.
V, l, d

Presiunea la pompa este p1. Din ec. lui

Bernoulli presiunea la pompa este:

u 2 l
p1 = p 2 + g ( z 2 z 1 ) +

2
d

1
z2

z1

d 2
4
Debitul: V =
u u = V2
4
d
.

16 2 l
p1 = p 2 + g ( z 2 z1 ) + 2V 4
2 d
d

Se obtine pentru

debit:

2d 5
[ p1 p 2 g ( z 2 z1 )]
8 l

V =

b) Conducta lunga cu diametru discontinuu variabil

4
l3;d 3
l2;d 2
3
l1;d 1
2
Presiunea la pompa este p1. Pierderea de
presiune:
1
z4
3
l i u i2
p = i
z1
di 2
i =1
Din ec. lui Bernoulli presiunea la pompa este:

Debitul:

ui2 li
p1 = p4 + g ( z 4 z1 ) + i

2 di
i

d i2
4V
ui ui =
V =
4
di2
.

. 2

p1 = p 4 + g ( z 4 z1 ) + i
i

V =

16 V
l
2 4 i
2 di di

[ p 1 p 4 g ( z 4 z 1 )]

8
i

ili
d i5

Se obtine pentru debit:

Conducte lungi legate in paralel

l1;d 1

li;d i
1

ln;d n

z2

z1

Conductele avand capetele amonte si aval

comune se respecta conditia pierderilor de
sarcina hidraulica identice pe fiecare dintre ele:
p i = p i+1

l i u i2
l i + 1 u i2+ 1
i
= i +1
di 2
d i+1
2
Din ec. lui Bernoulli presiunea in punctul 1 (la
pompa) este:

ui2 li
p1 = p 2 + g ( z 2 z1 ) + i

2 di
.

Debitul total: V =

i =1

di2
ui
4

Cap. 11. Concluzii finale

Hidraulica reprezinta o parte aplicativa a mecanicii fluidelor, ocupandu-se cu
studiul miscarii lichidelor, adica modul concret de aplicare a legilor de curgere ale
lichidelor, in special in contact cu suprafete solide (curgerea prin conducte, prin
canale etc.).
Partea aplicativa a mecanici fluidelor, care se ocupa cu studiul deplasarii gazelor
prin conducte este pneumatica, care, spre deosebire de hidraulica, ia in
considerare legile de miscare ale gazelor, ca si legile de variatie ale acestora
(izocora, izobara, izoterma s.a.)
Curgerea lichidelor poate sa fie laminara sau turbulenta, pentru fiecare tip de
curgere existand legi specifice care descriu curgerea lichidelor, in final interesand
distributia vitezei, debitul de lichid si pierderea de presiune, care poate sa fie
longitudinala sau locala.
In cadrul acestui curs s-au abordat doar cateva notiuni de baza din hidraulica,
ecuatii si legi care guverneaza miscarea lichidelor prin conducte.

Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia

Catedra de Topografie si Ingineria mediului
Conf. Dr.-Ing. habil. Ildiko Tulbure

Subiecte pentru colocviu la

Hidraulica
Semestrul I al anului univ. 2011/2012
1. Densitatea, volumul specific, greutatea specifica, presiunea
2. Tensiunea superficiala, capilaritatea
3. Fenomene de transport, vscozitatea, legea curgerii
4. Presiunea hidrostatica
5. Legea hidrostaticii
6. Aplicatii ale legii hidrostaticii (paradoxul lui Pascal, principiul vaselor
comunicante, presa hidraulica)
7. Aplicatii ale legii hidrostaticii (tubul manometric, tub U umplut cu 2 lichide
diferite)
8. Aplicatii ale legii hidrostaticii (manometrul Prandtl, manometrul Betz,
barometrul)
9. Forte hidrostatice
10. Legea lui Arhimede
11. Aplicatii ale legii lui Arhimede (determinarea volumului unui corp prin
cantarire, plutirea corpurilor)
12. Ecuatia continuitatii
13. Ecuatia lui Bernoulli pentru curgeri stationare, fara pierderi de presiune, in
diferite moduri de exprimare
14. Aplicatii ale ecuatiei lui Bernoulli: formula de scurgere a lui Torricelli,
curgerea prin conducte (fara pierderi)
15. Aplicatii ale ecuatiei lui Bernoulli: presiunea in punctul de impact, sonde de
masura: sonda Pitot, sonda Prandtl
16. Aplicatii ale ecuatiei lui Bernoulli: tubul Venturi
17. Ecuatia lui Bernoulli cu pierderi de presiune (de sarcina hidraulica),
coeficientul pierderilor de presiune
18. Caracteristicile curgerii turbulente, componentele vitezei, dupa Reynolds, in
curgerea turbulenta
19. Tranzitia de la curgerea laminara la curgerea turbulenta, numarul lui
Reynolds
20. Curgerea laminara prin conducte circulare cu pierderi de sarcina hidraulica Intrarea in conducta si uniformizarea curgerii

21. Curgerea laminara prin conducte circulare cu pierderi de sarcina hidraulica distributia vitezei in curgerea laminara, calculul debitului (legea lui HagenPoiseuille)
22. Pierderi de presiune longitudinale la curgerea prin conducte circulare (rel.
Weissbach-Darcy) si legea frecarii
23. Influenta rugozitatii suprafetelor solide asupra pierderilor de presiune,
diagrama Nikuradse
24. Curgerea stationara a lichidelor prin retele hidraulice: ecuatiile be baza
(bilant energetic si bilant masic), pierderi totale de presiune
25. Calculul retelelor hidraulice: conducta lunga simpla
26. Calculul retelelor hidraulice: conducta lunga cu diametru discontinuu
variabil, conducte lungi legate in paralel

Subiecte la Hidraulica

Dr. ing. habil. Ildiko Tulbure, 2011