Sunteți pe pagina 1din 23

Diaconu Costin Radu

Grupa 4

Seria IA

INSTRUMENTE TOPOGRAFICE

I. TEODOLITUL
Este instrumentul care permite masurarea directiilor la doua sau mai multe puncte din
teren, precum i nclinarea acestor directii. Determinarile se raporteaza la un plan orizontal
care trece prin punctul n care se stationeaza cu teodolitul, numit punct de statie.
Clasificarea teodolitelor se face dupa :

modul de citire a directiilor


precizia determinarilor
gradele de libertate ale miscarilor cercului orizontal

Dupa modul de citire a directiilor, se cunosc doua categorii de teodolite:

clasice, la care cercurile sunt gravate pe metal, citirile facndu-se cu ajutorul vernierului,
microscopul cu scarita sau microscop cu tambur. Acest ultim tip de aparat nu se mai
construieste.
moderne, la care cercurile sunt gravate pe sticla, iar lecturile se fac centralizat pentru
ambele cercuri, ntr-un singur microscop, fixat pe luneta.
electronice, la care cercurile sunt digitale, valoarea indicatiei fata de un reper de pe
cercul gradat fiind afisata pe un ecran cu cristale lichide.

Clasificarea dupa precizia de determinare a unghiurilor conduce la urmatoarele categorii:

teodolite de mare precizie, sau astronomice, la care lecturile se fac pna la zecime de
secunda de arc(Theo 002,Wild T4,Kern DKM 3);
teodolite propriu-zise, la care determinarile se fac pna la o secunda de arc (Theo
010,Wild T2,Kern DKM2) ;
teodolitele tahimetrice la care determinarile se fac la minut de arc (Theo 020, Theo 030,
Wild T1A, Wild T16, Kern DKM 1) precum i teodolite tahimetrice de santier, la care
determinarile se fac la 10 minute de arc.

Clasificarea dupa gradele de libertate ale miscarii cercului orizontal gradat se face n:

teodolite simple, la care numai cercul alidad se poate misca n jurul axei verticale;
teodolitele repetitoare, la care att cercul alidad ct i limbul au posibilitatea misca n jurul
axei verticale;
teodolitele reiteratoare, la care miscarea limbului n jurul axei verticale se face prin
intermediul unui surub exterior, numit reiterator.

r efe ra t . cl opotel . ro

5.1.

I.1. Schema generala a teodolitului clasic.


ntregul aparat se compune din infrastructura i
suprastructura. Infrastructura este cuprinsa ntre
ambaza teodolitului i limb inclusiv, iar suprastructura
este compusa din restul partilor componente, toate
putndu-se misca n jurul axei verticale V-V).

V
2

20

Cv

4
16

5 15
N

17

V s

17
6

18

19

9
10
11
12
21

14

13

Figura 1- Schema generala a


teodolitului.
Partile componente, asa cum sunt prezentate n figura 1. sunt:
1 - luneta teodolitului; 2 - cercul vertical; 3 - axa de rotatie a lunetei; 4 - furcile lunetei; 5 cercul alidad; 6 - cercul gradat orizontal (limbul); 7 - axul teodolitului; 8 - coloana tubulara a
axului teodolitului; 9 - ambaza teodolitului; 10 - suruburi de calare; 11 - placa de tensiune a
ambazei; 12 - placa ambazei; 13 - surub de prindere (surub pompa); 14 - dispozitiv de
prindere a firului cu plumb; 15 - nivela torica a cercului orizontal; 16 - nivela sferica a
cercului orizontal; 17 - dispozitiv de citire a cercului orizontal; 18 - surub de blocare a
cercului alidad; 19 - surub de blocare a limbului; 20 - surub de blocare a miscarii lunetei; 21 ambaza trepiedului; VV - axa principala a teodolitului (verticala); OO - axa secundara a
lunetei; NN - directricea nivelei torice; VsVs - axa nivelei sferice; Cv - centrul de vizare al
teodolitului.
La vizarea unui obiect ndepartat, teodolitul are posibilitate de miscare n jurul axei
principale de rotatie, V-V si posibilitate de miscare a lunetei si cercului vertical ntr-un plan
vertical n jurul axei orizontale secundare O-O.
.1. Axele teodolitului.
Din punct de vedere constructiv teodolitul are trei axe i anume:
1. axa V-V, numita i principala, care este axa de rotatie a suprastructurii aparatului. n
timpul masuratorilor, aceasta trebuie sa fie verticala;
2. axa O-O, numita i secundara, care este axa n jurul careia se roteste luneta mpreuna
cu cercul vertical;
3. axa r-O (reticul-obiectiv) numita i de vizare, care este linia materializ nd directia spre
r efe ra t . cl opotel . ro

care se efectueaza masuratoarea.


Toate cele trei axe trebuie sa se ntlneasca n acelai punct, Cv, numit centrul de
vizare al teodolitului.
5.2.

1.2. Parti componente ale teodolitului.

5.2.1 Luneta topografica


Lunetele instrumentelor topografice sunt constituite ca un dispozitiv optic ce serveste
la vizarea, la distanta, a obiectelor numite i semnale topografice, a caror imagine obtinuta
prin luneta este clara i marita, imposibil de obtinut cu ochiul liber. n afara de aceasta,
luneta poate servi i la determinarea distantelor (masurare) pe cale optica, procedeul
numindu-se determinarea stadimetrica a distantelor.
Dupa modul de alcatuire, se disting lunete:
cu focusare exterioara, la care planul imaginii este fix iar planul reticulului este mobil. Au
fost folosite la aparatele vechi, iar acum nu se mai construiesc.
cu focusare interioara, la care planul imaginii este mobil iar cel al reticulului este fix.
Luneta cu focusare exterioara (figura 1.1) se compune din:
1- tub obiectiv; 2 - tub ocular; 3 - obiectiv; 4 - ocular; 5 - reticul; 6 - lentila divergenta de
focusare; 7 - surub de focusare; 8 - surub cremaliera; 9 - suruburi de rectificare a firelor
reticulare; 10 - locul de formare al imaginii n absenta lentilei de focusare; O 1 - centrul optic
al obiectivului; O2 - centrul optic al ocularului; r - centrul reticulului; xx - axa geometrica a
lunetei; O1O2 - axa optica a lunetei; a - distanta variabila ntre lentila de focusare i obiectivul
fix ; p' - distanta variabila ntre obiectiv i imagine.
3

9
2
5

O
2

a (variabil)
4
p' (constant)
O
1

10

Figura 1.1 - Luneta topografica


Spre deosebire de luneta cu focusare exterioara, la cea cu focusare interioara, planul
firelor reticulare este fix, iar claritatea imaginii se realizeaza prin deplasarea unei lentile
numita de focusare. Lungimea lunetelor este variabila la cele cu focusare exterioara i
constanta la cele cu focusare interioara.
Pentru a nu se pierde timp cu cautarea obiectului ce se doreste a se viza, pe luneta
se amplaseaza un dispozitiv, tip cui - catare sau mai nou un colimator, care odata suprapus
peste obiectul vizat asigura existenta n cmpul vizual al lunetei a obiectului vizat.
Axele lunetei, care trebuie sa coincida ntre ele, sunt materializate de:
1. axa optica, determinata de centrele optice ale obiectivului i ocularului i nu este
materializata;
2. axa geometrica, sau de simetrie, este determinata de centrele celor doua sau trei tuburi
concentrice i deasemeni nu este materializata;
3. axa de vizare, determinata de centrul r al firelor reticulare i centrul optic al obiectivului,
fiind singura axa materializata
r efe ra t . cl opotel . ro

Reticulul lunetei este format dintr-o placa de sticla pe care sunt gravate foarte fin
trasaturi numite fire reticulare. n cazul n care se constata descentrarea centrului firelor
reticulare de la axa geometrica a lunetei, aceasta este prevazuta cu suruburi de rectificare n
plan orizontal, respectiv vertical, care prin actionare permit readucerea centrului pe axa
geometrica. La lunetele moderne reticulul este fix i se afla n planul focal anterior al
ocularului.
Punerea la punct a lunetei se executa n doua faze i anume:
a).punerea la punct a imaginii firelor reticulare se realizeaza prin ndreptarea lunetei spre
o suprafata de culoare deschisa, iar prin rotirea ocularului se tinde la obtinerea unei imagini
clare a firelor. Operatiunea se executa la nceputul unei zile de masuratori i ramne valabila
att timp ct nu se schimba operatorul la aparat.
b).punerea la punct a imaginii obiectului vizat urmareste sa realizeze o claritate maxima a
imaginii prin actionarea surubului de focusare. Acest lucru se realizeaza cnd planul imagine
se suprapune cu cel al firelor reticulare. Operatiunea se numeste focusare i se executa la
fiecare vizare cu luneta, deoarece depinde de distanta de la obiect la aparat.
Ordinea operatiilor este strict obligatorie n succesiunea n care este prezentata mai
sus; inversarea ordinii conduce la alterarea claritatii imaginii obiectului vizat cnd se
realizeaza claritatea firelor.
Punctarea obiectelor vizate este operatiunea prin care se aduce centrul firelor
reticulare pe punctul matematic al obiectului vizat. Operatiunea se realizeaza n etape
succesive:
1. se suprapune dispozitivul de vizare aproximativa (cui-catare sau colimator) peste
imaginea obiectului vizat.n acest moment n cmpul vizual al lunetei apare imaginea
neclara a obiectului. Se focuseaza imaginea cu ajutorul surubului de focusare.
2. se deplaseaza luneta n plan vertical pna ce firul reticular orizontal se suprapune peste
punctul vizat, actionnd din surubul de fina miscare n plan vertical.
3. se deplaseaza firul reticular vertical pna ce se ajunge pe punctul vizat, prin actionarea
surubului de fina miscare n plan orizontal.
5.2.2 1.2.Nivelele teodolitului.
Sunt dispozitivele care servesc la orizontalizarea sau verticalizarea unor drepte,
precum i la masurarea unor unghiuri mici de panta. Se disting urmatoarele tipuri de nivele:
sferica, (figura 1.2) formata dintr-o fiola de forma cilindrica, avnd la partea superioara
forma unei calote sferice. Interiorul este umplut cu eter sau alcool, lasndu-se un mic spatiu
ce formeaza o bula de vapori saturati de lichid. Partea centrala a calotei reprezinta punctul
central al nivelei prin care trece axa verticala V s -Vs a acesteia. Pe calota fiolei se graveaza
cercuri concentrice cu diametrul marit cu 2 mm. ntregul ansamblu se fixeaza ntr-o montura
protectoare din material plastic dur sau metal.
6

5
Pn

Vs
M

1
Pn
2

6
5

3
5

Vs
Sectiune transversala

1 - Fiola de sticla
2 - Montura
3 - Suport
4 - Cercul alidad
5 - Suruburi de rectificare
6 - Cerc reper
M - Punctul central al fiolei
PnPn - Plan director tangent
VsVs - Verticala cercului de
curbura a nivelei

Vedere in plan

Figura.1.2 - Nivela sferica.


torica, (figura 1.3) formata dintr-o fiola n forma de tor (cilindru curbat dupa un arc de
cerc), umpluta cu aceleai lichide ca i nivela sferica. La partea superioara a fiolei se
r efe ra t . cl opotel . ro

graveaza trasaturi simetrice fata de mijlocul ei, la interval de 2 mm una de cealalta. Atunci
cand centrul bulei coincide cu centrul fiolei, tangenta la centrul fiolei devine orizontala.
Tangenta poarta denumirea de directrice a nivelei.
7

N
a

a - sectiune verticala
b - vedere in plan
1 - montura metalica
2 - fiola de sticla
3 - surub de rectificare
4 - suportul nivelei
5 - articulatie
6 - reperele nivelei
7 - bula nivelei
NN - directricea nivelei

N
3

4
6

M'

m
R

Figura.1.3 - Nivela torica.


Marimea ce caracterizeaza o nivela se nume ste sensibilitate i reprezinta unghiul la
centru de inclinare a fiolei pentru o deplasare a bulei de 2 mm. Cu cat unghiul este mai mic
cu atat sensibilitatea este mai mare i invers. Acest lucru se obtine la nivelele cu raza de
curbura cat mai mare.
Un caz particular al acestui tip de nivela este nivela cu coincidenta, (figura 1.4),la
care semiimaginile capetelor bulei nivelei sunt aduse, printr-un sistem de prisme, ntr-un
ocular sectionat n doua jumatati pe verticala. Cnd capetele sunt n prelungire, centrul bulei
coincide cu centrul nivelei. Procedeul prin coincidenta este de p na la 10 ori mai precis
decat cel cu repere gravate.
a,b - campul ocularului nivelei cu coincidenta

a - pozitia in necoincidenta a bulei nivelei


b - pozitia in coincidenta a bulei nivelei

Figura.1.4 - Nivela cu coincidenta


Daca vom realiza o nivela compusa din doua toruri dispuse cu curburile opuse una
fata de cealalta, deci ambele fete vor fi convexe, realizam o nivela butoias, care atasata unui
dispozitiv ce-i va permite rotirea convenabila, va putea sa lucreze prin rasucire fie pe o fata
fie pe cealalta.
5.2.3 I.2 Metode de masurare a unghiurilor.
Operatiunile necesare masurarii unghiurilor constau din urmatoarea succesiune:
verificarea i eventual rectificarea teodolitului;
asezarea n statie a teodolitului;
vizarea punctului, facuta pentru determinari azimutale la baza semnalului, prin
suprapunerea peste acesta sau bisectare a firului reticular vertical, iar pentru
determinarea unghiului zenital prin suprapunerea firului reticular orizontal peste semnal,
fie la naltimea (I) a instrumentului, fie la naltimea (S) a semnalului. Anterior nsa este
necesara vizarea aproximativa cu ajutorul colimatorului, punerea la punct a imaginii
firelor reticulare i apoi a imaginii obiectului vizat (semnal geodezic).
efectuarea determinarilor propriuzise.

r efe ra t . cl opotel . ro

2.1 Masurarea unghiurilor orizontale.


Functie de numarul punctelor spre care se vor face determinarile, metodele de
masurare se refera la masurarea unghiurilor izolate, daca este vorba de unghiul format de
doua puncte vizate, sau de unghiuri dispuse n tur de orizont daca este vorba de mai mult de
2 puncte vizate.
metoda diferentei citirilor sau simpla - se foloseste la determinarea unghiului format de
A

A
0

0 (2 0 0 )
C

C '1
1

' "
C

C '2

Figura.2 - Metoda diferentei citirilor.


directiile catre doua puncte, fara o precizie deosebita. Pentru aceasta (figura 2) se
procedeaza astfel: se elibereaza miscarea nregistratoare a cercului orizontal gradat, se
vizeaza punctul A n pozitia I a lunetei (cerc vertical stnga) i se efectueaza citirea c 1; se
deblocheaza miscarile generale ale aparatului i se vizeaza punctul B, cu luneta tot n
pozitia I; se efectueaza citirea c 2. Valoarea unghiului format de directiile catre punctele A si B
va fi data de diferenta citirilor :
c 2 c1
[5.1]
Daca operatiunile descrise mai sus se completeaza cu vizarea n pozitia a doua a lunetei, se
va obtine o valoare mai precisa a valorii unghiului dintre cele doua directii. Pentru aceasta a
doua faza se rotesc aparatul i luneta cu cte 200g, cercul vertical fiind acum n dreapta
lunetei (pozitia a II-a), dupa care se vizeaza punctul B i se efectueaza citirea c 2'; se vizeaza
punctul A, prin rotirea aparatului n sens antiorar i se efectueaza citirea c 1'. Unghiul masurat
n pozitia I va fi:
' c2 c1
[5.2]
iar n pozitia a II-a va fi :

"

c2

'

c1 '

[5.3]
Daca diferenta celor doua determinari se ncadreaza n toleranta admisa, atunci
valoarea cea mai probabila a unghiului va fi media aritmetica a celor doua determinari.

' "
2

[5.4]
Un caz particular al acestei metode este cel n care pe directia initiala, n pozitia I se
aduce valoarea zero a cercului orizontal gradat.n acest caz, citirea initiala devenind
0,rezulta ca citirea facuta pe punctul B este chiar marimea unghiului ce se doreste a se
masura, n pozitia I a lunetei. Prin aducerea aparatului n pozitia a II-a a lunetei, valoarea
r efe ra t . cl opotel . ro

unghiului va fi data de diferenta ntre c2' i 200g. Cu cele doua valori obtinute, daca acestea
se nscriu n tolerante, se calculeaza media ca fiind valoarea cea mai probabila a
unghiului ?.
metoda repetitiei - se foloseste la determinarea cu precizie sporita a unghiurilor
izolate, atunci cnd pentru masuratori este folosit un instrument repetitor ( figura 2.1). Ne
propunem sa determinam unghiul sub care se vad din punctul de statie punctele A si B prin
trei
repetitii.Principial,
c1 c2
metoda
foloseste
de
c1
c1
c2
c3
A
A
A fiecare data drept origine a
c4
c2
c3
B
B
B citirilor,
valoarea directiei
determinata
in
masuratoarea anterioara.
Figura.2.1 - Metoda repetitiei.
Pentru
determinarea
unghiului ntre doua directii
concurente n punctul de statie, cu instrumentul n pozitia I a lunetei se vizeaza punctul A si
se efectueaza citirea c1; se vizeaza punctul B caruia i-ar corespunde citirea c 2 care nsa nu
se efectueaza; n schimb dupa vizarea punctului B se blocheaza miscarea nregistratoare,
se deblocheaza miscarea generala n plan orizontal si se vizeaza punctul A. Se deblocheaza
miscarea nregistratoare si se revizeaza punctul B; citirea corespunzatoare ar fi c 3, care la fel
ca si c2 nu se efectueaza. Dupa aceasta secventa am efectuat doua "repetitii" pentru
masurarea unghiului ntre directiile spre punctele A si B. n sfrsit, dupa vizarea punctului B
se blocheaza miscarea nregistratoare, se deblocheaza miscarea generala n plan orizontal,
se vizeaza A, se deblocheaza miscarea nregistratoare si cea generala n plan orizontal si se
vizeaza B. Numai acum se poate face citirea la dispozitivul de citire a cercului orizontal.
Valoarea cea mai probabila a unghiului masurat prin cele trei repetitii va fi obtinuta cu
relatia :
c c
4 1
3
Metoda se aplica n cazul masurarii unghiurilor izolate, n ambele pozitii ale lunetei, n
situatia n care se dispune de un aparat cu o precizie de citire mai mica dect precizia ceruta
pentru determinarea unghiului.
metoda seriilor (sau reiteratiilor) se foloseste
200
A
de
fiecare
data cnd se urmareste determinarea
0
marimii unghiurilor dintr-un punct de statie n
C "1
C '1
D
C '4
C4
C
"
'
1
care converg mai multe vize (figura 2.2). Din
C1
totalitatea vizelor, se alege ca
directie de
referinta (initiala) viza cea mai lunga, de la care
C2
C '2
C3
se vizeaza toate celelalte puncte,n ordine, n
C '3
B
sens orar, ncheindu-se turul de orizont tot pe
C
viza initiala. Pentru acest tur de orizont, luneta
aparatului este n pozitia I (cerc vertical stanga).
Figura 2.2 - Metoda seriilor.
Se aduce aparatul n pozitia a doua, se vizeaza
aceeai directie initiala, dupa care vizarea se
desfasoara n sens antiorar pna la nchiderea pe aceeai viza initiala. Valorile masurate se
prelucreaza, procedndu-se la calculul mediilor ntre cele doua pozitii, a nenchiderii si a
corectiei totale si unitare si prin aplicarea celei din urma la obtinerea valorilor compensate
pentru directiile masurate. Pentru exemplificare se prezinta mai jos (tabelul 1) un exemplu de
prelucrare.

r efe ra t . cl opotel . ro

Prin efectuarea diferentei ntre directia initiala (considerata valoare justa) catre
punctul A sI directia finala (considerata
Pct st. Pct.vizat Pozitia I Pozitia II Medii
Corectie Unghi comp.
viza afectata de erori) tot catre punctul
A
1
10.1225 210.13 10.1263
0
10.1263
A, se obtine valoarea corectiei totale:
2
3
4
1

95.5675 295.565 95.5663


153.225 353.225 153.225
301.183 101.183 301.183
10.135
210.14 10.1375

-0.0028
-0.0056
-0.0084
-0.0112

95.5635
153.2194
301.1741
10.1263

Tabelul 1-Compensarea seriilor


c = 10,1263g - 10,1375g = - 1c12cc
Acesta valoare se va repartiza proportional fiecarei vize, cu o cantitate c u adica :
cu =

c
28 cc
n

Viza initiala fiind neafectata de erpri nu va primi nici o corectie, viza catre punctul B va primi
cu, viza catre punctul C va primi 2.c u sI asa mai departe pna la viza de nchidere care va
primi 4.cu. Se observa ca prin aplicarea coretiei corespunzatoare la valoarea masurata, viza
finala devine egala cu viza initiala.
Daca se doreste o crestere a preciziei determinarilor se pot executa mai multe serii, nsa cu
origini diferite ale directiei initiale. Intervalul ntre serii se stabileste cu relatia:
I

400 g
mn

[5.6]

unde I reprezinta intervalul ntre serii; m - numarul dispozitivelor de citire (n general 2); n numarul de serii ce se executa.
Daca observatiile se fac numai ntr-o singura pozitie a lunetei, de obicei n sens orar,
metoda se numeste a turului de orizont.
5.2.3.1
2.2 Masurarea unghiurilor verticale.
Pentru masurarea unghiurilor verticale se procedeaza n felul urmator:
se instaleaza aparatul n punctul de statie, se centreaza i se caleaza;
se masoara naltimea aparatului (notata cu i);
se vizeaza semnalul din punctul B, fie la naltimea aparatului fie la naltimea s a
semnalului, prin aducerea firului reticular orizontal la unul din cele doua repere
mentionate mai sus; se citeste unghiul vertical la dispozitivul de citire.
Dupa pozitia originii diviziunilor cercului vertical, se pot determina, fie unghiuri
zenitale, cnd originea este ndreptata spre zenit (n sus, pe verticala) fie unghiuri de panta,
daca originea este pe directia orizontalei ce trece prin centrul de vizare al aparatului.
Masurarea unghiurilor de panta se face cu luneta n ambele pozitii, calculndu-se
media:
pozitia I
???= c1
pozitia a II-a ?2 = 200g - c2
de unde rezulta:

r efe ra t . cl opotel . ro

g
1 2 c1 200 c2
c c2

1
100 g
2
2
2

[5.9]

l in ia d e v i z a re

Figura 2.2- Masurarea unghiurilor


verticale.

ca valoarea cea mai probabila a determinarilor.


n cazul masurarii unghiurilor zenitale relatiile de calcul devin:
pozitia I
Z??= c1
pozitia a II-a Z2 = 400g - c2
de unde rezulta:

g
Z 1 Z 2 c1 400 c2
c c2
Z

1
200 g
2
2
2

Pentru calculul unghiului de panta prin masurarea unghiului zenital se foloseste relatia:
??= 100g - Z
din care se poate constata ca unghiul de panta este o marime algebrica; acesta este pozitiv
pentru toate punctele situate deasupra liniei orizontului i negativ pentru toate punctele
situate sub linia orizontului ce trece prin centrul de vizare al unui teodolit instalat ntr-un
punct de statie. Pornind de la relatia [5.13], se poate scrie ca:
???= 100g - Z1 ;
???= Z2 - 300g
iar controlul citirilor se face cu relatia :
Z1 + Z2 = 400g
2.1 Precizia masurarii unghiurilor cu teodolitul.
Daca urmarim succesiunea operatiunilor efectuate ntr-o statie pentru masurarea unui
unghi, indiferent de metoda, vom constata ca la toate metodele a trebuit sa :
1. centram aparatul pe punctul de statie, operatiune care atrage dupa sine comiterea unei
erori mc = eroare de centrare a aparatului n statie;
2. vizam un semnal instalat n punctul vizat, deci sacomitem eroarea mr = eroarea de
centrare a semnalului vizat (de reductie)
3. efectuam masuratoarea propriuzisa, citind valorile directiilor la dispozitivele de citire,
ocazie cu care am comis eroarea mm = eroarea de masurare propriuzisa;
4. am utilizat un instrument care orict de precis ar fi are totusi erori constructive, sau erori
instrumentale mi;
5. efectuam masuratorile n conditii meteo mai mult sau mai putin favorabile, dar n nici un
caz ideale, motiv pentru care observatiile sunt influentate de mCE = eroarea datorita
conditiilor exterioare.
Orice directie masurata ntr-o pozitie a lunetei este influentata de erorile mentionate
mai sus cu o cantitate:
r efe ra t . cl opotel . ro

m1

2
mc2 mr2 mm2 mi2 mCE

Deoarece unghiul este compus din doua directii, rezulta ca eroarea unui unghi va fi
dublul erorii unei directii, i deci:
m

m12 m22

Pentru unghiurile masurate n ambele pozitii ale lunetei, eroarea unghiului va fi egala
cu eroarea directiei .

5.3.

II. Instrumente de nivelment.

Aparatele folosite n nivelmentul geometric poarta denumirea de nivele, iar principala


lor caracteristica este aceea ca realizeaza orizontalizarea precisa a axei de vizare. Acest
lucru este de o importanta deosebita deoarece la nivelul axei de vizare se fac citirile pe mira.
Dupa modul de orizontalizare a axei de vizare, instrumentele de nivelment se clasifica
n :
1. nivel rigid simplu;
2. nivel rigid cu surub de basculare;
3. nivel cu orizontalizare automata a axei de vizare.
5.3.1 II.1.1. Nivelul rigid.

V
N

N'

1. Figura 1.1- Nivelul rigid.


Schema unui astfel de instrument este prezentata n figura 1.1 El se compune din
luneta topografica, nivela torica si sferica, ambaza, suruburi de calare si placa de tensiune.
Poate fi dotat obtional cu cerc orizontal gradat. Pentru a se efectua masuratori cu un astfel
de aparat trebuieca dupa efectuarea unei calari aproxomative cu nivela sferica, nainte de
efectuarea unei citiri pe mira trebuie sa se procedeze la orizontalizarea axei de vizare cu
ajutorul suruburilor de calare convenabil amplasate, orizontalizare ce se constata cu ajutorul
nivelei torice a aparatului. Aceasta operatiune se repeta nainte de fiecare citire efctuata pe
mira.

r efe ra t . cl opotel . ro

5.3.2

II.1.2. Nivelul rigid cu surub de basculare.


V
N

N '

Figura 1.2- Nivelul rigid cu surub de


basculare.
Din punct de vedere al partilor componente are aceleasi componente la care se
adauga surubul de basculare cu rolul de a nclina fin luneta astfel ca aceasta sa capete o
pozitie orizontala. Acest dispozitiv este situat ntre luneta si pivotul instrumentului. La fel ca si
la nivela rigida, calarea se face aproximativ, cu suruburile de calare si dupa vizarea mirei dar
nainte de efectuarea citirilor se procedeaza la aducerea bulei nivelei torice ntre repere.
Pentru o ct mai buna orizontalizare, nivela torica folosita este una cu coincidenta.
Exemple de astfel de nivele sunt Ni 030 si Ni 004 fabricate de Karl Zeiss Jena.
Acestor nivele li se poate atasa un dispozitiv cu placi plan paralele care permite
sporirea considerabila a preciziei masuratorilor pna la sutime de milimetru. Pentru aceasta
nsa este nevoie sa se foloseasca mire de invar.

5.3.3 II.1.3.Nivele cu orizontalizare automata a axei de vizare.


Acest tip de instrument foloseste pentru orizontalizarea axei de vizare fenomene fizice
cum ar fi pozitia verticala a unui pendul. Dar se pot
V
folosi si alte fenomene ca de exemplu nivelul
orizontal al unui lichid ntr-un vas indiferent de
r
pozitia vasului. Spre exemplificare se prezinta n
figura 7.3 schema de constructie a nivelului automat
Ni 025.

Figura 1.3. - Nivela cu orizontalizare


automata a axei de vizare.
Aparatul poate asigura o precizie de 2,5 mm pe kilometrul de dublu nivelment. La
acest tip de aparat o raza orizontala ce vine de la mira, trece prin obiectiv, este clarificata de
lentila de focusare si ajunge la compensator. Acesta se compune dintr-o prisma fixata pe
corpul aparatului si doua prisme fixate pe pendul. La nclinari mici ale axei de vizare, tija
pendulului are tendinta sa se aseze pe directia verticalei sub actiunea fortei gravitationale.
Pentru a amortiza rapid oscilatiile tijei, aceasta este introdusa ntr-un piston n care se
formeaza vid ce duce la amortizarea oscilatiilor. O raza nclinata cu unghiul ???ce intra prin
obiectiv, este deviata de prima prisma pendul cu un unghi 2? catre prisma fixa (pentaprisma),
care la rndul ei deviaza raza cu nca 2? spre a doua prisma pendul. Compensatorul intra n
functiune numai dupa ce s-a procedat la calarea apriximativa dupa nivela sferica.
r efe ra t . cl opotel . ro

Aceste tipuri de aparate conduc la un randament sporit n lucrarile de teren, dar


trebuie avut n vedere faptul ca un compensator nu poate lucra n medii cu vibratii (hale
industriale, cai de comunicatie cu trafic intens greu, etc.), situatie n care se vor folosi numai
aparate rigide.
5.4. Nivelmentul geometric.
Este cunoscut si sub denumirea de nivelmentul vizelor orizontale. Functie de pozitia
instrumentului de nivelment fata de mirele de nivelment, se disting nivelmentul geometric de
mijloc si nivelmentul geometric de capat. Indiferent de tip, nivelmentul geometric se executa
cu instrumentele de nivelment numite nivele si cu mire centimetrice sau de invar ( pentru
determinari precise).
5.4.1 Nivelmentul geometric de mijloc.
Pentru determinarea diferentei de nivel
ntre
doua
puncte
sau
pentru
portee
portee
mira
determinarea cotei unui punct cnd se
altitudinea planului de vizare
cunoaste cota unui alt punct aflat n
b
apropiere se poate amplasa pe fiecare
a
din cele doua puncte cte o mira, iar
B
h AB
aproximativ (n limita a 2-3m diferenta) la
HB mijlocul distantei, fara a fi obligatoriu sa
sensul masuratorilor
A
HA
fie si pe aliniamentul format de cele doua
Suprafata de nivel "0"
puncte, se amplaseaza o nivela. Prin
Figura 2.1 - Principiul nivelmentului geometric de citirile efectuate pe cele doua mire se pot
determina marimile descrise mai sus.
mijloc.
Distanta ntre aparat si una din mire se
numeste portee, n timp ce distanta ntre
mire se numeste niveleu. Din figura 7.4 se vede ca HA si HB sunt cotele celor doua puncte,
dintre ele numai prima fiind cunoscuta. Pe mire se fac citirile a si b. Daca notam cu ?hAB
diferenta de nivel ntre A si B, rezulta ca:
?hAB = a-b
Spunem ca diferenta de nivel este totdeauna diferenta ntre citirea napoi si cea
nainte.ntr-adevar, daca terenul ar avea panta inversa dect cea din figura 2.1, datele
problemei fiind aceleasi, diferenta de nivel ar fi negativa, lucru ce se abtine facnd diferenta
a-b a citirilor pe mira.
Considernd acum cunoscuta cota punctului A, cota HB a punctului B va fi :
HB = HA + ?hAB = HA + a - b
n care definim altitudinea planului de vizare ca fiind distanta pe verticala ntre suprafata de
nivel zero si axa de vizare a instrumentului de nivelment:
HV = HA + a
de unde rezulta ca :
HB = HV - b
Relatia [7.3] devine utila atunci cnd dintr-o statie se impune calculul cotelor mai
multor puncte.
niveleu

mira

5.4.2 Nivelmentul geometric de capat.


Pozitia instrumentului n acest caz este pe un capat al niveleului, sau la o distanta
foarte mica de acesta.

r efe ra t . cl opotel . ro

Principiul este aratat n figura 2.2. Se


accepta a se categorisi tot ca nivelment de
capat si nivelmentul n care instrumentul nu
este asezat deasupra punctului A ci foarte
aproape de acesta ( circa 2-3 m).

m ira
p o r te e = n iv e le u
a ltitu d in e a p la n u lu i d e v iz a re

b
i

A B

s e n s u l m a s u r a to r ilo r

S u p ra fa ta d e n iv e l " 0 "

Figura 2.2 - Principiul nivelmentului geometric


de capat.
Dupa cum se observa, aparatul este asezat deasupra punctului A. naltimea i a
instrumentului se masoara cu o ruleta.Relatiile de calcul devin :
?hAB = i-b
[7.5]
HB = HA + ?hAB = HA + i - b [7.6]
HV = HA + i
[7.7]
HB = HV - b
[7.8]
Precizia nivelmentului geometric de capat este net inferioara celei obtinute prin
nivelmentul geometric de mijloc datorita impreciziei masurarii naltimii i a instrumentului ( 5
mm) precum si erorilor de sfericitate si refractie atmosferica.
5.5. Nivelmentul trigonometric.
Deoarece se efectueaza cu ajutorul unui teodolit, se mai numeste si nivelment cu vize
nclinate. Dupa directia vizei, se disting nivelmentul trigonometric cu vize ascendente, cnd
punctul ce se va determina este situat deasupra liniei orizontului si nivelmentul trigonometric
cu vize descendente, cnd punctul este situat sub linia orizontului. Principial, diferenta de
nivel se calculeaza functie de unghiul de panta sau unghiul zenital si distanta orizontala.
5.5.1 Nivelmentul trigonometric cu vize ascendente.
Pentru determinarea diferentei de nivel si a cotei unui punct, se instaleaza un teodolit
n punctul A. Instrumentul are naltimea i si
vizeaza un semnal instalat n punctul B cu
s
D tg
naltimea s. Considernd cunoscuta distanta
DAB, se poate calcula cota punctului B din

figura 2.3 observnd ca :


B
h AB

i
H

H
A

s e n s u l m a s u r a t o r ilo r
S u p r a fa t a d e n iv e l " 0 "

Figura 2.3 - Nivelment trigonometric cu vize


ascendente.
HA + i + D.tg? = HB + s
[7.9]
de unde rezulta :
HB = HA + D.tg??+ i - s
[7.10]
dar mai rezulta din figura si expresia diferentei de nivel:
?hAB + s = i + D.tg?
[7.11]
?hAB = D.tg? + i - s
[7.12]
r efe ra t . cl opotel . ro

Daca se tine cont ca relatia ntre unghiul de panta ? si unghiul zenital z este :
? + z = 100g
[7.13]
putem sa exprimam relatiilr [7.10] si [7.12] functie de unghiul zenital z :
HB = HA + D.ctg z?+ i - s
[7.14]
respectiv:
?hAB = D.ctg z + i - s

5.5.2 Nivelmentul trigonometric cu vize descendente.


Daca punctul B este situat sub linia
orizontului ce trece prin punctul A, problema
se rezolva, conform figurii 2.4, astfel:

D tg

i
A

AB

H
H

[7.15]

s e n s u l m a s u r a t o r ilo r

S u p r a fa ta d e n iv e l " 0 "

Figura 2.4 - Nivelment trigonometric cu vize


descendente.
HA + i = HB + s + D.tg?
[7.16]
si rezulta expresia pentru HB :
HB = HA - D.tg??+ i - s
[7.17]
Diferenta de nivel se determina din la egalitatea:
?hAB = HB - HA
[7.18]
unde valoarea lui HB se nlocuieste cu relatia [7.17]:
?hAB = -D.tg? + i - s
[7.19]
Relatiile de calcul pentru diferenta de nivel si a cota punctului, asa cum sunt
prezentate mai sus, sunt valabile numai n cazul n care distanta orizontala D este mai mica
de 500m. Daca aceasta valoare este mai mare, atunci intervine o corectie datorata sfericitatii
si refractiei atmosferice, ce are expresia :
C 1 k

[7.20]

D2
2R

n care: k este coeficientul de refractie


atmosferica (k=0,13 pentru teritoriul Romniei),

h
A

Figura 2.5 - Nivelmentul hidrostatic.


R este raza medie a pamntului (R = 6379 km)
Aceasta corectie este totdeauna pozitiva si se adauga la diferenta de nivel.
r efe ra t . cl opotel . ro

5.6. Nivelmentul hidrostatic.


Principiul de lucru este cel al vaselor comunicante, iar cel mai cunoscut si folosit mod
de lucru cu nivelul hidrostatic este cel al furtunului cu apa folosit pe santiere pentru
transmiterea unei cote n mai multe puncte. Din figura 2.5 se observa de pe zidul pe care se
afla punctul A se transmite pe zidul punctului B cota lui A. Pentru determinarea diferen tei de
nivel ntre punctele A si B, se vor masura cu o rigla sau ruleta segmentele a si b, rezultnd :
?hAB = b-a
[7.21]
si cota punctului B cu relatia:
HB = HA + ?hAB = HA -a + b
[7.22]
Pentru determinarile efectuate cu furtunul cu apa, precizia determinarilor se nscrie n
limita a 0,5...1cm pentru distante de sub 50m.
5.7. Drumuirea de nivelment geometric.
Prin aceasta metoda se urmareste determinarea cotelor unor puncte intermediare
situate ntre doua puncte de cota cunoscuta. Daca masuratorile se efectueaza cu
determinarea numai o singura data a diferentelor de nivel, drumuirea va fi una simpla de
nivelment; daca diferentele de nivel se determina de doua ori ( fie prin schimbarea altitudinii
planului de vizare fie prin efectuarea masuratorilor "dus-ntors". Pentru a se putea vedea
modul de calcul al unei drumuiri se vor analiza datele prezentate n figura 2.6.
Operatiile de teren la o astfel de
lucrare constau din alegerea
a
b
pozitiei si marcarea punctelor
B
intermediare 1,2, 3, instalarea de
a
b
a
b

h
mipe punctele A si 1 si alegerea si
3
a
b
h
asezarea n statie a instrumentului
h
2
1
h
de nivelment n statia S1. Din
h
A
aceasta statie se fac citirile a1 si b1
pe cele doua mire. Se muta apoi
Figura 2.6 - Drumuirea de nivelment geometric sprijinita
mira din A n punctul 2, aparatul se
la capete.
instaleaza n statia S2, iar mira din
punctul 1 se orienteaza cu fata catre
aparatul din statia S2. Se vor efectua citirile a2 si b2. Operatiunile se repeta pna la terminarea
traseului pe punctul B. Ca date initiale cunoscute se considera cotele punctelor A si B,
respectiv HA si HB. Pe teren se vor efectua citirile pe mirele amplasate pe punctele A, 1, 2, 3,
B, notate cu ai respectiv bi.
Calculul diferentelor de nivel functie de citirile pe mira se face cu relatiile:
?h1 = a1 - b1
?h2 = a2 - b2
...........
[7.23]?
?hn = an - bn
4

A B

h a b

n acelasi timp nsa se poate calcula diferenta de nivel ntre A si B din cotele punctelor care
sunt valori cunoscute:
?hABcoord. = HB - HA
[7.24]
Din punct de vedere matematic, daca masuratorile nu ar fi nsotite de erorile de
masurare, ntre relatiile [7.23] si [7.24] s-ar putea pune semnul egalitatii. Din punct de vedere
topografic nsa, aparitia erorilor de masurare conduce la nerespectarea conditiei matematice.
Pentru calculul erorii vom folosi valoarea obtinuta prin relatia [7.23] ca valoare afectata de
erori, fiind rezultata din valorile citite pe mire si valoarea obtinuta din relatia [7.24] ca valoare
justa, obtinuta din valori considerate neafectate de erori. n aceasta situatie, eroarea
drumuirii va fi data de relatia:
r efe ra t . cl opotel . ro

eh = valoarea eronata - valoarea justa = ???h -?hABcoord.

[7.25] Daca valoarea este mai mica cel mult egala cu toleranta T= ekm Dkm , unde :
ekm - eroarea pe kilometru conform cartii tehnice a aparatului,
Dkm - lungimea n kilometrii a traseului de nivelment,se calculeaza corectia totala :
ch = - eh = h AB h

[7.26]

ch
. Pentru un niveleu cu lungimea d i corectia ce se va aplica
D
diferentei de nivel va fi data de relatia :
ci = cu . di
[7.27]
iar pentru o diferenta de nivel compensata,??hicomp. , relatia de calcul va fi:
?hicomp. = ?hi + ci
[7.28]

respectiv corectia unitara cu =

Cu valorile astfel calculate se vor obtine cotele definitive (compensate) ale punctelor
drumuirii de nivelment:

caz:

H1comp = HA + ?h1comp
H2comp = H1 + ?h2comp
...............
[7.29]
comp
comp
dat
HB
= Hn + ?hn
= HB ( control)
Compensarea se poate face nsa si pe cote, nu numai pe diferente de nivel; n acest
H1comp = HA + ?h1 + c1
H2comp = H1comp + ?h2 + c2
...............
HBcomp = Hncomp + ?hn + cn = HBdat ( control)

[7.30]

5.7.1 Drumuirea de nivelment nchisa pe punctul de plecare.


Daca vom considera ca ntr-o drumuire de nivelment geometric punctul initial coincide
cu punctul final, ntre ele determinndu-se cotele unor puncte intermediare, atunci drumuirea
este nchisa pe punctul de plecare. n acest caz, conditia matematica este ca suma
diferentelor de nivel sa fie nula. Acest fapt conduce la determinarea valorii juste a diferentei
de nivel care trebuie sa fie nula, n timp ce suma diferentelor de nivel calculata conform
relatiilor [7.23] reprezinta valoarea eronata. Putem scrie asadar ca:
eh = valoarea eronata - valoarea justa = ???h
[7.31]
iar expresia corectiei totale va fi de forma:
ch = - eh = - ???h
[7.32]
Toate celelalte calcule se desfasoara dupa modelul celor de la drumuirea de nivelment
geometric sprijinita la capete.
5.7.2 Drumuirea cu punct nodal.
Considernd situatia n care se dau trei puncte de cota cunoscuta, ntre care se
efectueaza drumuiri, iar acestea se ntlnesc ntr-un punct, acest punct este considerat un
nod al celor trei drumuiri efectuate. Cota sa va putea fi determinata cu o precizie mai mare
datorita faptului ca pentru el este posibil sa se determine cota din fiecare drumuire.
Considernd ca cele trei valori sunt apropiate ntre ele, ncadrndu-se n toleranta, atunci
valoarea cea mai probabila a cotei punctului nodal va fi de forma :
r efe ra t . cl opotel . ro

HN

H 1N p1 H N2 p2 H N3 p3
p1 p2 p3

[7.33]

n care pi reprezinta ponderile sau gradul de ncredere ce se acorda masuratorilor din fiecare
drumuire. Aceste ponderi sunt invers proportionale cu lungimile drumuirilor, astfel :
1
1
1
; p2
; p3
;
D1
D2
D3

p1

[7.34]

Dupa ce a fost calculata cota punctului nodal, drumuirile ntre punctele de cota
cunoscuta si punctul nodal se calculeaza si se compenseaza ca drumuiri sprijinite la capete.
5.8. Ridicarea detaliilor altimetrice.
Procedeele care permit determinarea pozitiei pe natime a detaliilor din teren sunt :
radierea de nivelment, profile si combinatii de drumuire cu profile.Aceste metode sunt
folosite functie de configuratia suprafetei de teren ce se va masura si functie de destinatia
lucrarii. Astel, radierile de nivelment se vor folosi pentru suprafete mari, n timp ce metoda
profilelor se preteaza foarte bine cerintelor proiectarii cailor de comunicatie terestra (drumuri
sau cai ferate), n general acelor lucrari care necesita ridicari sub forma unor benzi.
5.8.1 Radieri de nivelment.
1002
1003

101

102

1001

ai

c1

c2

c3

1003
1002

1001
101

H
H

1001

102

Prin aplicarea acestei metode este


posibila determinarea cotelor mai multor
puncte din aceeasi statie de nivelment. Se
considera date cunoscute cota punctelor
101 si 102 (figura 2.7). Acestea provin fie
dintr-o drumuire de nivelment ce se executa
simultan cu radierile dar se prelucreaza
fiecare separat, fie sunt puncte de
nivelment de cota cunoscuta.

1002

101

Figura 2.7 - Radieri de nivelment.


Dupa asezarea pe punctele cunoscute a mirelor si efectuarea citirilor a i si bi din statia
de nivelment, se executa si citirile ci catre punctele 1001, 1002, 1003, etc. Deoarece cota
punctului 101, H101 este cunoscuta, se poate calcula altitudinea planului de vizare H v cu
relatia:
Hv = H101 + ai
[7.35]
Fata de aceasta valoare se vor putea calcula cotele punctelor radiate nivelitic cu
relatii de tipul :
H1001 = Hv - c1
H1002 = Hv - c2
[7.36]
Daca instrumentul de nivelment are si cerc orizontal, prin efectuarea lecturii la cerc si
calculnd distanta de la aparat la punct pe cale stadimetrica, se poate proceda la raportarea
n coordonate rectangulare sau polare a punctelor radiate nivelitic.

r efe ra t . cl opotel . ro

1001

5.8.2 Metoda profilelor.

1000

1002
1003

101

102

a x u l d r u m u lu i

103

104

1004

1005

Figura 2.8 - Metoda profilelor.


5.1.3
Se foloseste la lucrarile n vederea proiectarii de drumuri sau cai ferate. Dupa felul lor,
profilele pot fi longitudinale sau transversale. n proiectare, primele se folosesc la stabilirea
profilului n lung al caii de comunicatie, n timp ce profilele transversale permit stabilirea
amprizei (latimea totala) caii. Din punct de vedere al executarii lucrarilor topografice, aceasta
metoda este o combinatie de drumuire de nivelment, care urmareste sa determine cotele
punctelor situate n axul caii, simultan cu radierile de nivelment executate asupra unor
puncte ce se situeaza pe un aliniament perpendicular pe axul caii. Att punctele de drumuire
ct si cele situate pe profilele transversale se aleg la schimbarile de panta ale terenului.
Cotele punctelor de pe profilele transversale se calculeaza cu ajutorul altitudinii planului de
vizare din statia corespunzatoare.

5.9. Nivelmentul suprafetelor.


Daca metodele descrise pna acum se pot aplica n terenuri cu o accidentatie mare la
fel de bine ca si n terenuri aproximativ plane, n cele ce urmeaza se vor prezenta posibilitati
de executare a nivelmentului pe suprafete cu a accidentare nesemnificativa, pe care
urmeaza sa se amplaseze constructii industriale, civile
R N (H RN )
sau agricole ce necesita o sistematizare verticala.
c1
c2
Functie de precizia ceruta, marimea suprafetei sau de
1c1'
2 c2'
3
4
5
relief, nivelmetul suprafetelor se poate executa pe
patrate mici sau mari.

1 0 -3 0 m

Figura 2.9 - Nivelmentul suprafetelor


prin patrate mici.

5.9.1 Nivelmentul suprafetelor prin patrate mici.


Acest procedeu se foloseste la suprafete relativ mici ( sub 5 ha), cnd terenul nu are o
panta mai mare de 5 si fara o acoperire mare.
Metoda presupune realizarea unei retele de patrate cu latura pna la 50m (figura 2.9),
colturile patratelor urmnd a se folosi drept puncte carora li se va determina cota. n zona de
lucru se presupune ca exista un punct RN, de cota cunoscuta HRN, sau n lipsa lui se va
efectua o drumuire de nivelment de la un reper la unul din punctele retelei de patrate (de
exemplu la punctul 1). Daca lungimea vizelor (maxim 200m) permite, se va instala aparatul n
statia S1 din care se vor efectua citirile pe mirele amplasate pe punctele 1, 2, ... etc. Se vor
obtine lecturile c1, c2, ..., cn.
r efe ra t . cl opotel . ro

Se muta aparatul pe un nou amplasament,S 2, din care se fac citirile c 1, c2, ..., cn.
Daca diferentele ci - ci sunt constante n limita a maximum 4 mm, atunci se poate trece la
calculul cotelor punctelor. Pentru aceasta se va calcula pentru fiecare punct media celor
doua citiri ci si ci, valoarea cu care se vor calcula cotele punctelor din reteaua de patrate.
HV = H1 + cm1
[7.37]
unde cm1 reprezinta media citirilor pe punctul 1. Cotele punctelor se calculeaza, functie de
altitudinea planului de vizare, cu formula:
Hi = Hv - cmi
[7.38]
Daca suprafata este la limita superioara sau acoperirea terenului este mare, cotele
punctelor se vor determina printr-o drumuire de nivelment cu puncte radiate.
R N (H

RN

c2 2 c

2'

S
9

12

13

6
S

20

19

10

11
S

5.9.2 Nivelmentul suprafetelor prin patrate mari.

10
S

14
S

18

15

17

16

5 0 -2 0 0 m

Figura 2.10 - Nivelmentul suprafetelor


prin patrate mari.
5.1.4
Calculul cotelor punctelor este functie de metoda aleasa pentru efectuarea lucrarilor
de teren: fie se determina citirile pe mirele amplasate n colturile fiecarui patrat, fie se executa
o drumuire de nivelment nchisa pe punctul de plecare.
Patratele vor avea laturile de pna la 200 de metri, iar constructia se va realiza cu
ajutorul uni teodolit sau a unui tahimetru.
Ridicarea altimetrica n patrate izolate se efectueaza instalnd instrumentul de
nivelment la intersectia diagonalelor patratului (cu abatere de 2-3m). Din aceasta statie se
radiaza toate cele patru colturi ale patratului. Din figura 2.10 se observa ca nu este necesara
stationarea n toate patratele ci numai n cele care asigura determinarea cotei colturilor.
Punctul 8 este determinat din statiile S2 sI S3, astfel ca nu mai este necesara stationarea n
patratul delimitat de punctele 8, 9, 12 sI 13.
Controlul citirilor se face pe diagonala fata de o latura si anume :
c2 + c9' = c2' + c9
[7.38]
Aceasta egalitate daca este satisfacuta cu o toleranta de 3mm, masuratorile se considera
bune sI se pot folosi la calculul cotelor. Cotele se determina prin drumuire nchisa pe punctul
de plecare pentru punctele situate pe conturul suprafetei sI prin drumuire sprijinita la capete
pentru punctele situate n interiorul suprafetei.
Un alt mod de efectuarea masuratorilor este sI cel n care pe colturile 1, 2, 3, 4, 5, 6,
15, 16,17, 18, 19, 20, 11 sI 10 se executa o drumuire nchisa, iar cotele punctelor
7,8,9,12,13,14 se determina ca puncte radiate.

r efe ra t . cl opotel . ro

5.10. Nivelmentul n conditii speciale.


O serie de lucrari de nivelment urmaresc fie sa transmita o cota peste un curs de apa,
sa se efectueze lucrari de nivelment prin terenuri mlastinoase sau cu pante mari. Fiecare din
lucrarile enumerate mai sus au un specific al lor, fapt ce conduce la tratarea diferita a fiecarui
caz n parte.
5.10.1 Nivelmentul peste cursuri de apa.
Aceasta operatiune se impune cnd latimea luciului de apa este sub 300m. Se poate
apela pentru rezolvarea problemei fie la metodele clasice, constnd din efectuarea unor
drumuiri de nivelment geometric ce traverseaza apa pe podurile
existente, sau sunt efectuate iarna cnd apa este nghetata, dar
14
se pot rezolva sI cu ajutorul nivelului luciului de apa sau prin
efectuarea de masuratori de pe un mal pe altul.

15
16
17

Figura 2.11 -Panou glisant


pe mira.
n primul caz se vor amenaja pe maluri mici incinte protejate n care nivelul apei nu
este afectat de curenti sau valuri, iar n acesta incinta se materializeaza cu cte un tarus
nivelul apei la un anumit moment. Pe ambele maluri, nivelul apei fiind acela si, daca se
cunoaste cota pe un mal, pe celalalt mal cota va fi aceeasi.
Pentru cazul n care cursul de apa are latime mai mare de 300 m, pe mira se monteaza
un panou glisant negru (figura 2.11) ce are la mijlocul lui o fanta cu latime de 2...5 cm.
Datorita conului creat de grosimea firului reticular orizontal, acesta practic se suprapune
peste mai multe diviziuni centimetrice. Inconvenientul este rezolvat prin vizarea fantei din
panoul glisant, fanta ce este adusa prin deplasarea panoului, pe firul reticular orizontal.
Citirea se considera a fi media citirilor de la partea superioara respectiv inferioara a fantei
suprapusa pe mira.
Aceeasi problema se poate rezolva prin alegerea pe fiecare mal a cte unei statii, S1 sI
S2, iar la distanta de sub 30m de fiecare statie se aleg puncte care se materializeaza prin
tarusi (figura 2.12). Din fiecare statie se efectueaza lecturi pe mirele instalate pe punctele
bornate, A sI B, lecturi ce se folosesc la determinarea diferentei de nivel. Daca valorile
obtinute difera cu mai putin de 10mm ntre ele, atunci diferenta de nivel ntre cei doi tarusi se
considera media aritmetica a determinarilor.

r efe ra t . cl opotel . ro

b
a

Astfel :

Figura 2.12 - Transmiterea


cotelor peste apa
hAB' = a1 - b1
[7.39]
pentru statia S1, respectiv din statia S2 diferenta de nivel va fi :
hAB" = a2 - b2
[7.40]
iar diferenta de nivel definitiva este :

h AB

h AB ' h AB "

[7.41]

Pentru diminuarea influentei conditiilor de mediu n determinarea diferentelor de nivel,


se vor efectua masuratori dimineata n zori si dupa amiaza n
jurul orei 16.

Figura 2.13 - Nivelment n


teren mlastinos.

5.10.2 Nivelmentul n terenuri mlastinoase.


Deoarece stabilitatea operatorului, a instrumentului de nivelment sI a mirelor este
practic inexistenta, se impune ga sirea de solutii pentru a asigura stabilitatea instrumentului,
mirelor sI operatorilor. Acest lucru conduce la gasirea unei solutii pentru a crea posibilitatea
ca sI n astfel de zone sa se poata executa lucrari. Solutia o reprezinta :
instalarea instrumentului de nivelment pe pari de lemn, batuti oblic,
instalarea mirelor deasemeni pe pari de lemn,
construirea de podine de lucru, pentru operatori,independente de parii pe care se
instaleaza nivela,

r efe ra t . cl opotel . ro

efectuarea lecturilor se va face de doi operatori, unul pentru sensul nainte sI altul pentru
sensul napoi.
h

h4

Figura 2.14 - Nivelmentul


terenurilor accidentate.
Instrumentele de nivelment folosite se recomanda sa fie din categoria instrumentelor
cu orizontalizare automata a axei de vizare.
5.10.3 Nivelmentul terenurilor cu panta mare.
Daca dorim sa determinam diferenta de nivel ntre doua puncte situate pe un versant
cu panta mare, n conditiile n care precizia determinarii nu trebuie sa fie mare, se poate
folosi o metoda expeditiva. Aceasta necesita doua mire aI un boloboc (figura 2.14). Una din
mire se aseaza orizontal pe punctul A, orizontalitate care se realizeaza cu ajutorul
bolobocului, iar pe a doua mira, asezata vertical cu ajutorul unui fir cu plumb, se citeste
diferenta de nivel ?hi. Operatiunea se repeta pna la punctul B. Diferenta de nivel ntre A sI B
se determina ca suma a diferntelor de nivel pe fiecare tronson n parte.
?hAB = ?h1 + ?h2 + ?h3 + ?h4
[7.42]
Metoda descrisa mai sus permite sI determinarea distantei orizontale ntre A si B,
simultan cu determinarea diferentei de nivel.
Precizia nivelmentului geometric.
Pornind de la relatia [7.23], pentru calculul diferentei de nivel functie de citirile pe
mira, putem scrie ca :
?hAB = a1 - b1 + a2 - b2 + . . . . + an - bn
[7.43]
sI daca vom considera ca citirile pe mira sunt afectate de erorile e 1, e1', e2, e2', . . . en, en',
diferenta de nivel ?hAB va fi afectata de aceste erori astfel:
?hAB + e?h = (a1 + e1) - (b1 + e1') + (a2 + e2) - (b2 + e2') + . . . . + (a n + en) - (bn +
en')
[7.44]
Prin scaderea relatiilor [7.43] si [7.44], se ajunge la :
e?h = e1 - e1' + e2 - e2' + . . . . + en - en'
[7.45]
Deoarece masuratorile sunt efectuate cu acelai aparat, de catre un singur operator, n
conditii exterioare aproximativ identice, putem considera ca erorile sunt egale ntre ele,
adica:
e1 = e1' = e2 = e2' = . . . . = en = en' = e
[7.46]
Eroarea totala va fi suma erorilor componente, sau :
E=ee+....e
[7.47]
care prin ridicare la patrat sI neglijarea produselor partiale ca capata forma:
E=
[7.48]

e 2 e 2 L e 2 e 2n

r efe ra t . cl opotel . ro

Dar lungimea drumuirii D = 2.n.d unde n este numarul de statii sI d reprezinta


lungimea unei portei. n acest fel relatia [7.48] devine :
E = e

D
e

d
d

D e' D

[7.49]
n care e reprezinta influenta preciziei aparatului.

5.11. Obtinerea curbelor de nivel pe plan.


Principiul de obtinere a curbelor de nivel a fost stabil n capitolul referitor la probleme
ce se pot rezolva pe harti sI planuri. Cum nsa nu dispunem de mulajul care sa reprezinte la
scara terenul, pe care sa-l putem sectiona cu planuri paralele situate la distante egale cu
echidistanta curbelor de nivel, vom rezolva problema pornind de la cotele unor puncte
situate n teren.
Pornind de la conditia ca punctele de cota cunoscuta
A
1 0 9.83
sunt
astfel alese nct sa reprezinte schimbarile de panta,
1 1 0 .0 0
vom
accepta
ca ntre doua puncte de cota cunoscuta
1 1 0 .5 0
terenul creste uniform. Pentru interpolare se va desena
1 1 1 .0 0
1 1 1 .5 0
pe un suport transparent (calc sau folie) o retea de
1 1 2 .0 0
15...20 de linii paralele la distanta de 3...5 mm una de
1 1 2 .5 0
alta (figura 2.15). Numarul de linii precum sI distanta
1 1 3 .0 0
dintre ele este functie de accidentatia terenului pentru
B
1 13 .1 5
care dorim sa interpolam curbe. La un teren cu
Figura 2.15 - Interpolarea curbelor accidentatie pronuntata distanta intre linii va fi mai mica,
n timp ce la un teren cu relief plan liniile vor fi la
de nivel cu izograful.
distanta mai mare una de alta. Liniile paralele se vor
inscriptiona cu cotele corespunzatoare echidistantei
curbelor de nivel ce se vor desena. Aceasta folie se suprapune peste desenul ce contine
punctele cotate astfel ca punctul A de cota 109,83m de pe desenul cu puncte sa se
pozitioneze corespunzator pe izograf. Acesta se roteste pna ce punctul B de cota 113.15m
de pe desenul cu puncte se pozitioneaza pe izograf. Cu un ac se nteapa punctele de
intersectie ntre aliniamentul AB si paralele izografului. Repetnd operatiunea pentru toate
perechile vecine de puncte si unind punctele ntepate, de aceeasi valoare, se obtin curbele
de nivel.

r efe ra t . cl opotel . ro