Sunteți pe pagina 1din 44

1.

Principii de proiectare
Destinatia de baza a prezentului material didactic la disciplina Constructii din
beton armat consta in insusirea de catre studenti a deprinderilor practice privind
calculul elementelor din beton armat, in alcatuirea si prezentarea grafica de catre ei a
celor mai raspindite tipuri de elemente portante din beton armat.
In proiectul de curs studentilor li se propune de a elabora proiectul unei hale
industriale cu 4 nivele cu schema constructive rigida din plansee prefabricate din
beton armat. In acest caz sarcinile orizontale se transmit prin discurile rigide ale
planseelor frontali, asigurind rigiditatea halei in directiia transversala. In directia
longitudionala rigiditatea cladirii se asigura prin intermediul contravinturilor
verticale, amplasate intr- o deschidere intermediara la fiecare rind de stilpi.
Datele initiale:
1) Dimensiunile cladirii in plan:
L1 = 64 m
L2 = 26 m
2) Inaltimea nivelului(de la pardosea la pardosea):
Het = 3.77m
3) Sarcina temporara normata:
pn=7498N/m2
4) Rezistenta de calcul a solului:
Rf = 292MPa

2. Amplasarea planseelor prefabricate


Aranjarea planseelor consta in alegerea directiei amplasarii grinzilor, in
dimensionarea deschiderii si pasului grinzilor, tipului si dimensiunilor planseelor.
Din experienta de proiectare admitem aranjarea grinzilor in directie transversala a
cladirii,sectiunea transversala dreptunghiulara, cu sprijinirea panourilor pe grinzi.
In halele industriale panourile se admit cu nervure cu latimea in limitele
100 150cm.
La alcatuirea retelei stilpilor se va tine cont de faptul ce optimala se considera
solutia in care valorile deschiderilor grinzilor se afla in limitele 6 8 m, iar a
panourilor in limitele 5 7 m ( in scopuri de studio se admit devieri ale dimensiunilor
pasului stilpilor de la cele tipice 6 m)
2.1 Determinam arpoximativ numarul de deschideri in ambele directii, luind in
consideratie media marimilor recomandate corespunzatoare deschiderii, respective de
6 si 7 m:

in directia longitudionala:
1

n1 = L1/6 = 64/6 = 10.66 11


-

in directia transversala:

n2 = L2 /7 = 26/7 = 3.71 4
2.2 Determinam dimensiunea reala a deschiderii in directia
longitudionala l2 cu exactitate pina la 1 mm.

transversala l1

si

l1 = L1 / n1 = 64/11 = 5.81(m)
l2 = L2 / n2 = 26/4 = 6.5(m)
La determinarea latimii panoului luam in consideratie schema amplasarii
planseelor cu folosirea panoului proptea(panoul instalat pe axele stilpilor). Latimea
panourilor de rins si panourilor - proptea se admite aceiasi. Suma latimilor
panourilor de rind si a unui panou proptea trebuie sa fie egala cu distanta dintre
axele stilpilor.
2.3 Determinam numarul de panouri, reiesind din latimea medie a panoului (admisa
1,0 1,5 m)
npl = l2 /1.25 = 6.5/1.25=5.2 5 (rotungim pina la 5)
Se recomanda ca intr-o deschidere sa fie amplasate nu mai putin de 6 panouri. La
peretii cladirii , in deschiderile marginale, se amplaseaza panouri cu latimea , egala cu
jumatate din latimea panourilor de rind sau din beton monolit.
2.4 Latimea nominala a panoului cu precizie pina la 1mm este:
bf = l2 /npl = 6.5/5 = 1.3(m)

Calculul si alcatuirea panoului precomprimat


3. Dimensionarea panoului cu nervuri
3.1 Lungimea panoului se admite egala cu distanta dintre axe:
lp = l1 0.04 =5.81 - 0.04 = 5.77 (m)
3050 mm rost tehnologic de montare admis 40 mm=0.04 m
3.2 Latimea constructive a placii panoului.
bf = bf 2x15 = 1300 30 =1270mm = 1,270 m
3.3 Inaltimea sectiunii transversale a panoului:
hp= l0/20=5,71/20=0.285 30
3.3.1 Pentru determinarea deschiderii de calcul a panoului precomprimat admitem
dimensiunile sectiunii transversale a grinzii:
2

hgr= 1/12*l2 =1/12*6,5 = 0.541(m ) = 54.1(cm);


- Admitem hgr= 50cm
3.3.2 Latimea sectiunii transversal a grinzii
bgr =(0.30.5)* hgr = 0.4* 50 = 20(cm)
-Admitem bgr =20 (cm)
3.3.3 La spriginirea panourilor deasupra grinzii (simplu rezemat), deschiderea de
calcul a panoului este egala :
l0 = l1 bgr/2 = 5.81 - 0.2/2 =5.71(m)
-Inaltimea panoului va fi:
hp = l0/20 = 5.71/20 = 0,285(m) = 28,5 (cm)
-Admitem hp = 30cm ; cu precizie pina la 1cm
3.4. Inaltimea utila(de calcul) a sectiunii (nervurii longitudionale a panoului);
h0 = hp- as = 30 - 3 = 27 cm;
*as = 3 cm; strat de protectie a armaturii;
3.5.Latimea de jos a nervurilor longitudionale 7 cm;
3.6.Grosimea placii precomprimate hf = 5 cm;
3.7. Latimea de calcul a nervurii b=2* 7 = 14 (cm)

4.Materiale pentru fabricarea panoului

4.1.Beton greu clasa C25(tratat termic);


*rezistenta prismatica de calcul la starile limita ultime (cu c2 =0,9);
Rc = 14.5 MPa;
*rezistenta prismatica de calcul la starile limita ultime(cu c2 = 0.9);
Rc = 13.0 MPa;
*rezistenta prismatica de calcul la starile limita de serviciu:
Rc,ser =18.5 MPa;
*rezistenta de calcul la intindere la starile limita ultime(cu c2 =1.0);
Rct = 1.05 MPa;
*rezistenta de calcul la intindere la starile limita ultime( cu c2 = 0.9);
Rct = 0.95 MPa;
*rezistenta de calcul la intindere la starile limita de serviciu:
Rct,ser = Rctn =1.6 MPa;
*coeficientul conditiilor de lucru:
c2 = 0.9
*modulul initial al deformatiilor:
3

Ec = 2,7 *104 MPa;


4.2. Armatura clasa A-III constructive(de montaj);
*rezistenta de calcul la intindere la starile limita ultime:
Rs = 365MPa;
*Modulul de elasticitate
Es =2*105MPa;
4.3. Armatura clasa A-IV pretensionata(cu intindere electrotermica la
suporturile formei);
*rezistenta de calcul la intindere la starile limita ultime:
Rs = 510 MPa;
*rezistenta de calcul la intindere la starile limita de serviciu:
Rs,ser =590 MPa;
*modulul de elasticitate
Es =1.9 * 105 MPa;
4.4.armatura clasa A-I:
*rezistenta la intindere transversala:
Rsw = 175 MPa;
*modulul de elasticitate:
Es =2.1* 105MPa;
4.5. Sirma clasa B-I;
*rezistenta de calcul la intindere la starile limita ultime:
Rs = 360 MPa;

5.Determinarea sarcinilor si calculul eforturilor


5.1.Calculul sarcinilor pe 1 m2 al planseului este prezentat in tab 1.:
Tabelul 1: Valorile normate si de calcul ale sarcinilor pe 1 m2 de planseu
Tipul sarcinii

Sarcina normata

Sarcina de calcul

25000*0.1 =2500

Coeficientul de
siguranta a sarcinii
f
1.1

1.Permanenta(g)
a)panou cu
nervure(g1)
med =100
c = 2500kg/m3 =
25000N/m3
b)strat egalizator de
mortar de ciment(g2)
=20
= 1900kg/m3
=19000N/m3
c)placi de faianta(g3)
=15
= 2000kg/m3
=20000kg/m3
Total permanenta
G= g1+g2+g3
2.Pemanenta(p)

19000 *0.02= 380

1.3

494

20000*0/015= 300

1.1

330

gn =3180
pn =7498

2750

g = 3574
1.2

p= 8997,6
4

a)de lunga durata(p1)


p1,n0.75 pn
b) de scurta
durata(psh)
psh,n =pn p1,n
3. Totala(q)
4.Combinari de
sarcini
a)permanenta plus
temporara de lunga
durata(g+p1)

p1,n =5623,5

1.2

p1 = 6748,2

psh,n= 1874,5

1.2

psh = 2249,4

qn = gn+pn = 10678
gn+ p1,n= 8803.5

q = g+p = 12571.6
g + p1 = 10322.2

5.2 Sarcina de calcul la 1 m de lungime cu latimea placii bf =1,300 m, luand in consideratie


coeficientul de siguranta conform destinatiei cladirii n = 0.95:
permanenta:
gf = g* bf * n = 3574* 1.300* 0.95 = 4413,89(N/m) = 4.41(KN/m)
totala:
q= q* bf* n = 12571.6* 1.300* 0.95 = 15525.92(N/m) = 15.52(KN/m)
5.3 Sarcina de calcul starea de limita de serviciu la 1 m de lungime cu latimea placii de bf
=1.300m , luind in consideratie coeficientul de siguranta conform destinatiei cladirii n = 0.95;
permanenta:
gn = gn * bf * n = 3180 * 1.300 * 0.95 = 3927,3(N/m) =3.92(KN/m)
temporara:
qn= qn * bf * n = 10678 * 1.300 * 0.95 = 13187.33(N/m)= 13.18 (KN/m)
permanenta plus temporara de lunga durata:
(gn +pl,n)= (gn + pl,n)*bf * = 8803.5*1.300 *0.95 = 10872.32(N/m) = 10,87(KN/m)
5.4 Calculul eforturilor de sarcina totala de serviciu:
momentul incovoitor:
M=(q * l02)/8 = 15.52 * 5.712 /8 = 63,25(KN*m)
forta taietoare:
V= (q * l0) /2 = 15.52*5.71/2 = 44,30(KN)
5.5 Calculul eforturilor de la sarcina totala de serviciu:
momentul incovoitor:
Mser =(qn * l02)/8 = 13.18*5.712 /8 = 53.70(KN/m)
forta taietoare:
Vser =(qn * l0) /2 = 13.18*5.71 /2 = 37,62(KN)
5.6 Calculul eforturilor de la sarcina permanenta plus temporara de lunga durata de serviciu:
momentul incovoitor:
Mser,l =(gn + pl,n)*l02 /8 =10.87*5.712/8 = 44.29(KNm)
forta taietoare:
Vser,l =(gn + pl,n)*l0 /2 = 10.87*5.71 /2 = 31.03(KN)

6. Calculul placii panoului de incovoiere locala


5

Placa se calculeaza ca placa grinda cu latimea b=100cm, partial incastrata in nervurile


longitudionale.
Schema de calcul

6.1 Lungimea de calcul a placii(distanta in lumina dintre nervurile longitudionale)


l01 =bf 2*0.105 = 1.270 - 210 = 1060m = 106 cm
unde:
105 cm latimea nervurii longitudionale in partea de sus.
6.2 Sarcina de calcul de la greutatea proprie a placii:
Gf = hf * * f * n = 0.05 * 25000 * 1.1 * 0.95 = 1300 (N/m2)
unde:
hf = 5cm = 0.05 m conform 3.6
= 2500 kg/m3 = 25000N/m3 greutatea volumetrica a betonului.
f = 1.1 coef. de siguranta a sarcinii
n = 0.95 coef. de siguranta in functie de gradul de imporanta al cladirii.
6.3 Sarcina de calcul total ace actioneaza asupra placii:
qf = gf + g2 + g3 +p = 1300 +494+330+8997.6= 11121.6(N/m2)
unde:
g2, g3, p sarcinile de calcul conform tabelului 1(p5.1)
6.4 Momentul incovoitor preluat de placa:
Mf =(qf * l012 )/11 = 11121.6 *1,062 / 11 = 1136 (Nm)
6.5 Inaltimea de calcul a sectiunii transversale a placii:
6

h0f = hf - as = 5 - 1.5 = 3.5(cm)


unde:
as stratul de protectie a armaturii; p/u placile planseelor prefabricate din categoria a II- a de
exploatare a= 15 mm conform tab 40 al NCM F.02.02-2006
6.6 Determinam 1:
1=Mf/ 0.8*Rc*b1*h0f2 = 1136 (100) / 0.8*13.0(100)*100*3.52 = 0.08918
unde:
Rc = 13.0 MPa(cu cof. 2 = 0.9) conformp 4.1
b1 = 100cm latimea de calcul a placii
h0f2 = 3.5cm conform p 6.6
(100) cof de trecere la unitati unificate
(ex: de la Nm la Ncm; de la MPa la N/cm2)
6.7 In dependenta de ceoficientul 1 , din tabela 1.1 (din anexe), determinam valoarea coeficientului
1 si (de regula , prin interpolare):

1 = 0.089, atunci 1 = 0.962 si = 0.095


6.8 Determinam aria armaturii necesare la 1 m de lungime a placii:
As = Mf / 1* Rs * h0f = 1136(100)/ 0.962* 360(100)* 3.5 = 0,93 (cm2)
unde:
Rs = 360 MPa conform p 4.5
h0f = 3.5 conform p 6.6
6.9Armarea placii:
Din tabelul 1.2 (din anexe) adoptam o plasa cu aria reala a tuturor barelor transversale pe un metro
lungime a ei Asreal = 0.98cm2 (cea mai apropiata are a barelor plasei comparative cu cea necesara din
calcul ), cu pasul respective S2 = 150mm. Barele longitudionale nu sunt necesare din calcul si, prin
urmare, se adopta din conditii constructive cel mai mic diametru al sirmei d s,1 =4mm si cea mai
mare distanta intre bare S1 = 300. Latimea plasei va fi adoptata una din cele standarde cu valoare cat
mai apropiata de latimea placii Bbf. Lungimea plasei va corespunde lungimii plaseului L= l1
Astfel,in exemplul dat, marca(tipul) plasei va fi:
3B p I 300

2600 * 6400 ;
Asreal=0.98; As=0,93
5 B p I 200
1180*5900 din sirma clasa Bp- I , cu latimea 1180mm,

avand diametrul barelor transversale (de rezistenta) ds,2 = 4mm si


distanta dintre bare S2 =150mm, iar longitudional (p/u montaj) sunt
amplasatebare cu ds,1 = 4mm si pasul S1=300mm.Lungimea plasei
5900mm.
6.10 Verificarea eficientii de armare a placii:
La alegerea plasei, se recomanda ca aria reala a armaturii Asreal sa nu fie mai mica de cea
necesara din calcul cu 5% si se numeste armare redusa si nu mai mare de 15% - supraarmare .
7

Insa , folosind plase standarde, nu de fiecare data se pot respecta recomandarile . In astfel de cazuri
aria armaturii reale a plasei poate sa se abata de la cea de calcul cu o valoare mai mare de 15%
Devierea dintre aria armaturii reale sic ea de calcul
% =(Asreal As )*100% / As = 0.98-0.93*100% /0.93 = 5,38%
Admisibil
-5% <
< 15%
In cazul dat avem supraarmare ce se incadreaza in limita admisibila , deci plasa adoptata satisface
toate conditiile de armare a placii.

7. Calculul la rezistenta a panoului in sectiuni normale


Sectiunea in forma T cu plasa in zona comprimata.

Schema

de

calcul

panoului:

Calculul se efectueaza la actiunea momentului de la sarcina totala de calcul, deci conform p 5.4:
M= 63.25 KNm
7.1 Determinam coeficientul 1 :
1 = M/0.8* Rc * bf * h02 = 63,25(105) / 0.8 * 13.0(100) * 127 * 272 = 0,0656
unde:
Rc = 13.0 MPa(cu cof. 2 = 0.9) conformp 4.1
bf = 1.27m = 127cm conform 3.2
h0 = 27cm conform p 3.4
(105) coef de trecere de la KN*m la N*cm;
7.2 In dependenta de coeficientul 1 , din tabela 1.1 (din anexe) , determinam valoarea coeficientilor
1 si (de regula , prin interpolare):
1= 0.0656, atunci 1 = 0.972 si = 0.070
7.3 Determinam pozitia axei neuter
= x/h0 , de aici x = * h0 = 0.070*27 = 1.89
Verificam conditia
x hf, 1.89cm < 5 cm
-Rezulta ca axa neutra trece in limitele placii comprimate si prin urmare sectiunea se calculeaza ca
dreptunghiulara cu latimea b= bf
Admitem gradul de intindere a armaturii
sp / Rs,ser = 0.6
7.4 Tensiunile de pretensionare in armatura :
sp = 0.6 * Rs,ser = 0.6 * 590 = 354(MPa)
unde:
Rs,ser =590 MPa conform p 4.3
7.5 Deviatia admisibila a efortului unitar initial de pretensionare p/u procedeul electrotermic de
pretensionare , conform p 4.4.1 al NCM F.02.02-2006:
sp = 30+ 360/l1= 30+360/5.81 = 91.96 (MPa)
unde:
l = l1 = 6,16 conform p 3.1
7.6 Verificam conditia
sp + sp 0.95Rs,ser
354+91.96 =445,96(MPa) < 0.95*590 = 560.5(MPa)
7.7 Coeficientul de precizie p/u eforturile de pretensionare:
sp = 1- sp = 1 0.221 = 0.779
in care:
sp = 0.5 * sp / sp (1 + 1/np) = 0.1
sp = 0.5 * 91.96/354( 1+1/2) =0.221 0.1
unde:
sp = 91.96 MPa conform p 7.6
sp = 354 MPa conform p 7.5
9

np = 2 numarul de bare pretensionate in sectiune


7.8 Pretensionarea, luand in consideratie coeficientul de precizie a intinderii sp:
sp,1 = sp * sp = 0.779 * 354 = 275.7(MPa)
7.9 Pretensionarea luand in consideratie pierderile de tensiuni in prealabil, se admite :
sp,2 = 0.7*sp,1 = 0.7 * 276 = 193.2(MPa)
7.10 Inaltimea relative limita a zonei comprimate:
inaltimea relative limita a zonei comprimate se determina in dependenta de clasa betoului si tipul
de armature ce alcatuiesc elemental.
Conform tab 1.3 , reiese R = 0.55
7.11 Verificam conditia
R , 0.07 < 0.55
7.12 Aria armaturii de rezistenta pretensionata:
Asp = M / * 1*Rs *h0 = 63.25(105) / 1.2 * 0.972 * 510(100) *27 = 3.9(cm2)
unde:
M = 63.25 KNm conform p 5.4
= 1.2 p/u armature A-IV conform p 5.1.6.6 al NCM F.02.02-2006
h0 = 27 cm conform p 3.4
7.13 Armarea nervurilor panoului:
Din tabelul 1.4 p/u doua bare( cate una in fiecare nervure), sa alegem diametrul lor in asa mod , ca
aria lor sa fie cat mai aproape de cea necesara din calcul. Barele longitudionale dizona comprimata
a carcasei nervurii se adopta din conditii constructive 10 AIII
Adoptam 2 16 A-IV cu Asreal =4.02 (cm2)
7.14 Verificarea eficientii de armare a nervurilor panoului:
La alegerea diametrului p/u armature de rezistenta, se recomanda ca aria reala a barelor Asreal sa nu
fie mai mica de cea necesara cu 5% , in cazul armarii reduse si nu mai mare de 15% p/u
supraarmare. Insa , deoarece este limitat numarul de bare in sectiune, nu de fiecare data se pot
respecta aceste recomandari. In astfel de cazuri aria armaturii reale a barelor poate sa se abata de la
cea de la calcul cu o valoare mai mare de 15% si nicidecum nu se admite armarea redusa sub -5%.
Devierea dintre aria armaturii reale sic ea de calcul:
% =(Asreal As ) * 100% / As =(4.02 3.9) *100% /3.9 = 3 %
Admisibil
5% < % + 15%
In cazul dat avem supraarmare ce se incadreaza in limita admisibila, deci diametrul adoptat
satisface conditiile de armare a nervurii panoului.

8 Caracteristicile geometrice ale sectiunii


8.1 Coeficientul de echivalenta al armaturii:
s = Es / Ec = 1.9 * 105 / 2.7 * 104 = 7.04
unde:
Es = 1.9 * 105 MPa conform p 4.3
Ec = 2.7 * 104 MPa conform p 4.1

10

8.2 Aria sectiunii reduse (ideale):


Ared =A+ s * Asreal = bf * hf + b * hn + s * Asreal = 127 *5 +14 *25 +7.04 *4.02 = 1013.3(cm2)
unde:
bf = 1,27m = 127 cm conform p 2.4
hf = 5cm conform p 3.6
b = 14 cm conform p 3.7
hn = 25 cm conform p 8.1
s = 7.04 cm conform p 8.2
Asreal = 4.02 cm conform p 7.14
8.3 Momentul static al sectiunii ideale fata de axa de la marginea de jos:
Sred = bf * hf * y1 + b * hn + s * Asreal * as = 127 *5 +27.5 +14 *25 +12,5 + 7.04 *4.02* 3 =
17146,25 + 4375 + 107,5 = 21922,4 (cm2)
8.4 Distanta de la marginea de jos pina la centru de greutate al sectiunii:
yo =Sred / Ared = 21922.4/1013,3 = 21,63 cm
8.5 Momentul de inertie al sectiunii reduse:
Ired =[ bf *( hf )3 / 12] + bf * hf * y1 + [ b* hn3 /12 ] + b *hn * y22 + s * Asreal * y33 = [127 *53 /12 ]
+127 *5* 5.872 +[14 * 253 / 12] +14 *25 * 9,132 + 7.04 * 4.02 * 18,632 = 36295.32(cm2)
8.6 Momentul de rezistenta al sectiunii in zona de jos
Wred = Ired /y0 = 36295.32/ 21,63 = 1678(cm3)
8.7 Momentul de rezistenta al sectiunii in zona de sus
Wred = Ired / (h- y0) = 36295.32/ (30 21,63) = 4336.3 (cm3)
8.8 Distanta de la punctual de sus al nucleului pina la centrul de greutate al sectiunii
rs =n * Wred / Ared = 0.85 * 1678/1013,3 = 1.40 (cm)
8.9 Distanta de la punctual de jos al nucleului pina la centrul de greutate al sectiunii( raza de inertie
a nucleului de jos)
ri = n * Wred / Ared = 0.85 * 4336.3 / 1013.3 = 3.62
n = 1.6 c /Rc,ser = 1.6 0.75 = 0.85 coefficient de rigidizare.
unde:
c /Rc,ser = 0.75 admis in prealabil
0.7 n 1.0 conform NCM F.02.02 -2006 p . 6.2.1.3, formula 268
11

8.10. Momentul de rezistenta elastico- plastic in zona intinsa:


Wpl = * Wred = 1.75 * 1678 = 2936.5 cm3
= 1.75 pentru sectiunea T cu placa in zona comprimata.
8.11 Momentul de rezistenta elastico- plastic in zona intinsa in stadiul de fabricare si la
comprimarea elementului:
Wpl = * Wred = 1.5 * 4336.3 = 6504.45 (cm3)
unde:
= 1.5 pentru sectiunea T cu placa in zona intinsa cu bf / b > 2 si hf / h < 0.2
9. Pierderile de tensiuni in armature pretensionata
In elementele precomprimate eforturile unitare initial de intindere in armature sp si sp cu
timpul ( in perioada fabricarii si exploatarii) se micsoreaza. Diminuarile respective formeaza
pierderile de tensiuni in armature. In prezent normele de calcul iau in considerare 10 tipuri de
pierderi, care in dependenta de perioada de manifestare se impart in:
- pierderi primare care au loc pina la momentul terminarii precomprimarii betonului.
- pierderi secundare care au loc dupa precomprimarea betonului.
Numarul de factori care determina pierderile de tensiuni primare si respective secundare depinde
deprocedeul de pretensionare a armaturii( preintinsa sau postintinsa).
In cazul pretensionarii armaturii pe sprijin sau cofraj prin metoda electrotermica avem
urmatoarele grupari p/u:
Pierderile primare pl :
1 =(l1 + l2)* Es / l =(2+0)* 1.9*105 / 6160 = 61,69(MPa)
unde:
Es = 1.9 * 105 MPa conform p 4.3
l1 = 2mm deformatiile locale in ancoraj , conform NCM F.02.02-2006: p.4.5.3
l2 = 1.25+0.1d alunecari (admitem l2 =0)
in care:
d diametrul barei.
l lungimea barei.
9.1 Pierderile de tensiune de la deformatiile cofrajelor.
4 = 30 MPa
9.2 Pierderile de tensiuni datorita relaxarii eforturilor in armature:
5 = 0.03* sp = 0.03 * 354 = 10.6(MPa)
unde:
12

sp = 354 MPa conform p 7.5


9.3 Pierderile de tensiuni primare pl :
pl = 1 + 3 +4 + 5 = 0 +0+30+10.6 = 40.6 (MPa)
Pierderile secundare p2 :
p2=0,7 pl=0,7*40,6=28,42 (MPa)
9.4 Pierderile de tensiuni datorita contractiei betonului:
7 = 0.7 *40 = 28 MPa p/u beton tratat termic cu clasa C 35, conform NCM F.02.02-2006:
p.4.5.3.
9.5 Pierderile de tensiuni datorita curgerii lente a betonului:
8 = 150 c / Rcp cand c / Rcp 0.75
9.5.1 Efortul de precomprimare luand in consideratie relaxarea eforturilor din armatura:
P1 = Asreal(sp 5 ) = 4.02 (354 10.6 )*100 = 138046.8(N)
unde:
sp =354 MPa conform p 7.5
5 = 10.6MPa conform p 9.2
Asreal =4.02 cm2 conform p 7.14
9.5.2. Excentricitatea efortului P1 fata de centrul de greutate al sectiunii:
eop = y0 a = 21,63- 3,0 =18,63 cm
unde:
y0 =21,63 conform p 8.5
a = 3 cm conform p 3.4
9.5.3 Tensiunea in beton la comprimare generala de catre armature pretensionata:
c1 = P1/Ared +P1 *eop * y0 /Ired = 138046.8/1013,3 + 138046.8 * 18,63*21,63 / 36295.32* 1/ 100 =
16.68 (MPa)
unde:
P1 = 138046.8 N conform p 9.5.1
Ared = 1013,3cm2 - conform p8.3
eop = 18,63 cm conform p 9.5.2
y0 = 21,63m conform p 8.5
Ired = 36295,32 cm3 conform p 8.6
13

9.5.4 Stabilim valoarea rezistentei betonului in perioada de transmitere a efortului de pretensionare


din conditia:
c / Rcp 0.75 , rezulta Rcp = c1 /0.75 = 16.68 / 0.75 = 22.24 (MPa)
adoptam Rcp = 14.5 (MPa)
9.5.5 Tensiunea de comprimare in beton la nivelul centrului de greutate al armaturii pretensionate
de la efortul de precomprimare si cu evidenta momentului de incovoiere de la greutatea panoului:
c2 = P1/Ared +P1 *eop2 /Ired - Mnp * eop / Ired =( 138046.8/1013,3 + 138046.8 * 18,632 / 36295.32
1293812*18,63 /36295.32)*1/ 100 = 7.69( MPa)
in care:
Mnp = g1 *bf *l02 /8 = 2500 * 1.27 * 5.712 /8 = 12938.12(Nm) =1293812(Ncm)
unde:
g1 sarcina normata de la greutatea proprie a planseului conform tabelului 1 (p .5.1)
bf = 1.27m conform p 2.4
l0 = 5.71m conform p 3.3
Verificam conditia
c2 / Rcp 0.75 ; 7.69/ 22.24 = 0.345 < 0.75
atunci
c8 = 150 * c2/ Rcp = 150 * 0.85 * 0.345 = 43.98 (MPa)
unde:
= 0.85 p/u beton prelucrat termic, conform NCM F. 02.02-2006 : p .4.5.3.
9.6 Pierderile de tensiuni secundare p2 :
p2 = 7 + 8 = 28 + 43.98 =71.98(MPa)
9.7 Pierderile totale de tensiuni p :
p = p1 + p2 = 40,6 +71.98 =112.58 (MPa)
9.8 Efortul de precomprimare , luind in consideratie pierderile totale de tensiuni:
P2 = Asreal (sp - p ) = 4.02 ( 354 112.58) * 100 = 97050.84 (N)

10 Calculul la rezistenta a panoului in sectiuni inclinate


Calculul se efectueaza la actiunea fortei taietoare de la sarcina totala de calcul , deci conform p
5.4:
V = 44.30 kN
14

10.1 Verificam conditia


V Vc , atunci Vc forta taietoare minima preluata de beton :
Vc = c3* (1 + f +n)* Rct * b *h0
unde:
c3- coeficientul ce depinde de tipul betonului
c3= 0.6 p/u beton greu , conform NCM F.02.02-2006: p.5.2.3.
f coeficientul ce ia in consideratie influenta placii comprimate a elementului in forma de T sau
T dublu asupra eforturilor de forfecare:
f = 0.75( bf b)* hf / bh0 0.5 , aici bf b+3hf
-

verificam conditia bf b+ 3hf , 127 cm > 14+ 3 *5 = 29 cm , conditia nu se respecta prin


urmare in calcul inlocuim bf cu b+ 3hf , atunci:

f = 0.75* [(14+3*5)-14]*5 /14 * 27= 0.149 < 0.5


n coeficient ce ia in consideratie influenta unei forte longitudionale asupra rezistentei
elementului laactiunea fortei taietoare; p/u elemente cu armature pretensionata:
n = 0.1*P2 / Rct *b * h0 0.5,
n = 0.1*97050.84 / 0.95(100) * 14 * 27 = 0.270 < 0.5,
in care:
P = 97050.84N conform 9.8
Rct = 0.95MPa ( cu coef c2 =0.9 ) conform p 4.1
(1 + f +n) 1.5 ( 1 + 0.149 + 0.270) = 1.41 < 1.5 conditia se satisface, atunci :
Vc = 0.6( 1 +0.149 + 0.270) * 0.95(100) *14 * 27 = 30573.77(N)
-

verificarea : V= 44300N > Vc = 30573.77N

Conditia initiala nu se respecta, adica armature transversala se cere calculate.

10.2 Intensitatea necesara a eforturilor din etrieri uniform distribuita pe o unitate de lungime:
qsw = V2 / 4*c2 * Rct *b *h02 = 443002 / 4 *2*0.95(100)*14*272 = 253.01 (N/cm)
unde:
V = 44.30kN = 44300N conform p 5.4
c2 coef ce ia in consideratie tipul betonului;
c2 = 0.2 p/u beton greu , conform NCM F.02.02-2006: p.5.2.3.
Rct = 0.95 MPa (cu coef . c2 =0.9 ) conform p 4.1
b = 14 cm conform p 3.7
h0 = 27 cm conform p 3.4

15

Scopul calculului este de a determina pasul s si diametrul d sw al etrierilor , de regula ,


diametrul etrierilor dsw se admite din conditii constructive( conditia de sudabilitate), iar din calcul se
determina pasul lor s.
10.3 Adoptarea diametrului armaturii transversale:
Din tabelul 1.5(din anexe) pentru armature longitudionala de lucru a-IV cu diametrul dS
=16mm(conform p 7.14) adoptam armature transversala clasa A-I cu diametrul respective d sw =
6mm, pentru care:
fsw = 0.283 cm2 aria sectiunii transversale a unei singure bare(etriere) conform table 1.4(din
anexe).
Pasul etrierilor se determina din trei conditii si definitive se ia valoarea minima dintre aceste
marimi (calculul se efectueaza pentru portiunea elementului unde efortul poate atinge valoarea
maxima 1/4l de la reazem) :
10.4 Calculul pasului etrierilor pe portiunea de reazem :
1) din conditia de rezistenta:
S= Rsw * nsw * fsw /qsw = 175(100)*2*0.283 / 253.01 = 39.14(cm)
unde:
Rsw = 175 MPa conform p 4.4
nsw = 2 numarul de etriere in sectiunea de calcul;
fsw = 0.283 cm2 conform p 10.3
qsw = 253.01N/ cm conform p 10.2
2)din conditia de excludere a ruperii elementului pe o sectiune inclinata:
Smax = c4* Rct *b *h02 / V = 1.5 *0.95(100)*14*27/44300 = 32.82(cm)
unde:
V = 44.30 kN = 44300 N conform p 5.4
c4= 1.5 conform NCM F.02.02-2006: p.5.2.4.2
Rct = 0.95 MPa (cu coef . c2 =0.9 ) conform p 4.1
b = 14 cm conform p 3.7
h0 = 27 cm conform p 3.4
3) din conditii de alcatuire sau armare constructive:
Scon =h/2 15cm , daca h 45 cm,
Scon =h/3 50cm , daca h > 45cm,
in care:
h- inaltimea sectiunii de calcul a elementului.
deci
16

scon = hp /2 = 30 /2 =15(cm)
In final adoptam pasul etrierilor pe portiunea de reazem:
-

s = 15 cm

10.5 Pasul etrierilor in deschidere:


Se adopta din conditii constructive:
Scon =3/4 *h pentru orice inaltime.
Scon =3/4 *hp = 3*30/4 = 22,5 (cm)
Adoptam pasul etrierilor in deschidere :
-

s = 20 cm , multiplu la 5

11. Calculul la rezistenta a panoului pe o fasie inclinata


comprimata la
actiunea fortei taietoare
11.1 Rezistenta betonului comprimat intre doua fisuri va fi asigurata daca se indeplineste conditia:
V 0.3w1c1Rcbh0
w1 coefficient , care se ia in consideratie influenta armaturii transversale , in zona fasiei
inclinate , asupra rezistentei betonului la comprimare:
w1 = 1+5swsw 1.3;
w1 = 1+5*7.78*0.0027 = 1.105 < 1.3
in care:
sw - coeficientul de echivalenta a armaturii ( in cazul dat transversale)
sw = Esw / Ec = 2.1*105 / 2.7 * 104 = 7.78
aici:
-Esw = 2.1* 105 MPa conform p 4.
-Ec = 2.7* 104 MPa conform p 4.1
sw - coeficient de armare transversala
sw = fswnsw /bS = 0.283*2 / 14*15 = 0.0027
nsw = 2 numarul de etriere in sectiunea de calcul;
fsw = 0.283 cm2 conform p10.3
b = 14 cm conform p 3.7
S = 15 pasul etrierelor calculate p/u reazem conform p 10.4
c1 coef. care ia in consideratie micsorarea rezistentei betonului la comprimare in urma
comprimarii biaxiale
c1 = 1- Rc = 1- 0.01*13 = 0.87
in care:
= 0.01 p/u beton greu , conform NCM F.02.02-2006 : p.5.2.6.1.
Rc = 13.0 MPa (cu coef . c2 =0.9 ) conform p 4.1
b = 14 cm conform p 3.7
h0 = 27 cm conform p 3.4
Verificarea : V = 44300 N < 0.3*1/105*0.87*13(100)*14*27 = 141722N,
Conditia se respecta , strivirea betonului intre fisurile inclinate nu se va petrece ; ce prin urmare
confirma ca dimensiunile adoptate ale sectiunii transversale a panoului sunt suficiente.

17

12. Verificarea panoului la aparitia fisurilor normale


Conform conditiilor de exploatare si verificare la fisurare, elementele din beton armat si
beton precomprimat sunt divizate in trei categorii. Elementele cu conditii normale de lucru (medii
cu agresivitate slaba sau in incaperi) se incadreaza in categoria a III- a. Prin urmare panoul se va
calcula dupa exigentele acestei categorii.
Calculul se efectueaza la actiunea sarcinilor normate(cu coef. f =1) , deci conform p 5.5:
Mser = 53.70 kNm
12.1 In elementele solicitate la incovoiere nu apar fisuri normale daca se satisface conditia:
Mr Mcrc
unde:
Mr = Mser = 53.70 kNm conform p 5.5
Mcrc = Rct,serWpl + Mrp momentul de reactiune la care e posibila aparitia fisurilor normale fata de
axa longitudionala a elementului.
in care:
Rct,ser = 1.6 MPa conform p 7.8
Wpl = 2936.5 cm3 conform p 8.10
Mrp = spP2(e0p + rs) = 0.779 * 97050.84(18,63 + 1.40) = 1514320,16 Ncm momentul de
compresiune fata de axa longitudionala a elementului.
aici:
sp = 0.779 conform p 7.7
P2 = 97050.84 N conform p 9.8
eop = 18,63 cm conform p 9.5.2
rs = 1.40 confom p 8.9
Verificam conditia punctului 12.1
Mr = 53.70 kNm Mcrc = 1.6(100)*2936.5 +1514320.16 = 1984160.16 Ncm = 19.84 kNm
Conditia nu se satisface , prin urmare se cere de efectuat calculul la deschiderea fisurilor.

13. Calculul panoului la deschiderea fisurilor normale


Calculul se efectueaza la actiunea sarcinilor normate:
a) Permanenta plus temporara de lunga durata Mser,l = 44.29 kNm conform p 5.6
b) Totala Mser = 53.70 kNm conform p 5.5
Verificarea la deschiderea fisurilor se face prin limitarea deschiderii fisurii caracteristice dupa cum
urmeaza:
a) Pentru fisurile de scurta durata
-

Wcrc,l =( Wcrc,sh1 Wcrc,sh2 + Wcrc,l ) [Wcrc,l]


b)
18

Wcrc,2 = Wcrc,l [Wcrc,2]

unde:
= 1.7 p/u elemenete incovoiate, conform NCM F. 02.02-2006 : p .6.2.3.2
Wcrc,sh1 deschiderea initiala a fisurilor de la actiunea de scurta durata a incarcaturilor totale
Wcrc,sh2 deschiderea initiala a fisurilor de la actiunea de scurta durata a incarcaturilor permanente
si temporare de lunga durata
Wcrc,l deschiderea initiala a fisurilor de la actiunea de lunga durata a incarcaturilor permanente si
temporare de lunga durata
13.1 Cresterea tensiunilor in armature pretensionata fata de faza de decompresiune de la actiunea
sarcinilor permanenta si temporara de lunga durata:
s,l = [ Mser,l P2(z- esp)] / Ws = [44.29(105) 97050.84(24.43-0)] / 98.2(100) = 209.57(MPa)
unde:
Mser,l = 44.29 kNm conform p 5.6
P2 = 97050.84 N conform p 9.8
z = 24,43 conform p 13.1
esp = 0 cm deoarece efortul de precomprimare coincide cu centrul de greutate al armaturii intinse
Ws = 98.2 cm3 conform p 13.2
13.1.1 Bratul de Parghie al eforturilot interioare:
h' f
5
hf 2
1, 49 0, 2332
h0
z h0 1
271 27
24, 43(cm)
2( f )
2(1, 49 0, 233)
unde:
h0 = 27 cm conform p 3.4
hf = 5 cm conform p 3.6
f =(bf - b)hf / bh0 = (127 14)*5/14*27 = 1,49
1,5 f
1

1, 0
1 5( )
ls ,tot

11,5
5
10 s s
h0
1
1,5 1, 49

0, 233
1 5(0, 234 1,35)
45.63
1,8
11,5
5
10*0, 010*7, 04
27
In care: =1,8 p/u beton obisnuit p.6.3.3

M ser ,l
Rc , ser bh0

44.29(105 )
0, 234
18,5(100) *14* 27 2

Rc , ser =18,5 MPa p.4.1

f (1

h' f
2h0

) 1, 49(1

5
) 1,35
2* 27

As real
4.02

0, 010 -coeficient de armare


bh0 14* 27
as=7,04 p.8.1
P2 * esp
44.29(105 )

45.63(cm)
P2
97050.84

es ,tot

M
M tot
ser ,l
N tot

19

13.1.2 Modulul de rezistenta al sectiunii asigurate de armature intinsa.


Ws=Asreal * z=4.02 *24,43 = 98.20 (cm3)
Unde: Asreal=4.02cm2 p.7.13
z=24.43 cm p.13.1.1
13.2 Valorilde tensiunilor in armatra pretensionata la etapa de compresiune de la actiunia sarcinilor
totale:
s = [ Mser P2(z- esp)] / Ws =[53.70(105) -97050.84(24,46-0)] / 98.32(100) = 304.73(MPa)
unde:
Mser = 53.70 kNm conform p 5.5
P2 = 97050.84 N conform p 9.8
z = 24,46 conform p 13.1
esp = 0 cm deoarece efortul de precomprimare coincide cu centrul de greutate al armaturii intinse
Ws = 98.32 cm3 conform p 13.1.2
13.2.1 Bratul de pirghiei al eforturilor interne:
h' f
5
hf 2
1, 49 0, 2282
h0
27
z h0 1
271
24, 46(cm)
2( f )
2(1, 49 0, 228)
h0 = 27 cm conform p 3.4
hf = 5 cm conform p 3.6
f=1,49
1
1,5 1, 49

0, 228
1 5(0, 284 1,35)
55.3
1,8
11,5
5
10*0, 010*7, 04
27
In care: =1,8 p/u beton obisnuit p.6.3.3

M ser ,l
Rc , ser bh0

53.70(105 )
0, 284
18,5(100) *14* 27 2

Rc ,ser =18,5 MPa p.4.1

f (1

h' f
2h0

) 1, 49(1

5
) 1,35
2* 27

real

As
4.02

0, 010 -coeficient de armare


bh0 14* 27
as=7,04 p.8.1
M P2 * esp
M
53.70(105 )
es ,tot tot ser ,l

55.30(cm)
N tot
P2
97050.84
13.2.2. Modulul (momentul) de rezistenta al sectiunii asigurat de armature intinsa:

Ws=Asreal * z=4.02 *24.46 = 98.32 (cm3)


Unde: Asreal=4.02 cm2 p.7.13
z=24.46 cm p.13.2.1
13.3 Deschiderea fisurilor de la actiunea de scurta durata a incarcaturilor totale:
Wcrc,sh1 = scrcs / Es
Wcrc,sh1 = 0.97*304.73*44.8 / 1.9*105 = 0,069(mm)
unde:
s = 1.25- lsm (1- m2) / (3.5- 1.8 m)es,tot / h0 1.0 coefficient ce reflecta conlucrarea betonului
cu armatura in sectiunile dintre fisuri
s = 1.25- 1.1*0.121 (1- 0,1212)/(3.5 1.8 * 0.121)*2.04 =0.97
20

in care:
ls coefficient ce ia in consideratie tipul armaturii de rezistenta si durata de actiune a sarcinii
ls = 1.1 la actiune de scurta durata si armature din bare cu profil periodic, conform
NCM F.02.02-2006: tab 34
m coefficient ce caracterizeaza raportul dintre efortul preluat de sectiune pina la aparitia
fisurilor si efortul la care se fac calculele:
m = Rct,serWpl / (Mr Mrp ) 1.0
m = 1.6(100)*2936.5/[53.70(105) 15.14(105)] = 0.121
aici:
Rct,ser = 1.6 MPa conform p 7.8
Wpl = 2936.5 cm3 conform p 8.11
Mr = Mser = 53.70 kNm conform p 5.5
Mrp= 1514320.16Nm 15.14 kNm conform p 12.1
es,tot excentricitatea efortului longitudional total fata de centrul de greutate al armaturii calculele:
es ,tot 1, 2 55.30
1, 2

;
2.04
1, 09
h0
s
27
1,1
aici:
Mser = 53.70 kNm conform p 5.6
P2 = 97050.84 N conform p 9.8
esp = 0 cm deoarece efortul de precomprimare coincide cu centrul de greutate al armaturii intinse
h0 = 27 cm conform p 3.4
Concomitant se cere ca:
es,tot/h0 1.2 / ls ; 45.63 /27 = 1,69 1.2/1.1 =1.09 , conditia se respecta
s = 304.73 MPa conform p 13.4
Es = 1.9*105 MPa conform p 4.3
crc = ds /s = 0.7*0.040*16 / 0.010 = 44.8(mm)
in care:
coeficient ce tine cont de aderenta betonului cu armature
= 0.7 p-u armature cu profil periodic laminate la cald, conform p 6.2.3.2
coeficient ce se determina:
= * [(Wpl /bh0z) (ss /)] p/u armature cu profil periodic laminata la cald , conform
NCM F.02.02-2006: p. 6.2.3.2.
= * [(2936.5/14*27*24,46) (7.04*0.010/0.45)] = 0,040
aici:
Wpl = 2936.5 cm3 conform p 8.11
b = 14 cm conform p 3.7
h0 = 27 cm conform p 3.4
z = 24,46 cm conform p 13.1
s = 7.04 conform p 8.2
coeficient ce caracterizeaza starea elastoplastica a betonului din zona comprimata
-

= 0.45 la actiune de scurta durata , conform NCM F.02.02-2006: tab 33

s =Asreal /bh0 = 4.02 / 14*27 = 0.010 coeficient de armare


ds = 16mm conform p 7.14 diametrul armaturii de lucru
13.4 Deschiderea fisurilor de la actiunea de scurta durata a incarcaturilor permanente si temporare
de lunga durata:
Wcrc,sh2 = ss,lcrc / Es
Wcrc,sh2 =0,89*209.57*44.8/ 1.9*105 = 0.043(mm)
21

unde:
s = 1.25- lsm (1- m2) / (3.5- 1.8 m)es,tot / h0 1.0
s = 1.25- 1.1*0.161 (1-0.1612)/(3.5- 1.8*0.161)*1.69 = 0.89
in care:
ls coeficient ce ia in consideratie tipul armaturii de rezistenta si durata de actiune a sarcinii
ls = 1.1 la actiune de scurta durata si armature din bare cu profil periodic, conform NCM
F.02.02-2006: tab 34
m coeficient ce caracterizeaza raportul dintre efortul preluat de sectiune pina la aparitia fisurilor
si efortul la care se fac calcule:
m = Rct,serWpl/ (Mr - Mrp) 1.0
m = 1.6(100)*2936.5 / [44.29(105)- 15.14(105)] = 0.161
aici:
Rct,ser = 1.6 MPa conform p 7.8
Wpl = 2936.5 cm3 conform p 8.11
Mr = Mser,l = 44.29 kNm conform p 5.5
Mrp= 1514320.16Nm 15.14 kNm conform p 12.1
es,tot excentricitatea efortului longitudional total fata de centrul de greutate al armaturii calculele

13.5 Deschiderea fisurilor de la actiunea de lunga durata a incarcaturilor permanente si temporare


de lunga durata:
Wcrc,l = scrcs / Es ; Wcrc,l = 0,943*209.57*44.8/1.9*105 = 0,046(mm)
unde:
s = 1.25- lsm (1- m2) / (3.5- 1.8 m)(es,tot / h0) 1.0
s = 1.25- 0.8*0.161-(1- 0.1612)/(3.5-1.8*0.161)1.69 = 0.943
in care:
ls - coeficient ce ia in consideratie tipul armaturii de rezistenta si durata de actiune a
sarcinii
ls = 0.8 la actiune de lunga durata , conform NCM F.02.02-2006: tab 34
m = 0.161 conform p 13.4
es,tot/h0 =1,69 conform p 13.4
s,l = 304.73MPa conform p 13.3
Es = 1.9*105 MPa conform p 4.3
crc =44.8(mm) conform p 13.3
13.8 Verificam deschiderea fisurilor:
a) Wcrc,l = 1,7(0.069-0.043+0.046)=0.122 [Wcrc,l]= 0.4
b) Wcrc,2 = 1,7*0.046 = 0.078 [Wcrc,2] = 0.3

14. Calculul panoului la deschiderea fisurilor inclinate


Calculul se efectueaza la actiunea fortei taietoare de la sarcinile normate:
a) Permanenta plus temporara de lunga durata Vser,l = 31.03 kN conform p 5.6
b) Totala Vser = 37.62 kN conform p 5.5
14.1 Verificam conditia
V Vcrc , aici Vcrc forta taietoare preluata de beton la etapa aparitiei fisurilor inclinate:
Vcrc = c3(1 + f +n)* Rct * b *h0 = 0.6*1.41*1.6(100)*14*27 = 51166.08(N) 51.16 kN
unde:
c3 - coefficient ce depinde de tipul betonului
c3 = 0.6 p/u beton greu, conform NCM F.02.02-2006: p5.2.3
(1+ f + n) = 1.41 conform p 10.1
22

Rct,ser = 16.0 MPa (cu coef . c2 =0.9 ) conform p 4.1


b = 14 cm conform p 3.7
h0 = 27 cm conform p 3.4
Prin urmare:
V= Vser = 37.62kN < Vcrc = 51.16kN
Deci , forta taietoare de la sarcinile exterioare este preluata de beton ceea ce asigura faptul
ca aparitia fisurilor inclinate nu se va manifesta si nu e nevoie de efectuat calculul mai departe.

15. Determinarea sagetii de incovoiere a panoului


In cazul dat sageata este limitata de cerintele estetice, de aceea calculul se efectueaza numai la
actiunea sarcinilor normate:
a) Permanenta plus temporara de lunga durata Mser,l = 44.29 kNm conform p 5.6
15.1 Verificarea la starea limita de deformatii consta in verificarea conditiei:
- f flim
unde:
f sageata totala
flim sageata limita admisa, conform NCM F.02.02-2006:
flim =2.5 cm p/u placi cu nervure conform NCM F.02.02-2006 : tab 31,p3.
15.2 Calculam sageata
- fm =(1/r)maxSl2 = 4.2*10-5* 5/48*5772 = 1.45(cm)
unde:
(1/r)max curbura totala in sectiunea cu momentul de incovoiere maxim de la sarcina pentru care
se determina sageata:
(1/r)max =(1/r)3 = Mser,l/h0z[s/EsAsreal + c/(f +)bh0cEc] - Ntots/h0EsAsreal

M ser ,l s
c
N
1

tot reals


real
r 3 h0 z0 Es As
f bh0 c Ec h0 Es As

44.29(105 )
0,943
0,9
97050.84*0,943

5.6
5
4
27 * 24, 43(100) 1,9*10 * 4.02 1, 49 0, 233 14* 27 *0,15* 2, 7 *10
27 *1,9*105 * 4.02(100)
in care:
Mser,l = 44.29 kNm conform p 5.6
h0 = 27 cm conform p 3.4
b = 14cm conform p 3.7
z = 24,43cm conform p 13.1
s = 0.943 conform p 13.7
c coeficientul care considera distribuirea neuniforma a deformatiilor fibrei extreme comprimate
a betonului pe sectorul cu fisuri:
c = 0.9 p/u beton obisnuit , conform NCM F.02.02-2006 : p 6.3.3
Es = 1.9*105 MPa conform p 4.3
Asreal = 4.02 cm2 conform p 7.14
f =(bf -b)hf /bh0 = (127 - 14)*5 /14*27 = 1.45
aici:
bf = 1.27m = 127cm conform p 2.4
b = 14cm - conform p 3.7
h0 = 27cm conform p 3.4
hf = 5cm conform p 3.6
23

= 1/ + [1+5(+)/10ss]+ (1.5+f )/[11.5+ (es,tot/h0)+ 5] 1.0


= 1/1.8+[1+5(0.234+1.35)/10*0.010*7.04]+ (1.5+1.49/(11.5+45.63/27+5) = 0.233
aici:
= 1.8 p/u beton obisnuit , conform NCM F.02.02-2006: p.6.3.3.
= Mser,l/Rc,serbh0 = 44.29(105)/18.5(100)*14*272 = 0.234
- Rc,ser = 18.5MPa conform p 4.1
= f(1-(hf/2h0)) = 1.49(1-(5/2*27)) = 1.35
s = 0.010 conform p 13.5
s = 7.04 conform p 8.2
es,tot/h0 =1.6 conform p 13.6
c coeficient ce caracterizeaza starea elastoplastica a betonului din zona comprimata
c =0.15 la actiune de lunga durata, conform NCM F.02.02-2006: tab 33
Ec = 2.7*104MPa conform p 4.1
Ntot = P2 = 97050.84N conform p 9.8
S coefficient ce depinde de schema de calcul a elementului si tipul sarcinii
S = 5/48 p/u grinda simplu rezemata cu sarcina uniform distribuita , conform NCM
F.02.02-2006 : p.6.3.4.1.
l = l0 = 5.77m = 577cm conform p3.1
Verificam conditia punctului 15.1
f = 1.45cm < flim =2.5cm
sageata panoului se afla in limitele admisibile.

Calculul si alcatuirea grinzii continue


16. Schema de calcul si determinarea sarcinilor
Pentru calculul grinzii continue (rigid imbinata cu stalpul) este necesar de efectuat calculul
unui cadru cu multe etaje conform urmatoarei metode: cadru cu multe etaje se divizeaza pentru
calculul sarcinilor verticale in cadre cu punctele zero ale momentelor , situate la mijlocul lungimii
stalpilor tuturor etajelor, cu exceptia primului.
16.1 Schema de calcul si variantele de repartizare a sarcinilor pe grinzile etajelor
Sarcina pe grinda de la 5 panouri si mai multe se considera uniform distribuita. Latimea
fasiei de incarcare pe grinda este egala cu pasul cadrelor transversale l 1 = 5.89m, Calculul sarcinilor
pe 1m2 de planseu este reprezentat in tab 1 p.5.1
16.2 Sarcina de calcul de 1 m de lungime a grinzii:
16.2.1 Sarcina permanent de la planseu , luand in consideratie coeficientul de siguranta conform
destinatiei cladirii n = 0.95:
g1 = gl1n = 3574*5.81*0.95 = 19.72(kN/m)
unde:
g = 3574N/m = 3.574 kN/m conform p 5.1 tab .1
l = l1 = 5.81 m - conform p 3.1
16.2.2 Sarcina de la masa proprie a grinzii , luand in consideratie coeficientul de siguranta conform
destinatiei cladirii n = 0.95:
G = bgrhgrfn = 0.2*0.5*25 *1.1*0.95 = 2.37(kN/m)
unde:
bgr = 20cm 0.20m conform p 3.3
hgr = 50cm =0.5m conform p 3.3
= 25000N/m3 = 25kN/m3 greutatea volumetrica a betonului
f = 1.1 coeficient de siguranta al sarcinii.
16.2.3 Sarcina permanenta totala
24

ggr = g1 +G = 19.72 + 2.37 = 22.09(kN/m)


unde:
g1 = 19.72kN/m conform p 16.2.1
G = 2.37 kN/m conform p 16.2.2
16.2.4 Sarcina temporara luand in consideratie coeficientul de siguranta conform destinatiei cladirii
n = 0.95:
a)Totala:
p1 =pl1n = 9480*5.81*0.95 = 52.32(kN/m)
unde:
p = 9480N/m = 9,48 kN/m conform p 5.1 tab .1
l1 = 6,20m conform p 3.1
b)De lunga durata:
p1,l =pll1n = 7,2*5.81*0.95 = 39.74(kN/m)
unde:
pl =7200N/m = 7,2(kN/m) conform p 5.1, tab 1
16.2.5 Sarcina totala pe 1m de lungime a grinzii:
Qgr =ggr +p1 = 22.09 + 52.32 = 74.41(kN/m)
unde:
ggr = 22.09 kN/m conform p 16.2.3
p1 = 52.32 kN/m conform p 16.2.4

17. Materiale pentur fabricarea grinzii


17.1 Beton greu clasa C20 (intarire naturala):
Rezistenta prismatica de calcul la starile limita ultime (cu c2 =1.0):
Rc =11.5 MPa;
Rezistenta prismatica de calcul la starile limite ultime (cu c2 =0.9):
Rc =10.5 MPa;
Rezistenta prismatica de calcul la starile limita de serviciu:
Rc,ser = 15.0 MPa;
Rezistenta de calcul la intindere la starile limita ultime(cu c2 =1.0)
Rct = 0.9 MPa;
Rezistenta de calcul la intindere la starile limita ultime(cu c2 =0.9)
Rct = 0.8 MPa;
Rezistenta de calcul la intindere la starile limita de serviciu:
Rct,ser = 1.4 MPa ;
Coeficientul conditiilor de lucru:
c2 =0.9
Modulul initial al deformatiilor:
Ec =2.7*104 MPa;
17.2 Armatura longitudionala de rezistenta clasa A-III:
Rezistenta de calcul la intindere la starile limita ultime:
Rs = 365 MPa ;
Modulul de elasticitate
Es = 2*105 MPa ;
17.3 Armatura transversala de rezistenta clasa A-I ;
Rezistenta la intindere transversala:
Rsw = 175 MPa ;
Modulul de elasticitate:
25

Esw = 2.1*105 MPa ;

18. Momentele de reazem ale grinzii


Momentele de reazem ale grinzii de la diferite combinari de sarcini se determina dupa
formula generala:
M=(iggr + ip1)l12
unde:
i, i coeficientii tabelari ce se determina in dependenta de schema de incarcare si coeficinetul
relatiei dintre grinda si stalp(k) vezi tab 2.1 din anexe.
ggr sarcina permanent ace actioneaza pe un metro de lungime de grinda
p1 sarcina temporara ce actioneaza pe 1 metru de lungime de grinda
l2 lungimea nominala a grinzii.
18.1 Relatia rigiditatii liniare ale grinzii si stilpului:
k=Igrlst/Istl2 = 208333*377/67500*650 =1,79
unde:
Igr momentul de inertie ale grinzii
Igr = bgrhgr3/12 = 20*503/12 = 208333(cm4)
in care:
bgr = 20cm latimea adoptata a grinzii conform p 3.3
hgr = 50cm latimea adoptata a grinzii conform p 3.3
Ist momentul de inertie al stalpului
Ist = bgrhgr3/12 = 30*303/12 = 67500(cm4)
in care:
bst = 30cm latimea sectiunii stalpului adoptata
hst = 30cm inaltimea sectiunii stalpului adoptata
lst lungimea stalpului
lst = Het = 3.77m = 377cm conform datelor initiale
l2 = 6.5m = 650cm conform p 2.2
18.2 Calculul momentelor de reazem ale grinzii este prezentat in tab. 2:
Tabelul 2: Momentele de reazem ale grinzii la diferite scheme de solicitare
Tipul
Schema
Formula de Coeficientii Momentele de reazem, (kNm)
Sarcinii
de
calcul
M12
M21
M23 = M32
incarcar
e
Permanenta
1
Mi = iggrl22 1 = - 0.046
-42.93
2 = - 0.095
-88.66
3 = - 0.088
-82.13
2
Temporara
2
Mi = ipll2
1 = - 0.055 -121.57
1 = - 0.065
-143.68
1 = - 0.022
-48.63
2
Temporara
3
Mi = ipll2
1 = 0.009
19.89
1 = - 0.03
-66.31
1 = -0.066
-145.89
Combinari de
1+2
-164.5
-232.34
-130.76
sarcini
1+3
-23.04
-154.97
-228.02
Calculul valorilor momentelor din tab.2:
# schema I
26

-M12 = - 0.046*22.09*6.52 = -42.93 (kNm)


-M21 = -0.095*22.09*6.52 = -88.66(kNm)
-M23 = M32 = - 0.088*22.09*6.52 = -82.13(kNm)
# schema II
-M12 = -0.055*52.32*6.52 = -121.73(kNm)
-M21 = -0.065*52,32*6.52 = -143.68 (kNm)
-M23 = M32 = -0.22*52.32*6.52 = -48.63(kNm)
# schema III
-M12 = -0.009*52.32*6.52 = 19.89 (kNm)
-M21 = -0.03*52.32*6.52 = -66.31 (kNm)
-M23 = M32 = -0.066*52,32*6.52 = -145.89 (kNm)

19. Eforturile in deschideri


Calculul grinzii se efectueaza la cea mai nefavorabila combinare de sarcini pentru sectiunea
respectiva:
a)In deschiderea marginala valori maxime ale momentelor de reazem se manifesta din
combinarea 1+2 , cu urmatoarele valori:
- M12 = -164.5 kNm conform tab 2, p 18.2
- M21 = - 232.34 kNm conform tab 2, p 18.2
- Qgr = 74.41 kN/m conform p 16.2.5
19.1 Forta taietoare in deschiderea marginala (prima si ultima);
V1 = (Qgrl2/2) [(M12 M21)l2] = (74.41*6.5/2) [(-164.5-(-232.34))/6.5] = 231.4 (kN)
unde:
l2 =6.5m conform p 2.2
19.2 Momentul maxim in deschidere:
M1max = (V12 /2Qgr )+M12 = (231.42/2*74.41)-164.5 = 195.30 (kNm)
b) in deschiderea din mijloc valori maxime ale momentelor de reazem se manifesta din
combinarea 1+3 , cu urmatoarele valori:
M23 = M32 = -228.02 kNm conform tab 2, p 18.2
Qgr = 74.41kN/m conform p 16.2.5
19.3 Forta taietoare in deschiderea intermediara:
V2 =Qgrl2/2 = 74.41*6.5/2 = 241.83(kN)
19.4 Momentul maxim in deschidere:
M2max = (Qgrl22/8)+ M23 = (74.41*6.52/8)+(-228.02) = 164.95 (kNm)

20. Momentele de reazem ale grinzii pe marginea stalpului


Calculul grinzii se efectueaza la cea mai nefavorabila combinare de sarcini pentru sectiunea
respective(dupa valoarea absoluta):
20.1 Momentul pe marginea stalpului marginal:
- dupa combinarea 1+2:

M 12 = |M12| - (V1hst/2) = 164.5 (231.4*0,3/2) = 129.79 kN*m


unde:
V1 = 231.4 kN conform p 19.1
hst = 30 cm = 0,3m inaltimea sectiunii stalpului(adoptata) conform p 18.1
20.2 Momentul pe marginea stalpului intermediar din stinga:
- dupa combinarea 1+2

M 21 = |M12| - (V1hst/2) = 232.34 (231.4*0,3/2) = 197.63(kNm)


27

unde:
V1 = 231.4 kN conform p 19.1
hst = 30 cm = 0,3m inaltimea stalpului(adoptata) conform p 18.1
20.3 Momentul pe marginea stalpului intermediar din dreapta:
- dupa combinarea 1+3

M 23 = |M23| - (V2hst/2) = 228.02 (241.83*0,3/2) = 191.75(kNm)


unde:
V2 = 241.83 kN conform p 19.3
Prin urmare , momentul de calcul de reazem a grinzii pe marginea stalpului va fie gal cu
valoarea maxima a momentului respective, si anume:
pe marginea stalpului marginal M12 = 129.79 kNm
pe marginea stalpului intermediary M21 = 197.63 kNm

21. Calculul grinzii la rezistenta in sectiuni normale


21.1 Verificarea dimensiunilor adoptate a sectiunii grinzii:
Dimensiunile sectiunii transversale a grinzii se stabilesc dupa valoarea optima a inaltimii relative
cind este solicitata de momentul maxim din deschidere.
= 0.3 valoarea optima pentur grinzi conform NMC F.02.02-2006: p.5.1.5.3
Pentru valoarea coeficientului , din tabelul 1.1(vezi anexe), determinam valoarea coeficientului 1
= 0.3, atunci 1= 0.264
21.1.1 Verificam conditia
R , = 0.3 < R = 0.6
unde:
R = 0.6 conform tab 1.3 (vezi anexe).
Conditia se respecta
21.1.2 Inaltimea de calcul
M 1max
195.30*(105 )
h0

66.35
0,81 Rcbgr
0,8*0, 264*10,5*(100)* 20
unde:
M1max = 195.30 kNm conform p 19.2
1 = 0.264 conform p 21.1
Rc = 10.5 MPa(cu c2 =0.9) conform p 17.1
bgr = 20cm latimea adoptata a grinzii conform p 3.3
21.1.3 Inaltimea totala
Hgr = h0 +as = 66+3 = 69(cm)
unde:
as = 3cm stratul de protectie al armaturii adoptat din conditiile p 8.1.3 al NCM F.02.02-2006.
In final adoptam hgr = 70 cm
Inaltimea grinzii se adopta :
multiplu la 5cm, p/u grinzile cu h 80cm
multiplu la 10cm, p/u grinzile cu h > 80cm
21.1.4 Latimea grinzii
Latimea girnzii se admite din conditiia: bgr =(0.3 0.5)hgr
bgr = 0.4hgr = 0.4*70 = 28(cm)
In final adoptam bgr = 30cm
Latimea grinzii se adopta :14,16,18,20,22,25(cm) mai departe multiplu la 5cm.
28

21.1.5 Inaltimea de calcul


h0 = hgr as = 70 3 = 67(cm)
21.2 Calculul ariei armaturii de rezistenta in prima si ultima deschidere:
Calculul grinzii se efectueaza la valoarea maxima a momentului incovoitor generat de cea
mai nefavorabila combinare de sarcini pentru sectiunea respective:
Pentru deschiderea marginala, conform p 19.2
M1max = 195.30 kNm
21.2.1 Determinam coeficientul 1 :
1 = M1max / 0.8Rcbgrh02 = 195.30(105)/0.8*10.5(100)*30*672 = 0.172
unde:
Rc = 10.5MPa (cu c2 =0.9) conform p 17.1
bgr = 30cm conform p 21.1.4
h0 = 67cm conform p 21.1.5
21.2.2 In dependenta de coeficientul 1 , din tabela 1.1(vezi anexe), determinam valoarea
coeficientilor 1( de regula , prin interpolare):
1 = 0.172 atunci 1= 0.806
21.2.3 Aria necesara a armaturii de rezistenta:
As,l = M1max/ 1Rsh0 = 195.30(105)/0.9143*365(100)*67 = 9.90(cm2)
unde:
M1max = 195.30 kNm conform p 19.2
Rs = 365 MPa conform p 17.2
h0 = 67cm conform p 21.1.5
1 = 0.806 conform p 21.2.2
21.2.4 Armarea grinzii in prima si ultima deschidere:
Din tabelul 1.4(din anexe) prin combinarea barelor , alegem diametrul lor in asa mod, ca aria lor sa
fie cit mai arpoape de cea necesara din calcul.
Adoptam 220 plus 122 cu Asreal = 6.28 + 3.80 = 10.08(cm2)
21.2.5 Verificarea eficientei de armare:
La alegerea diametrului p/u armature de rezistenta , se recomanda ca aria reala a barelor Asreal
sa nu fie mai mica de cea necesara din calcul cu 5% , in cazul armarii reduse si nu mai mare de
15%, p/u supraarmare . Insa , deoarece este limitat numarul de bare in sectiune, nu de fiecare data se
pot respecta aceste recomandari. In astfel de cazuri aria armaturii reale a barelor poate sa se abata de
la cea de calcul cu o valoare mai mare de 15% si nicidecum nu se admite armarea redusa sub 5%.
Devierea dintre aria armaturii reale sic ea de calcul:
% = [(Asreal - As)/As]*100% = [(10.08-9.90)/9.90]*100% = 1.8%
Admisibil
-5% < % +15
In cazul dat avem supraarmare ce se incadreaza in limita admisibila, deci diametrele
adoptate satisfac conditiile de armare.
21.3 Calculul ariei armaturii de rezistenta in deschiderea intermediara:
- pentru deschiderea intermediara, conform p 19.4:
M2max = 164.95 kNm
21.3.1 Determinam coeficientul 1 :
1 = M2max/0.8Rcbgrh02 = 164.95(105)/0.8*10.5(100)*30*672 = 0.145
unde:
29

Rc = 10.5 MPa(cu c2 =0.9) conform p 17.1


bgr = 30cm conform p 21.1.4
h0 = 67cm conform p 21.1.5
21.3.2 In dependenta de coeficientul 1 , din tabelul 1.1 (vezi anexe), determinam valoarea 1 (de
regula , prin interpolare):
1 = 0.145 , atunci 1 = 0.818
21.3.3 Aria necesara a armaturii de rezistenta:
As,2 = M2max / 1Rsh0 = 164.95(105)/0.818*365(100)*67 = 8.24(cm2)
unde:
Msmax = 164.95 kNm conform p 19.4
Rs = 365 MPa conform p 17.2
h0 = 67 cm conform p 21.1.5
1 = 0.818 conform p 21.3.2
21.3.4 Armarea grinzii in deschiderea intermediara:
Din tabelul 1.4(vezi anexe) prin combinarea barelor, alegem diametrul lor in asa mod, ca aria lor sa
fie cit mai aproape de cea necesara din calcul.
Adoptam 220 plus 118 cu Asreal = 6.28 + 2,545 = 8.82(cm2)
21.3.5 Verificarea eficientii de armare:
Devierea dintre aria armaturii reale sic ea de calcul:
% = [(Asreal - As)/As]*100% = [(8.82- 8.24)/ 8.24]*100% = 7%
Admisibil
-5% < % +15%
In cazul dat avem supraarmare ce se incadreaza in limita admisibila, deci diametrele
adoptate satisfac conditiile de armare.
21.4 Calculul ariei armaturii de rezistenta pe primul si ultimul reazem:
Calculul grinzii in reazem se efectueaza la valoarea maxima a momentului incovoitor
generat de cea mai nefavorabila combinare ce actioneaza pe marginea stalpului din nodul
respective:
M12 = 129.79 kNm
21.4.1 Determinam coeficientul 1 :
1 = M12 /0.8Rcbgrho2 = 129.79(105)/0.8*10.5(100)*30*672 = 0.114
unde:
Rc = 10.5 MPa(cu c2 =0.9) conform p 17.1
bgr = 30cm conform p 21.1.4
h0 = 67cm conform p 21.1.5
21.4.2 In dependenta de coeficientul 1, din tabela 1.1(vezi anexe), determinam valoarea
coeficientilor 1 (de regula , prin interpolare):
1 = 0.114, atunci 1 = 0.832
21.4.3 Aria necesara a armaturii de rezistenta:
As,l = M12/ 1Rsh0 = 129.79(105)/0.832*365(100)*67 = 6.37 (cm2)
unde:
M12 = 129.79 kNm conform p 20.4
Rs = 365 MPa conform p 17.2
h0 = 67 cm conform p 21.1.5
1 = 0.832 conform p 21.4.2
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------30

21.4.4 Armarea grinzii in primul si ultimul reazem:


Din tabelul 1.4 (vezi anexe) prin combinarea barelor , alegem diametrul lor in asa mod, ca aria lor
sa fie cit mai aproape de cea necesara din calcul.
Adoptam 218 plus 116 Asreal = 5.09+2.01=7.01 (cm2)
% = [(Asreal - As)/As]*100% = [(7.01 6.37)/ 6.37]*100% = 10%
Admisibil
-5% < % +15%
In cazul dat avem armare redusa ce se incadreaza in limita admisibila, deci diametrele
adoptate satisfac conditiile de armare.
21.5 Calculul ariei armaturii de rezistenta pe reazemele intermediare:
Pentru reazemul intermediar, conform p 20.4:
M21 = 197.63 kNm
1 = M21/0.8Rcbgrh02 = 197.63(105)/0.8*10.5(100)*30*672 = 0.174
unde:
Rc = 10.5 MPa(cu c2 =0.9) conform p 17.1
bgr =30cm conform p 21.1.4
h0 = 67cm conform p 21.1.5
21.5.1 Determinam coeficientul 1 , din tabela 1.1(vezi anexe), determinam valoarea coeficientilor
1 (de regula , prin interpolare): 1=0.805
As,2 = M21/ 1Rsh0 = 197.63(105)/0.909*365(100)*67 = 10.03 (cm2)
unde:
M21 = 197.63 kNm conform p 20.4
Rs = 365 MPa conform p 17.2
h0 = 67 cm conform p 21.1.5
1 = 0.805 conform p 21.5.2
21.5.4 Armarea grinzii in prima si ultima deschidere:
Din tabelul 1.4(vezi anexe) prin combinarea barelor, alegem diametrul lor in asa mod, ca aria lor sa
fie cit mai arpaoep de cea necesara din calcul.
Adoptam 222 plus 118 cu Asreal = 7.6 + 2.545 = 10.14 (cm2)
21.5.5 Verificarea eficientii de armare:
Devierea dintre aria armaturii reale si cea de calcul:
% = [(Asreal - As)/As]*100% = [(10.14 10.03)/ 10.03]*100% = 1.09%
Admisibil
-5% < % +15%
In cazul dat avem supraarmare ce se incadreaza in limita admisibila, deci diametrele
adoptate satisfac conditiile de armare.

22. Calculul grinzii la rezistenta in sectiui inclinate


Calculul se efectueaza la valoarea maxima a efortului generat de cea mai nefavorabila
combinare de sarcini, conform p 19.3:
Vmax = V2 = 241.83 kN
22.1 Verificam conditia
V2 Vc
aici Vc forta taietoare minima preluata de beton:
Vc = c3(1 + f +n)Rctbh0 = 0.6*1*0.8(100)*30*67 = 96480(N) = 96.48(kN)
unde:
c3 coeficient ce depinde de tipul betonului
c3 = 0.6 p/u beton greu , conform NCM F.02.02-2006: p.5.2.3.
31

(1 + f +n) = (1+0+0) = 1
Rct = 0.8 MPa(cu c2 =0.9) conform p 17.1
bgr = 30cm conform p 21.1.4
h0 = 67cm conform p 21.1.5
verificarea: V2 = 241.83 kN > Vc = 96.48 kN,
Conditia nu se respecta, rezulta ca armatura transversala trebuie determinata prin calcul
22.2 Intensitatea necesara a eforturilor din etrieri uniform distribuita pe o unitate de lungime:
qsw = V22/4 c4Rctbgrh02 = 2418302/4*2*0.8(100)*30*672 = 678.53 (N/cm)
unde:
V2 = 241.83 kN = 279100N conform p 19.3
c3 coeficient ce depinde de tipul betonului
c2 = 2.0 p/u beton greu , conform NCM F.02.02-2006: p.5.2.3
Rct = 0.8 MPa(cu c2 =0.9) conform p 17.1
bgr = 30cm conform p 21.1.4
h0 = 67cm conform p 21.1.5
Nota: Scopul calculului este de a determina pasul ,,s si diametrul ,,dsw al etrierilor.
De regula, diametrul etrierilor dsw se admite din conditii constructive(de exemplu: conditia de
sudabilitate), iar din calcul se determina pasul lor ,,s.
22.3 Adoptarea diametrului armaturii transversale:
Admitem posibilitatea armarii grinzii atit cu carcase legate cit si cu carcase sudate, de aceea
vom adopta diametrul armaturii transversale din conditii de sudabilitate.
Diametrul etrierilor se alege dupa cel mai mare diametru al armaturii longitudionale de
lucru.Conform p.21 cel mai mare diametru calculate d s = 22mm. Din tabelul 1.5(vezi anexe)
pentru armature longitudionala de lucru A-III cu diametrul d s = 22mm, adoptam armature
transversala clasa A-I cu diametrul respective dsw = 6mm , pentur care:
fsw = 0.283cm2 aria sectiunii transversale a unei singure bare(etriere) conform tab 1.4 (vezi
anexe).
Pasul etrierelor se determina din trei conditii si definitive se ia valoarea minima dintre aceste
marimi(calculul se efectueaza pentru optiunea elementului unde efortul poate atinge valoarea
maxima- l de la reazem).
22.4 Calculul pasului etrierelor pe portiunea de reazem:
1) din conditia de rezistenta:
S = Eswnswfsw/qsw = 175(100)*2*0.283/678.53 = 14.59(cm)
unde:
Rsw = 175 MPa conform p 17.3
nsw = 2- numarul de etriere in sectiunea de calcul;
fsw = 0.283 cm2 conform p 22.3
qsw = 678.53 N/cm conform p 22.2
2) din conditia ca fisura inclinata sa intersecteze cel putin un etrier:
Smax = c4Rctbgrh02/V2 = 1.5*0.8(100)*30*672/241830 = 66.82(cm)
unde:
V2 = 241.83 kN = 241830 N conform p 19.3
c4 = 1.5 conform NCM F.02.02-2006: p.5.2.4.2
Rct = 0.8 MPa(cu c2 =0.9) conform p 17.1
bgr = 30 cm conform p 21.1.4
h0 =67 cm conform p 21.1.5

32

3) din conditii de alcatuire au armare constructive:


Scon = h/2 15cm, daca h 45 cm,
Scon = h/3 50cm, daca h > 45 cm,
in care:
h inaltimea sectiunii de calcul a elementului.
Scon = hgr/3 = 70/3 = 23.3 (cm)
In final adoptam pasul etrierilor pe portiunea de reazem din prima conditie(rotungind
valoarea multiplu la 5cm):
s = 10cm
22.5 Pasul etrierilor in deschidere:
Se adopta din conditii constructive:
Scon = h 50cm, - pentru orice inaltime.
Scon = hgr = 3*70/4 =52.5(cm) > 50(cm)
Adoptam pasul etrierilor in deschidere:
s = 50,0cm
22.6 Verificarea capacitatii portante a grinzii la actiunea fortei taietoare:
Rezistenta va fi asigurata daca se indeplineste conditia
V2 0.3wlclRcbh0
wl - coef. Care ia in consideratie influenta armaturii transversale, in zona fasiei inclinate. Asupra
rezistentei betonului la comprimare:
wl = 1+5swsw 1.3 ;
wl = 1+5*7.78*0.0012 = 1.046 < 1.3
in care:
sw coeficient de echivalenta a armaturii(in cazul dat- transversale)
sw =Esw/Ec = 2.1*105/2.7*104 = 7.78
unde:
- Esw = 2.1*105 MPa conform p 17.3
- Ec = 2.7*104 MPa conform p 17.1
sw coeficient de armare transversala
sw = fswnsw/bgrs = 0.283*2/30*15 = 0.0012
nsw = 2 numarul de etriere in sectiunea de calcul;
fsw = 0.283 cm2 conform p 22.3
bgr = 30 cm conform p 21.1.4
2 = 15 cm pasul etrierelor adoptat din calcul p/u reazem conform p 22.4
c1 coef. Care se ia in consideratie micsorarea rezistentei betonului la comprimare in urma
comprimarii biaxiale
c1 = 1- Rc = 1- 0.01*10.5 = 0.895
in care:
= 0.01 p/u beton greu, conform NCM F.02.02-2006: p.5.2.6.1.
Rc = 10.5 MPa(cu c2 =0.9) conform p 17.1
bgr = 30 cm conform p 21.1.4
h0 = 67cm conform p 21.1.5
-Verificarea : V2 = 241830 N < 0.3*1.046*0.895*10.5(100)*30*67 = 592736 N
Conditia se respecta, rezistenta elementului la actiunea fortei taietoare va fi asigurata.

Calculul si alcatuirea stalpului intermediar


23. Schema de calcul si determinarea eforturilor
In exemplul dat se va examina cel mai solicitat element: stalpul intermediar al primului nivel.
23.1 Suprafata de incarcare a stalpului intermediar
33

A =l1l2 = 5.81 *6.5 = 37.76(m2)


unde:
l1 = 5.81 m conform p 2.2
l2 = 6.50 m conform p 2.2
23.2 Forte longitudionale de la actiunea sarcinilor de calcul in limita unui etaj-tip:
*de la sarcina permanenta
23.2.1 forta longitudionala de la masa planseului, luand in consideratie coeficientul de siguranta
conform destinatiei cladirii cu n =0.95 ;
Gp = g*A* n = 3.574*37.76*0.95 = 128.2(kN)
unde:
g = 3574N/m2 = 3.574 kN/m2 conform p 5.1 , tab .1.
A = 37.76 m2 conform p 23.1
23.2.2 Efortul normal de la masa grinzii:
Ggr = G/l1*A = 2.37/5.81*37.76 = 15.40 (kN)
unde:
G = 2.37 kN/m conform p 16.2.2
l1 =5.81 m conform p 2.2
23.2.3 Efortul normal de la masa stilpului, luind in consideratie coeficientul de sigranta conform
destinarii cladirii n = 0.95;
Gst = bsthstlstfn = 0.3*0.3*3.77*25*1.1*0.95 = 8.86(kN)
unde:
bst = 30cm = 0.3m latimea sectiunii stalpului(adoptata) conform p 18.1
hst = 30cm = 0.3m inaltimea sectiunii stalpului(adoptata) conform p 18.1
lst = 377cm = 3.77m lungimea stalpului conform p 18.1
= 25000 N/m3 = 25 kN/m3 greutatea volumetrica a betonului
n = 1.1 coeficientul de siguranta al sarcinii.
23.2.4 Efortul normal de siguranta al sarcinii:
G1 = Gp + Ggr + Gst = 128.2+15.40+8.86 = 152.46(kN)
unde:
Gp = 128.2 conform p 23.2.1
Ggr = 15.40 kN conform p 23.2.2
Gst = 8.86kN conform p 23.2.3
De la sarcina temporara
23.2.5 Efortul normal de la sarcina temporal totala luind in consideratie coeficientul de siguranta
onform destinatiei cladirii n = 0.95;
Q1 = p*A*n = 9,48*37.76*0.95 = 340.06(kN)
unde:
p = 9480 N/m2 = 9,48 kN/m2 conform p 5.1 , tab.1.
A = 37.76 m2 conform p 23.1
23.2.6 Efortul normal de la sarcina temporal de lunga durata, luind in consideratie coeficientul de
siguranta conform destinatie cladirii n = 0.95;
Q2=pl *A* n = 7.2*37.76*0.95 = 258.27 (kN)
23.2.7 Efortul normal de la sarcina temporara de scurta durata, luand in consideratie coeficientul de
siguranta conform destinatiei cladirii n = 0.95;
Q3 = psh*A*n = 2.28*37.76*0.95 = 81.78 (kN)
unde:
34

psh = 2280 N/m2 = 2.28 kN/m2 conform p 5.1 , tab.1.


A = 37.76 m2 conform p 23.1
23.3 Eforturile normale de la actiunea sarcinilor de calcul in limita ultimului etaj:
*de la sarcina permanenta
23.3.1 Efortul normal de la masa componentelor acoperisului, luand in consideratie coeficientul de
siguranta conform destinatiei cladirii n = 0.95;
Ga =gacAn = 5*37.76*0.95 = 179.36 (kN)
unde:
gac = 5kN/m2 - sarcina medie uniform provenita de la greutate constructiei acoperisului(valoare
adoptata).
A = 37.76 m2 conform p 23.1
23.3.2 Efortul normal de la sarcina permanenta totala:
G2 = Ga + Ggr + Gst = 179.36+15.40+8.86 = 203.62kN)
unde:
Ga = 179.36 kN conform p 23.3.1
Ggr = 15.40 kN conform p 23.2.2
Gst = 8.86 kN conform p 23.2.3
*de la sarcina temporara
23.3.3 Efortul normal de la sarcina temporara de la actiunea zapezii, luand in consideratie
coeficientul de siguranta conform destinatiei cladirii n = 0.95;
Q4 = qnAnf = 0.5*37.76*0.95*1.4 = 25.11 (kN)
unde:
qn = 0.5 kN/m2 sarcina normata d ela actiunea zapezii p/u R.Moldova
A = 37.76 m2 conform p 23.1
f = 1.4 coeficient de siguranta al sarcinii.
23.4 Efortul normal, ce solicita stalpul intermediary al primului nivel, d ela actiunea sarcinilor de
calcul permanenta si temporara de lunga durata:
Nl = G2 +3(G1 + Q2) = 203.62 +3(152.46 + 258.27) = 1435.81 (kN)
unde:
G1 =152.46 kN conform p 23.2.4
G2 = 203.62 kN conform p 23.3.3
Q2 = 258.27 kN conform p 23.2.6
23.5 Efortul normal, ce solicita stalpul intermediary al primului nivel, de la actiunea sarcinii totale:
N = Nl + Q4 + 3Q3 = 1435.81 + 25.11 + 3*81.78 = 1706.26 (kN)
unde:
Nl = 1835,71 kN conform p 23.4
Q4 = 31,58 kN conform p 23.3.3
Q3 =102,86 kN conform p 23.2.7
23.6 Precizarea dimensiunilor sectiunii transversal a stilpului.
Adoptam pentru inceput:
- coeficientul de armare s =0,01
- coeficientul de flambaj =1
- coeficientul conditiilor de lucru m=1
23.6.1 Aria necesara a sectiunii transversal a stilpului
N
1706.26*(1000)
Ast

1415(cm2 )
m ( Rc Rs ) 1*1*10,5(100) 0, 01*365*(100)
35

23.6.2 Dimensiunile sectiunii transversal a stilpului:


- pentru sectiune patrata:
bst hst Ast 1415 37, 61(cm)
Rotungim valoarea obtinuta multiplu la 50 si adoptam dimensiunile sectiunii transversal a
stilpului.
bst = hst = 40 cm

24. Materiale pentru fabricarea stalpului

24.1 Beton greu clasa C20 (intarire naturala):


Rezistenta prismatica de calcul la starile limita ultime (cu c2 = 1.0);
Rc = 11.5 MPa;
Rezistenta prismatica de calcul la starile limita ultime (cu c2 = 0.9);
Rc = 10.5 MPa;
Rezistenta prismatica de calcul la starile limita de serviciu:
Rc,ser = 15.0 MPa;
Rezistenta de calcul la intindere la starile limita ultime (cu c2 = 1.0);
Rct = 0.9 MPa;
Rezistenta de calcul la intindere la starile limita ultime (cu c2 = 0.9);
Rct = 0.8 MPa;
Rezistenta de calcul la intindere la starile limita de serviciu:
Rct,ser = 1.4 MPa;
Coeficientul conditiilor de lucru:
c2 = 0.9
Modulul initial al deformatiilor:
Ec = 2*105 MPa;
24.2 Armatura longitudionala de rezistenta clasa A- III:
Rezistenta de calcul la intindere la starile limita ultime:
Rs = 365 MPa ;
Modulul de elasticitate
Es = 2*105 MPa;
24.3 Armatura transversala de rezistenta clasa A-I:
Rezistenta la intindere transversala:
Rsw = 175 MPa;
Modulul de elasticitate:
Esw = 2.1*105 MPa;

25. Momentele de incovoiere in stilp de la sarcinile de


calcul
Pentru a determina momentele ce solicita stalpul avem nevoie de valoarea momentelor de
reazem ale grinzii. Dupa tab .2 al p 18.2 cea mai defavorabila combinare este 1+2 cu urmatoarele
valori ale momentelor:
M21 = -232.34 (kNm)
M23 = - 130.76(kNm)
25.1 Efortul momentului de incovoiere in partea superioara a stalpului primului nivel:
M1 =(|M21|-|M23|)[i1/(i1+i2)] =(232.34 130.76)[752.6/(752.6 +1131.74)] = 40.57 (kNm)
unde:
i1 rigiditatea liniara a stalpului primului nivel:
i1 = 1.33(Ist/Het) = 1.33*(213333,33/377) = 752.6(cm3)
36

in care:
Ist momentul de inertie al stalpului
Ist = bsthst3/12 = 40*403/12 = 213333,33 (cm4)
aici:
bst = 40 cm latimea sectiunii stalpului adoptata
hst = 40 cm latimea sectiunii stalpului adoptata
Het = 3.77m = 377cm conform datelor initiale.
i2 rigiditatea liniara a stalpului nivelul doi:
i2 = 2Ist/Het = 2*213333,33/377 = 1131.74 (cm3)
25.2 Momentul in partea inferioara a stalpului primului nivel:
Ml = 0.5Ml = 0.5*40.57 = 20.28 (kNm)

26. Calculul stalpului la rezistenta


Calculul la rezistenta a stalpului se executa ca pentru un element excentric comprimat cu
armature simetrica, la actiunea urmatoarelor eforturi:
N = 1706.26 kN conform p 23.5;
Nl = 1435.81 kN conform p 23.4;
Ml = 40.57 kNm conform p 25.1;
26.1 Inaltimea de calcul a sectiunii
h0,st = hst as = 40 3 = 37(cm)
unde:
hst = 40 cm inaltimea sectiunii stalpului adoptata
as = 3 cm stratul de protectie al armaturii
26.2 Excentricitatea fortei longitudionale
e0 = Ml / N ea
unde:
ea excentricitatea aditionala a fortei. Se admite valoarea maxima din urmatoarele relatii:
ea = lst/300 = 377/300 = 1,25(cm)
ea = hst/30 = 40/30 = 1,33(cm)
ea = 2 (cm)
Deci, pentru calcul se admite:
e0 = 40.57/1706.26 = 0.0237(m) = 2.37(cm)
26.3 Lungimea de calcul al stalpului primului nivel:
lo,st = lst a = 377 + 15 = 392cm)
unde:
lst = 377cm lungimea stalpului conform p 18.1
a = 15cm distanta de la cota superioara a fundatiei pina la nivelul podelei primului etaj .
Influenta flambajului asupra marimii excentricitatii se ia in consideratie cu coeficientu;:
= 1/[1-(N/Ncr)]
unde:
Ncr forta critica de pierdere a stabilitatii prin flambaj: p/u elementele cu sectiune dreptunghiulara
se determina cu urmatoarele relatii:
a) Daca flexibilitatea elementului l0,st/hst < 4 , atunci =1
b) Daca flexibilitatea elementului 4 l 0,st/hst < 10 si s 2.5 % , atunci: Ncr = 0.15[Ecbsthst/
( l0,st/hst)2]
c) Daca flexibilitatea elementului - l0,st/hst > 10 , atunci:
Ncr = [1.6Ecbsthst/( l0,st/hst)2]*{[(0.11/(0.1+e))+0.1)/3l]*ss[(h0,st as)/hst]2}
26.4 Flexibilitatea
37

= l0,st /hst = 392/40 = 9.8 <10 , atunci


unde:
l0,st = 392cm conform p 26.3
hst = 40 cm inaltimea sectiunii stalpului
26.5 Forta critica conventionala:
Eb h
2, 7 *104 (100)* 40* 40
N cr 0,15 c st st2 0,15
6747188.67( N ) 6747.18( kN )
2
l0,st
392

40
hst
unde:
l0,st = 392cm conform p 26.3
Ec = 2,7*104MPa conform p 24.1
bst = 40cm latimea sectiunii stalpului(adoptata) conform p 18.1
hst = 40cm inaltimea sectiunii stalpului(adoptata) conform p 18.1
s coeficient de armare
admitem s = 0.018
Coeficientul s se adopta in limitele 0.005. 0.035
26.6 Coeficientul :
= 1/(1-(N/Ncr)) = 1/(1-(1706.26/6747.18)) = 1,33
26.7 Excentricitatea totala de calcul:
e = e0 + (hst/2) - as = 2.37*1,33 +(40/2) 3 = 20,15(cm)
unde:
e0 = 2.37cm conform p 26.2
26.8 Distanta dintre centrele de greutate ale armaturilor As si Asc :
zs = hst - 2as = 40-2*3 = 34(cm)
26.9 Inaltimea relativa a zonei comprimate
= x/h0,st = 42.65/37 = 1,15
unde:
x = N/0.8Rcbst = 1706.26(1000)/0.8*12.5(100)*40 = 42.65(cm)
in care:
Rc = 12.5 MPa(cu c2 = 1.1) conform p 24.1
26.10 Inaltimea relative limita a zonei comprimate
Conform tab 1.3(vezi anexe) pentru beton cl C20 si armature de cl. A-III
R = 0.6
26.11 Verificam conditia
R
1,15 > 0.6
a) Daca r, atunci:
As = Asc = N(e h0,st + 0.5(N/Rcbst))/Rsczs
b) Daca > r , atunci :
Aria necesara a armaturii simetrice se determina in dependenta de valoarea relative a fortei
longitudionale n = N/Rcbsth0,st
1) Cind n R
As = Asc = (Rcbstho,st/Rs)*[(n - n(1- 0.5n))/(1- )]
2) Cind n > R
In aceste formule:
n = Ne/Rcbsth0,st2
38

= as/h0,st
= (n(1- R)+ 2 R)/(1- R +2), aici = (n - n(1- 0.5n))/(1- )
26.12 Verificam conditia punctului 26.11
n = N/Rcbsth0,st = 1706.26(1000)/12.5(100)*40*37 = 0.92
unde:
Rc = 12.5 MPa(cu c2 = 1.1) conform p 24.1
-

26.13 Verificam conditia


n R, n = 0.92 > R = 0.6
26.14 Determinam aria necesara a armaturii:
As = Asc = (Rcbstho,st/Rs)*[(n - n(1- 0.5n))/(1- )] = (10.5(100)*30*37/365(100))*[(0.50 0.904(10.5*0.904))/(1 0.081)] = 6.25(cm2)
unde:
Rc = 10.5 MPa(cu c2 = 1.1) conform p 17.1
n = Ne/Rcbsth0,st2 = 1706.26(1000)*20.15/12.5(100)*40*372 = 0.50
= as / h0,st = 3/37 = 0.081
= (n(1- R)+ 2 R)/(1- R +2) = (0.92(1 0.6)+ 2*0.01*0.6)/(1-0.6+2*0.01)) = 0.904
in care:
= (n - n(1- 0.5n))/(1- ) = (0.50 0.92(1 0.5* 0.92))/(1- 0.081) = 0.01
Din tabelul 1.4(vezi anexe) alegem diametrul barelor in asa mod, ca aria lor sa fie cit mai arpoape
de cea necesara din calcul.
Adoptam 220 Asreal = 6.28(cm2)
26.15 Verificam coeficientul de armare:
s,l = 2Asreal s
s,l = 2*6.28/40*40 = 0.007>> s = 0.018
Deoarece coeficientul de armare primit dupa prima aproximare este cu mult mai mare decit cel
adoptat initial este necesar de marit dimensiunile sectiunii stalpului si se repeat calculul pina cind
diferenta dintre aceste doua valori nu depaseste valoarea de 0.005
Repetam calculul pentru bst*hst 35*35(cm)
= l0,st /hst = 392/35 = 11.5> 10

N cr

1.6* Ec * bst * hst


l0.st

hst

h as
0.11
0.1* 0, st

hst
0.1 e

S* S
3* l

2
1.6* 2.7 *104 (100) *35*35
0.11
37 3
N cr
*
0.1*
7382812.5( N ) 7382.81( KN )
2
0.1 1.5
35
397

0.018*7.40

3*0.16

35

Ec = 2.7*104 MPa conform p 24.1


bst = 35cm latimea sectiunii stalpului
hst = 35cm inaltimea sectiunii stalpului
l0,st = 392cm conform p 26.3
Coeficientul :
39

= 1/(1-(N/Ncr)) = 1/(1-(1706.26/7382.81)) = 1.29


Excentricitatea totala de calcul:
e = e0 + (hst/2) - as = 2.37*1.29 +(35/2) 3 = 17.55(cm)
unde:
e0 = 2.37cm conform p 26.2
Inaltimea relativa a zonei comprimate
= x/h0,st = 39/35 = 1.05
unde:
x = N/0.8Rcbst = 1706.26(1000)/0.8*12.5(100)*35 = 39(cm)
in care:
Rc = 12.5 MPa(cu c2 = 1.1) conform p 24.1
Inaltimea relative limita a zonei comprimate R = 0.6
Verificam conditia
= 1.05>R = 0.6
Valoarea relativa a fortei longitudionale:
n = N/Rcbsth0,st = 1706.26(1000)*/12.5(100)*35*32 = 1.21
unde:
Rc = 12.5 MPa(cu c2 = 1.1) conform p 24.1
h0,st = hst as = 35- 3 = 32(cm)
Verificam conditia:
n R, n = 1.21 > R = 0.6
Determinam aria necesara a armaturii:
As = Asc = (Rcbstho,st/Rs)*[(n - n(1- 0.5n))/(1- )] = (10.5(100)*35*32/365(100))*[(0.767 0.83(10.5*0.83))/(1 0.09375)] = 10.01(cm2)
unde:
Rc = 10.5 MPa(cu c2 = 1.1) conform p 17.1
n = Ne/Rcbsth0,st2 = 1706.26(1000)*20.15/12.5(100)*35*352 = 0.767
= as / h0,st = 3/32 = 0.09375
= (n(1- R)+ 2 R)/(1- R +2) = (1.21(1 0.6)+ 2*0.32*0.6)/(1-0.6+2*0.32) = 0.83
in care:
= (n - n(1- 0.5n))/(1- ) = (0.767 1.21(1 0.5* 1.21))/(1- 0.09375) = 0.32
Din tabelul 1.4(vezi anexe) alegem diametrul barelor in asa mod, ca aria lor sa fie cit mai arpoape
de cea necesara din calcul.
Adoptam 322 Asreal = 11.4(cm2)
2 Areal
2*11.4
s ,l s s ; s ,l
0, 0186 s ,min 0.018
bst hst
35*35

Calculul si alcatuirea fundatiei sub stalpul calculate


Marimea eforturilor pentru calculul fundatiei sunt admise din calculul stalpului : valorile maxime
ale eforturilor din sectiunea de jos a stalpului:
M1 = 20.28 kNm , conform p 25.2
N = 1706.26 kN , conform p 23.5

27. Determinarea eforturilor


27.1 Valorile normale ale eforturilor se determina cu aproximatie, impartind valoarea lor de calcul
la coeficientul mediu de siguranta al sarcinilor f = 1.15 :
- Mf,n =M1/f = 20.28/1.15 = 17.63(kNm)
- Nf,n = N/f = 1706.26/1.15 = 1483.70(kN)
27.2 Excentricitatea :
40

e = Mf,n/Nf,n = 17.63(105)/1483.70(103) = 1.18(cm)


Deoarece valoarea excentricitatii este relativ mica, fundatia se va calcula ca solicitata centric.

28. Materiale pentru fabricarea fundatiei


28.1 Beton greu clasa C15(intarire naturala) :
Rezistenta prismatica de calcul la starile limita ultime(cu c2 = 1.0) ;
Rc = 8.5 MPa ;
Rezistenta prismatica de calcul la starile limita ultime(cu c2 = 0.9) ;
Rc = 7.7 Mpa ;
Rezistenta prismatica de calcul la starile limita de serviciu :
Rc,ser = 11.0 MPa ;
Rezistenta de calcul la intindere la starile limita ultime (cu c2 = 1.0) ;
Rct = 0.75 MPa ;
Rezistenta de calcul la intindere la starile limita ultime (cu c2 = 0.9) ;
Rct = 0.67 MPa ;
Modulul initial al deformatiilor :
Ec = 2.3*104 MPa;
28.2 Armatura longitudionala de rezistenta clasa A-III :
Rezistenta de calcul la intindere la starile limita ultime:
Rs = 365 Mpa ;
Modulul de elasticitate
Es = 2*105 Mpa ;

29 Dimensionarea fundatiei
29.1 Aria bazei talpii fundatiei :
Af = Nf,n/(Rf md) = 1483.7/[0.292(103)- 20*1] = 5.45 (m2)
unde :
Nf,n = 1483.7 kN conform p 28.1
Rf = 0.368 MPa rezistenta de calcul a solului conform datelor initiale
m - 20 kN/m3 - greutatea volumetrica a materialului fundatiei si a solului de pe treptele ei.
d = 1.0 m adincimea de fundare adoptata
29.2 Dimensionarea laturilor:
af = bf = Af = 5.45 = 2.33 (m)
admitem af = bf = 2300 multiplu la 300
29.3 Af = af2 = 2.3*2.3 = 5.29 (m2)
29.4 Presiunea conventionala pe teren de la sarcinile de calcul :
P = N /Af = 1706.26/5.29 = 322.54(kN/m2)
unde :
N = 1706.26 kN conform p 23.5
Af = 5.29 m2 conform p 29.3
29.5 Inaltimea de calcul din conditia de strapungere:
H0,f = -0.25(hst + bst)+ 0.5Nf,n/(Rct+P) = -0,25 (0.35 + 0.35) + 0.51706.26/[0.75(103)+322.54] =
0.62 (m)
unde :
N = 1706.26 kN conform p 23.5
Rct = 0.67 MPa - conform p 29.1
41

P = 322.54 kN/m2 conform p 29.4


bst = 35 cm latimea sectiunii stalpului
hst = 35cm inaltimea sectiunii stalpului
29.6 Inaltimea totala a fundatiei :
a) dupa calcul la strapungere :
- hf = h0,f + as = 62 + 3.5 = 65.5(cm)
unde:
h0,f = 0.47 m = 47 cm conform p 29.5
as = 5cm stratul de protectie al armaturii
b) Din conditii constructive :
- hf = 1.5hst + 25 = 1.5*35 + 25 = 77.5
unde :
hst = 35 cm inaltimea sectiunii stalpului
25cm reprezinta grosimea fundului paharului
- hf = 30ds + 25 = 30*2.2 + 25 = 91(cm)
In final admitem inaltimea fundatiei egala cu valoarea maxima din cele trei conditii
Hf = 91 cm , conform tab 2.2 (din anexe) , reiese h f = 90 cm si inaltimea treptelor h 1 =h2 = h3 = 30
cm
Presiunea de la stalp se transmite fundatiei prin piramida de strapungere , formata din liniile
duse sub unghi de 45
29.7 Pentru determinarea lungimii treptelor desenam fundatia in scara(fig 1)
Conform fig 1 rezulta:
a1 = bst + 2(75+225) = 35 + 2*300 = 950(cm)
a2 = a1 + 2*300 = 950 + 2*300 = 1550(cm)

30 Calculul fundatiei la rezistenta


Calculul fundatiei la rezistenta cuprinde doua etape:
verificarea capacitatii portante la actiunea fortei taietoare
determinarea armaturii de rezistenta
30.1 Verificarea capacitatii portante a fundatiei la actiunea fortei taietoare :
Calculul se face pentru treapta inferioara fara a lua in consideratie armatura transversala(p/u sec IIIIII , din fig 2).
Rezistenta va fi asigurata dace se indeplineste conditia
V 0.6Rctbh0,2
unde :
V = 0.5(af hst 2h0f)P = 0.5(2.3 0.35 2*0.85)*322.54 = 35.47 (kN)
in care:
af = 2300mm = 2.300m conform p 29.2
hst = 35cm = 0.35m inaltimea sectiunii stalpului
h0f = hf as = 90 3. 5 = 86.5(cm) conform schemei de calcul
P = 322.54 kN/m2 conform p 29.4
Rct = 0.67 MPa conform p 28.1
b = 100cm = 1m latimea unitara de calcul
h02 = 26.5( cm) conform schemei de calcul
Verificam conditia
V= 35.47 kN < 0.6*0.75(100)*100*26.5 = 119250N = 119.25kN
Conditia se respecta , prin urmare fundatia va fi rezistenta la actiunea fortei taietoare
30.2 Determinarea armaturii de rezistenta :

42

Armatura de rezistenta a fundatiei se determina din calcul la incovoiere a lungimii consolei


partii plate a fundatiei la actiunea presiunii solului pe talpa fundatiei, Se precauta sectiunile
periculoase in dependenta de numarul de trepte, efectuind calculul pentru fiecare sectiune si se face
armarea dupa valoarea maxima a ariei.
Sectiunile de calcul (din schema de calcul fig 2)
I I ce trece pe marginea stalpului
II II pe muchia treptei superioare
III- III pe marginea piramidei de strapungere
30.2.1 Determinarea armaturii de rezistenta pentru sec I-I :
30.2.1.1 Efortul de calcul:
M1 = 0.125P(af - hst)2 bf = 0.125*322.54(2.3 0.35)2 *2.3 = 352.37(kNm)
unde:
P = 322.54 kN/m2 conform p 29.4
af = 2300mm = 2.30 m conform p 29.2
bf = af = 2300mm = 2.30m conform p 29.2
hst = 35cm inaltimea sectiunii stalpului
30.2.1.2 Aria armaturii:
As,l = Ml/0.9Rsh0f = 352.37(105)/ 0.9*365(100)*86.5 = 12.4(cm2)
30.2.2 Determinarea armaturii de rezistenta pentru sec II- II:
30.2.2.1 Efortul de calcul:
Mll = 0.125P(af a1)2bf = 0.125*322.54(2.30 0.95)2*2.30 = 168.76(kNm)
unde:
P = 322.54 kN/m2 conform p 29.4
af = 2300 mm = 2.30m conform p 29.2
bf = af = 2300mm = 2.30m conform p 29.2
a1 = 950mm = 95cm cofnrom p 29.7
30.2.2.2 Aria armaturii:
As,ll = Mll/0.9*Rsh0,1 = 168.76(105)/0.9*365(100)*55 = 9.34(cm2)
30.2.3 Determinarea armaturii de rezistenta pentru sec III- III:
30.2.3.1 Efortul de calcul:
Mlll = 0.125P(af apr)2bf = 0.125*322.54(2.30 2.05)2 * 2.30 = 5.56(kNm)
unde:
apr = bst + 2h0f = 35+ 2*86 = 207(cm) = 2.07(m) conform schemei de calcul
30.2.3.2 Aria armaturii
As,ll = MllL/0.9*Rsh0,1 = 5.56(105)/0.9*365(100)*55 = 3.07(cm2)
30.2.4 Armarea fundatiei se va face dupa aria obtinuta pentru sec I- I (p 30.2.1.2)
Armarea se va face cu ajutorul unei plase cu armatura de rezistenta in ambele directii. Admitem
pasul barelor s = 200
30.2.4.1 Numarul de bare intr-o directie :
n = (a/s) +1 = (2300/200 )+1 = 12.5 (bare) adoptam 12 (bare)
30.2.4.2 Aria sectiunii transversale a unei singure bare :
fs = As,l/n = 12.4/12 = 1.03(cm2)
Din tabelul 1.4 aleem diametrul armaturii de lucru, cit mai aproape de cea necesara din calcul
Adoptam 12 fsreal = 1.131 (cm2)
Atunci As,totreal = fsreal *n = 1.131*12 = 13.57(cm2)
43

30.3 Verificarea eficientii de armare a fundatiei:


Devierea dintre aria armaturii reale si cea de calcul:
% =(As,totreal As,l ) * 100% / As,l =(13.57 12.4) *100% /12.4 = 9.43%
Admisibil
5% < % + 15%
In cazul dat avem supraarmare ce se incadreaza in limita admisibila , deci armam fundatia cu plasa
P

12 AIII 200
2240 2240
12 AIII 200

unde :
lp = bp = af 2as = 2300- 2*30 = 2240 dimensiunile plasei

44