Sunteți pe pagina 1din 53

ELABORAREA

UNUI
FEZABILITATE

STUDIU

DE

ELABORAREA UNUI STUDIU DE FEZABILITATE

Cuvant inainte:
Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea,
pentru intreaga durata de existenta a constructiilor, urmatoarele cerinte:
X

Rezistenta si stabilitate;

Siguranta in exploatare;

Siguranta la foc;

Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

Izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;

Protectia impotriva zgomotului.

In conformitate cu prevederile legale, proiectantii de constructii raspund de indeplinirea


urmatoarelor obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor:
I. Precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei;
II. Asigurarea prin proiect si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzator
cerintelor reglementarilor in vigoare si a clauzelor contractuale;
III. Prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor verificatori de proiecte atestati
conform normelor in vigoare, stabiliti de catre investitor, precum si solutionarea
neconformitatilor si neconcordantelor tehnice, economice si legislative semnalate;

IV. Elaborarea caietelor de sarcini, a instructiunilor tehnice privind executia lucrarilor,


exploatarea in timp a constructiilor; documentatia privind postutilizarea constructiilor se
efectueaza numai la solicitarea proiectantului;
V. Stabilirea prin proiect a fazelor de executie determinante pentru lucrari aferente cerintelor
si participarea pe santier la verificarile legate de acestea;
VI. Stabilirea modului de tratare a defectelor aparute in executie, din vina proiectantului, la
constructiile la care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor, precum si
urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor adoptate, dupa insusirea acestora de catre
specialistii verificatori de proiecte, atestati la cererea investitorului
VII. Participarea la intocmirea cartii tehnice a constructiei (instalatiei) si la respectarea
lucrarilor executate.
1. Notiuni uzuale aferente lucrarilor de investitii
1.1. Termeni aferenti lucrarilor de investitii
Termenii si expresiile utilizate in cadrul studiilor de fezabilitate au urmatoarele semnificatii:
a) analiza cost-beneficiu: instrumentul de evaluare a avantajelor investitiilor din punctul de vedere
al tuturor grupurilor de factori interesati, pe baza valorilor monetare atribuite tuturor
consecintelor pozitive si negative ale investitiei;
b) documentatie de avizare pentru lucrari de interventii: documentatia tehnico-economica, similara
studiului de fezabilitate, elaborata pe baza concluziilor raportului de expertiza tehnica si, dupa
caz, ale raportului de audit energetic, pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenti
lucrarilor de interventii la constructii existente;
c) investitie publica majora: investitia publica al carei cost total depaseste echivalentul a
25milioane euro, in cazul investitiilor promovate in domeniul protectiei mediului, sau
echivalentul a 50 milioane euro, in cazul investitiilor promovate in alte domenii;
d) lucrari de interventii: lucrarile la constructii existente, inclusiv instalatiile aferente, asimilate
obiectivelor de investitii, care constau in: reparatii capitale, transformari, modificari,
modernizari, consolidari, reabilitari termice, precum si lucrari de interventii pentru prevenirea
sau inlaturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamitati naturale, efectuate in scopul
asigurarii cerintelor esentiale de calitate si functionale ale constructiilor, potrivit destinatiei lor;
e) studiu de fezabilitate: documentatia tehnico-economica prin care se stabilesc principalii
indicatori tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii pe baza necesitatii si oportunitatii
realizarii acestuia si care cuprinde solutiile functionale, tehnologice, constructive si economice
ce urmeaza a fi supuse aprobarii;

f)

studiu de prefezabilitate: documentatia tehnico-economica prin care se fundamenteaza


necesitatea si oportunitatea investitiei pe baza de date tehnice si economice.

1.2. Definirea unor termeni de specialitate utilizati in legislatia privind autorizarea executarii
lucrarilor de investitii
a) Autorizatia de construire/ desfiintare actul de autoritate al administratiei publice locale
consilii judetene si locale municipale, orasenesti si comunale pe baza carora se pot realiza
lucrari de investitii.
b) Avizare / aprobare procedura de analiza si de exprimare a punctului de vedere al unei comisii
tehnice din structura ministerelor, a administratiei publice locale ori a altor organisme centrale
sau teritoriale interesate, avand ca obiect analiza studiilor functionale, a indicatorilor tehnico
economici si sociali ori a altor elemente prezentate prin documentatiile de amenajare a
teritoriului si urbanism sau prin proiectul pentru autorizarea executiei lucrarilor de constructii
extras din proiectul tehnic pe baza caruia se vor executa lucrarile. Avizarea se concretizeaza
printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) care are caracter tehnic de obligativitate.
c) APROBARE - optiunea forului deliberativ al autoritatii competente de insusire a propunerilor
din documentatiile prezentate si sustinute de avizele tehnice favorabile, prealabil emise. Prin
actul de aprobare se confera documentatiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei
juridic in vederea realizarii programelor din documentatiile prezentate si sustinute de avizele
tehnice favorabile, prealabil emise. Prin actul de aprobare se confera documentatiilor putere de
aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic in vederea realizarii programelor de dezvoltare
teritoriala si urbanistica, precum si al autorizarii lucrarilor de executie a obiectivelor de investitii.
d) CERTIFICATUL DE URBANISM - este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care
autoritatea administratiei publice judetene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic si
tehnic al imobilelor si conditiile necesare in vederea realizarii unor investitii, tranzactii
imobiliare ori a altor operatiuni imobiliare, potrivit legii.
e) DOCUMENTATIE DE AMENAJARE A TERITORIULUI SI DE URBANISM - ansamblurile
de documente scrise si deservite, referitoare la un teritoriu definit, prin care se analizeaza
situatia existenta si se stabilesc obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pe o perioada
determinata. Structura documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism cuprinde:
a)

planurile de amenajare a teritoriului;

b)

planurile urbanistice;

c)

regulamentele locale de urbanism.

Definirea si continutul-cadru al documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism se


fac prin legea amenajarii teritoriului si urbanismului.

f)

INSTALATII
AFERENTE
CONSTRUCTIILOR
- totalitatea
conductelor
si
echipamentetor care asigura utilitatile necesare functional constructiilor situate in interiorul
limitei de proprietate, de la BRANSAMENT / RACORD (inclusiv) la utilizatori, indiferent
daca acestea sunt sau nu incorporate in constructie. Instalatiile aferente constructiilor se
autorizeaza impreuna cu acestea sau, dupa caz, separat.

g) INTRAVILANUL LOCALITATII - Teritoriul care constituie o localitate se determina prin


Planul urbanistic general (PUG) si cuprinde ansamblul terenurilor de orice fel, cu sau
fara constructii, organizate si delimitate ca trupuri independente, plantate, aflate permanent sub
ape, aflate in circuitul agricol sau avand o alta destinatie inauntrul caruia este permisa realizarea
de constructii, in conditiile prevederilor legale.
Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea in extravilan numai pe baza de planuri urbanistice
zonale (PUZ), legal aprobate, integrandu-se ulterior in Planul urbanistic general (PUG) al
localitatii.
h) EXTRAVILANUL LOCALITATII - Teritoriu cuprins intre limita intravilanului si
limita administrativ-teritoriala a unitatii de baza (municipiu, oras, comuna), inauntrul
caruia autoritatea executarii lucrarilor de constructii este restrictionata, in conformitate
cu prevederile in vigoare.
i)

IMPREJMUIRI - Constructive definitive sau provizorii, cu rolul de a delimita suprafete, arii sau
parcele asupra carora exista forme de proprietate, executate pentru protectie
impotriva intruziunilor, realizate din diferite materiale-beton, caramida, piatra, lemn, metal,
inclusiv sarma ghimpata intinsa pe bulumaci - ori prin plantatii specifice.

j)

LUCRARI DE CONSTRUCTII - Operatiunile prin care:


-

se realizeaza constructii de orice fel - civile, industrial, agrozootehnice,


edilitare, subterane si aeriene, cai de comunicatii, lucrari ingineresti, de arta etc;

- se
desfiinteaza
dezmembrare,

astfel
constructii
dinamitare etc.

prin

demolare,

k) LUCRARI DE MODIFICARE - Lucrari de interventii asupra elementelor


constructive, structural si/sau nestructurale, avand ca efect modificarea (totala sau in parte)
a acestora privind:
-

modificarea planimetriei interioare sau exterioare;

modificarea volumetriei.

In toate cazurile este necesara emiterea unei autorizatii de construire, cu


respectarea prevederilor legale privind calitatea in constructii pentru care legea prevede
emiterea autorizatiei de construire.

l)

MOBILIER URBAN - Elemente functional si/sau decorative amplasate in spatiile publice


care, prin alcatuire, aspect, amplasare, confera personalitate aparte zonei sau localitatii. Prin
natura lor piesele de mobilier urban sunt asimilate constructiilor daca amplasarea lor se face prin
legare constructive la sol (fundatii platforme de beton, racorduri la utilitati urbane, cu exceptia
energiei electrice), necesitand emiterea autorizatiei de construire. Fac parte din categoria
mobilier urban: jardiniere, lampadare, banci, bazine, pavaje decorative, pergole, cabine
telefonice si altele asemenea.

m) PARCELARE - Operatiunea de proiectare prin care se determine divizarea uneia sau mai multor
proprietati funciare distincte, destinate construirii, in scopul atribuirii, concesionarii sau
vanzarii loturilor rezultate.
n) PROIECT TEHNIC (PT) - documentatia tehnico-economica - piese scrise si desenate,
care cuprinde solutiile tehnice si economice de realizare a obiectivului de investitii si pe baza
careia se executa lucrarile autorizate.
o) PROIECT PENTRU AUTORIZAREA EXECUTARII LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
(PAC)
Proiectul pentru autorizarea
executarii lucrarilor
de
constructii, necesar emiterii autorizatiei de construire, este extras din proiectul tehnic (P
T) si se elaboreaza in conditiile prevederilor Legii 50/1991 cu modificarile si
completarile ulterioare.
p) RECEPTIA LUCRARILOR - constituie o componenta a sistemului calitatii in
constructii si este actul prin care se certifica lucrarile executate in conformitate cu
prevederile proiectului tehnic si cu detaliile de executie.
Receptia lucrarilor de constructii de orice categorie si de instalatii se efectueaza atat la
lucrari noi, cat si la interventii in timp asupra constructiilor existente, conform prevederilor legale.
Receptia lucrarilor de constructii se realizeaza in doua etape, potrivit legislatiei in vigoare,
dupa cum urmeaza:
- receptia la terminarea lucrarilor;
- receptia finala.
q) ZONE PROTEJATE - Teritoriile delimitate geografic, in cuprinsul carora se afla elemente
sau ansambluri ale patrimoniului natural sau cultural cu valoare deosebita in raport cu natura
elementelor de patrimoniu, zonele protejate sunt:
r)

ZONE NATURALE PROTEJATE, institute pentru protejarea si punerea in valoare a


patrimoniului natural cu valoare deosebita;

s)

ZONE CONSTRUITE PROTEJATE, instituite pentru salvarea, protejarea si punerea in


valoare
a
patrimoniului
construit,
cu
valoare
istorica
culturala
sau
memorialistica deosebita.

1.3. Definirea unor termeni si expresii juridice si economice aferente achizitiilor publice
In sensul prevederilor legale privind achizitiilor publice, termenii expresiile de mai jos au
urmatoarele semnificatii:
ACCEPTAREA OFERTEI CASTIGATOARE - Actul juridic prin care autoritatea
contractanta isi manifesta acordul de a se angaja juridic in contractul de achizitie publica
ce va fi incheiat cu ofertantul a carui oferta a fost desemnata castigatoare;
o CONTRACT DE ACHIZITIE PUBLICA contractul care include si
categoria contractului sectorial, cu titlul oneros, incheiat in scris intre una sau mai
multe autoritati contractante, pe de o parte, si unul sau mai multi operatori economici,
pe de alta parte, avand ca obiect executia lucrarii, furnizarea de produse
sau prestarea de servicii;
o CONTRACTANT - ofertantul care a devenit, in conditiile legii, parte intrun contract de achizitie publica;
o

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE - documentatia care cuprinde toate


informatiile legate de obiectul contractului de achizitie publica si de procedura de
atribuire a acestuia, inclusiv caietul de sarcini sau dupa caz, documentatia descriptiva;

FONDURI PUBLICE - sume alocate din bugetele prevazute la Art.1 alin(2)


din Legea nr.500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare;

OFERTA - actul juridic prin care operatorul economic iti manifesta vointa de a
se angaja din punct de vedere juridic intr-un contract de achizitie publica.
Oferta cuprinde propunerea financiara si propunerea tehnica.

1.4. Definirea unor termeni si expresii din sistemul electroenergetic


In
intelesul Legii nr.13/2007
termenii si expresiile urmatoare:

a energiei electrice, se

folosesc

AUTORITATE
COMPETENTA Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei - ANRE;

CAPACITATE ENERGETICA - instalatiile de producere a energiei electrice


sau energiei termice in cogenerare, retele electrice si alte echipamente electr
oenergetice;

PIATA DE ENERGIE ELECTRICA cadrul de organizare inauntrul caruia tranzactioneaza energia electrica si serviciile
asociate;

REABILITARE - ansamblul operatiunilor efectuate asupra unor echipamente


si/sau instalatii energetice care, fara modificarea tehnologiei initiale, restabilesc starea
6

tehnica si de eficienta a acestora la un nivel apropiat de eel avut la


inceputul duratei de viata;

RETEHNOLOGIZARE - ansamblul operatiunilor de inlocuire a unor


tehnologii existente, uzate moral si/sau fizic, cu tehnologii moderne, in scopul
cresterii eficientei activitatii, reducerii consumurilor specifice energiei, reducerii
emisiilor poluante etc;

SISTEM ELECTROENERGETIC ansamblul


instalatiilor electroenergetice interconectate prin care se realizeaza producerea, tra
nsportul, conducerea operativa, distributia, furnizarea si utilizarea energiei electrice;

ZONA DE PROTECTIE - Zona adiacenta capacitatii energetice, extinsa in spatiu, in care


se introduc interdictii privind accesul persoanelor in regimul constructiilor;

ZONA DE SIGURANTA - Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in


spatiu, in care se instituie restrictii si interdictii in scopul asigurarii functionarii
normale si pentru evitarea punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului, zona
de siguranta cuprinde si zona de protectie;

CONSUMATOR CASNIC - consumatorul care utilizeaza energie electrica in exclusivitate


in scopuri casnice (pentru iluminat artificial in interiorul si exteriorul locuintei, precum si
pentru functionarea receptoarelor electrocasnice din propria locuinta). Receptoarele
electrocasnice cuprind totalitatea bunurilor de larg consum destinate uzului propriu si care
sunt alimentate cu energie electrica la tensiunea de 230/400 V;

AVIZ TEHNIC DE RACORDARE - aviz scris valabil numai pentru un anumit


amplasament, care se emite de catre operatorul de retea la cererea unui consumator, asupra
posibilitatilor si conditiilor de racordare la reteaua electrica, in vederea satisfacerii
cerintelor consumatorului, prevazute la solicitarea avizului;

CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE - totalitatea caracteristicilor energiei electrice


referitoare la frecventa tensiunii, amplitudinea si variatia tensiunii, goluri de tensiune,
nesimetria tensiunii pe cele trei faze, flicker, armonici si interarmonici, supratensiuni
temporare si tranzitorii;

CALITATEA COMERCIALA A FURNIZARII - insusirea asociata relatiilor care se


stabilesc intre un furnizor si clientii sai in legatura cu pachetul de servicii aferent
furnizarii;

CONSUMATOR DE ENERGIE ELECTRICA - persoana fizica sau juridica care cumpara


energie electrica pentru consumul propriu si, eventual, pentru un subconsumator racordat
in conditiile legii la instalatiile sale;

CONSUMATOR AGENT ECONOMIC - consumator persoana fizica autorizata sau


persoana juridica, care cumpara energia electrica in scopul realizarii de activitati
industriale, comerciale sau agricole;

CONSUMATOR CAPTIV - consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau


de reglementare, nu poate incheia contract cu un furnizor concurential;

CONSUMATOR ELIGIBIL - consumatorul care are dreptul sa isi aleaga furnizorul si sa


contracteze direct cu acesta energia electrica necesara, avand acces la retelele de transport
si/sau de distributie;

GRUP DE MASURARE A ENERGIEI ELECTRICE - ansamblu format din


transformatoarele de masurare si contorul de energie electrica, precum si toate elementele
intermediare care constituie circuitele de masurare a energiei electrice, inclusiv elementele
de securizare;

2. FAZE DE PROIECTARE PENTRU REALIZAREA DOCUMENTATIILOR AFERENTE


LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
2.1. Continutul - cadru al unui studiu de fezabilitate
STUDIUL DE FEZABILITATE reprezinta documentatia tehnico-economica prin care se stabilesc
principalii indicatori tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii pe baza necesitatii si
oportunitatii realizarii acestuia si care cuprinde solutiile de functionare, tehnologice, constructive si
economice ce urmeaza a fi supuse aprobarii.
Structura studiului de fezabilitate este urmatoarea:
A. PIESESCRISE
I. Date generale:
1. denumirea obiectivului de investitii;
2.

amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul);

3.

titularul investitiei;

4.

beneficiarul investitiei;

5. elaboratorul studiului de fezabilitate.


II. Informatii generale privind proiectul de investitii:
1. situatia actuala
proiectului;

si

informatii

despre

entitatea

responsabila

cu

implementarea

2.

descrierea investitiei;
a)

concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii


pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind
situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum
si scenariul tehnico-economic selectat;

b)

in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un


studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung,
se vor preciza scenariile tehnico-economice prin care obiectivele
proiectului de investitii pot fi atinse dupa cum urmeaza:
-

scenarii propuse (minimum doua);

scenariul recomandat de catre elaborator;

avantajele scenariului recomandat.

c) descrierea constructive, functionala si tehnologica, dupa caz.


III. Date tehnice ale investitiei, care se refera la:
a)

zona si amplasament;

b)

statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat;

c)

situatia ocuparilor
definitive de
terenuri din intravilan/extravilan;

d)

studii de teren, avandu-se in vedere:

teren: suprafata totala reprezentand

studii topografice
cuprinzand
planuri topografice
cu
amplasamentele reperelor, liste cu repere de sistem de referinta
national;

studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor,


fiselor complexe, cu rezultatele determinarilor de laborator, analiza
apei subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru
fundare si consolidari;

alte studii de specialitate necesare dupa caz;

e) caracteristicile principale ale constructiilor


din cadrul obiectivului de
investitii specifice domeniului de activitate si variantele constructive de
realizare a investitiei cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

f)

situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum:

g)

necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii;

solutii tehnice de asigurare cu utilitati;

concluziile evaluarii impactului asupra mediului.

IV. Durata de realizare si etapele principale. Graficul de realizare a investitiei


Se vor prezenta urmatoarele grafice:

graficul general Gantt de realizare a obiectelor aferente obiectivului de investitii;

graficul Gantt de realizare, aferent fiecarui obiect de investitie.

V. Costurile estimative ale investitiei prezinta urmatoarele:


1. valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;
2.
3.

valoarea totala pe fiecare obiect al investitiei si evidentierea cheltuielilor


aferente pe categoriile de lucrari;
esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.

VI. Analiza cost-beneficiu va cuprinde urmatoarele componente:


1. identificarea investitiei
de referinta;
2.

si

definirea

obiectivelor, inclusiv

specificarea

perioadei

analiza optiunilor. Este necesar a se prezenta eel putin urmatoarele variante:

varianta zero - varianta fara investitie;


varianta maxima - varianta cu investitiei
maxima;
varianta medie - varianta cu investitie medie.

In final, dupa analiza si compararea variantelor, se va preciza care este varianta


selectata.
3. analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara:
fluxul cumulat, valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul
cost-beneficiu;

10

4.

analiza economica - obligatorie in cazul investitiilor publice majore va


prezenta calcularea indicatorilor de performanta economica (valoarea actuala
neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu);

5. analiza de sensibilitate;
6.
VII.

analiza de risc.

Sursele de finantare a investitiei

Sursele de finantare a investitiilor se constituie in conformitate cu legislatia in vigoare si constau din:


-

fonduri proprii:. %;
credite bancare %;

fonduri de la bugetul de stat/bugetul local. %;

credite externe garantate sau contractate de stat%;

fonduri externe nerambursabile.. %;

alte surse legal constituite. %;

TOTAL. mii lei


VIM. Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei:
1. numar de locuri de munca create in faza de executie;
2.

numar de locuri de munca create in faza de operare.

IX. Principalii indicatori tehnico-economici


1. valoarea totala (inv), inclusiv TVA. mil lei;
(in preturi - luna, anul, la cursul 1 euro lei)
din care:
constructii -montaj (C+M).. mii lei;
2. esalonarea investitiei (INV/C+M):
-

anul I. mii lei;


11

anul II.. mii lei;

TOTAL mii lei


3.

durata de realizare (luni);

4.

capacitati (in unitati fizice si valorice);

5.
X.

alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia,


dupa caz.

Avize si acorduri de principiu

Se va avea in vedere obtinerea urmatoarelor avize si acorduri, inclusiv elaborarea,


dupa caz, a studiilor de impact aferente:
1. avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea
investitiei;
2. certificatul de urbanism - actul de informare cu caracter obligatoriu prin care
autoritatea administratei publice judetene sau locale face cunoscute regimul
juridic, economic si tehnic al imobilelor si conditiile necesare in vederea
realizarii unor investitii, tranzactii imobiliare sau a altor operatiuni imobiliare, potrivit
legii (Legea nr. 350/2001, Art. 29, alin (1));
3. avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica,
gaz metan, apa - canal, telecomunicatii etc.);
4.

acordul de mediu;

5. alte avize si acorduri de principiu specifice.


B. PIESE DESENATE
1. plan de amplasare in zona (scara 1: 2500 - 1 : 5000);
2.
3.

4.

plan general (scara 1 : 2000 - 1 : 500);


planuri si sectiuni generate
de
planuri de coordonare a tuturor
proiectului;

arhitectura, rezistenta, instalatii, inclusiv


specialitatilor ce concura la realizarea

planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupa caz;

In figura ce urmeaza se prezinta, in sinteza, continutul studiului de fezabilitate:

12

13

3.2. Graficul Gantt privind executarea obiectivului de investitii

2.2. Graficul Gantt privind executarea obiectului de investitii


Henry Laurance Gantt (1861-1919), dupa o indelungata colaborare cu F.W. Taylor, solutioneaza
si unele probleme de management stiintific elaborand in anul 1903 o metoda grafica de evidenta si de
planificare care a primit denumirea de graficul lui Gantt.
In perioada de timp cuprinsa in graficul Gantt apar mentionate pe langa zilele lucratoare
si sarbatorirea zilelor oficiale care sunt nelucratoare etc., fiind mentionat de fapt timpul de incepere si de
incheiere a lucrarii rezultate urma adjudecarii prin licitatie.
Graficul Gantt este utilizat nu numai in activitatea de executie a lucrarilor de constructi ci si in
managementul de aprovizionare, comert, consulting, etc.
In vederea utilizarii judicioase a personalului de executie este necesar sa cunoastem, pentru
fiecare zi de lucru, numarul de muncitori pentru fiecare categorie de lucrari, care trebuie sa se prezinte la
executarea fizica a investitiei. Aceasta se poate realiza cu ajutorul 'Graficului fortei de munca', care
permite:
1. Cunoasterea exacta a numarului maxim de lucratori din santier si organizarea
de santier aferenta;
2.

Preintampinarea unor neajunsuri care se pot ivi in programarea executiei privind


forta de munca cum sunt:
-

salturi mari ale graficului fortei de munca, peste limita de +/ - 25% si cheltuieli
suplimentare cu personalul;

cresterea cheltuielilor privind organizarea de santier;

3.

Coordonarea si programarea initiala in sensul cautarii, optimizarii (gasirii


numarului minim de muncitori care pot efectua o lucrare), stiut fiind ca eficienta
unei lucrari creste odata cu scaderea numarului de muncitori.

4.

Un rol de feed-back, respectiv dupa intocmirea graficului fortei de munca, pentru


optimizarea acestuia, se reface sub o alta forma graficul de programare in timp
a lucrarii.

In acest fel, ne putem prezenta la o licitatie (procedura pentru desemnarea ofertei castigatoare
in vederea unei achizitii publice de lucrari) cu mai multe valori si mai multe termene de executie ce sunt
intr-un raport invers proportional si care, in situatia in care nu sunt mentionate in oferta de licitatie, se pot
utiliza in cadrul negocierilor.
Desi nu este obligatoriu, graficul fortei de munca este necesar sa fie cunoscut de catre seful
punctului de lucru.
14

In situatia utilizarii pentru anumite operatii a graficului fortei de munca angajate temporar (de
obicei necalificata care, in plus, face si naveta la distante medii si mari) este necesar, ca in vederea
asigurarii fortei de munca, volumul acesteia sa fie comunicat in timp util angajatorului.
In vederea elaborarii graficului fortei de munca se apeleaza la:
-

Graficul de esalonare fizica a executiei (Graficul Gantt)

Graficul calendaristic.

De asemenea, se utilizeaza si urmatoarele marimi:


-

Nm - nr. de muncitori;

- durata activitatii;

- viteza de lucru;

Q/T - cantitati la punerea in opera, in unitati fizice;

C - conditii de front de lucru.

Programarea in timp a aprovizionarii cu materii prime, materiale auxiliare, semifabricate,


utilaje si echipamente se face atunci cand se intocmeste programarea resurselor, iar in baza
stocului maxim stabilit in procesul de programare se stabileste volumul depozitului. In activitatea
de executare a categoriilor de lucrari volumul unui depozit depinde de:
- tipul materialului;
- cantitatea pe mp, care poate fi stabilita pentru fiecare material in parte;
- organizarea depozitului:
* pe orizontala;
* pe verticala.
Intrucat terenul costa mult, se prefera organizarea depozitului pe verticala.
Totodata, trebuie gasite inaltimi optime pentru a avea acces si a manevra usor
bunurile aflate in depozit.
In figurile de mai jos sunt prezentate: Graficul Gantt de realizare a unui obiectiv de
investitii pe obiectele acestuia - model de Grafic Gantt de realizare a unei categorii de lucrari
(Instalatia de incalzire a unei constructii).

15

Fig. - Grafic Gantt privind realizarea unui obiectiv de investitii, pe


obiecte (Durata de realizare - 12 luni)
Obiecteleaferenteobiectivulu
i

Durata(luni
)

Luni Calendaristice

I II 111 IV V VI VII VIII IX X

OBIECT I

OBIECT 2

OBIECT 3

OBIECT 4

OBIECT 5

OBIECT 6

OBIECT 7

OBIECT 8

XI

XII

16

-t

XIII XIV XV

GRAFICUL CALENDARISTIC

Zile
1
calendaristice

Zile
lucratoare

1
0

11 12 13 1
4

15 16 1
7

18 19 2
0

11 12 1
3

14 15

GRAFICUL LINIAR GANTT


ACT1VITA-TEA
SIMBOI.ACTIVI-TATt
DURA FA(ZILE)
DEC A DA 1
DECADA II
DECADA III

17

10

21

Distributie
0-1
3

18

Executiecoloane
1-2
6

19

Montajaerisiri
2-5
2

1
2

Montarecorpuri incalzite
0-3
6

20

21

Executarelegaturi
3-4
6

22

Proba la rece
5-6
2

23

Proba la cald
6-8
2

1
2

24

Diversefinisaje
8-9
1

25

Montajulutilajelor in centralatermica
0-7
4

26

3. SERVICII DE CONSULTANTA IN DOMENIUL MANAGEMENTULUI EXECUTIEI


INVESTITIILOR
In prezent, imperativele cresterii calitatii privind promovarea investitiilor, a proiectarii
si executiei acestora, generate de trecerea la practica de lucru europeana, necesita recurgerea la
serviciile specialistilor, respectiv a inginerilor consultanti.
Serviciile de consultants pot fi utilizate de sectoarele administrate de stat, de unitati financiare, de
societati comerciale de orice tip, ale caror activitati au nevoie de sprijin tehnic in scopul realizarii unor
investitii de calitate.
Consultantii sunt excelenti profesionisti ce pot rezolva probleme si pot efectua servicii de consultanta
pentru care societatile comerciale sau organismele oficiale nu dispun de personal suficient calificat
destinat sa rezolve probleme multiple care apar la promovarea si realizarea unei investitii.
27

3.1. Necesitatea folosirii inginerilor consultanti la promovarea si executia lucrarilor de


investitii
Folosirea inginerilor consultanti poate genera pentru investitori (clienti, beneficiari), o serie de
avantaje tehnice si economice, printre care amintim:
a)

posibilitatea reducerii perioadei necesare punerii in aplicare a proiectelor;

b)

posibilitatea de accede la tehnici si cunostinte specializate;

c)

posibilitatea de a folosi tehnici si tehnologii noi;

d)
e)

acceptarea de catre banci sau ordonatorii de credite in timp util a studiilor,


proiectelor, notelor, expertizelor, rapoarteloretc.;
realizarea unor costuri reduse.

3.2. Calitatile inginerului consultant


Practicarea activitatii de consultanta intr-un anumit domeniu impune ca un consultant sa
indeplineasca urmatoarele calitati:
sa posede cunostinte de inalta calificare;
sa detina o experienta profesionala indelungata in specialitate, prin rezolvarea
anterioara a unor probleme analoge;
sa aiba capacitatea de a-si asuma responsabilitatea programelor, serviciilor,
solutiilor prezentate;
sa asigure clientilor sai lucrari si servicii la nivelul tehnicii Internationale, care sa
fie exploatate conform programelor propuse;
sa asigure cel mai scurt timp de punere in functiune a proiectelor;
sa asigure lucraiilor si proiectelor un cost redus, un termen de realizare optim si o
reabilitate de perspectiva;
sa fie dotat tehnic si profesional pentru a rezolva problemele solicitate prin
diverse metode, care sa-l conduca pe investitor la alegerea solutiei optime;
sa fie independent in relatiile cu investitorul si antreprenorul;
sa respecte legislatia Tn vigoare .
3.3. Principiile care guverneaza activitatea de consultanta
28

Practicarea profesiunii de inginer consultant in domeniul investitii-constructii se bazeaza pe


principii de etica profesionala ce trebuie respectate cu strictete:
a)STATUTUL PROFESIONAL: In exercitarea profesiunii sale, inginerul consultant actioneaza
numai in interesul legitim al clientului sau. El isi indeplineste indatoririle cu deplina fidelitate
fata de client si se comporta de asa maniera, incat sa sustina rangul si reputatia profesiunii
sale;
b) INDEPENDENTA: Consultantul trebuie sa-si mentina o independenta de actiune
fata de alti participanti la realizarea investitiei (antreprenori, subantreprenori,
producatori si furnizori) si nu trebuie niciodata sa accepte de la ei nici un fel de
favoare care ar putea compromite impartialitatea deciziei sale sau prejudicia
indatoririle sale fata de client.
c) COMPETENTA: Inginerul consultant trebuie sa aiba o pregatire profesionala
universitara sau sa fie diplomat al unui institut de nivelul universitar sau o
calificare recunoscuta de legile romanesti sau de legile tarii unde isi desfasoara
activitatea.
d) LEGALITATEA: Inginerul consultant independent sau societatile comerciale de
consultanta au obligatia sa respecte legile romanesti sau legile tarilor unde
lucreaza, potrivit activitatii de consultanta, cu privire la legislatia de inregistrare si
functionare.
e)ASOCIEREA: Ca membru asociat al asociatiei de consultanta, inginerul consultant
independent sau societatea de consultanta trebuie sa respecte statutul si reglementarile
promovate de asociatia in care sunt inscrisi, precum si codul de onoare al profesiunii sale.

3.4. Tipuri de servicii de consultanta pentru activitatea investitionala


Servicile de consultanta sunt diverse si se refera la categoriile de lucrari care vizeaza
promovarea si realizarea unor investitii in diverse etape si anume:
a) Etapa de conceptie preliminara:
rapoarte preliminare;
studii de piata;
studii de preinvestire;
studii de finantare;
studii de teren;
studii de amplasament;
studii de prefezabilitate;
expertize;
29

proiecte preliminare.
b) Etapa de fundamentare:

c)

managementul investitiei;

studii de teren;

documentatii pentru avize;

studii de fezabilitate;
studii de finantare;

programe de industriale si de industrializare;

studii de retehnologizare;

evaluari de patrimoniu;

elaborare de oferte tehnice si economice;

expertize tehnice;

documentatii pentru avize si autorizatii.

Etapa de executie:

managementul investitiei;

proiecte tehnice, caiete de sarcini, categorii de lucrari etc.;

documentele licitatiilor;

organizarea procedurilor pentru desemnarea ofertei castigatoare;

evaluarea ofertelor, elaborarea si negocierea contractelor de executie;

supravegherea executiei lucrarilor;

elaborarea detaliilor de executie;

supervizarea detaliilor de executie executate de antreprenori;

documentatii pentru teste, probe, receptii etc. ;

30

asistenta tehnica acordata antreprenorului;


asistenta tehnica la punerea in functiune;

analiza si compararea ofertelor pentru furnituri;

elaborarea cartii constructiei si a lucrarilor de montaj.

3.5. Categorii de consultanta


Se disting doua categorii de consultanta:

consultanta independenta

societatile de consultanta.

3.5.1.

Consultanta independenta

Consultantul independent este acel profesionist (arhitect, inginer, economist, jurist, profesor
universitar, expert, verificator etc.) renumit pentru experienta si aptitudinile sale si care ofera servicii de
consultanta specializata. El se bucura de o bogata experienta in propriul domeniu, lucreaza singur sau in
echipa cu alti consultant! independenti sau cu alte societati de consultanta. Consultantul independent are
calificare universitara, competenta, pregatirea si experienta necesara executarii contractelor angajate, este
atestat in domeniu si este membru al unei societati profesionale de specialitate.
3.5.2.

Societati de consultanta

Complexitatea serviciilor de consultanta, dezvoltarea stiintei si tehnicii determina specializari de


profunzime in diverse domenii ale serviciilor ingineresti. Ca urmare, inginerii consultanti independenti
constata ca este necesar sa lucreze impreuna cu alti consultanti independenti sau cu alte societati de
consultanta pentru indeplinirea cerintelor unui contract, datorita faptului ca experienta si cunostintele lor
pot acoperi numai o parte din aria obligatiilor unor contracte.
Se pot clasifica grupele de consultanta in cateva categorii:
a. asociatii mici sau societati avand cativa specialisti in diverse domenii, care se
completeaza prin pregatire, cunostinte si experienta si a caror misiune se
limiteaza la contracte de mica anvergura;
b. societati de consultanta mijlocii si mari care dispun de un personal numeros
angajat format din specialisti in diverse domenii;
c. institute de cercetare, proprietate de stat sau in proprietate privata care pot
furniza servicii in domeniile: tehnic, organizare, economie, finante, gestiune,
statistica, programe de dezvoltare, studii de piata, previziuni, analize de
laborator, agremente, inovatii, brevete etc.;
31

d. universitati, care dispun de birouri de consultanta dotate cu specialisti, consiliate


de profesori universitari.
4.ANALIZA COST-BENEFICIU
Intreaga strategie de concepere si realizare a obiectivelor de investitii este cuprinsa in STUDIUL
DE FEZABILITATE al fiecarui obiectiv de investitii. Asadar, prin STUDIUL DE FEZABILITATE se
intelege ansamblul de piese scrise (calcule tehnico-economice, desene, memorii de fundamental,
masuri concrete de actiune) privind necesitatea viitorului obiectiv, sursele de aprovizionare cu
materii prime si pietele de desfacere, asigurarea capitalului-lichiditati si credite etc.
In prezent, in tara noastra studiile de fezabilitate se intocmesc in concordata cu metodologia
elaborata de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) - organismul specializat al
Fondului Monetar International (FMI), denumita in practica economica internationala Banca Mondiala.
In consecinta, in cele ce urmeaza, vom cauta sa prezentam si sa adancim principiile pe care le
recomanda BIRD in evaluarea proiectelor de investitii.
4.1. Identificarea proiectelor de investitii
In aceasta etapa se analizeaza masura in care viitorul obiectiv economic se incadreaza in strategia
generala de dezvoltare a economiei. De asemenea, proiectul trebuie sa cuprinda date care sa confirme ca,
dupa caz, productia sau serviciile ce vor fi realizate corespund standardelor de calitate si preturilor
mondiale. In vederea aprecierii nivelului de promovare a progresului tehnic, in proiect se fac referiri
asupra caracterului modern al organizarii productiei si a tehnologiei, respectiv utilajelor, echipamentelor
si instalatiilor prevazute. In vederea luarii tuturor masurilor de derulare normala a procesului de
productie se prevad: sursele de aprovizionare cu materii prime (din tara sau din import), modul de
asigurare a desfacerii productiei, existenta acordurilor de lunga durata sau a altor intelegeri cu privire la
livrarile de produse, durata de executie, termenele de punere in functiune, rentabilitatea fondurilor de
productie etc.
4.2. Analiza optiunilor
In general, pentru identificarea proiectelor de investitii se folosesc doua metode:
metoda proiectului releu, atunci cand exista un proiect initial, si, deci, noul proiect constituie o noua
imbunatatire a celui vechi si metoda proiectelor strategice de dezvoltare, care presupune elaborarea unor
proiecte circumscrise strategiei generale de dezvoltare a activitatii din care face parte viitorul obiectiv
de investitii ce urmeaza a fi realizat. Ideea fundamentala, care orienteaza specialistii ce pregatesc proiectul
consta in a asigura un raport cat mai favorabil intre costuri si performante economice si calitative ale
solutiilor de realizare. Costurile initiate de investitii sunt determinate de nivelul tehnic, performante in
exploatare ale tehnicii de dotare si tehnologiilor de fabricate, costurile de exploatare, randamentele
utilajelor si echipamentelor de productie, fiabilitatea acestora depinzand, la randul lor, de costul initial
de investitii. Costurile initiale, de investitii si costurile de exploatare, in anumite limite, se substituie
reciproc. La costuri de investitii mai mari, necesitatea de achizitii de utilaje, masini, instalatii,
echipamente si tehnologii de mare nivel tehnic si stiintific, cu performante ridicate in exploatare, este
normal ca orice investitor sa astepte costuri mai mici de exploatare, o productivitate mai mare, consumuri

32

specifice mai mici, un venit, respectiv un profit mai mare. Pornind de la aceste considerente se analizeaza
urmatoarele optiuni:
A. VARIANTA ZERO - varianta fara investitie;
B. VARIANTA MAXIMA - varianta cu investitie maxima;
C. VARIANTA MEDIE - varianta cu investitie (cheltuiala) medie.
Evident, este necesar sa se fundamenteze varianta (optiunea) selectata conditionata de obtinerea
celui mai mare profit.
4.3. Analiza financiara, se face din punct de vedere al investitorului care este preocupat de obtinerea
unor profituri la fondurile proprii cheltuite in conjunctura pietii. In cadrul analizei financiare, pentru
utilaje, materii prime, salarii se utilizeaza preturile practicate pe piata externa, atat pentru produsele din
tara cat si cele din import.
La stabilirea cheltuielilor si veniturilor se au in vedere subventiile, taxele, impozitele etc. O alta
particularitate a metodologiei BIRD o constituie determinarea cheltuielilor si a veniturilor pentru
fiecare an in parte incepand cu deschiderea santierului de constructii si incheind cu scoaterea din
functiune a obiectivului. Durata luata in calcul corespunde duratei de serviciu a utilajelor de baza
(utilajelor tehnologice) si care, in principiu, nu trebuie sa fie mai mare de 5-7 ani la ramurile de varf,
purtatoare de progres tehnic, deoarece aici uzura morala este foarte mare. Pe aceasta baza se poate
stabili venitul net pentru fiecare an, prin insumare, pentru intreaga perioada de functionare a
obiectivului economic. De asemenea, in cheltuielile de productie nu se include fondul de
amortizare. Prin includerea acestuia in cheltuieli s-ar realiza o dubla inregistrare, deoarece el a fost
considerat cheltuiala cand s-a facut investitia, iar investitia a fost cuprinsa in efortul total.
4.4. Analiza economica are drept scop fundamentarea oportunitatii si eficientei
investitiilor
prin compararea
efortului necesar
pentru realizarea investitiilor
si pentru
obtinerea productiei (cheltuieli de productie) cu efectele ce se vor obtine, in conditiile
comparabilitatii acestora prin intermediul calculelor de actualizare. Analiza economica ia in
considerare diferite solutii tehnologice, capacitati de productie etc. stabilind rentabilitatea
proiectului la nivelul intregii economii, respectiv a tuturor resurselor angajate, indiferent de
natura resurselor (proprii, credite, alocatii de la buget) si cine beneficiaza de rezultatele
obtinute. Analiza economica are in vedere utilizarea preturilor care domina in economie, in
conditii de concurenta loiala. In cazul in care nu exista conditii pentru stabilire a unei
concurente, in special din lipsa de producatori, se vor analiza preturile de pe piata
mondiala, in special la materiile prime si utilajele achizitionate din tara dar si la salarii si
alte cheltuieli interne. In cazul Romaniei, la transformarea preturilor existente pe piata
mondiala, din valuta in lei, trebuie sa se aiba in vedere un curs valutar cat mai real al
leului. De asemenea, in analiza economica la dimensionarea cheltuielilor si veniturilor nu
se au in vedere subventiile, taxele, impozitele si, in general, orice transfer de moneda. O
alta particularitate a analizei economice o constitute faptul ca la calculatia indicatorilor nu
se tine seama de sursele de constituire a fondurilor (costul acestor sume) si de destinatia

33

veniturilor ce se vor realiza. In calculele de eficienta economica se considera toate


cheltuielile si toate veniturile, indiferent de destinatia sau provenienta lor.
4.5. Analiza de senzitivitate
In conditiile economiei de piata, proiectelor de investitii trebuie sa li se efectueze
o profunda analiza de senzivitate. Acest tip de analiza isi propune sa stabileasca cat de sensibil va fi
viitorul obiectiv de investitii la unele modificari, indeosebi negative, ce apar cu siguranta in cursul
functionarii sale viitoare. Printre elementele care in mod cert isi vor schimba nivelurile de influenta pe
parcursul a 10-20 de ani cat reprezinta viata obiectivului sunt de mentionat epuizarea resurselor de
materii prime si schimbarea pietelor de aprovizionare, modificarea preturilor pe piata materiilor prime,
cresterea uneori in salturi asalariilor, uzura morala care determina scaderea preturilor la produsele finite
invechite etc. important este deci sa se evidentieze in ce masura viitorul obiectiv functioneaza in mod
stabil chiar prin aparitia unor modificari la conditiile initiale. Analiza de senzitivitate implica deci
probleme referitoare la riscul si incertitudinea economica, specifice problemelor investitionale.
4.6. Analiza de risc
O investitie inseamna o cheltuiala de fonduri financiare si mijloace materiale sigure, pentru un
viitor ce contine elemente de incertitudine. Orice investitie productiva contine asadar elemente de
incertitudine si de risc. Pe parcursul desfasurarii procesului de productie apar unele cauze care pot
influenta rezultatele economice, cum ar fi :
-

prelungirea duratei de realizare a obiectivului sau de atingere a parametrilor


proiectarii;

depasirea volumului de investitii prevazut initial;

cresterea preturilor la materiile prime si materiale si energie;

cresterea salariilor;
modificari ale preturilor produselor finite care se desfac in special pe piata externa, dar
si la intern.

Toate aceste schimbari antreneaza modificarea ratei interne de rentabilitate a proiectului de


investitii fapt ce impune o analiza a sensibilitatii proiectului de investitii fata de diferite modificari ce
pot sa apara prin recalcularea ratei interne de rentabilitate.
Acest indicator poate fi calculat in ambele variante dar In mod deosebit se
impune recalcularea ratei interne de rentabilitate financiara, deoarece aici se resimt influentele ce pot
aparea asupra rezultatelor economice.
Nivelul ratei interne de rentabilitate financiara ne arata ca proiectul de investitii poate
fi extrem de sensibil la modificarea nivelului costurilor de productie. In acest caz trebuie analizate
toate posibilitatile ce pot modifica costurile in sens negativ pentru a se lua masuri de preintampinare a

34

lor. Daca nu exista astfel de posibilitati, se impune renuntarea la proiect indiferent care este nivelul
de eficienta pe plan macroeconomic.
5. DEVIZUL GENERAL PENTRU OBIECTIVE DE INVESTITII
Devizul general este documentatia economica prin care se stabileste valoarea totala estimativa a
cheltuielilor necesare realizarii obiectivelor de investitii sau a cheltuielilor asimilate investitiilor,
necesare realizarii lucrarilor de interventii la constructii si instalatii, in faza de proiectare studiu de
fezabilitate sau documentatie de avizare a lucrarilor de interventii.
5.1. Devizul general - organizare, actualizare, aprobare
Devizul general se structureaza pe capitole si subcapitole de cheltuieli. Compensarea
cheltuielilor intre capitolele/subcapitolele de cheltuieli cuprinse in devizul general, pe parcursul derularii
investitiei, in cadrul aceleiasi valori totale, se face prin actualizarea devizului general, prin grija
beneficiarului.
Devizul general intocmit la faza de proiectare - studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a
lucrarilor de interventii se actualizeaza prin grija beneficiarului ori de cate ori este necesar, dar de regula
in urmatoarele situatii:
a)
b)

la data supunerii spre aprobare a studiului de fezabilitate/documentatiei de


avizare a lucrarilor de interventii;
la data solicitarii autorizatiei de construire;

c)

la data organizarii procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica


pentru executia de lucrari;

d)

dupa incheierea contractelor de achizitie, rezultand valoarea de finantare a


obiectivului de investitie/lucrarilor de interventii;

e) la data intocmirii sau modificarii de catre ordonatorul principal de credite, potrivit


legii, a listei obiectivelor de investitii, anexa la bugetul de stat sau la bugetul
local, atat pentru obiective de investitii noi cat si in continuare.
Valoarea actualizata a obiectivelor de investitii se aproba de ordonatorii principali
de credite potrivit prevederilor legale in vigoare (Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, Art.43 (2)
si H.G. nr.925/2006, Art.97).
Structura devizului general este prezentata in figura ce urmeaza:

35

5.2. Structura devizului general pe capitole de cheltuieli


In conformitate cu Anexa nr. 5 din H.G. nr. 28/2008 in devizul general se cuprind 6 capitole:
-

CAPITOLUL 1 - Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului;


36

CAPITOLUL 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului;


CAPITOLUL 3 - Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica;
CAPITOLUL 4- Cheltuieli pentru investitia de baza;
CAPITOLUL 5 - Alte cheltuieli;
CAPITOLUL 6 -Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si respectiv predare
la beneficiar.

5.2.1. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului


5.2.1.1. Obtinerea terenului
Se
includ
cheltuielile
efectuate
pentru
cumpararea
de
terenuri,
plata
concesiunii (redeventei) pe durata realizarii lucrarilor, exproprieri, despagubiri, schimbarea regimului
juridic al terenului, scoaterea temporara sau definitiva din circuitui agricol, precum si alte cheltuieli de
aceeasi natura.

5.2.1.2. Amenajarea terenului


Se includ cheltuielile efectuate la inceputuI lucrarilor pentru pregatirea amplasamentului si care
constau in demolari, demontari, dezafectari, defrisari, evacuari materiale rezultate, devieri retele de
utilitati din amplasament, sistematizari pe verticala, drenaje, epuismente (exclusiv cele aferente realizarii
lucrarilor pentru investitia de baza), devieri de cursuri de apa, stramutari de localitati sau monumente
istorice etc.
5.2.1.3. Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala

Se includ cheltuielile efectuate pentru lucrari si actiuni de protectia mediului, inclusiv pentru
refacerea cadrului natural dupa terminarea lucrarilor, precum plantare de copaci, reamenajare spatii
verzi si reintroducerea in circuitul agricol a suprafetelor scoase temporar din uz.
5.2.2.

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

Se includ cheltuielile aferente asigurarii cu utilitatile necesare functional obiectivului


de investitie, precum: alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie
electrica, telecomunicatii, drumuri de acces, cai ferate industriale, care se executa pe amplasamentui
delimitat din punct de vedere juridic, ca apartinand obiectivului de investitie, precum si cheltuielile
aferente racordarii la retele de utilitati.
37

5.2.3.

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

5.2.3.1. Studii de teren

Se
cuprind
cheltuielile
pentru
studii
geotehnice,
geologice,
hidrologice,
hidrogeotehnice, fotogrammetrice, topografice si de stabilitate ale terenului pe care se amplaseaza
obiectul de investitie.
5.2.3.2. Obtinere avize. acorduri. autorizatii
Se includ cheltuielile pentru:
a)

obtinerea/prelungirea valabilitatii certificatului de urbanism;

b)

obtinerea/prelungirea valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare;

c)
d)
e)
f)
g)

obtinerea avizelor si acordurilor pentru racorduri si bransamente la retele publice


de apa, canalizare, gaze, termoficare, energie electrica, telefonie etc.;
obtinerea certificatului de nomenclatura stradala si adresa;
intocmirea documentatiei, obtinerea
inregistrarea terenului in cartea funciara;

numarului cadastral

provizoriu si

obtinerea acordului de mediu;


obtinerea avizului P.S.I.;

h) alte avize, acorduri si autorizatii.


5.2.3.3. Proiectare si inqinerie
Se includ Cheltuielile pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare (studiu
de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect tehnic si detalii de executie), pentru plata verificarii
tehnice a proiectarii si pentru plata elaborarii certificatului de performanta energetica a cladirii,
precum si pentru elaborarea documentatiilor necesare obtinerii acordurilor, avizelor si autorizatiilor
aferente obiectivului de investitie (documentatii ce stau la baza emiterii avizelor si acordurilor impuse
prin certificatul de urbanism, documentatii urbanistice, studii de impact, studii/expertize de
amplasament, studii de trafic etc.). Pentru lucrarile de interventii la constructii existente sau pentru
continuarea lucrarilor la obiective incepute si neterminate, se includ Cheltuielile efectuate pentru
expertizarea tehnica. Pentru lucrarile de crestere a performantei energetice a cladirilor ca urmare
a modernizarilor/reabilitarilor, se includ Cheltuielile pentru efectuarea auditului energetic.

38

5.2.3.4.

Organizarea procedurilor de achizitie

Se includ Cheltuielile aferente organizarii si derularii procedurilor de achizitii


publice, precum: Cheltuielile aferente intocmirii documentatiei de atribuire si multiplicarii
acesteia (exclusiv cele cumparate de ofertanti); Cheltuielile cu onorariile, transportul, cazarea si diurna
membrilor desemnati in comisiile de evaluare; anunturi de intentie, de participare si de atribuire a
contractelor, corespondenta prin posta, fax, posta electronica etc., in legatura cu procedeele de
achizitie publica.
5.2.3.5. Consultanta
Se includ Cheltuielile efectuate, dupa caz, pentru:
a)

plata serviciilor de consultanta la elaborarea studiilor de piata, de evaluare etc.;

b) plata serviciilor de consultanta in domeniul managementului executiei investitiei


sau administrarea contractului de executie.
5.2.3.6. Asistenta tehnica
Se includ Cheltuielile efectuate, dupa caz, pentru:
a) asistenta tehnica din partea proiectantului, pe perioada de executie a lucrarilor
(in cazul in care acesta nu intra in tarifarea proiectului);
b) plata dirigintilor de santier, desemnati de autoritatea contractanta, autorizati
conform prevederilor legale pentru verificarea executiei lucrarilor de constructii si instalatii.
5.2.4. Cheltuieli pentru investitia de baza
5.2.4.1. Constructii si instalatii
Se cuprind Cheltuielile aferente executiei tuturor obiectivelor cuprinse in obiectivul
de investitie: cladiri, constructii speciale, instalatii aferente constructiilor, precum instalatii electrice,
sanitare, instalatii interioare de alimentare cu gaze naturale, instalatii de i ncalzire, ventilare,
climatizare, P.S.I., telecomunicatii si alte tipuri de instalatii impuse de destinatia obiectivului.
Cheltuielile se desfasoara pe obiecte de constructie, iar delimitarea obiectivelor se face de catre
proiectant. Cheltuielile aferente fiecarui obiect de constructie sunt estimate prin devizul pe obiect.
5.2.4.2. Montajul utilajelor tehnologice
Se cuprind Cheltuielile aferente montajului utilajelor tehnologice si al utilajelor incluse in instalatii
functional, inclusiv retelele aferente necesare functionarii acestora. Cheltuielile se desfasoara pe
obiecte de constructii.
5.2.4.3.Utilaie, echipamente tehnoloqice si functional cu montaj
39

Se cuprind cheltuielile pentru achizitionarea utilajelor si echipamentelor tehnologice, precum si a


celor incluse in instalatiile functionale. Cheltuielile se desfasoara pe obiecte de constructie.
5.2.4.4. Utilaje fara montaj si echipamente de transport
Se includ cheltuielile pentru achizitionarea utilajelor si echipamentelor care nu necesita montaj,
precum si a echipamentelor de transport tehnologic. Cheltuielile se desfasoara pe obiecte de constructie.
5.2.4.5. Dotari
Se cuprind cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, conform legii, intra in
categoria mijloacelor fixe sau obiecte de inventar, precum mobilier, dotari P.S.I., dotari de
uz gospodaresc, dotari privind protectia muncii. Cheltuielile se desfasoara pe obiecte de constructie.
5.2.4.6. Active necorporale
Se cuprind cheltuielile cu achizitionarea activelor necorporale, drepturi referitoare la brevete,
licente, know-how sau cunostinte tehnice nebrevetate.
5.2.5. Alte cheltuieli
5.2.5.1. Organizarea de santier
Se cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare contractantului in vederea crearii conditiilor
de desfasurare a activitatii de constructii - montaj.
5.2.5.1.1. Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier
Se cuprind cheltuielile aferente construirii provizorii sau amenajarii la constructii
existente pentru vestiare muncitori, grupuri sanitare, rampe de spalare auto, depozite
pentru materiale, fundatii pentru macarale, retele electrice de iluminat si forta, cai de acces - auto si cai
ferate - bransamente/racorduri la utilitati, imprejmuiri, panouri de prezentare, pichete de incendiu si altele
asemenea. Se includ, de asemenea, cheltuielile de desfiintare de santier.
5.2.5.1.2. Cheltuielile conexe organizarii de santier
Se cuprind cheltuielile pentru:
-

obtinerea autorizatiei
de santier;

taxe de amplasament;

inchirieri semne de circulate;

intrerupere temporara a retelelor de transport sau distributie de apa, canalizare, agent termic,
energie electrica, gaze naturale, a circulatiei rutiere, feroviare, navale sau aeriene;

de

construire/desfiintare

contractele de asistenta cu politia rutiera;


40

aferente

lucrarilor

de

organizare

contract temporar cu furnizorul de energie electrica, cu unitati de salubrizare;

taxe depozit ecologic;

taxe locale;

chirii pentru ocuparea temporara a domeniului public;

costul energiei electrice si al apei consumate in incinta organizarii de santier pe


durata de executie a lucrarilor;

costul transportului muncitorilor nelocalnici si/sau cazarea acestora;

paza santierului;

asigurarea pompierului autorizat, etc.

5.2.5.2. Comisioane. cote, taxe. costul creditului


Se cuprind, dupa caz:
o

comisionul bancii finantatoare;

cota aferenta Inspectoratului de Stat In Constructii pentru controlul calitatii

lucrarilor de constructii;

cota pentru controlul statului in


pentru autorizarea lucrarilor de constructii;

cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor - valoarea primelor de asigurare din sarcina
autoritatii contractante;

taxe pentru acorduri, avize si autorizatia de construire/desfiintare, precum si alte cheltuieli


de aceeasi natura, stabilite in conditiile legii.

amenajarea

teritoriului, urbanism

si

In costul creditului se cuprind comisioanele si dobanzile aferente creditului pe durata executiei


obiectivului.
5.2.5.3. Cheltuieli diverse si neprevazute
a) Estimarea acestora se face procentual din valoarea cheltuielilor prevazute la
capitolele/subcapitolele:
1.2. -Amenajarea terenului
41

1.3. - Amenajari pentru protectia mediului si aducerea


2. - Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

la

starea

initiala

3 - Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica


4 - Cheltuieli pentru investitia de baza ale devizului general, in functie de natura
si complexitatea lucrarilor.
b) In cazul obiectivelor de investitii noi, precum si al reparatiilor capitale, extinderilor,
transformarilor, modificarilor, modernizarilor, reabilitarii la constructii si instalatii existente,
se aplica un procent de pana la 10 %.
c) In cazul lucrarilor de interventie de natura consolidarilor la constructii existente si
instalatii aferente, precum si in cazul lucrarilor pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor
produse de actiuni accidentale si / sau calamitati naturale, se aplica un procent de pana la
20 %, in functie de natura si complexitatea lucrarilor.
d) Din procentul stabilit se acopera, dupa caz, cheltuielile rezultate in urma modificarilor de
solutii tehnice, cantitati suplimentare de lucrari, utilaje sau dotari ce se impun pe parcursul
derularii investitiei, precum si cheltuielile de conservare pe parcursul intreruperii executiei
din cauze independente de autoritatea contractanta.
5.2.6. Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar
5.2.6.1. Pregatirea personalului de exploatare
Se cuprind cheltuielile necesare instruirii / scolarizarii personalului in vederea utilizarii corecte
si eficiente a utilajelor si tehnologiilor.
5.2.6.2. Probe tehnoloqice si teste
Se cuprind cheltuielile necesare pentru efectuarea probelor sau incercarilor, prevazute in proiect,
rodajelor, expertizelor la receptie, omologarilor etc.
In situatia in care se obtin venituri ca urmare a probelor tehnologice, in devizul general se inscrie
valoarea rezultata prin diferenta dintre cheltuielile realizate pentru efectuarea probelor si veniturile
realizate din acestea.
NOTA
1.

La TOTAL si TOTAL GENERAL din devizul general se precizeaza partea de cheltuieli


care reprezinta constructii - montaj ( C + M )
Lucrarile de constructii - montaj sunt cele prevazute la capitolele si subcapitolele
- Amenajarea terenului

42

- Amenajari pentru protectia mediului si aducerea


2. - Cheltuieli pentru asigurarea utilizarilor necesare obiectivului

la

starea

initiala

4.1.- Constructii sj instalatii


4.2.- Montaj utilaje tehnologice
5.1.1. - Lucrari de constructii pentru organizare de santier
2. In anexa 1 sunt cuprinse capitolele si subcapitolele devizului general privind chelt
uielile necesare realizarii unui obiectiv de investitii.
5.3. Structura devizului pe obiect
Obiectul de constructie este o parte a obiectivului de investitie, cu functionalitate distincta in
cadrul ansamblului acestuia.
Delimitarea obiectelor din cadrul obiectivului de investitie se face la faza de proiectare -STUDIU
DE FEZABILITATE de catre proiectant, iar valoarea fiecarui obiect se estimeaza prin devizul pe obiect.
Devizul pe obiect este sintetic si valoarea sa se obtine prin insumarea valorilor categoriilor de
lucrari ce compun obiectul. Devizul pe obiect intocmit la faza de proiectare - studiu
de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrarilor de interventii se reface avandu-se in vedere
cantitatile de lucrari rezultate in urma aplicarii procedurilor de achizitie publica.
Devizul pe obiect se structureaza cu respectarea continutului cadru prezentat in ANEXA
nr. 6 din H.G. nr. 28/2008 care are in vedere:
I - LUCRARI DE CONSTRUCTII
1. Terasamente
2. Constructii rezistenta (fundatii, structure de
(inchideri exterioare, compartimentari, finisaje)

rezistenta) si arhitectura

3. Izolatii
4. Instalatii electrice
5. Instalatii sanitare
6. Instalatii de incalzire, ventilare, ciimatizare, P.S.I., radio-tv, internet
7. Instalatii de alimentare cu gaze naturale

43

8. Instalatii de telecomunicatii
9. Alte categorii
TOTAL I .

de

constructii

II - MONTAJ
Montaj utilaje
TOTAL II..

si

echipamente

tehnologice

III - PROCURARE
Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si
echipamente de transport Dotari
TOTAL III..
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL IIII)
NOTA
Devizul pe obiect se structureaza cu respectarea continutului cadru prevazut in ANEXA 2.
5.4. Structura devizului pe categorii de lucrari
I. DETERMINAREA DEVIZULUI ESTIMATIV PE CATEGORIA DE LUCRARI LA I
NTOCMIREA OFERTEI
Pe
langa
adaptarea
unei
tehnologii
adecvate
este
necesara
si
organizarea corespunzatoare a activitatilor de executie, adica a managementului privind
realizarea respectivei categorii de lucrari.
DEVIZUL ESTIMATIV
PE CATEGORIA DE LUCRARI stabileste valoarea
de
executie aferente acelei lucrari la nivelul operatorului economic (al ofertantului) si
este baza de calcul pentru stabilirea PRETULUI de ofertare.
Intre cele doua (DEVIZUL ESTIMATIV SI PRETUL de ofertare a lucrarii) exista o diferenta
stabilita de manager in functie de : conditiile de risc al lucrarii, etc
-

termenul de incasare a contravalorii lucrarii executate (in functie de rata inflatiei


prognozate)

Pentru calculul devizului estimativ pe categoria de lucrari sunt necesare urmatoarele


date:
- antemasuratoarea (conform datelor din PROIECTUL TEHNIC si vizitarea
amplasamentului viitoarei lucrari)

44

preturi unitare (raportate la firma ) pentru manopera, materiale, utilaje

valoarea cheltuielilor indirecte

- cota de profit
- T.V.A.
PRETUL UNITAR PE MANOPERA difera de la o firma la alta firma (operatori
economici) si constituie primul factor de diferentiere a ofertelor, de aici rezultand
importanta numarului de angajati din firma si salariile negociate cu acestia in raport
cu productivitatea muncii. Acesta se calculeaza sub forma pretului mediu orar al
manoperei de executie pe firma.
P.u. manopera = E salariatilor direct productive
---------------------------------------nr. de ore medii anuale

PRETUL
UNITAR
AL
MATERIALELOR,
se
calculeaza
pe
baza
valorii materialelor franco depozit la care se adauga un spor pentru ore suplimentare,
acesta, reprezentand pretul transportului de materiale de la depozit la beneficiar in raport cu
cantitatea materialelor necesare lucrarii.
VALOAREA MATERIALELOR DIN DEPOZITE se obtine de la serviciul aprovizi
onare si e realizata la data la care se intocmeste devizul estimativ avand in vedere - relatiile
financiare care tin cont de inflatie relatiile de marketing care tin cont de pretul materialelor.
PRETUL UNITAR AL UTILAJELOR se calculeaza raportand valoarea utilajelor la numarul de
ore de functionare, acestea calculandu-se in functie de durata de amortizare a utilajului pe care
o stabileste conducerea firmei functie si de termenul de garantie al furnizorului de utilaj.
PRETUL UNITAR DE TRANSPORT
Pentru fiecare articol de deviz se calculeaza preturi unitare de transport.
In conditiile in care aceste valori nu sunt sau nu pot fi stabilite cu exactitate, ele se pot calcula
procentual in jurul valorii de 5 % din valoarea materialelor aduse de executant. Daca
transportul este extern acest coeficient are valoarea pana la
10 %.

II. ELABORAREA DEVIZULUI PE CATEGORII DE LUCRARI


a) STABILIREA TEHNOLOGIEI (PROCEDURII)
Se are in vedere utilizarea celor mai noi si performante tehnologii de executie in pas cu evolutia stiintei
si tehnologiei
b) ELABORAREA FISELOR TEHNOLOGICE,
Este necesar a se avea in vedere

fluxul operatiilor
45

pe

operatii

(activitati).

descompunerea fiecarei operatii In faze componente.

c) EVIDENTIEREA ARTICOLELOR DE DEVIZ corespunzatoare fiecarei faze ce compune


o operatic tehnologica (activitate)
In figura ce urmeaza se prezinta schematic elaborarea si incheierea aferenta devizului pe categorii
de lucrari:

46

ANEXA 1
DEVIZ GENERAL
privind cheltuielile necesare realizarii..
in mil lei/mii euro la cursuL.

Nr.Crt

Denumirea
capitolelor
si
Valoare(fara
subcapitolel TVA)
or de
cheltuieli
TVA

CAPITOLUL 1 Cheltuieli
amenajarea terenului
1.1.

Obtinerea
terenului

1.2.

Amenajarea
terenului

1.3.

. .lei/euro din data de ..

Valoare(inclusivTVA)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

pentru

obtinerea

si

Amenajari
pentru
protectia
mediului
si aducerea la
starea initiala

TOTAL
CAPITOL 1
CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor
necesare obiectivului

47

TOTAL
CAPITOL 2

CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare si asistema tehnica

3.1.

Studii
teren

de

Taxe pentru
obtinerea
de avize, au
torizatii

3.2.

3.3.

Proiectare si inginerie

3.4.

Organizarea procedurilor de achizitie

3.5.

Consultanta

3.6.

Asistenta tehnica

TOTAL
CAPITOL 3
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru
investitia de baza
A1

Constructii si
instalatii

4.2.

Montaje
utilaje
tehnologice

4.3.

Utilaje, echi
pamente teh
nologice cu
montaj
48

4.4.

Utilaje fara
montaj
si
echipamente
de transport

4.5.

Dotari

4.6.

Active necorporale

TOTAL
CAPITOL 4
CAPITOLUL 5 Cheltuieli
amenajarea terenului

pentru obtinerea

si

5.1.

Organizare de santier 5.1.1. Lucrari de


constructii
5.1
2. Cheltuieli conexe organizarii santierului

5.2

Cornisioane, cote, taxe, costul creditului

5.3.

Cheltuieli
diverse
si
neprevazute

TOTAL
CAPITOL 5

CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si


predare la beneficiar
6.1.

Pregatirea personalului de exploatare

6.2.

Probe tehnologice si teste

TOTAL
49

CAPITOL 6

TOTAL
GENERAL

Din care C+M

ANEXA2
DEVIZUL
obieclului
In mil lei/mii euro la cursul

lei/euro din data de ..

Denumirea capltolelor si subcapitolelor de cheltuieli


M
r,

Valoare(f TV Valoarefincl
ara TVA) A usiv TVA)

Cr
t

I- LUCRARIDECONSTRUCTII
1 Terasamente
.

50

Mii Mii Mn Mii


lei euro iei lei

Mii
euro

5 6

Constructii:
rezistenta
(fundatii,structura
de
reziste
2
nta
siarhitectura (inchideri
exterioare,compartimentari,
.
finisaje)

3 izolatii
.
4 Instalatii electrice
.
5 Instalatii sanitare
.
6 Instalatii
. internet

de

Incalzire,

ventilare,climatizare, P.S.I., radio-tv,

7 Instalatii de alimentare cu gaze naturale


.
8 Instalatii de telecomunicatii
.
TOTAL I
II - MONTAJ
-

Montaj

utilaje

si

echipamentetehnologice

TOTAL II
III-PROCURARE

51

Utilaje si echipamente tehnologice

-- Utilaje si echipamente de transport


_ Dotari
TOTAL III
TOTAL(TOTALI+TOTAL II+TOTAL III)

52

BIBLIOGRAFIE

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 12/1995;
Legea nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata in Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 933/2004;
O.G. nr. 95/1999 privind calitatea lucrurilor de montaj utilaje, echipamente si instalatii tehnologice,
industriale, cu modificarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 431/1999;
Legea nr. 440/2002 de modificare si aprobare a O.G. nr, 95/1999, publicata in Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 502/2002;
Legea nr. 13/2007 a energiei electrice, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 51/2007;
H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea continutului - cadru al documentatiei tehnico-economice aferente
investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de etaborare a devizului general pentru
obiective de investitii si lucrari de interventii, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 48/2008;
Prof. Univ. dr. George Dumitrescu, Nicolae Postavaru, Dumitru Constantin, Bancila
Stefan, INDRUMATOR DE LUCRARI PRACTICE pentru intocmirea documentatiei tehnicoeconomice, Universitalea Tehnica de Constructii, Bucuresti 1994;
Stefan Bancila si Nicolae Postavaru, Monitorizarea si controlul executiei lucrarilor de C+M. Ed.
MATRIX ROM, Bucuresti 2000;
Ana Maria Gramescu, Ana-Maria Daniela Barbu, Victor lonescu, Ghidul expertului tehnic, Expertiza
tehnica in constructii, Ed. AGIR, Bucuresti 2006;
Radu Agent, Expertizarea si punerea in siguranta a cladirilor existente afectate de cutremure, Ed. FAST
PRINT, Bucuresti 1997/1998;
Petre lonita Consultanta in investitii - constructii, Ed. MATRIX ROM, Bucuresti 2002;
I. Romanu, I. Vasilescu, Eficienla economica a investitiilor si a capitalului fix, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti 1993;
Prof. univ. dr. Florea Staicu si colectivul, Eficienta economica a investitiilor, Ed. Didactica
si Pedagogica, Bucuresti 1995.

http://www.rasfoiesc.com/inginerie/constructii/arhitectura/ELABORARE
A-UNUI-STUDIU-DE-FEZA39.php
53