Obiective PR:

1. Asigurarea identitatii firmei

2. Conturarea si intretinerea unei imagini cat mai bune asupra activitatii
3. Mentinerea de foarte bune relatii cu diverse organizatii sau organisme interne
si externe, cu institutii si cu publicul.
Prin aceasta activitate se urmareste impunerea, prin varii mijloace si metode a unei
imagini proprii, adecvate, care sa genereze la parterneri incredere fata de
organizatie, de personalul, de produsul sau serviciile sale.
Procesul de comunicare in activitatea de relatii publice este dirijat in doua directii:
-comunicare interna, pe vertical si orizontala cu personalul institutiei, organizatiei
-comunicare externa, derulata pe doua planuri:

Cu populatia (comunitatea, societatea):segmente ale ei, lideri de opinie,

mass-media
In medii nationale si internationale de interes

Moduri de gestionare a imaginii organizatiei:

A face lucruri bune, in sensul practicarii unui management extrem pe

performant
A desfasura o activitate profesionista de pr prin care sa obtineti
increderea, simpatia, intelegerea si sprijinul publicului propriu (angajati,
actionari, segmente de public ce intereseaza organizatia)
A desfasura o agresiva campanie publicitara.

Crearea si gestionarea imaginii

Identificarea segmentelor de public :

-angajatii
-clientii
-furnizorii
-comunitatea
-concurenta

Responsabilitati dpv al mentinerii imaginii:

-tratarea in mod uman a propriilor angajati
-contribuirea la initiativele comunitatii
-intretinerea raporturilor cordiale cu furnizorii
-colaborarea cu firmele concurente atunci cand este vorba de interese commune

- tratarea cat mai amabila a clientilor.

Pt imbunatarirea relatiilor cu clientii:

Faceti schimbarile necesare (in legatura cu produsele sau serviciile oferite)

atunci cand clientii cer acest lucru, iar daca nu este posibil, spuneti-le
acestora motivele pentru care nu le puteti indeplini cererile
Promovati noile oferte si sondati din nou opinia clientilor pt a a stii faca sunt
cu adevarat multumiti
Impartiti clientii pe categorii, astfel incat sa puteti veni in intampinarea
cererilor acestora mult mai repede si mai efficient
Stabiliti criteriile dupa care trebuie grupati clientii, apoi oferiti produsele si
serviciile adecvate fiecaruia dintre aceste grupuri,

Lista de control pt a crea si intretine o imagine buna in relatia cu

clientii in firma:
1. Publicul este constiet de faptul ca organizatia pe care o conduceti este
locul in care se pot perfecta afaceri profitabile?
2. Ati reusit sa create o atmosfera prieteneasca prin care sa castigati
clientului simpatia si increderea?
3. Reusiti sa-I creati clientului o impresie favorabila astfel incat sa se simta
obligat sa se mai intoarca odata?
4. Serviciul prestart, confortul creat si comportamentul amabil satisfac
necesitatile clientului?
5. Angajatii stiu ca relatiile bune cu clientii inseamna de fapt ca deja ati
vandut jumatate din ceea ce v-ati propus sa vindeti?
6. Va este clar faptul ca intre drepturile clientului se numara si acela de a
protesta daca ceva nu merge cum trebuie?
7. Stiti ca oamenilor le place sa fie considerati mai mult decat simpli
cumparatori? Actionati in acest sens?
8. Cand un client cere un serviciu la care se asteapta, angajatii dvs sunt gata
sa-l realizeze imediat demonstrand amabilitate si bunavointa?
Marca si gestinarea imaginii de marca
Dpv al imaginii poate avea urmatoarele semnificatii:

Caracteristicile produsului ( utilizarea atrbutelor in reclama facuta

produsului)
Avantajele (trasnformarea atributelor in avantaje functionale si
psihologice)
Valorile (identificarea grupurilor specific de cumparatori ai unui anumit
produs, ale caror valori coincide cu pachetul de avantaje oferite)
Conceptiile
Personalitatea (marca atrage persoanele a caror imagine dorita se
potriveste cu imaginea marcii)

Utilizatorul ( cei care respecta valorile, conceptia si personalitatea

corespunzatoare a produsului)

Numele de marca trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Sa sugereze ceva legat de avantajele pe care le ofera produsul
Sa sugereze caracteristicile produsului, cum ar fi modul de utilizare sau
culoarea
Sa fie usor de pronuntat, de recunoscut si amintit
Sa fie caracterisitic
Sa nu dea nastere la interpretari nedorite in alte limbi
Identitatea si imaginea marcii
Se formeaza prin aplicarea unui program de creare a identitatii, instrumentele
folosite in acest scop fiind: numele, emblemele, simbolurile, atomosfera si
evenimentele. Puterea de reprezentare a logoului este reala prin prezenta sa pe
totalitatea suporturilor de comunicare ale organizatiei: foi cu antet, carti de
vizita, rapoarte anuale, afise publicitare etc,
Conceperea mesajului si canalele de transmitere
Mesajul: cei 5 W ( cine, ce unde cand de ce?) in orice mesaj de natura
promotionala este necesar.
Regula celor 4 F( prietenos, sincer, corect, concret)- pentru relatiile cu
fondurile de investii, administratiile financiare, bancile si in relatiile cu presa.
Canale de comunicare:
Identificarea persoanelor si firmelor care au mare putere de influienta si
dedicarea lor eforturi suplimentare
Crearea liderilor de poinie oferind oamenilor produsul, in conditii avantajoase
Actionarea prin intermediul factorilor de influienta din cadrul unor comunitati
Utilizarea persoanelor de mare influienta pentru realizarea publicitatii
Elaborarea de reclame care sa aibe o mare valoare de conversatie
Canale nepersonale:
- mijloace de informare ( ziare, reviste, corespondenta, radio, televiziune,
benzi audio, video ,cv, panouri, sigle, postere)
-ambianta
- manifestari organizate cu diverse ocazii (conferinte de presa, inaugurari
festive)
Mass-mediapublicatii si emisiuni de specialitate, media locala.
Obiectivele specifice de comunicare sunt determinate de natura operatiilor vizate,
avand orizonturi de timp diferite.

Pentru vizibilitate:

Pozitionarea trebuie sa aibe in vedere care este publicul tinta si care este
mesajul principal

Tipuri de public:
- media
-guvernul
-institutiile financiare
-clientii
-publicul general
- publicul intern
-publicul local
-grupurile de influienta
- partenerii (comerciali, de servicii sau distributie, de proiecte)
Canale de comunicare:
- relatii media (communicate de presa, conferinte de presa, interviuri, vizite de
documentare pentru jurnalisti sau alte modalitati prin care presa poate fi informata
asupra activitatii organizatiei)
- intalniri tete a tete sau in frupuri restranse, relatii directe- sunt modalitati de a
comunica cu grupuri restranse de public
-prezentari- video, multimedia, expozitii
- produse sau servicii (calitatea, designul, pretul)
-materiale tiparite (pliante, brosuri, ghiduri, buletine informative, reviste, jurnale,
manuale, rapoarte anuale)
- elemente standard de identificare ( sigla, antet, uniforme angajati, masini utilizate,
arhitectura cladirii)
- reclama
-corespondenta (scrisori, faxuri, mailul)
-punctele de desfacere a produselor/serviciilor- folosite pentru prezentari, oferte
speciale, competitii

Relatii de lunga durata cu partenerii

Mijloace de fidelizare a partenerilor de afaceri:

Seriozitatea, promtitudinea in tratarea comenzilor si in rezolvarea

reclamatiilor
Posibilitatea de a oferi reduceri la anumite produse pentru anumiti client
Calitatea ridicata a produselor si serviciilor oferite
Preturi competitive
Permanenta legatura cu partenerii

Obiectiv: mentinerea unei imagini positive despre firma proprie, aflarea de noi
informatii asupra starii reale a clientilor si o apropriere intre interprinderi prin
intermediul:canalelor de produse, brosurilor, cadourilor de afaceri etc.
Alte obiective: - informarea partenerilor
- consolidarea credibilitatii
- stimularea membrilor retelei de distributie si a furnizorilor
Realixarea unor cataloage de prezentare a produselor-serviciilor organizatiei in mod
classic, tiparit sau prin intermediul internetului ( cataloagele de prezentare a unei
campanii se constituie insele in purtatori de imagine si pot determina reactii
favorabile)
Cadourile de afaceri- o modalitate de a avea relatii bune si de durata cu partenerii
lor (se trimit cu ocazia sarbatorilor.
Principale mijloace de sustinere a imaginii unei firme:
Material de comunicare:
- nume
-logo
-antet pentru scrisori
-carti de vizita
-plicuri si etichete personalizate
-inscrisurile de pe autovehiculele firmei
- inscrisurile de pe materialele promotionale ale firmei
-ambalajul produsului
Aspectul si comportamentul personalului:

- tinuta vestimentara
-insigne cu denumirea firmei sau a angajatului
-mod de raspuns la telefon
-limbaj utilizat
-amabilitate, suras, atentie
-seriozitate
Sediu:
-cladire
-aspectul camerei de primire
-aspectul birourilor si al tuturor celorlalte locatii
Obiectiv: construirea unei relatii personale cu clientii prin intermediul:
Liniilor telefonice pentru client, scrisori personalitate cand se fac achizitii
importante, cadouri simbolice de tip bonus.
Fixarea a ceea ce este de urmrit pe plan comunicaional trebuie s in cont de o
mulime de factori: celelalte elemente ale mixului de marketing, constrgerile
financiare, aciunile concurenei, trsturile pieei etc.
Relatiile cu presa local
s fie actuale, deoarece informaia perimat nu va fi niciodat preluat de ctre
ziariti;
s evite relatri senzaionale;
s conin relatri de interes pentru publicurile vizate.
ntreprinderea poate transmite informaiile dorite ctre pres i, implicit, ctre
publicul int sub mai multe forme: tirea, comunicatul, conferina, briefingul sau
dosarul de pres. O IMM va utiliza cu precdere tirea i comunicatul de pres iar n
cazuri excepionale (o invenie, un eveniment foarte important i cu impact la
nivelul comunitii etc.), se pot organiza conferine de pres.
tirea de pres reprezint relatarea sau descrierea n manier jurnalistic a unui
eveniment. Ea este destinat exclusiv publicrii i, drept urmare, este preluat i
difuzat ca atare de ctre mass media. De aceea, trebuie acordat o atenie
special modalitii de redactare. tirea de pres se construiete dup modelul
piramidei inversate, ceea ce presupune ca informaiile cele mai importante s fie

amplasate n primele paragrafe. La redactarea tirii de pres trebuie respectate

urmtoarele reguli:
structur tip introducere-cuprins-ncheiere;
un antet cu toate coordonatele firmei (nume, adres, telefon, fax, e-mail, web);
introducerea de maxim 30 de cuvinte (un paragraf) care s rspund la
urmtoarele ntrebri: cine, ce, unde, cnd;
cuprins din mai multe paragrafe de cte 30 de cuvinte, cu detalii despre ceea ce
se relateaz i care rspund la ntrebrile ce, de ce;
n cuprins nu se repet informaiile din introducere;
menionarea obligatorie a persoanei de contact, a coordonatelor acesteia i a
datei.
Comunicatul de pres, spre deosebire de tirea de pres, este destinat informrii
presei i nu publicrii ca atare. Prin comunicat se informeaz mass-media despre
aciuni prezente sau viitoare ori se ofer informaii suplimentare despre aciuni
trecute. La redactarea comunicatelor se folosete tot tehnica piramidei rsturnate
i se rspunde la aceleai ntrebri: cine, ce, unde, cnd, cum, de ce. Dat fiind faptul
c reprezint surse oficiale de informare pentru pres, comunicatele nu trebuie
folosite n exces. Att tirea, ct i comunicatul de pres trebuie s fie de maxim o
pagin A4. O atenie aparte trebuie acordat titlului comunicatului de pres. Se
recomand ca acesta s fie simplu, scurt, concis i atrgtor pentru jurnalist.
Comunicatele de pres pot fi de informare (atunci cnd se transmit invitaii sau
diverse alte informaii) sau persuasive (atunci cnd se transmite o luare de poziie a
companiei). Cea mai frecvent modalitate de transmitere a comunicatelor i a
tirilor de pres este prin fax.
n ceea ce privete conferinele de pres, trebuie inut cont de necesitatea stabilirii
acestora n tronsonul orar 10-14, pentru a lsa suficient timp ziaritilor ca s
redacteze apoi materialele de publicat despre eveniment. Organizarea unei
conferine de pres necesit s se in cont de urmtoarele aspecte:
alegerea unei sli ncptoare dotat cu mese i scaune pentru ziariti, surse de
energie i sistem de amplificare, mas i scaune pentru cei care susin conferina;
pregtirea unui scurt material introductiv pentru a-i familiariza pe jurnaliti cu
subiectul propus;
stabilirea participanilor la conferin;
alctuirea unei liste cu ntrebri i rspunsuri posibile;
pregtirea dosarelor de pres pentru ziariti;

 amenajarea unui mic bufet;

anunarea presei din timp (2-3 zile nainte), precizndu-se locul i ora desfurrii,
participanii precum i subiectul abordat;
asigurarea de locuri de parcare pentru ziariti.
Etapele unei conferine de pres sunt:
1. primirea i salutarea ziaritilor;
2. anunarea temei i a duratei;
3. prezentarea invitailor;
4. nceperea conferinei propriu-zise;
5. ntrebrile ziaritilor i rspunsurile;
6. anunarea apropierii de final;
7. mulumiri ziaritilor pentru participare.
Briefingul de pres este asemntor conferinei de pres numai c supune
ateniei mass media un singur subiect mai restrns i mai puin complex dect n
cazul conferinei de pres. Briefingul este susinut de ctre o singur persoan,
de obicei un specialist n domeniul abordat i nu trebuie s dureze mai mult de
20 de minute.
Dosarul de pres este alctuit din materiale informative destinate presei, mult
mai detaliate dect ntr-un comunicat de pres i este folosit cu diverse ocazii
cum ar fi conferinele de pres, lansrile, cltoriile de pres etc.
Un dosar de pres trebuie s conin:
coperta (pe care apare sigla i antetul organizaiei, data emiterii i tema
dosarului);
sumarul materialelor din dosar (ntotdeauna la nceputul dosarului).;
un text sub forma unui comunicat care s sintetizeze tema respectiv;
alte documente suplimentare (2-3 pagini cu diverse materiale ajuttoare);
Bunele relaii cu jurnalitii locali se menin prin tehnici asemntoare celor folosite
n comunicarea intern, cum ar fi trimiterea de mrioare ziaristelor cu ocazia zilei
de 1 martie etc. ns trebuie inut cont ca aceste relaii s fie bine delimitate, astfel
nct s nu dea natere la interpretri nefavorabile.

Evenimentele
Folosirea de relaii publice mai ample implic organizarea de diverse evenimente
care genereaz imagine pozitiv. Acestea difer n funcie de obiective, de
publicurile vizate, de specificul activitii firmei i de bugetul alocat.
Principalele tipuri de evenimente se clasific astfel:
evenimente de lansare (a firmei, a unei noi game de produse / servicii);
evenimente de meninere / ntreinere a relaiei cu publicurile vizate (periodice
sau ocazionale);
evenimente festive, pentru ocazii speciale (de la aniversarea managerului la
ziua
naional).
Se recomanda:
s se defineasc data, durata i numrul participanilor
s se evalueze contextul psihologic: nu se anun un plan de reducere a
costurilor
ntr-o sal luxoas;
s se viziteze locul nainte de nchiriere;
s se verifice ncadrarea n bugetul stabilit.
Relatii publice pe Internet
Crearea unei pagini web este de dorit pentru o firm, din motive de fidelizare a
clienilor i pentru a se putea comunica mai uor cu consumatorii, astfel nct s se
construiasc relaii bidirecionale cu acetia.
Ca orice activitate ce ine de imagine, i construcia paginii web trebuie gndit
metodic. nainte de a ncepe realizarea site-ului firmei, este bine s se definitiveze
obiectivele care se doresc a fi atinse prin intermediul paginii web. Acestea pot fi:
mai bun vizibilitate a companiei;
realizarea unei legturi directe cu publicul-int;
promovarea valorilor firmei.

Urmtorii pai ai proiectrii paginii web se vor referi la deciziile care se iau cu privire
la structura i coninutul acesteia. n ceea ce privete faza de creaie, exist dou
posibiliti:
a) s se apeleze la o firm specializat, de design web - eventual, se stabilete ca
aceast firm s se ocupe de lansarea site-ului pe Internet;
b) pagina Web s fie realizat de ctre oameni din interiorul firmei.
Pagina Web are nevoie de un coninut interesant i de o grafic coerent cu
identitatea vizual a mrcii respective, dar, cel mai mult, are nevoie de vizibilitate.
Internetul este un excelent mijloc de comunicare att timp ct este cunoscut. Una
dintre cele mai uzuale modaliti de a obine vizibilitate este nregistrarea ntr-un
motor de cutare, datorit traficului pe care acestea le genereaz.
Alte modaliti de promovare a propriului site constau n:
schimbul de link-uri;
utilizarea de bannere;
e-mail-uri nesolicitate (spam-uri).
e-mail-uri nesolicitate (spam-uri).
Link-ul reprezint o legtur direct dintr-un site n alt site. Schimbul de link-uri nu
se poate realiza la ntmplare; este de dorit ca acesta s se desfoare ntre site-uri
care se adreseaz unor publicuri-int relativ apropiate ca tipologie.
Bannerele reprezint varianta online a publicitii prin intermediul presei scrise i au
forme multiple din punct de vedere grafic. Ele contribuie n mare msur la
contientizarea existenei mrcii pe care o promoveaz.
E-mail-ul reprezint o modalitate simpl i ieftin de a se face cunoscut, cu
posibilitatea targetrii exacte a consumatorilor care prezint interes pentru firm.
sponsorizrile de coninut (brourile electronice, grupurile de discuii);
construirea de comuniti virtuale (mai ales pentru fidelizarea consumatorilor);
desfurarea de evenimente online (este nevoie ns de asigurarea vizibilitii lor,
de multe ori prin intermediul unor canale clasice de comunicare);
asigurarea de servicii online pentru consumatori (sfaturi, service, comenzi pe
Internet etc.);
e-mail-ul.

Campania de relatii publice

Caracteristici ale campaniilor de relatii publice:
O campanie de succes trebuie s nsumeze cteva caracteristici:
Definirea nevoilor, a obiectivelor i a publicurilor int; acest fapt presupune un
efort de cercetare atent a publicului i a opiniilor acestuia despre firm;
Planificarea sistematic a campaniilor; o planificare bun reprezint o schem
care arat unde vrei s ajungi i prin ce mijloace poi realiza respectivele obiective;
acest fapt permite o analiz a punctelor tari i slabe i arat unde trebuie fcute noi
cercetri, unde trebuie lucrat mai intens; totodat, planificarea faciliteaz stabilirea
bugetelor realiste;
Monitorizarea i evaluarea continu a campaniei; aceste aciuni permit
evidenierea aciunilor reuite i a activitilor care trebuie ameliorate;
Selectarea unor media adecvate pentru fiecare categorie de public, precum i
evaluarea
resurselor i eficienei comunicative a fiecrui tip de suport n raport cu ateptrile
i obinuinele de comunicare ale publicurilor int.
Planul unei campanii de relatii publice
Planul trebuie s fie flexibil, astfel nct s poat fi efectuate diferite schimbri,
impuse de rezultatele evalurilor permanente ale campaniei. Primul pas n
realizarea planului de relaii publice presupune definirea i analizarea problemelor
pentru a stabili prioritile i apoi obiectivele activitii. Problemele difer, desigur,
n funcie de domeniul de activitate al organizaiei i de ceea ce dorete aceasta sa
realizeze.
Obiectivele trebuie s cuprind rspunsuri i ntrebri cum ar fi care public, i
atitudinea fa de
ce?, ceea ce presupune definirea publicului int. Apoi rspunsul la ntrebarea pe
cine trebuie s influenm? ne duce la o alt ntrebare: cum putem face aa
ceva?. Iar odat ajuni aici, planul ncepe se devin viabil.
Planul unei campanii de relaii publice trebuie s ia n considerare urmtoarele
etape:
definirea problemelor;
analiza situaiei, stabilirea obiectivelor;
identificarea diferitelor categorii de public;

 stabilirea strategiilor;
stabilirea tacticilor;
fixarea calendarului de lucru;
stabilirea bugetului;
stabilirea procedurilor de evaluare.
Definirea problemelor i stabilirea obiectivelor
n general, aciunile de relaii publice pot viza trei mari tipuri de probleme:
prentmpinarea i rezolvarea unor crize;
rafinarea metodelor de maximizare a profitului;
crearea, schimbarea sau cosmetizarea imaginii unei organizaii ncerc s rezolve
problemele, n loc s se plng de cum stau lucrurile n prezent.
Pentru a realiza o analiz, nti trebuie s definii de unde plecai35:
aruncnd o privire n urm, vei cunoate istoricul instituiei i al structurii creia i
aparinei;
aruncnd o privire n jur, vei putea stabili circumstanele n care s acionai; va fi
necesar s nelegei relaiile instituiei dumneavoastr cu diferite segmente de
public,
pentru a putea stabili obiective realiste;
aruncnd o privire n interior, v creai posibilitatea s cunoatei caracterul,
personalitatea
i stilul de funcionare al firmei dumneavoastr.
Analiza situaiei se poate materializa ntr-un dosar de lucru care cuprinde dou
seciuni:
analiza factorilor interni - se trec n revist aciunile persoanelor importante din
organizaie, structurile i procesele relevante pentru problema n cauz, istoricul
implicrii firmei n acea problem. De asemenea, se poate face un audit al
comunicrii
(atitudinile i practicile de comunicare ale organizaiei) cu scopul de a nelege
mai bine modul n care ea comunic cu publicurile sale. n urma acestei evaluri

se poate afla cum, ce i cui se transmit mesajele organizaiei, permind conducerii

s aib o imagine precis asupra a ceea ce se face n mod curent i ofer o
baz de date pentru deciziile imediat urmtoare;
analiza factorilor externi se refer ndeosebi la segmentele de public implicate sau
afectate de acea problem.
Analiza detaliat a afactorilor interni i externi permite efectuarea unor evaluri de
tip SWOT, a punctelor tari (strenght) i slabe (week) ale organizaiei, ale
mprejurrilor favorabile (opportunities) i ameninrilor (threats) cu care ea se
confrunt.
Stabilirea obiectivelor
Formularea unui obiectiv trebuie s satisfac mai multe cerine: s indice o aciune
observabil prin care s poat fi exteriorizat un comportament (atitudine); s
descrie comportamentul (atitudinea) dorit a se forma prin activitatea de relaii
publice; s precizeze condiiile care ar putea face msurabil comportamentul
(atitudinea), fiind astfel probate criteriile de evaluare a performanelor prin care
subiectul atest comportamentul/ atitudinea/opinia dorite;
Identificarea publicurilor i stabilirea strategiilor
Pentru a fixa categoriile de public trebuie s segmentm publicurile n uniti mai
mici. Cercetrile fcute n etapa de analizare a situaiei permit identificarea unor
grupuri de oameni care au n comun ceva caracteristic, ceva relevant pentru
obiectivele campaniei: opinii i atitudini asemntoare cu sau diferite de cele ale
firmei.
Alegerea unei strategii este determinat de resursele organizaiei, de gradul de
accesibilitate al publicului, de scopurile campaniei, de circumstanele concrete i de
calitile profesionale.
Strategia aleas trebuie s ntruneasc urmtoarele caliti:
s ating publicurile alese ca int ale respectivei campanii;
fiecare element al strategiei s poat fi corelat cu segmentele diferite ale
categoriilor de public determinate;
strategia global i elementele constitutive trebuie s rspund cel mai bine
obiectivului fixat pentru campania respectiv;
strategia trebuie s fie n concordan cu resursele de timp, umane i financiare
ale firmei;

 strategia trebuie s fie compatibil cu stilul de conducere i valorile managerilor

firmei.
Programul de informare public: informaia prezint punctul de vedere al
organizaiei care sponsorizeaz programul, susinerea oficialitilor, declaraii etc.;
Conferine de pres: acestea ofer tuturor instituiilor mass-media, simultan,
informaii semnificative despre organizaie;
Lobby-ul: acesta ofer legiuitorilor informaii fiabile despre organizaie i transmite
organizaiei feed back-ul forului legislativ;
Apariii publice ale unor personaliti, turnee ale purttorului de cuvnt: acestea
aduc n prim-plan nume de rezonan social care pot promova organizaia i pot
distribui informaii despre aceasta;
Biroul de pres;
Corectarea informaiilor eronate sau ruvoitoare;
Expunerea de suporturi informative cu ocazia unor reuniuni publice.
2. Organizarea de evenimente: aceste strategii vizeaz transmiterea de
informaii prin:
Evenimente puse n scen pentru mediatizare, adic activiti organizate
pentru a atrage atenia presei i pentru a genera vizibilitate public: (lansri de
aciuni, acte de caritate, gesturi simbolice)
Concursuri, competiii (inclusiv momentele festive ale decernrii unor premii de
excelen).
3. Activiti promoionale: acestea au ca scop impunerea imaginii organizaiei
prin:
aciuni de marketing, care ncearc s focalizeze atenia asupra eforturilor de
satisfacere a consumatorilor: trguri, expoziii, demonstraii i testri de
produse, lansri de noi produse, etc
4. activiti organizaionale: acestea urmresc promovarea organizaiei n
mediul ei specific prin:
poziionarea unei organizaii: definirea celor care o sprijin i crearea unui grup
pentru eforturi de cooperare;
constituirea coaliiilor: realizarea de aliane cu grupuri i organizaii care au
aceleai obiective i mprtesc aceleai valori

 conferine, convenii, seminare: acestea permit diseminarea informaiilor,

schimbul de idei i creterea prestigiului organizaiei
lobby-ul indirect: acesta se realizeaz prin mobilizarea alegtorilor n jurul unei
anumite probleme, pentru a exercita presiuni asupra legislativului
negocieri: intervenia, ca autoritate dezinteresat, pentru a rezolva conflictele
dintre grupuri.
Pentru fiecare tactic trebuie s fie date urmtoarele informaii:
descriere pe scurt;
termenul limit de executare a aciunii;
bugetul estimat;
cerine speciale (utilizarea unor echipamente aparte, nchirierea unor spaii
suplimentare, invitarea unor personaliti de vrf);
numele persoanei care rspunde de respectiva aciune.
Exemplu:
Angajaii: comunicarea interpersonal, newsletter-ul, revista de ntreprindere,
filme, rapoarte de activitate, cuvntri, Intranet, evenimente speciale;
Investitorii: newsletter-ul, brouri, scrisori, rapoarte de activitate, adunarea
general anual, vizite n organizaie, site Internet, comunicate de pres;
Clienii: comunicate legate de produsele sau serviciile organizaiei, evenimente
speciale, dosare de pres, vizite n organizaie, rspunsuri la scrisorile clienilor;
Comunitatea: donaiile, sponsorizrile, cuvntrile, aciunile voluntare, site-uri
Internet, vizite n organizaie, zilele uilor deschise, comunicarea interpersonal;
Organisme guvernamentale: lobby, comitete de sprijinire a candidailor n
campaniile electorale, donaii pentru partide i candidai, rapoarte de activitate;
Mass-media: comunicate de pres, conferine de pres, dosare de pres, vizite de
pres, comentarii pentru paginile de opinii, interviuri, documentare (n special
pentru presa specializat).
Fixarea calendarului i stabilirea bugetului
Un element important este fixarea momentelor de ncepere i ncheiere a
campaniei, precum i a datelor la care va avea loc fiecare aciune. Intervalul de
timp ocupat de o campanie depinde de obiectivele i de natura acesteia. Unele
campanii precum cele care i propun s informeze publicul despre lansarea unui
nou produs, trebuie s fie rapide i energice.
nc din etapa fixrii obiectivelor campaniei este de dorit s se contureze i un
buget preliminar. Calculul efectiv al bugetului se poate face dup ce au fost stabilite

strategiile, tacticile i calendarul campaniei; n felul acesta vor putea fi evaluate

cheltuielile pentru fiecare aciune n parte, n raport cu totalul aciunilor planificate
i timpul alocat pentru fiecare din acestea. La acestea se adaug un procent
suplimentar pentru cheltuieli neprevzute i un altul pentru a se face fa ratei
inflaiei (n special pentru campaniile de lung durat).