I.

CAPITALUL UMAN
Capitalul uman desemneaza cunostintele profesionale, deprinderile si sanatatea, care maresc
capacitatea creativa a individului, capacitatea lui de a produce bunuri economico-sociale,
permitand obtinerea de venituri in viitor.
Capitalul uman reprezinta abilitati ale indivizilor care pot fi valorificate prin desfasurarea unei
activitati economico-sociale.
Capitalul uman este format din capitalul educational si capitalul biologic.
Capitalul educational desemneaza abilitati ale individului dobandite prin instruire in unitati de
invatamant si in afara acestora.
Capitalul biologic sintetizeaza starea de sanatate, fiind reprezentat de abilitatile fizice ale
indivizilor.
Intre capitalul biologic si cel educational exista anumite interdependente. Astfel, starea de
sanatate conditioneaza asimilarea de capital educational. Totodata, lipsa de resurse economice
impiedica individul sa-si intretina si sa-si dezvolte capitalul educational, iar un nivel educational
mai scazut poate insemna si preocupari si posibilitati mai reduse pentru mentinerea sanatatii in
parametrii optimi.
Starea de sanatate este o resursa importanta pentru dezvoltarea individului si pentru obtinerea de
venituri. Deprecierea sanatatii determina diminuarea fortei de munca si degradarea capitalului
uman. In acest fel, se poate intra intr-un cerc vicios generator de saracie permanenta. Deoarece
individul nu are resurse, nu-si dezvolta stocul de capital uman, aceasta conducand la perpetuarea
starii de saracie.
Capitalul uman reprezinta un ansamblu de cunostinte dobandite prin investitii in factorul munca.
Cheltuieluile pentru educatie si pentru sanatate pot fi privite atat ca investitii cat si drept consum.
Capitalul educational se prezinta sub 2 forme:
- Ca abilitati dobandite in urma parcurgerii unor sisteme educationale formale atestate prin
diplome;
- Ca si cunostinte si abilitati dobandite prihn effort propriu in decursul vietii si prin
contacte cu diferiti specialisti.
Rezultatul investitiei in capitalul uman se prezinta sub forma unei productivitati mai ridicate ale
individului care detine astfel de capital.
Capitalul educational mareste valoarea fortei de munca, datorita productivitatii ridicate si
presupune o retributie mai mare. Totodata, un nivel de instruire mai ridicat mareste flexibilitatea
fortei de munca, permitand adaptarea mai buna a acesteia la conditiie pietei muncii.

II.INDICATORI SI INDICI
Indicatorii exprima volumul fenomenelor si proceselor economice.
Indicii exprima dinamica fenomenelor si proceselor economice.
Ix =

x1
*100 ,
x2

unde:
x1 = nivelul fenomenului in perioada curenta
x2 = nivelul fenomenului in perioada de baza
= modificarea fenomenului in marime absoluta
x = x1 x0
x% =

x1 x 0
x1
x
*100 =
*100 100 = Ix 100 =
* 100
x0
x0
x0

Metoda substituirii factorilor utilizata in analiza economico-financiara

are la baza 3

principii:
1. ordonarea factorilor in functie de conditionarea lor directa si indirecta.
2. substituirea incepa cu factorul cantitativ, urmand factorul structural si apoi cel calitativ.
3. un factor, odata substituit, isi pastreaza valoarea in operatiile ulterioare.
Metoda se aplica atunci cand rezultatul unui proces economic se poate determina printr-un
produs de factori sau un raport de factori.
In cazul in care rezultatul se determina printr-un produs:
R = a*b*c
R0 = a0*b0*c0
R = R1-R0 = a1*b1*c1 a0*b0*c0
Determinarea influentei factorilor:
- contributia factorului a:
a = a1*b0*c0 a0*b0*c0 = (a1-a0)*b0*c0
- contributia factorului b:
b = a1*b1*c0 a1*b0*c0 = a1(b1-b0)*c0
- contributia factorului c:
c = a1*b1*c1 a1*b1*c0 = a1*b*(c1-c0)
a + b + c = R

In cazul fenomenelor (rezultatelor) exprimate sub forma de indici, stabilirea influentelor asupra
modificarii relative a fenomenelor respecta principiile enuntate.

IR =

R1
a1 * b1 * c1
* 100 =
*100
R0
a 0 * b0 * c0

R%(a) =

a1 * b0 * c 0
a 0 * b0 * c0
*100 *100 = Ia 100
a 0 * b0 * c0
a 0 * b0 * c0

R%(b) =

a1* b1* c 0
a1* b0 * c 0
Ia * Ib
*100 *100 =
Ia
a 0 * b0 * c 0
a 0 * b0 * c 0
100

R%(c) =

a1 * b1 * c1
a 0 * b1* c 0
Ia * Ib
*100 *100 = IR
a 0 * b0 * c0
a 0 * b0 * c 0
100

In cazul in care rezultatul se determina printr-un raport:

R=

a
b

- pentru aceasta relatie, exista 2 variante:

a) cand factorul cantitativ se afla la numarator (in cazul de fata a):
R = R1-R0 =

a1 a 0
b1
b0

a1
R (a) = b0 a1
R(b) = b1 -

a0
b0

a1
b0

a1 a 0

a
a1 b0
a 0 b0
b0 b0
R%(a) =
* 100 =
*100 =
*
*100 *
*100 = Ia - 100
a0
a0
b0 a 0
b0 a 0
b0

a1 a1

b
a1 b0
a1 b0
Ia
b1 b0
R%(b) =
* 100 =
*100 =
*
*100 *
*100 =
*100 - Ia
a
0
b0
b1 a 0
b0 a 0
Ib
b0

b) cand factorul contitativ se afla la numitorul relatiei (in cazul de fata b):
R = R1 R0 =

a1 a 0
b1
b0

R(b) =

a0
a0
b1
b0

R(a) =

a1 a 0
b1
b1

a 0 a0

a 0 b0
a 0 b0
b1 b0
b% =
*100 =
*
*100 *
*100 = 1002/Ib 100
a0
b1 a 0
b0 a 0
b0
a1 a 0

a1 b0
a 0 b0
Ia
b1 b1
a% =
*100 =
*
*100 *
*100 =
*100 1002/Ib
a0
b1 a 0
b1 a 0
Ib
b0

EXEMPLU
Sa se cuantifice actiunile urmatorilor factori asupra vitezei de rotatie a mijloacelor circulante:
Nr.crt.

I N D I C AT O R I

Simbol Perioada Perioada

0

0
Sold mediu al activelor circulante

1
S

2
15000

3
23400

2
3

(mii lei)
Desfacerea medie zilnica ( mii UM)
Viteza de rotatie (zile)

D
V

300
50

390
60

Observatii: V =

S
, unde S = factorul cantitativ si D = factorul calitativ.
D

(S) = Ia 100 =

- 100 = 156 100 = 56

(D) = *100 Ia =

*100 156 = 120 156 = -36

III.INDICATORI AI ACTIVITATII DE COMERCIALIZARE

%
4
56
-36

Cifra de afaceri este reprezentata de veniturile totale obtinute din operatiuni comerciale,
respectiv vanzarile de marfuri , produse, lucrari si servicii, intr-o anumita perioada de timp.
Veniturile financiare si cele extraordinare nu se includ in cifra de afaceri.
Pentru calcularea cifrei de afaceri, se insumeaza urmatoarele elemente:venituri din livrari de
bunuri, din executare de lucrari, din prestari de servicii, mai putin rabaturile, remizele si alte
reduceri acordate clientilor.
1) CA = QV * p
unde: qv = productia fizica vanduta si p = pretul mediu

2) CA = S*
unde:

S = nr.mediu de salariati
QF = productia marfa fabricata
= productivitatea muncii

=CVgradul de valorificare a productiei marfa fabricat

=

Unde: MF = mijloace fixe

MF` = mijloace fixe direct productive
= gradul de inzestrare tehnica a muncii

= ponderea mijloacelor fixe direct productive in totalul mijloacelor fixe

= randamentul mijloacelor fixe direct productive

EXEMPLU
CA = CA1 CA0

1. NS = (NS1 NS0) * (

2.

3.

= NS1 *(

)0 * (

)*(

)0

2.1

= NS1 *[ (

)*(

2.2

= NS1 * [

2.3

= NS1 * [

= NS1 *

*(

)0 * (

)*

)0] *

]*

)] *

Intre principalii indicatori valorici trebuie sa fie urmatoarele corelatii:

a) ICA IQF
- aceasta inseamna reducerea stocurilor de produse finite fata de nivelul de comparatie
- corelatia reflecta accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor de produse finite
b) IQF > IQE, unde QE = productia exercitiului, care reflecta volumul total al activitatii
productive dintr-o anumita perioada;
- corelatia implica reducerea stocurilor de productie neterminata si a consumului intern
c) IQA > IQE, unde QA = valoarea adaugata (plusul de valoare creat de firma)
- corelatia implica reducerea ponderii consumului de la terti in volumul total de activitate
productiva

IV.VALOAREA ADAUGATA
Valoarea adaugata reprezinta plusul de bogatie obtinut peste consumurile intermediare
provenite de la terti, prin valorificarea tuturor resurselor economice proprii.
Indicatorul permite aprecierea contributiei unei firme la realizarea produsului intern brut.
Beneficiarii valorii adaugate sunt: personalul, statul, actionarii, institutiile de credit, firmele.
Valoarea adaugata se determina prin urmatoarele metode:
1. metoda sustractiva sau a diferentei presupune scaderea din productia exercitiului sau
din cifra de afaceri a consumurilor intermediare provenite de la terti.

a) Qa = Qe C = Qe ( 1-

) = Q e * a

Qe = productia exercitiului
C = consumuri intermediare de la terti
a = valoarea adaugata la 1 leu productia exercitiului
b) Qa = Qe + Mc C`
Mc = marja comerciala
C` = consumuri intermediare provenite de la terti pentru activitatea de productie si comert
Marja comerciala se calculeaza ca diferenta intre valoarea marfurilor vandute si costul de
cumparare a marfurilor vandute.
Relatia (b) este valabila pentru firmele care desfasoara activitate de productie si comert.
2. metoda aditiva presupune insumarea urmatoarelor elemente:
salarii
contributii pentru asigurari si protectie sociala
amortizari
provizioane
cheltuieli cu impozite si taxe, care nu includ impozitul pe profit
rezultatul exploatarii

 cheltuieli financiare
Analiza valorii adaugate urmareste determinarea abaterilor valorii adaugate de la baza de
comparatie, estimarea contributiei diferitilor factori de influenta la formarea si modificarea
indicatorului si identificarea solutiilor de redresare a activitatii economice viitoare.

EXEMPLU:
Avem relatia a):
Qa = Qe C = Qe ( 1-

) = Q e * a

Qa Qa1 Qa0
S
T
Qe
Qa

gi
a
ai

T=

s*

T = fondul total de timp de munca; = timp mediu in ore lucrat de un salariat;

h

= productivitatea medie orara

gi = structura productiei
ai = valoarea adaugata medie la 1 leu productie pe tipuri de activitate
Influenta modificarii productiei exercitiului
1. Qe = (Qe1 Qe0) *
1.1 T = (T1 T0)*

a0

ho * a0

1.1.1

S = ( S1 -

1.1.2

= S1 * ( 1 - 0) *

1.2 h = T1(

h1 -

S0) *

h0 * a0

h0 * a0

h0) * a0

a =
2.

= Qe1 (

a1

2.1 gi = Q

a0

2.2 ai = Qe1(

Cheltuieli variabile la 1000 lei venituri de exploatare

CA1000ve =

Chve
* 1000
Ve

sau

CV1000ve =

gj * Cvej1000
100

gj = structura veniturilor
Cvej1000 = cheltuieli la 1000 lei venituri aferente unei structuri

CV1000CA =

CV
*1000
CA

CV 1000CA =

qc * cv *1000
qv * p

qv = productia fizica vanduta

cv = costul variabil unitar
p = pretul mediu unitar

gj
CV1000ve
Cvej1000

g
CV1000CA

p
c

1) gj =

gj1 * Cvej 0 - gj 0 * Cvej 0

2) Cvej1000 =

100

100

gj1 * Cvej1 - gj1 * Cvej 0

100

100

1) g =

qv1 * Cv 0 *1000 - qv0 * Cv0 *1000

qv1 * p 0
qv0 * p0

2) p =

qv1 * Cv0 *1000 - qv1 * Cv0 *1000

qv1 * p1
qv1 * p 0

3) c =

qv1 * Cv1 *1000 - qv1 * Cv 0 *1000

qv1 * p1
qv1 * p1

4) p =

qv1 * Cv0 *1000 - qv1 * Cv0 *1000

qv1 * p1
qv1 * p 0

Cheltuieli fixe la 1000 lei venituri din exploatare

Cf1000ve =

Cf
*1000
Ve

T
ve
Cf1000ve

Wh
CF

Wh = productivitatea medie orara

CF1000CA =

CF
*1000
CA

qv
CA
CF1000CA

CF1
CF
CF2
Cf 0
Cf 0
*1000 *1000
Ve1
Ve 0
Cf 0
Cf 0
1.1 T =
*1000 *1000
T 1 * Wh0
T 0 * Wh0

1. ve =

1.2 Wh =

2. Cf =

Cf 0
Cf 0
*1000 *1000
T 1 * Wh1
T 1 * Wh0
Cf 1
Cf 0
*1000 *1000
Ve1
Ve1

Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare

CA 1000Ve =

Am
*1000
Ve

A = Vma* C
Vma = valoarea medie de amortizare anuala
C = cota medie de amortizare
Vma = Vi + Vmi Vme
gi * Ci
C =
100
gi = structura mijloacelor fixe
C i = cota de amortizare pe fiecare categorie de mijloace fixe
Ve = T* W h
T = fondul total de timp in ore
T
Ve
W h

CA1000Ve

Vi

Vma

Vmi

Am

Vme
gi
C

ci

1. Ve =

Am0
Am0
*1000 *1000
Ve1
Ve 0

1.1. T =

Am0
Am0
*1000 *1000
T 1 * Wh0
T 0 * Wh0

1.2. W h =

2.

Am =

Am0
Am0
*1000 *1000
T 1 * Wh1
T 0 * Wh0

Am1
Am0
*1000 *1000
Ve1
Ve1

2.1. Vma =

Vma1 * C 0
Vma 0 * C 0
*1000 *1000
Ve1
Ve1

2.1.1.Vi =

(Vi1 Vmi 0 Vme0) * C 0

(Vi 0 Vmi0 Vme0) * C 0
*1000 *1000
Ve1
Ve1

2.1.2.Vmi =

(Vi1 Vmi1 Vme0) * C 0

(Vi1 Vmi 0 Vme0) * C 0
*1000 *1000
Ve1
Ve1

2.1.3.Vme =

2.2. C =

(Vi1 Vmi1 Vme1) * C 0

(Vi1 Vmi1 Vme0) * C 0
*1000 *1000
Ve1
Ve1

Vma1 * C1
Vma1 * C 0
*1000 *1000
Ve1
Ve1

2.2.1.gi = Vma1 *

gi1 * Ci 0
100
Ve1

*1000 - Vma1 *

gi0 * Ci0
100
Ve1

*1000

2.2.2.ci = Vma1 *

gi1 * Ci1
100
Ve1

*1000 - Vma1 *

gi1 * Ci 0
100
Ve1

*1000