Sunteți pe pagina 1din 44
ANUL MMXIV • NR. 20 VÂNĂTORUL VÂNĂTORUL ȘI ȘI PESCARUL PESCARUL ROMÂN ROMÂN AUGUST Guguștiuci

ANUL MMXIV • NR. 20

VÂNĂTORUL VÂNĂTORUL

ȘI ȘI

PESCARUL PESCARUL

ROMÂN ROMÂN

AUGUST

Guguștiuci la vreme de Gustar Combinată la clean 8 32 Porumbeii sălbatici Pescar în Istanbul
Guguștiuci
la vreme de Gustar
Combinată
la clean
8
32
Porumbeii
sălbatici
Pescar
în Istanbul
www.agvps.ro
10
38
Nr. 20 /AUGUST 2014 ANUL MMXIV • Serie nouă FONDATĂ ÎN ANUL 1919 REVISTA NAȚIONALĂ
Nr. 20 /AUGUST 2014 ANUL MMXIV • Serie nouă FONDATĂ ÎN ANUL 1919 REVISTA NAȚIONALĂ
Nr. 20 /AUGUST 2014 ANUL MMXIV • Serie nouă FONDATĂ ÎN ANUL 1919 REVISTA NAȚIONALĂ

Nr. 20 /AUGUST 2014 ANUL MMXIV • Serie nouă

FONDATĂ ÎN ANUL 1919 REVISTA NAȚIONALĂ DE VÂNĂTOARE ȘI PESCUIT SPORTIV

REDACȚIA Director general Dr. Ing. Neculai Șelaru Redactor-șef arh. Mugurel Ionescu Redactor corespondent prof. Bianca Ioriatti

Art Director Aurel Neagu Layout/Design CREA Difuzare Ing. Mariana Cristache

CONSILIUL ȘTIINȚIFIC Acad. Dr. Dan Munteanu Acad. Dr. Atilla Kelemen Dr. Ing. Nicolae Goicea Dr. Ing. Vladimir Talpeș

Redacția și administrația București - Calea Moșilor nr. 128, Sector 2, Cod 020882 Tel: 021-313.33.63 E-mail: revistavpr@yahoo.com www.agvps.ro

ISSN 1582 - 9650

Manuscrisele destinate tipăririi vor fi de preferință în format digital. Publicate sau nu, ele nu se înapoiază colaboratorilor. Articolele publicate nu angajează decât responsabilitatea autorilor lor și nu reflectă în mod necesar opinia radacției. Reproducerea oricărui material fără acordul redacției este interzisă.

material fără acordul redacției este interzisă. CUPRINS VÂNĂTOARE 3 Paradigmă 5 Cum se rezolvă problema

CUPRINS

VÂNĂTOARE

3

Paradigmă

5

Cum se rezolvă problema urșilor

care atacă?

6 OPINIE

Gândire de funcționar public

8 DE SEZON

Guguștiuci la vreme de Gustar

10 ETOLOGIE

Porumbeii sălbatici

12 NATURA

Pretext pentru o zi tihnită

14

Rațiunea reducerii numărului

de vânători

16

Avantajele unui glonț aerodinamic (II)

18 AGENDA

Ecologie. Exemplu de urmat.

20

Antrenament pentru sezonul

ce urmează

22

Lentilele dispozitivelor optice de ochire - tehnologia LotuTec ®

EDITORIAL

PE }EAVA PU{TII

LEGISLA}IE

MUNI}IE

DE SEZON

OPTIC~

23

Recomandare pentru copoiul alpin

24

Nelipsita companie

25

„Brânca ursului”

26 Noutăți de prin magazine

CHINOLOGIE

CHINOLOGIE

PLANTE T~M~DUITOARE

PESCUIT

28 OPINIE

A.N.P.A. se dă pe brazdă?

30

Nălucile noului val (IV)

32 PESCUIT LA R~PITOR

Combinată la clean

34 MUSC~RIT

Cu muște artificale

la roșioare și obleți

36

Două partide inedite de muscărit

38 MAPAMOND

Pescar în Istanbul 40 Noutăți de prin magazine 41 MICA PUBLICITATE Solunare - Rebus

SPINNING

PESCUIT LA MUSC~ ARTIFICIAL~

8 20
8
20
32 36
32
36

Membrii Consiliului A.G.V.P.S. din România și județele pe care le reprezintă

Președinte: Mugur Constantin Isărescu, Director General: Neculai Șelaru; Vicepreședinți:

Florin Iordache (Olt, Dolj); Atilla Kelemen (Bistrița, Harghita, Mureș), Teodor Bentu (Giurgiu, Asociații de pescari sportivi); Membri: Dorin Calciu (Alba, Arad, Hunedoara), ilip Georgescu (Argeș, Teleoman), Gabriel Surdu (Bacău, Iași, Vaslui), Teodor Giurgiu (Bihor, Satu-Mare), Horia Scubli (Cluj, Maramureș, Sălaj), Nicolae Goicea (Botoșani, Neamț, Suceava), Ion Antonescu (Vâlcea, Sibiu), Eusebiu Martiniuc (Galați, Vrancea), Ion Vasilescu (București), Florică Stan (Buzău, Dâmbovița, Prahova), Ilie Sârbu (Caraș Severin, Timiș), Valentin Jerca (Călărași, Constanța), Ștefan Stoica (Tulcea), Adrian Duță (Gorj, Mehedinți), Laurențiu Radu (Brăila, Ialomița), Gheorghe Iaciu (Ilfov).

EDITORIAL

august

Editorial

3

Problema urșilor care atacă

5

Etologie - Porumbeii sălbatici

10

Glonț aerodinamic

16

Ecologie. Exemplu de urmat.

18

Nelipsita companie

24

VÅN~TOARE

de urmat. 18 Nelipsita companie 24 VÅN~TOARE VÂNĂTOAREA ÎNCOTRO? Paradigmă IONEL POP „Sălașul

VÂNĂTOAREA ÎNCOTRO?

Paradigmă IONEL POP
Paradigmă
IONEL POP

„Sălașul nostru era în culmea mun- telui Bucin, lângă șoseaua care leagă Praidul de satul Joseni. În dreapta se ri- dică dintr-o adâncitură un piept de munte înalt și larg. Numele lui e Bor- zont. Pe atunci era tăietură nouă, ne- plantată, năpădită de ierbărie, de zmeurișuri. Ici-colo, câte o biată salcie de munte pitică. În stânga tăietura cobora într-o vale din care începea un molidiș bătrân. În acea pădure întinsă se ținea taurul de cerb, căruia mă sileam să-i ră- pesc podoaba coarnelor. Nu-l văzusem niciodată, totuși îl cu- noșteam. I-am găsit, ziua, în tăietură, urmele mari, cât ale unui juncan bun de învățat în jug, apoi șir de nopți i-am auzit boncăluitul. În zadar așteptam seara – el cu ciutele nu ieșea la lărgimea

tăieturii decât în noapte, – în zadar am încercat înainte de zori, vicleanul se re- trăgea în scutul pădurii încă pe întune- ric. M-am încăpățânat. „Pe acesta, numai pe acesta îl vreau!” Într-o după-masă, mi-am luat ia- răși locul unde așteptasem până atunci în zadar. Așteptam să se ivească taurul și să-l pot apropia la distanță de glonț. S-au lăsat umbrele serii când a pornit din taina pădurii glasul de orgă adâncă. Nu se termina bine în răbuf- neală scurtă versul voinicesc de dra- goste, și începea altul. Ca și în alte înserări, îi pândeam, după glas, calea și simțeam cum se apropie cu haremul lui de ciute de marginea tăieturii cu hrană. Se apropia ca de alte dăți, și – ca de alte dăți – n-avea să iasă decât

atunci când ochiul meu și luneta de pe carabină vor fi fără putere „Oare văd bine?” În marginea pădu- rii – mișcare. Iese o ciută, iese a doua. Au spionat lărgimea cu boturile ridicate, cu urechile pâlnii înalte. Nu-i nici o primej- die. Iarba dulce din tăietură de data aceasta parcă ademenește mai mult, – se ivește și a treia și a patra ciută, și, de- odată izbucnește din taina pădurii deja acoperită de noapte, arătarea. Mare, în- desat în trup negru – taurul. Ținut mân- dru de grumazul încomat, capul mișcă încet pădurea de coarne, în dreapta, în stânga. Și ce coarne! Lungi, groase, în- rămurite în mulțime de raze, poleite alb la vârfuri. Sus, cupele coroanelor. Am rămas copleșit de măreția pe care o ve- deam.

AUGUST 2014

|

3

Paradigmă

Paradigmă Și-a ridicat botul, coarnele coborâte aproape se culcau pe șale, și deodată cu sulul de

Și-a ridicat botul, coarnele coborâte aproape se culcau pe șale, și deodată cu sulul de suflare fierbinte a năvălit din pâlnia gurii mugetul. Părea nehotărât dacă să vină pe urma ciutelor, care au înaintat binișor aplecându-și boturile lungi în iarbă, sau să mai aștepte noaptea. Un pas. Încă

unul, scurți și socotiți. Apoi a biruit pu- terea instinctului și din două sărituri a fost în mijlocul pâlcului. Înaintând, a ajuns atât de aproape de mine, încât mi- nunata mea carabină putea cu ușurință birui distanța. Mi-am dat răgaz, ca să mă mai încânt și de data aceasta de va- lurile frământate ale puterii dragostei dătătoare de vieți noi. Însă noaptea cer- nea cenușă tot mai deasă – dacă mai în- târziam mult pierdeam acest prilej, pe care mi l-a dăruit atât de neașteptat buna noastră zeiță-patroană, Diana. Trupurile erau siluete de umbre scrise pe umbrele serii. Totuși, prin binoclu, prin luneta armei, se desprindea bine ceea ce căutam: spata taurului. Iată, s-a întors și a rămas stană, ascultând mugetul unui rival. Siguranța armei a fost luată, acceleratorul a fost pus pe fin, carabina, rezemată pe bușteanul rămas de la ex- ploatare, la umăr, strânsă, ca în men- ghină. Ochiul se potrivește la lunetă

crucea de fir de păian-

jen din lunetă se ridică încet în susul pi- ciorului din față, până la spată, apoi se mișcă de o palmă înspre înapoi, acolo, unde e ascunsă, în inimă, viața. Degetul

peng! Glasul de

moarte al carabinei lovește scurt și ascu- țit zidul de tăcere. „Dar ce a fost asta?” Cu arma cobo- râtă de la ochi îndată văd prin șperla în- serării scena și rămân nedumerit. Ciutele au sărit speriate și din câteva hopuri au

fost în pădure

Așteptam ca taurul să

facă obișnuitele sărituri ale morții atunci când este lovit în inimă: săritură înaltă pe picioarele dinapoi, un salt sau două dezordonate, apoi prăbușirea. A rămas nemișcat, cu capul sus – o clipă, două, câteva – apoi, încet, a plecat pe urma ciutelor. „Ce a fost aceasta?” își va fi zis și el în mintea lui de cerb. Oare trăsnet, oare copac care se frânge troznind?” Încet, în pași, a plecat pe urma ciutelor și s-a mistuit în întunericul pădurii. Amărăciune, revoltă chiar împotriva întâmplării de neînțeles. Șir de dimineți rupte din noapte, șir de înserări coborâte în noapte, toate străjuite în zadar. Iar când se întâmplă minunea, – eu trag alăturea! Acolo, nemișcat, m-a prins în- tunericul, în mine numai venin și fiere. Parcă nu-mi venea să urc la cabană, să dau cu ochii de paznicul Ion Ducu, să po-

caută

găsește

atinge ușor trăgaciul

Ion Ducu, să po- caută găsește atinge ușor trăgaciul vestesc și să mă rușinez. Deodată am

vestesc și să mă rușinez. Deodată am tresărit, ca trezit din to-

ropeală: Muget de cerb! De aici, din apropiere. Din pădurea de dincolo de vale. Plin, sonor, unduind în valuri de dor și de patimă. Nu se poate să nu re-

dintr-o sută

i-aș recunoaște buciumul, pândit și auzit ore și ore, în șir de zile. „Am tras alături! Nu l-am rănit! Tră- iește, trăiește!” M-a încălzit un val de bu- curie nespusă, care a înlocuit într-o

clipită pasiunea și veninul vânătorului. Dacă glonțul meu ajungea acolo unde nu am nimerit, acum în marginea pădurii zăcea un hoit, din care eu, păcătosul, voi fi alungat ceea ce e mai de preț, ceea ce e mai minunat din tot ceea ce e pe pă- mânt, ceva ce nu se poale înlocui: viața. Iată-l! Porunca mare a făcut să uite spaima de o clipă, viața clocotește în el fierbinte, pornește alte vieți, din neam în neam. Mi se părea că din omorâtor am devenit dătător de viață. Mi se părea, în

cunosc. E cerbul

„meu”,

Pereții holului scărilor interne ale casei mele pe care o aveam la Cluj, pe atunci în strada Avram Iancu 23, erau împodobiți cu mulțime de trofee de vânătoare. Coarne de cerb, cornițe de căprior și de capre negre, cranii de urși, colți de mistreți, cocoș de munte împăiat. Între trofee, în loc de cinste, atârnată de cui cu o panglică de mătase, era o bucată de vrej de zmeur. Era semnul culorii celei mai frumoase din caleidoscopul aventurilor mele vânătorești.”

din caleidoscopul aventurilor mele vânătorești.” Foto: MUGUREL IONESCU înșelăciunea gândului și a
din caleidoscopul aventurilor mele vânătorești.” Foto: MUGUREL IONESCU înșelăciunea gândului și a

Foto: MUGUREL IONESCU

înșelăciunea gândului și a conștiinței, că s-a revărsat asupra mea bucuria și căl- dura unei fapte de mare bunătate. Am rămas acolo până târziu, în noapte, ascultând cântecul de orgă al cerbului „meu”, într-o stare de mul- țumire care, la cabană, m-a luluit în somn dulce, ca de copil în leagăn. Dimi- neața nu am putut rezista: să mai văd locul întâmplării, să măsor în pași dis- tanța, să caut urme și semne. Pășind de-a lungul traiectoriei glon-

țului de aseară, pe la mijlocul distanței, deodată m-am oprit. M-am mirat, am zâmbit: precis în linia de tragere, un vrej de zmeură gros cât un creion, retezat, cu ruptura proaspătă. În amurgul închis de aseară nu l-am observat proiectat pe sur- negriul cerbului. Glonțul meu l-a tăiat și și-a continuat drumul nebunește, alătu-

rea. Norocul cerbului

holului scărilor interne ale

casei mele pe care o aveam la Cluj, pe atunci în strada Avram Iancu 23, erau împodobiți cu mulțime de trofee de vâ- nătoare. Coarne de cerb, cornițe de că- prior și de capre negre, cranii de urși, colți de mistreți, cocoș de munte împăiat. Între trofee, în loc de cinste, atârnată de cui cu o panglică de mătase, era o bucată de vrej de zmeur. Era semnul culorii celei mai frumoase din caleidoscopul aventu- rilor mele vânătorești. Viața cerbilor nu atinge șirul de ani câți s-au scurs de la acea întâmplare fără sânge, din Borzontul Josenilor. Taurul de cerb, scăpat de moartea glonțului meu, de mult se va fi stins din viață. To- tuși, și azi mi se pare că ar trăi, puternic, mândru, maiestuos. Înserarea poleiește cu aur ceasurile de reverie, în care se strecoară și imagi- nea unei case din Cluj, cu un hol plin de trofee, între care, cel mai drag, gătejul uscat al unui vrej de zmeur ”

norocul meu!

Pereții

care, cel mai drag, gătejul uscat al unui vrej de zmeur ” norocul meu! Pereții 4
care, cel mai drag, gătejul uscat al unui vrej de zmeur ” norocul meu! Pereții 4
care, cel mai drag, gătejul uscat al unui vrej de zmeur ” norocul meu! Pereții 4

Pe țeava puștii

OPINIE

Cum se rezolvă problema urșilor care atacă?

ELIADE BĂLAN

Are România prea mulți urși? A devenit acest animal sălbatic o belea pentru unii dintre noi? Există oare cu adevărat un „conflict” real între om și această specie? Cumva, împușcarea exemplarelor care atacă oamenii ajunge să fie, oare, instrumentul potrivit, menit să răspundă așteptării și nemulțumii victimelor?

R ăspunsurile par a fi simple, dar nu simpliste. Unii răuvoitori, străini de principiile și de etica

cesară în pădure și să-i înlaturi concu- rența la hrană din partea animalelor domestice. Altfel ieșirea din habitatul

vânătorească, nu se acomodează cu prevederea că urșii sunt o specie prote- jată de lege, în Europa fiind regiuni unde vânarea acestui animal sălbatic este strict interzisă. Vânarea ursului în

tabile, o crasă necunoaștere a fenome-

lui este inevitabilă. Sunt regretabile ast- fel de accidente. Totodată, este trist că urșii au ajuns să atace oamenii, să pro- voace pagube, iar vânătorii sunt che- mați în grabă să apese pe trăgaci pentru

România este permisă doar dacă se

ca

exemplarele considerate problemă să

constată că unele exemplare au devenit

fie „extrase” din rândul populației lo-

periculoase sau păgubitoare, în condi- țiile în care specia s-a înmulțit prea tare. Statisticile arată că în țara noastră tră-

cale de urși, o rezolvare empirică și de- osebit de păguboasă. Ori, vânătorii știu bine că nu aceasta este calea prin care

iesc, conform unor estimări recente, aproximativ 6.500 de urși, adică 60 la sută din populația totală a urșilor din Europa. Cu asemenea efective, conse-

poate proba că ursul poate fi înfrânt. Gestul de a slobozi glonțul pe țeava armei când animalul a coborât în jurul ghenelor de gunoi este opus deontolo-

se

cințele potențiale sunt destul de clare, lucru ce nu poate fi negat de nimeni. După opinia unora, contra-productivă pe toate planurile, vânătoarea ar ră- mâne singura soluție pentru înlăturarea așa-zisului pericol generat de populația

giei actului vânătoresc, fiind considerat un factor nociv, cu influențe negative asupra fondului cinegetic. Un vânător de calitate nu poate răspunde îndem- nului de a ucide la comandă, în serie, chiar dacă victimele agresiunii reclamă

numeroasă de urși. O astfel de cruciadă

o

intervenție în forță. Amintiți-vă de

îndreptată asupra acestei specii prote- jate ar avea însă consecințe dezas- truase, dacă vânătoarea ar fi organizată haotic. Nu există logică, nu există sim- boluri legitime, nu există cuviință și urme de maturitate care să justifice un

episodul de la Brașov, soldat cu doi morți și alți câțiva răniți grav, toți vic- time ale unui urs „drogat”, nicidecum turbat, un caz despre care s-a vorbit pe larg. Evident, fiara a fost împușcată de către un deționător de armă, altă cale

demers cu caracter răzbunător. Există doar momente de rătăcire, ieșiri regre-

nului în sine, prezent în comportamentul unor personaje lovite

nu s-a găsit, ținând cont de gravitatea situației, animalul fiind apoi diagnosti- cat în laborator că „ar fi avut rabie”! Asemănător s-a întâmplat și într-o localitate din Dâmbovița, unde două

de

isterie, emoție, durere sau, de ce nu,

persoane au pierit în ghearele unui urs.

de

ambiții. Este adevărat, avem mulți

Nu descriu acum ce a urmat, respectiv

oameni uciși și peste o sută de răniți în ultimii douăzeci și ceva de ani, lucru anormal și regretabil, însă ursul carpa- tin este periculos doar dacă este sur- prins la hrană sau dacă este agresat insistent, situație întâlnită frecvent. Ca- zurile din județul Dâmbovița, respectiv

acțiunea „militară” cu elicopter și lune- tiști inițiată de autorități pentru prinde- rea animalului ucigaș, ci faptul că una dintre victime era-atenție!, braconier de „profesie”. Animalul a stat în capcană două zile, ca în final să aibă parte de lo- vituri cu bâte și cuțite. Odată scăpat din

de

la Moroieni, Dealu Frumos și Buciu-

strânsoare, riposta ursului a fost necru-

meni, au aratat, în primul rând, lipsurile din programul de ocrotire a acestei spe-

țătoare. Inevitabil, gândul mă duce însă la

cii

din partea autorităților. Dacă vrei să

un lucru necurat, dezonorant ca mod

ții

animalul sălbatic cât mai departe de

de manifestare, de care unii, nu puțin

oameni, trebuie să îi asiguri liniștea ne-

la

număr, se agață cu disperare în spe-

ranța obținerii unei reușite în plan per- sonal. Am în vedere faptul că sunt per- soane care insinuează amestecul vânătorilor în cazurile conflictuale de genul celor trecute în revistă anterior. Ei bine, realitatea anulează sever ase- menea catalogări iraționale, cum că vâ- nătorii ar crea dinadins motive pentru uciderea legală a unui număr mai mare de urși protejați de lege, având ca ar- gument „cota de recoltă”, prea mică în raport cu efectivele de urși din pădurile țării. Evident că undeva, cineva bate câmpii, adică a luat-o razna cu insi- nuări fabricate pentru a murdări imagi- nea masei de vânători. Dacă așa numita cota de recoltare anuală, în jur de 350 de exemplare, nu răspunde ce- rințelor, având în vedere surplusul de circa 300 de urși, se poate discuta. Se știe însă că împușcarea unui animal protejat se face numai prin derogare, acordată doar în cazuri extreme, atunci când animalul respectiv face victime sau produce pagube în cascadă. „Dero- gările se acorda cu condiția să nu existe

o alternativa acceptabilă, iar masurile

derogatorii să nu fie în detrimentul menținerii populațiilor speciilor respec- tive într-o stare de conservare în arealul lor natural”. Prin urmare, scenariul pri- vind amestecul vânătorilor în acciden- tele cu urși este o utopie, având în vedere cadrul oficial de discuții cu au- toritățile statului purtate de conduce- rea AGVPS pentru promovarea unor amendamente la actuala lege, care să dea dreptul la eliminarea operativă a animalelor periculoase pentru popula- ție, fără excese sau interpretări ocazio-

nale. Ce trebuie reținut este existența unui interes major al tagmei vânăto- rești de a proteja de urși oamenii și ani- malele din gospodării, deopotrivă cu păstrarea unui echilibru agro-silvo- ci- negetic în conformitate cu actele nor- mative și ordinele emise de instituțiile statului. Acest interes major se impune

vină și din partea autorităților locale

și

centrale, care trebuie să respecte pro-

gramul de ocrotire a urșilor bruni, evi-

tându-se tranzitarea animalelor dintr-un fond cinegetic în altul ori dintr-un loc în altul, în căutarea liniștei

și a hranei. De aici trebuie plecat când

se vorbește de împușcarea urșilor gu- noieri.

liniștei și a hranei. De aici trebuie plecat când se vorbește de împușcarea urșilor gu- noieri.
liniștei și a hranei. De aici trebuie plecat când se vorbește de împușcarea urșilor gu- noieri.
liniștei și a hranei. De aici trebuie plecat când se vorbește de împușcarea urșilor gu- noieri.

AUGUST 2014

|

5

OPINIE

Gândire de funcționar public N. ȘELARU
Gândire de
funcționar public
N. ȘELARU

Nu ne referim la concepția oricărui funcționar public. Nu a celor buni, răi sau foarte răi, ci a celor ce urmează, responsabili de dezastrul pădurilor din România, de decăderea cinegeticii în țara noastră și de dezordinea instaurată în domeniul preocupărilor noastre comune.

mentări subsecvente, mult mai stu- foase, mai ambigue și mai puțin inteli-

gibile decât legile, pentru a crea drepturi în plus propriilor controlori și

a știrbi drepturile legale ale celor con-

F iindcă ei au conceput inițial și încearcă schilodirea, ori de câte ori au ocazia, a reglementărilor

în vigoare, în primul rând în interesul lor sectar. Punând interesul personal în- aintea celui general și creând premedi- tat premisele surprinderii vânătorilor pe picior greșit, oricând vor mușchi lor de funcționari publici controlori. Așa încât orice vânător, cunoscător al legii și al reglementărilor subsidiare, oricât de corect s-ar considera, să se simtă timorat imediat ce pune mâna pe pușcă pentru a merge la vânătoare. Fiind conștient că, din acel moment, pericolul planează permanent asupra lui, fiind pasibil de sancționare pentru te miri ce. Din cauza reglementărilor la care ne-am referit, exagerat de volumi- noase, ambigue și puțin inteligibile, ge-

nerate de prevederi, voit sau nevoit greoi exprimate în scris. Pentru că la noi, în România, regle- mentările sunt concepute și avizate, în mod discreționar, de cei ce le aplică. Se subînțelege că, în primul rând, în inte- resul acestora. Așa că ei le concep sau le modifică ori le completează după bunul plac, iar cei de deasupra lor le aprobă, cu sau fără modificări. Intervențiile noastre democratice, de bun simț, întreprinse

trolați, în avantajul celor dintâi. Și, în final, al favorizării corupției și haosului, ambele productive pentru funcționarii publici controlori. Din cauza acestei concepții neferi- cite de funcționar public controlor, re- glementările noastre sunt de-a dreptul „milițienești”. Adică sunt gândite, din motivații ascunse, împotriva cetățenilor supuși sancțiunilor pentru fapte și ipos- taze ce nu aduc atingere intereselor so- cietății și bunelor moravuri. Doar așa, ca să facă cetățeanul culpabil din start

direct sau indirect din stadiul de con-

și

la discreția celor ce sunt îndrituiți să

cept până la momentul adoptării, mai

le

verifice faptele și comportamentele.

îndreaptă câte ceva din prevederile, uneori șocante, concepute inițial. Dar nu pe toate și nu în totalitate. Fiincă ei au puterea de a elabora, de regulă prin adaos nepermis la lege și chiar în contradicție cu legea, regle-

De aici și favorizarea corupției de care aminteam și a haosului, ce tind să se generalizeze la toate nivelurile. Să ne reamintim exemplificativ doar reglementările referitoare la re- contractarea gestiunii fondurilor cine-

getice, la modelul cadru al contractului de gestionare, la ordinul privind pro- movarea noilor vânători, la cel privind eliberarea autorizațiilor de vânătoare etc. Și să analizăm în continuare, în mod cât se poate de obiectiv, propune- rile de amendare a Legii vânători și a protecției fondului cinegetic, concepute de câțiva funcționari publici ai Depar- tamentului pentru Ape, Păduri și Pisci- cultură. Ele au la bază susținerile secretosului „grup de lucru” de la Moe- ciu – Brașov, convocat în data de 14.09.2013, compus din ingineri silvici cu studii de lungă durată, conduși de un șef de serviciu cinegetic și de un consilier ministerial, primul responsabil de „corectitudinea” recontractării ge- stiunii fondurilor cinegetice la propu- nerea asociațiilor de proprietari de terenuri și parțial de promovarea „cin- stită” a noilor membri vânători, iar ce-

lălalt nominalizat temporar în sprijinul de specialitate al fostei ministru delegat pentru ape, păduri, piscicultură și, im- plicit, vânătoare. Cei doi, împreună cu mai mulți to- varăși de-ai lor, s-au gândit să modifice legea actuală în sensul de:

• a încasa integral de la gestionari,

prin ITRSV-uri, tariful de gestionare a fondurilor de vânătoare și a-l distribui

tot ei, dar numai parțial, celor ce-l soli- cită în condițiile legii, diferența urmând

a rămâne la dispoziția statului;

• a examina ei singuri candidații

pentru obținerea permisului de vână-

toare și a le elibera tot ei permisele de vânătoare, ambele contra cost, din ar- hicunoscutele interese financiare ale examinatorilor, fără a ține în vreun fel seama de punctul de vedere al condu- cerilor asociațiilor de vânători, ce ur- mează să-i primească și să-i înscrie obligatoriu ca membri;

• a aviza ei paznicii de vânătoare ai

gestionarilor fondurilor cinegetice, în

avantajul celor cu astfel de atribuții și pentru a-i face dependenți de ei;

• a scoate integral din fondurile ci-

negetice, pe lângă ariile naturale pro- tejate în care vânătoarea este interzisă, parcurile naționale și Rezervația Bios- ferei Delta Dunării, urmând ca mana- gementul faunei cinegetice de aici, care include vânătoarea, să fie făcut doar de

administratorii sau custozii acestor arii; cu alte cuvinte, administratorii și cus- tozii ariilor naturale respective să se ocupe, în mod dualist și antagonic, atât de stabilirea regulilor de protecție a faunei cinegetice, cât și de practicarea vânătorii; bineînțeles că în interesul lor

și al celor din spatele lor, dar categoric

în dauna protecției faunei cinegetice din astfel de arii;

• a face „cadou” R.N.P Romsilva

cele mai bune actuale fonduri cinege- tice de cerb comun, cerb lopătar, capră neagră și urs, după declararea acestora ca „rezervații de genefond cinegetic”, un termen reinventat în locul celui de „arie specială de conservare a spe- ciei”, cu care operează O.N.G. nr. 57/2007; aceasta în scopul recompen-

sării și reîndestulării acestei regii cu ca- pital integral de stat, pentru înțelegerea politică de care a dat dovadă cedând, cu adresă și în mod absolut dezavan- tajos, foarte multe foste fonduri de vâ- nătoare, foste regale și prezidențiale, clientelei celor ce au dispus astfel; toate în condiții de anulare a contractelor de gestionare aflate în derulare și de pre- luare a acestor fonduri fără nici un fel de despăgubire a actualilor gestionari, inclusiv în cazul celor ce au investit în aceste fonduri peste 50 de ani (cazul AJVPS Hunedoara);

• a renunța la numărul minim și

maxim de vânători într-o asociație vâ- nătorească, indiferent de suprafața fon- durilor cinegetice preluate în gestionare de aceasta, precum și la calitatea vână- torilor de membri ai unor asociații ges-

tionare de fonduri cinegetice, așa încât

numărul acestor vânători, în România,

să poate crește la infinit, în avantajul examinatorilor și în detrimetrul conser- vării faunei cinegetice;

• a renunța la obligativitatea atri-

buirii într-un termen rezonabil a gestiu- nii fondurilor cinegetice, așa încât fondurile pe care nu le dorește nimeni să poată rămâne pe cheltuiala și în res- ponsabilitatea vechilor gestionari cât „vor dori mușchii” administratorilor;

• a crește riscul achitării despăgu-

birilor pentru pagubele produse de fauna cinegetică, exclusiv de către ges- tionari, chiar în situația în care admi-

nistratorul, după ce stabilește efective optime prea mari, nu aprobă cote de recoltă suplimentare și tergiversează aprobarea extragerii operative a exem- plarelor ce produc prejudicii; • a sancționa vânătorii, de către controlori, pentru obligații ale acestora necuprinse în lege, ca de exemplu, pen- tru neprezentarea actelor la control oriunde, oricând și oricum doresc con- trolorii, pentru „o virgulă” greșită cu ocazia completării autorizației etc. În loc să gândească și să susțină astfel de modificări „milițienești” și personal interesate ale legii, membrii secretosului grup de la Moeciu – Bra- șov și tovarășii lor din minister și din ITRSV-uri ar fi trebuit să se preocupe și chiar să fie făcuți răspunzători de neîndeplinirea obligațiilor ce decurg din lege în sarcina lor, restante de prea mult timp, unele chiar din 1996. De exemplu, pentru lipsa totală de in-

teres în privința organizării pazei fau- nei cinegetice și combaterii braconajului, obligație imperativă sta- bilită prin lege în sarcina lor. Și pen- tru nearondarea, în termen de 2 ani (până în 2008), a fondurilor cinege- tice, pentru lipsa de interes în promo- varea experților tehnici judiciari în vânătoare, pentru neținerea la zi a evidenței vânătorilor, pentru nepubli- carea efectivelor și recoltelor anuale

la toate speciile de vânat, pentru cal- culul incorect al tarifelor de gestio- nare etc. Fiindcă sunt retribuiți din banii so- cietății, în primul rând pentru îndepli- nirea obligațiilor ce decurg din lege în sarcina lor, nicidecum pentru inac-

țiune, venituri sau avantaje necuvenite și jocuri la limita legii, întreprinse în in- teresul lor personal și a celor din spa- tele și de deasupra lor.

la limita legii, întreprinse în in- teresul lor personal și a celor din spa- tele și
la limita legii, întreprinse în in- teresul lor personal și a celor din spa- tele și
la limita legii, întreprinse în in- teresul lor personal și a celor din spa- tele și
la limita legii, întreprinse în in- teresul lor personal și a celor din spa- tele și

AUGUST 2014

|

7

DE SEZON

Guguștiuci la vreme de Gustar

MAC

Mijlocul lui Gustar va aduce și mult așteptata deschidere a sezonului la guguștiuci. Condițiile din acest an, cu lanuri bogate de floarea soarelui, crescută adesea peste talia obișnuită, ne va pune din nou la încercare îndemânarea tirului dar și cunoștințele ce ne vor permite aplicarea în practică a artei camuflajului în materie de vânătoare.

G uguștiucul este recunoscut pentru deosebita sa capacitate de adaptare. Acest fapt i-a

permis să trăiască în cele mai diverse condiții de mediu și să valorifice foarte eficient atât zonele marilor aglomerații urbane cât și pe cele ale satelor cu gos- podării și ferme din vecinătatea cultu- rilor agricole.

Obiceiuri cunoscute

Lanurile coapte de floarea soarelui sunt locuri spre care guguștiucii fac zil- nic pasaj, locuri unde putem amenaja standurile de așteptare, dimineața de- vreme și după amiaza, până la lăsarea serii. Guguștiucii își păstrează, de re- gulă, traseele de deplasare, respec- tându-și cu relativă riguroziate obiceiurile de peste zi. Lucrările agri- cole intense din vecinătatea locurilor frecventate, precum și fenomene me-

teorologice extreme, pot însă afecta ac- tivitatea obișnuită a acestora.

Pregătiri de sezon

Înaintea deschiderii la vânătoare, câteva ieșiri pentru observarea tere- nului și pentru a cunoaște locurile de trecere ale guguștiucilor, dimineața, spre locurile de hrănire, iar seara spre cele de înnoptat, pot fi de un real folos și ajutor. Guguștiucii frecven- tează lanurile de floarea soarelui coapte de la marginea localităților, adesea situate de-a lungul drumurilor de acces, preferând zonele mai liniș- tite și cu mai puțin trafic. Șansele de a-i găsi sporesc considerabil dacă, eventual, în zonă se află ferme cu si- lozuri, locuri unde pot găsi apă și eventual un mozaic de culturi, cu par- cele unde o parte din cereale a fost deja recoltată. Dacă nu sunt deranjați

peste măsură, își vor păstra traseele de pasaj vreme suficient de îndelun- gată pentru a-i găsi atunci când reve- nim pe teren pentru vânătoare.

Camuflajul face diferența

Odată ce am găsit locurile, va tre- bui să ne îngrijim de alegerea standu- rilor de pândă. Guguștiucii sunt recunoscuți pentru vederea deosebit de ageră și pentru faptul că pot dis- tinge de la distanță nu numai mișca- rea, dar și modificările terenului în perimetrul pe care îl frecventează. Mersul vremii din această vară a favo- rizat creșterea florii soarelui, plantele atingând în multe locuri înălțimi apre- ciabile. Faptul ne va ușura relativ munca pentru a ne camufla cât mai bine posibil. Pornind de la îmbrăcă- mintea folosită și până la acoperirea feței și a mâinilor, totul trebuie să fie în armonie cu nuanțele ambientului în care ne aflăm. În locurile în care plan- tele de floarea soarelui sunt mai puțin înalte, camuflajul, putem spune, trece practic pe primul loc, putând oferi un ajutor semnificativ în acest caz. Într-o altă configurație de teren, standul de

pândă poate fi ales folosind vegetația naturală existentă, liziere sau arbori și tufișuri din apropierea lanurilor, ex- ploatând, pe cât mai mult posibil, con- figurația locului. Nimic nu trebuie să iasă în evidență, iar dacă purtăm oche- lari de vedere sau de soare va trebui să fim atenți la reflexiile lentilelor, pentru a nu ne trăda prezența în teren.

Clipele mult așteptate

În privința muniției, de regulă se folosesc alice de 2 – 2,5 din plumb sau non-toxice, din oțel sau combinații ale acestuia, cele din urmă fiind mai ra- pide și permițând reducerea corecției de tragere. Avantajele oferite de rapi- ditatea alicelor de oțel se pot pierde însă foarte ușor dacă nu ne rezervăm timpul necesar pentru a ne obișnui cu acest gen de muniție. Câteva antrena- mente în poligon înainte de a ieși în teren vor fi cu siguranță de ajutor. Pentru tirul la guguștiuci vom alege șocuri în funcție de distanțele la care tragem și de condițiile concrete din teren. În cazul armelor cu două țevi, putem opta pentru un șoc mai deschis, cilindru sau cilindru îmbună- tățit și unul mediu, modificat, pentru distanțe mai mari. În cazul armelor semi-automate va trebui să optăm pen- tru un singur șoc, de regulă cilindru îmbunătățit sau modificat, în funcție de antrenamentul și îndemânarea per-

în funcție de antrenamentul și îndemânarea per- sonală și de distanța la care ne propu- nem
în funcție de antrenamentul și îndemânarea per- sonală și de distanța la care ne propu- nem
în funcție de antrenamentul și îndemânarea per- sonală și de distanța la care ne propu- nem

sonală și de distanța la care ne propu- nem să tragem. Oricum nu este reco- mandat să ne întindem peste 25-35 de metri pentru a evita rănirea și pierdera păsărilor, Atenție și la muniția folosită. Este recomandat să echilibrăm pute- rea-gramajul cartușelor cu șocul folosit și cu distanța la care tragem. Odată ce ne-am făcut „temele” și

am venit în teren cu „lecția învățată”, nu ne rămâne decât să ne instalăm confortabili și cu suficientă răbdare în standul de pândă. Efortul ne va fi răs- plătit și vom petrece cu siguranță cli- pele mult așteptate, fie la orele dimineților, devreme, fie ale după- amiezelor târzii, așteptând ivirea gu- guștiucilor la vreme de Gustar…!

așteptând ivirea gu- guștiucilor la vreme de Gustar…! PIEPȚI DE PORUMBEL LA CUPTOR CU BACON ȘI
așteptând ivirea gu- guștiucilor la vreme de Gustar…! PIEPȚI DE PORUMBEL LA CUPTOR CU BACON ȘI
așteptând ivirea gu- guștiucilor la vreme de Gustar…! PIEPȚI DE PORUMBEL LA CUPTOR CU BACON ȘI

PIEPȚI DE PORUMBEL LA CUPTOR CU BACON ȘI CHILI

Gastronomie vânătorească

NANA NINA

CU BACON ȘI CHILI Gastronomie vânătorească NANA NINA Adevărate delicatese culinare, porumbeii sălbatici pot

Adevărate delicatese culinare, porumbeii sălbatici pot constitui oricând atracția unei mese ce nu va fi uitată curând de invitați. Piepții acestora pot fi gătiți pe grătar, rulați în bacon cu felii de ardei Jalapeno.

Ingrediente necesare pentru patru porții: 8 piepți dezo- sați, 3-4 ardei iuți chili, un pahar de vin roșu, o lingură de sos de soia, 3 linguri de ulei de măsline, 8 frunze de dafin, sare, piper. Preparare: Amestecați într-o crăticioară vinul, uleiul și sosul de soia, adăugați frunzele de dafin, sare și piper după gust. Puneți piepții curățați la marinat timp de 24 de ore, în frigider. După ce au stat la marinat, scoateți piepții și lă- sați-i 30 de minute pentru a reveni la temperatura camerei, timp în care dați sosul marinat la foc mic până scade la ju- mătate. Tăiați ardeii iuți în felii. Rulați fiecare piept în bacon cu câte o felie de ardei și fixați ruloul cu o scobitoare. Preîn- călziți cuptorul și puneți piepții în interior, pe grătar, deasu- pra unui vas ce va colecta sosul. Puteți unge carnea cu sosul marinat. Rotiți rulourile pe fiecare parte, căte 1-2 minute sau până se rumenesc uniform și bacon-ul devine crocant. Servire: Așezaîi rulourile pe farfurii preîncălzite, cu sau fără garnitură de legume și cu sos marinat alături. Un pahar de vin roșu, Pinot Noir, Shiraz, va adăuga un plus de savoare bucatelor. Poftă bună!

Un pahar de vin roșu, Pinot Noir, Shiraz, va adăuga un plus de savoare bucatelor. Poftă
Un pahar de vin roșu, Pinot Noir, Shiraz, va adăuga un plus de savoare bucatelor. Poftă
Un pahar de vin roșu, Pinot Noir, Shiraz, va adăuga un plus de savoare bucatelor. Poftă

AUGUST 2014

|

9

ETOLOGIE

Din „Păsările vânătorului”

Porumbeii sălbatici

Dr. ing. MITICĂ GEORGESCU, Dr. GEORGE C. GEORGESCU

În general, porumbeii sălbatici întâlniți la noi sunt păsări de pasaj, care sosesc începând cu luna februarie, uneori și în martie, poposesc o vreme și apoi își continuă drumul spre nordul continenului, iar toamna revin în zborul către sud. Însă ambele specii devin și sedentare, cuibărind la noi, iar uneori petrec aici și iernile mai puțin aspre. Sunt păsări monogame, trăind în cuplu, model de fidelitate conjugală.

monogame, trăind în cuplu, model de fidelitate conjugală. 10 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN Î n

10 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Î n intervalul aprilie - iunie, după desfășurarea unei parade nup- țiale caracteristice - prin acel cu-

noscut „gungurit”, dansul masculului și o acuplare rapidă urmată de un scurt zbor, femela depune două ouă într-un cuib amenajat sumar în arbori. Clocitul durează cca. 18 zile, cu par- ticiparea alternativă a ambelor sexe. La ecloziune, puii sunt golași și lipsiți de vedere, dar, fiind hrăniți consis- tent, se dezvoltă repede, pentru ca după circa o lună să poată zbura. Ca- racteristic pentru porumbei, ca specii granivore, este depozitarea temporară a hranei (grăunțele) într-un „buzună- raș” al esofagului, care este căptușit cu celule epiteliale ce produc așa nu- mitul „lapte de porumbel”. În compo- ziția acestui „lapte” intră 60% proteine și 40% lipide, deci lipsesc glucidele. Este extrem de hrănitor și după câteva zile de la ecloziune, fiind hrăniți prin regurgitare (de către ambii părinți), exclusiv cu această substanță, puii își dublează greutatea. Urmează apoi și hrănirea cu semințe parțial digerate, deasemeni prin re- gurgitare. „Înțărcarea” de la aceast

mod de hrănire durează, de obicei, circa 18 - 20 zile. Puii ating maturita- tea

mod de hrănire durează, de obicei, circa 18 - 20 zile. Puii ating maturita- tea sexuală în cel de-al doilea an. În timpul clocitului și creșterii puilor, masculul manifestă instinctul de teri- torialism împotriva congenerilor. Am- bele specii au un pronunțat caracter gregar, asociindu-se în stoluri diferite ca mărime, în zborurile de hrănire și adăpare (pe care le fac cu regulari- tate). Pentru vânătoarea la porumbei (sezon legal între 15.08. și 28.02.) se folosesc cartușe cu alice de 2,5 - 3 mm și pânda lângă locurile de adăpare și hrănire, cu sau fără atrape, dar un bun camuflaj este necesar.

Porumbel gulerat (Columba palumbus, L.)

este necesar. Porumbel gulerat ( Columba palumbus, L. ) Fiind întâlnit în toate zonele din țară,

Fiind întâlnit în toate zonele din țară, de la câmpie până la munte, a căpătat numeroase denumiri locale, din care vom cita câteva, de exemplu:

golumb de pădure (Moldova Nouă), hulub sălbatic (Tg. Neamț), porong (Luduș), porumb de brădet (Alba), porumb de câmpie și porumb de munte (Ibănești), porumb lupesc (Olănești), porumbel popesc (Olt, Găești, Vrancea), porumbel de

porumbel popesc (Olt, Găești, Vrancea), porumbel de munte (Muereasca - Vâlcea), po- rumbel albastru, porumbel

munte (Muereasca - Vâlcea), po- rumbel albastru, porumbel ghin- dar, porumbel mare, porumbel de câmp (Buzău, Moldova Nouă). Nu comentăm denumirile acestea, dar putem preciza că printre cele mai cu- noscute sunt porumbel popesc, po- rumbel ghindar și porumbel mare. Denumirea de gulerat provine de la penajul alb de la gât, care formează un guler vizibil, dar incomplet, care se regăsește numai la adulți. Caracteris- tice sunt și petele albe de la aripi. Exemplarele tinerele au irisul și baza ciocului de culoare gri-albăstrui, cu vârful ciocului alb-gălbui, iar tarsul și metatarsul de culoare roz-mov sau gri-albăstrui. La cele vârstnice, irisul devine galben intens, baza ciocului roșie, cu vârful de culoare galbenă - lămâie spre portocaliu, iar tarsul și metatarsul devin roșu închis. Aceste câteva elemente cromatice sunt suficiente pentru o diferențiere a categoriei de vârstă. Penajul fin al po- rumbeilor este dens, dar foarte fragil, putându-se desprinde la cel mai ușor șoc, astfel că la un eventual contact în zbor cu o pasăre răpitoare porumbelul poate scăpa doar cu un smoc de pene smulse.

Porumbel de scorbură (Columba oenas)

smoc de pene smulse. Porumbel de scorbură ( Columba oenas ) Denumirea latină este inspirată din

Denumirea latină este inspirată din vechea greacă, prin care termenul „oenas” (vin), ar însemna că pasărea era consumatoare de struguri. Dar denumirea românească cea mai uzi- tată are la bază observația că specia cuibărea cu predilecție în scorburile unor arbori bătrâni, din ce în ce mai rari astăzi, mai ales în pădurile de la câmpie și coline, zone în care se află arealul autohton al acestui porumbel. Vom enumera și aici câteva denumiri locale, din care se poate constata răs- pândirea sa pe teritoriul țării noastre, dar și unele confuzii cu denumirile speciei precedente. De exemplu hulub popesc (Mol- dova Nouă), porumb lupesc - po- rumbel lupesc (Olănești - Vâlcea), porumbel de câmpie, porumbel de munte, confuzie cu precedentul, mai ales că nu se află în zonele de munte, porumbel albastru, porumb de codru, golâmb de câmp - golâmb vânăt, porumbel albastru, porumb de budugaie (termenul sugerând o scorbură). Este mai mic decât specia prece- dentă, deosebindu-se și prin penaj, lipsind nu doar gulerul alb, dar și de orice pată albă. În plus, vârfurile pe- nelor caudale și ale celor din aripi sunt negre, ca și cele două dungi de la jumătatea aripii. Ca și porumbelul gulerat, este specie de pasaj, sosind și plecând cam în același timp cu acesta, dar poate și cuibări la noi, ca oaspete de vară. În rest, elementele privind împe- recherea, cuibăritul, creșterea puilor, modul de hrănire, asocierea în sto- luri, vânătoarea etc., sunt cam ace- leași cu cele ale porumbelului gulerat.

asocierea în sto- luri, vânătoarea etc., sunt cam ace- leași cu cele ale porumbelului gulerat. AUGUST
asocierea în sto- luri, vânătoarea etc., sunt cam ace- leași cu cele ale porumbelului gulerat. AUGUST
asocierea în sto- luri, vânătoarea etc., sunt cam ace- leași cu cele ale porumbelului gulerat. AUGUST

AUGUST 2014

|

11

NATURA

La „vânătoare”

Pretext pentru o zi tihnită

Text și fotografie MARIA SĂVULESCU

Vă mărturisesc marea bucurie pe care mi-o aduce plimbarea în roua dimineții sau în adierea răcoroasă a serii, citirea urmelor, contemplarea tablourilor însuflețite de ițirea iepurilor, bătaia cocoșilor de fazan, salturile vulpilor ieșite la șoricărit, râmătura porcilor mistreți, scurmătura nervoasă a căpriorilor aflați în perioada împerecherii… mai mare decât uciderea vânatului în zbor sau în alergare, la pândă sau la pasaj.

V oi împărtăși cititorului cele văzute și amintite într-o zi to- ridă a lunii lui Cuptor când,

dorind să scap de dogoarea betoane- lor, am hotărât să merg în mijlocul naturii, sub pretextul unei partied de pescuit. Locul ales, așezat chiar pe fondul de vânătoare al grupei, îmi oferea cu generozitate adierea, liniș- tea și aerul curat de care sunt vădu- vite înghesuielile urbane. Balta, străjuită de digul Timișului, îmbrățișată de stuf și papură, se des- chidea ca o oază în mijlocul câmpuri- lor cultivate. Miresmele de spice proaspăt secerate erau aduse de un vânticel timid, ce se lăsa peste luciul apei și se strecura printre trestii, stâr- nindu-le șoaptele. M-am așezat într- un cot al bălții. Nu aveam la mine decât o undiță și câteva râme. Do- ream mai mult să ascult și să privesc, decât să pescuiesc „monstrul”. Fuse- sem chiar rugată să strâng ceva albi- tură pentru un pui pricăjit de barză.

12 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Așa că, luându-mi în serios obligația de a dărui ceva de mâncare pentru micuțul „Picior Lung”, am pus în câr- lig o râmă agitată și am lansat linia la

apă. Cățelușa mea, Day, stătea culcată lângă mine ascultând șoaptele Naturii și adulmecând mirosurile ridicate de vânticel.

mea, Day, stătea culcată lângă mine ascultând șoaptele Naturii și adulmecând mirosurile ridicate de vânticel.

Însoțeam cu privirea plimbarea unduită a plutei pe apă și, din când în când, ridicam ochii peste întinsul ei. Pe malul opus se ridica un lan verde de porumb. Deasupra lui, înlănțuite într-un zbor asemeni unui dans, se mișca un stol imens de rândunele. Din stol se desprindeau, rând pe rând, câ- teva rândunele ce se apropiau de lu- ciul apei. Zburau razant în căutarea gâzelor și într-o clipire se năpusteau asupra micuțelor insecte. Zborul era

de o precizie desăvârșită. Doar cele is- cusite și rezistente vor fi cele ce vor ajunge în Africa de vest, din zona ecuatorială și până la extremitatea su- dică a continentului. Păsări statornice, ele se întorc întotdeauna la același cuib. Privindu-le zborul ghiduș, mi-am adus aminte de povestea unei perechi de rândunele. Întâmplarea a avut loc acum câțiva ani. Un fotograf

a fost martorul întâmplării, pe care a

imortalizat-o în imagini. O pereche de rândunele zbura deasupra unei șo- sele. La un moment dat, femela a fost

lovită și ucisă de o mașină. Partenerul

ei nu și-a dat seama că ea nu mai este

în viață, ba chiar i-a adus și mâncare.

A „plâns-o” și a stat alături de ea, zbu-

rând doar atunci când mașinile tre- ceau aproape de ei pe șosea. În final,

îngrijorat că și masculul va fi ucis, fo- tograful a luat femela și a dus-o pe un câmp. De multe ori, animalele ne în- vață ce înseamnă sensibilitatea și sta- tornicia… Gândul mi-a fost curmat de glasul cocoșului de fazan ce se auzea din lanul de porumb. Ceva l-a deran- jat cu siguranță… am coborât privirea pe luciul apei… nu mai era pluta… am tras… o roșioară atârna resem- nată în cârlig. Bun! Începeam să în- cropesc dejunul micuței berze! Pluta s-a întors din aruncarea mea, răbdătoare, pe apă. Țipetele fazanului erau din ce în ce mai hotărâte. Ceva îl deranja. Mi-am îndreptat privirea și m-am uitat atentă pe linia lanului de peste baltă. Stuful ne oferea camufla- jul perfect. Day era la fel de atentă ca și mine. Din acel punct puteam privi liniștită, fără a fi văzută. Sunetul apei

și glasul fazanului acopereau foșnetul

frunzelor de porumb, dar ceva, în mod cert, se tupila printre coceni. Dintre tulpini și-a scos nasul o vulpe, adulme- când precaută mirosurile aduse către ea de adierea caldă a trestiei. Nu mă văzuse. Ieșise la vânătoare. Rărea șoa- recii din arătură, spre bucuria lucrăto- rilor pământului. Dezbrăcată de blana de iarnă, părea mult mai mică, culorile erau mult mai estompate, dar simțu- rile la fel de ascuțite Mi-am adus aminte de poveștile spuse de unchiul meu. Dacă ai ghinio-

aminte de poveștile spuse de unchiul meu. Dacă ai ghinio- nul să fii prins în încleștarea

nul să fii prins în încleștarea mușcătu- rii, vei avea neplăcuta surpriză de a constata că doar moartea o mai poate face să-și descleșteze maxilarele… „Așezat la pândă, în iarba înaltă, vânătorul putea zări cărările pe care obișnuia să umble șireata. Se apropia și, când vântul îi aduse vestea prezenței lui, se lansă într-un salt înapoi. În același moment, vânătorul aruncă focul. Vul- pea cade. Se apropie prin vegetație cu pușca frântă de locul cu pricina. Cu vâr- ful țevilor dădea în lături iarba înaltă. La un moment dat, vulpea se apucă cu strășnicie de capătul țevilor. Vânătorul nu putea elibera țevile din strânsoarea

Vânătorul nu putea elibera țevile din strânsoarea mușcăturii. Și astăzi țevile poartă sem- nele

mușcăturii. Și astăzi țevile poartă sem- nele întâlnirii din acea zi…”. Ah! Iar a dispărut pluta! Ce pescar nepăsător! Dar la pasărea chioară, îi face Dumnezeu cuib, așa că iar am scos un somotei mititel. Numai bun pentru puiul pe picioroange! Vulpea dispăruse, fazanul se liniș- tise, iar rândunelele își continuau zbo- rul împletit peste mătasea roșiatică din vârful cocenilor. Pluta se întorsese și ea în apă, continuându-și așteptarea. Day, exasperată de lipsa de activi- tate, se hotarâ și, fără șovăială, mă surprinse cu o săritură în apă. Rându- nelele s-au risipit într-o clipită. Cățe- lușa înota fornăind, plină de satisfacție. Am lăsat-o să se bucure de răcoarea bălții. După un timp s-a în- tors, a ieșit din apă și nu cred că este cazul să vă spun unde s-a scuturat… Exact! Chiar lângă mine! M-am uitat iar la plută, măi să fie! Iar nu-i! Încă un pitic pentru „pitic”. Astfel mi-am petrecut întreaga după-amiază, um- plându-mi sufletul și mintea de sim- foniile naturii! Plecând de la baltă, m-am hotărât să scriu câteva rânduri despre aceste clipe!

hotărât să scriu câteva rânduri despre aceste clipe! CE VÂNĂM ÎN AUGUST Mamifere: căprior (mascul),
hotărât să scriu câteva rânduri despre aceste clipe! CE VÂNĂM ÎN AUGUST Mamifere: căprior (mascul),
hotărât să scriu câteva rânduri despre aceste clipe! CE VÂNĂM ÎN AUGUST Mamifere: căprior (mascul),

CE VÂNĂM

ÎN AUGUST

Mamifere: căprior (mascul), mistreț, șacal, viezure, vulpe. Păsări: cioară grivă, cioară grivă sudică, cioară neagră, cioară-de-semănătură, coțo- fană, stăncuță; de la 15 august:

guguștiuc, porumbel gulerat, porumbel-de-scorbură, prepe- liță, turturică.

fană, stăncuță; de la 15 august: guguștiuc, porumbel gulerat, porumbel-de-scorbură, prepe- liță, turturică.

AUGUST 2014

|

13

LEGISLA}IE

Puncte de vedere

Rațiunea limitării numărului de vânători

N. ȘELARU

Plecând de la constatarea că în decembrie 1989 existau cca. 38.000 de deținători de arme de vânătoare în România, în 1996 cca. 56.000, iar în prezent aproximativ 65.000 - 70.000, fiindcă nimeni nu pare să mai cunoască numărul exact al celor ce vânează, pe o suprafață productiv cinegetică ce scade pe zi ce trece, legiuitorul a luat măsura limitării, prin lege, a numărului maxim de vânători. Aceasta pentru a plafona în mod pragmatic presiunea vânătorească asupra faunei cinegetice, prin asigurarea, pentru fiecare vânător, a câte 150 ha la câmpie, 250 ha la deal și 350 ha la munte, teren de vânătoare. În luarea acestei decizii legislative a contribuit, cu certitudine, și constatarea scăderii efectivelor multor specii de interes cinegetic și, implicit, diminuarea cotelor de recoltă care se mai pot acorda, în special la iepuri, fazani, potârnichi, rațe, gâște, porumbei, prepelițe etc.

M ăsura impusă prin lege a fost binevenită și de natură a limita, la un anumit nivel,

presiunea vânătorească asupra faunei cinegetice, în condițiile în care grupele de vânători au depășit, pe majoritatea fondurilor cinegetice, dublul număru- lui de vânători existenți pe acestea în 1990 (când aceste fonduri aveau, în ge- neral, suprafețe și bonități mai ridicate decât în prezent). Și totuși, în condițiile arătate, nu- mărul de vânători continuă să crească, iar cotele de recoltă să scadă, pe mă- sura scăderii efectivelor speciilor ad- mise la vânătoare, dar și a interzicerii vânării altora, până de curând admise la vânătoare. Situația, nefavorabilă durabilității vânătorii, se datorează în primul rând nerespectării legii de către reprezen- tanții autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, obligată, po- trivit art. 6 lit r) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic, să țină evi- dența la zi a numărului posesorilor per- miselor de vânătoare, preschimbate actualilor vânători sau eliberate noilor vânători. Aceeași autoritate care nu vrea, sub nici un motiv, să calculeze numărul maxim de vânători ce pot practica vânătoarea pe fondurile ges-

tionate de asociațiile vânătorești din România, potrivit prevederilor aceleași Legi a vânătorii și protecției vânatului, prin care se stabilește suprafața minimă de fond cinegetic necesară a fi asigu- rată fiecărui vânător (art. 5 alin. 3). Dacă luăm în considerare și faptul că aceeași autoritate publică centrală care răspunde de silvicultură este prin- cipala vinovată de promovarea a zeci de mii de vânători insuficient de bine pregătiți în fiecare an, realizăm una dintre cele mai grave cauze ale scăde-

14 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Foto: ALIN-CODRU MANU
Foto: ALIN-CODRU MANU

rii efectivelor de faună cinegetică, ale exacerbării braconajului și ale creșterii alarmante a accidentelor de vână- toare. Desigur că mai sunt și alte cauze, iar vinovăția aparține și celor ce au creat posibilitatea existenței vânători- lor în afara asociaților gestionare de fonduri cinegetice. Adică posibilitatea dețineri de arme de vânătoare fără po- sibilitatea utilizări legale a acestora, cu excepția vânătorilor avuți, care-și pot permite să vâneze pe fondurile cine- getice gestionate de RNP sau în stră- inătate. În aceste condiții, se apreciază că peste 20.000 de vânători practică vâ- nătoarea în România fără îndeplinirea cumulativă a condițiilor legii. De exem- plu, fără autorizații eliberate în condi- țiile legii, fără a poseda asigurare

pentru răspundere civilă în legătură cu practicarea vânătorii etc. Revenind la cauza principală a aces- tei situații riscante, de evidentă lipsă de responsabilitate față de conservarea faunei cinegetice și de durabilitatea vâ- nătorii tradiționale, nu putem să nu rea- mintim interesul exclusivist și material al reprezentanților autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, pentru venituri exagerate din examina- rea candidaților pentru calitatea de vâ- nător, proporționale cu numărul candidaților examinați și reexaminați, pe baza unor teste „de râs și de plâns”, parțial plagiate și parțial greșite. Nu știm dacă banii necuveniți, pro- veniți din examinarea candidaților, fi- nanțează, direct sau indirect, corupția în materie de promovare a noilor vână- tori, dar este evident că tocmai interesul

a noilor vână- tori, dar este evident că tocmai interesul pentru cât mai mulți candidați și,
a noilor vână- tori, dar este evident că tocmai interesul pentru cât mai mulți candidați și,

pentru cât mai mulți candidați și, impli- cit, mai mulți bani din activitatea de examinare a candidaților, determină re- prezentații autorității publice centrale care răspunde de silvicultură să sfideze unele obligații, ce decurg din lege, în sarcina lor. Ne referim, în mod concret, la obligația stabiliri numărului maxim de vânători și a comparării acestuia cu numărul maxim al vânătorilor care pot exista în țara noastră, corespunzător su- prafeței productive cinegetic a fonduri- lor de vânătoare atribuite asociațiilor vânătorești în gestiune. Iată deci cum banii necuveniți, pro- veniți din examinarea candidaților, fi- nanțează indirect inacțiunea sau neglijența interesată în serviciu, catego- ric deliberată, a funcționarilor publici responsabili de activitatea cinegetică din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, cu reper- cusiuni negative evidente în privința evoluției efectivelor de faună cinegetică

și a corectitudinii desfășurării activității

de vânătoare. Dincolo de infracțiunea de negli- jență sau rea-voință în îndeplinirea obli-

gațiilor de servicii a acestor funcționari publici, trebuie observată și dubla lor retribuire, concomitent cu salarii și in- demnizații de examinare în zilele de pregătire a testelor și de verificare a do- sarelor candidaților (de joi și vineri). În concluzie, miniștri și secretari de stat, sesizați în scris și tranșant asupra aspectelor precizate mai sus, par a fi mai degrabă interesați de menținerea unui astfel de sistem corupt de colectare

a banilor necuveniți, decât de corectitu-

dinea și exigența examenelor, în detri- mentul intereselor societăților vânătorești și ale societății civile, până la urmă.

În aceste condiții, noi îi atenționăm fără menajamente, precum o facem în articolul de față, dar lor nu le pasă. Din acest motiv și al generalizării unor astfel de comportamente inaccep- tabile, merg lucrurile așa cum merg în vânătoarea din România.

merg lucrurile așa cum merg în vânătoarea din România. Miniștri și secretari de stat, sesizați în
merg lucrurile așa cum merg în vânătoarea din România. Miniștri și secretari de stat, sesizați în
merg lucrurile așa cum merg în vânătoarea din România. Miniștri și secretari de stat, sesizați în

Miniștri și secretari de stat, sesizați în scris și tranșant asupra aspectelor precizate mai sus, par a fi mai degrabă interesați de menținerea unui astfel de sistem corupt de colectare a banilor necuveniți, decât de corectitudinea și exigența examenelor, în detrimentul intereselor societăților vânătorești și ale societății civile, până la urmă.”

detrimentul intereselor societăților vânătorești și ale societății civile, până la urmă.” AUGUST 2014 | 15
detrimentul intereselor societăților vânătorești și ale societății civile, până la urmă.” AUGUST 2014 | 15

AUGUST 2014

|

15

MUNI}IE

Glonț

Avantajul unui glonț aerodinamic (II)

MATEI TĂLPEANU

Încheiam prima parte a articolului promițând că vom oferi în continuare exemple de gloanțe aerodinamice actuale. Balisticieni din firmele ce produc muniție, dar și unii indepedenți, vin permanent cu noi idei, tentându-i pe vânători și pe trăgătorii sportivi.

A m ales glonțul Accubond, lan- sat de John Nosler în februa- rie 2003 la expoziția-târg din

Orlando (S.U.A). Miezul din plumb, legat de mantaua groasă, pătrunde adânc, formând o „ciupercă” cu dia- metrul de 1,5 ori mai mare, ce reține 65-85 % din greutate. Polimerul ascu- țit protejează vârful, inițiază expan- siunea, iar împreună cu baza tronconică (boattail) asigură un B.C.= 0,548 la calibrul .338 Winches- ter Magnum. Modelul Accubond CT, produs de firma Nosler and Winchester Combined Technologies, este protejat cu lubrifiantul solid negru Lubalox, ce îi ușurează trecerea prin ghinturi, mă- rindu-i și precizia. În Fig. 1 vedem glonțul în secțiune longitudinală, iar în Fig. 2 cartușul în- cărcat alături de glonțul expandat. Tubul nichelat, ca toate cele din cate- goria Supreme, ușurează ejectarea după ce a fost tras. Este adecvat la vâ- natul de mărimea cerbului și elanului.

1
1

În SUA există și calibrele .25 WSSM, .270 WSM, .300 WSM, .325 WSM,.375 H.&H. Norma îl încarcă (Fig.3) în calibre preferate de vânăto- rii din Europa: 7 x 64 și 30-06 Spr

0 știre de ultimă oră: la târgul IWA 2014 din Nürnberg s-a lansat calibrul .26 Nosler, cu noul glonț Accubond Range, prezentat ca „cel mai rapid cartuș comercial de 6,5 mm din lume”, greu de 8,42 g, având viteza inițială de 1036 m/s (vom reveni cândva asupra lui). Cu gloanțe având B.C.- ul mare au făcut un experiment interesant doi trăgători bulgari, utilizând carabina Blaser R 93 model Professional Suc- cess, cu trăgaci standard cedând la greutatea de 700 g. Pe țeava lungă de 577 mm au montat ultima generație de lunetă Zeiss Victory 2,5-10x50, care include și un compensator balistic ex- tern. Patul cu mâner pistolet și Thum- bhole este clar avantajos la tirul

Benchrest, cu arma fixată (Fig. 4). Ei au încărcat cartușe de calibrul 7x64 mm cu 3 modele de gloanțe, arătate în Fig. 5, de la stânga la dreapta glonțul Barnes TSX, Hornady A-Max, Berger Very Low Drag. Tră- gând serii de 3 focuri la distanța de 100 m, primul din stânga (B.C. 0,392) a avut cea mai bună dispersie de 24 mm, cel din mijloc (B.C. 0,625) a avut

2
2

Tabelul I. Datele balistice ale gloanțelor Winchester Accubond CT

Calibrul

B.C.

Greut.

Viteza în m/sec

Energia în Jouli

Traiectoria în cm

 

(g)

0m

100m300m

0m

100m

300m

50m 100m 300m

.270 Win.

0,472

9,07

899

839 725

3667 3189

2382

-0,5

0

-27,2

.270 WSM

0,472

9,07

975

911

792

4317 3768

2843

-0,8

0

-23,6

7mmWSM

0,512

10,37

930

872

765

4482 3947

3033

-0,8

0

-28,7

7mm RM

0,512

10,37

899

843

738

4191

3685

2820

- 0 ,5

0

-25,4

.300 WM

0,509

11,66

899

843 737

4716 4142

3164

-0,5

0

-28,7

.30-06 Spr

0,509

11,66

838

784

682

4097 3587

2717

-0.3

0

-33,5

338 WM

0,548

14,58

853

803 707

5312 4701

3644

-0,5

0

-32,3

Tabelul II. Datele balistice ale gloanțelor Nosler Accubond încărcate de firma Norma

Calibrul

B.C.

Greut.

Viteza în m/sec

Energia în Jouli

Traiectoria în cm

 

(g)

0m 100m 200m 300m

0m 100m200m300m

50m 100m 300m

7 x 64

0,485

9,1

900 835

774

715

3687 3176

2725 2325

0

-13

-37

30-06

0,507

9,7

815

757

701

648

3887 3352 2876 2454

0

-13,4 -48,2

16 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

5 Tabelul III. Calibrul Model glonț B.C. Greut.Viteza m/sec Energia în Jouli Traiectoria în cm
5
Tabelul III.
Calibrul Model glonț
B.C. Greut.Viteza m/sec
Energia în Jouli Traiectoria în cm
(g)
0m
0m
500m 1000m
500m 1000m
30-06
Hornady SST
0,480
11,7
860
4311 2250
1079
-154
-971
7x64
Hornady A-Max 0,625
10,5
890
4155 2562
1493
-132
-776
nr.7/2005 al acestei reviste, provin
din Catalogul Winchester 2010, iar
gloanțele produse de Norma, din Ca-
talogul RUAG 2011/12. Detaliile și fi-
gurile despre cartușele de calibrul
7x64 încărcate de trăgătorii bulgari
le-am găsit într-un articol publicat de
Robert Atanasov (membru în conduce-
3
3

dispersia de 19mm, iar cel din dreapta (B.C. 0,617) a avut dispersia 17mm. Fiecare model a fost probat cu 3 sortimente de pulberi progresive moderne, mărind treptat încărcătura cu cel mult 10%.

Cel mai eficient rezultat a fost ob- ținut la distanțele foarte mari cu glon- țul Hornady A-Max de cal. 7x64. Acesta a păstrat la 500 m și la 1.000 m, grație BC-ului mai mare, o traiec- torie mai razantă și o energie mult mai mare decât glonțul mai greu de cal. 30-06 încărcat de fabrică și pornit cu o energie mai mare, după cum ară- tăm în Tabelul III, alcătuit de noi pen- tru a se observa mai ușor diferențele. Avantajul glonțului aerodinamic ar trebui înțeles și aplicat de orice vâ- nător „glonțar”! Datele și figurile despre glonțul Accubond CT, anunțat de noi și în

rea Safari Club din Bulgaria) în revista din Sofia a acelui club, Bălgarski Loveț, din iulie 2013, la pag. 26-29.

Anunțul despre noul calibru

sler a apărut în Deutsche Jagd Zeitung Nr. 4/2014,la pag. 100, în prezenta- rea târgului IWA 2014, făcută de N. Klups.

26 No-

Zeitung Nr. 4/2014, la pag. 100, în prezenta- rea târgului IWA 2014, făcută de N. Klups.
Zeitung Nr. 4/2014, la pag. 100, în prezenta- rea târgului IWA 2014, făcută de N. Klups.
Zeitung Nr. 4/2014, la pag. 100, în prezenta- rea târgului IWA 2014, făcută de N. Klups.
4
4

AUGUST 2014

|

17

AGENDA

Mapamond cinegetic

Ecologie. Exemplu de urmat.

BIANCA IORIATTI

Foarte des, publicațiile cu tematică cinegetică din Europa amintesc faptul că biodiversitatea și vânătoarea fac casă bună, pentru că, trebuie să fim realiști, fără fauna sălbatică ocrotită și îngrijită de vânători, biodiversitatea ar avea de suferit, iar vânătoarea nu ar fi demnă de acest nume. Fiindcă, de cele mai multe ori, abundența vânatului este dovada certă a activității vânătorilor în interesul unui echilibru biologic solid.

Agricultură. Pagubele vânatului mare în Franța.

Pagubele agricole cauzate de vâna- tul mare par să regreseze în Franța. Astfel suma pagubelor pentru sezonul 2012-2013 s-a situat între 25 și 27 mi- lioane de euro, față de 28,7 milioane în 2011-2012 și 38 milioane în 2010- 2011. Conform declarațiilor responsa- bilului pentru faună sălbatică din cadrul Federației Naționale a Vânători- lor, B. Guibert, numărul dosarelor stu- diate privind pagubele produse de vânat a scăzut până la nivelul a 40.000

– 45.000.

La originea acestei vești îmbucură- toare ar sta o vânare mai intensă a mis- treților, responsabili pentru 85% din pagubele produse, cu o cifră de recoltă realizată care se apropie de 600.000 în sezonul 2012-2013. Totodată se re- marcă și o scădere a sumei nivelului despăgubirilor, legată de scăderea co- merțului mondial cu cereale (mai ales cu grâu și porumb, acesta din urmă re- prezentând 40% din exportul total). Modul de calcul al pagubelor este următorul: indemnizația acordată este egală cu numărul de chintale de ce- reale consumate de vânat, multiplicat cu un preț stabilit de o comisie specială departamentală, în funcție de tipul de cultură. În ceea ce privește prețul ce- realelor, acesta este stabilit de o comi- sie națională, care propune o valoare în concordanță cu evoluția pieței mon- diale. Pentru sezonul 2014, reprezen- tantul Federației Naționale a Vânătorilor speră ca sumele să nu cu- noască modificări prea mari. De la 1 ianuarie, unele reglemen- tări s-au schimbat însă. Dacă, înainte, un dosar putea fi analizat plecând de la

o valoare a pagubei de 76 euro, în pre-

zent pragul a fost ridicat la 230 euro sau 3% din valoarea suprafeței dis- truse. Măsura a fost luată pentru a se evita înmulțirea dosarelor cu valori mici (cam 10.000 dosare, cu pagube sub 300 euro). În final, cheltuielile de estimare rămân în sarcina agricultori- lor, dacă se adeverește că paguba este sub aceste praguri. În momentul de față există, însă, premiza creșterii valorii pagubelor din cauza crizei ucrainene, în condițiile în care această țară, una dintre primele țări producătoare de cereale din lume, joacă un rol mondial important pentru cursul cerealelor.

joacă un rol mondial important pentru cursul cerealelor. D eși mai neîncrezători din fire, de îndată
joacă un rol mondial important pentru cursul cerealelor. D eși mai neîncrezători din fire, de îndată

D eși mai neîncrezători din fire, de îndată ce li se vorbește de Europa (sinonim al reglemen-

tărilor de tot felul), vânătorii proprie- tari de terenuri de pe bătrânul continent și-au creat, în anul 1972, Aso- ciația europenă a proprietarilor de tere- nuri (European Landowner – pe scurt ELO). Printre alte obiective principale, aceasta și-a propus înființarea unei re- țele de terenuri model în scopul gestio- nării biodiversității și faunei sălbatice. Rețeaua Wildlife Estates, pe care ELO și Direcția generală de mediu a Comisiei Europene au înființat-o, se înscrie într-o astfel de preocupare. Despre ce este vorba? În funcție de anumite cri- terii (calitatea biodiversității, a apei etc.) se acordă titulatura de Wildlife Es- tates terenurilor model, fie ele păduri, câmpii sau zone umede, inițitivă care urmărește să demonstreze că biodiver- sitatea este perfect compatibilă cu vâ- nătoarea și pescuitul. Secretarul general al ELO, Thierry de l’Escaille, atrage atenția că această

clasificare a unei anumite zone nu are nicio legătură cu statutul de protecție, care ar putea produce teamă. Care sunt avantajele unei astfel de clasifi- cări? O recunoaștere europeană care îi face să strângă din dinți pe ecologiști și, în anumite țări precum în Spania, obținerea unor avantaje fiscale. De exemplu, o scădere cu 25% a impozi- tului funciar. La începutul acestui an, aproape 1,1 milioane de hectare, din 22 de state europene, au beneficiat de această cla- sificare (dintre care peste 300 000 hec- tare în Scoția). „Obiectivul – explică secretarul general al ELO – este să reu- nim sub egida noastră 10 milioane de hectare”. În Franța lucrurile par să se precipite, având în vedere că deja 67.000 hectare beneficiază de clasifica- rea ELO sub egida ONCFS (Regia Na- țională de Vânătoare și Faună Sălbatică) și FNC (Federația Națională de Vânătoare), cele două organisme care stabilesc condițiile de atribuire a clasificării.

cele două organisme care stabilesc condițiile de atribuire a clasificării. 18 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN
cele două organisme care stabilesc condițiile de atribuire a clasificării. 18 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN
cele două organisme care stabilesc condițiile de atribuire a clasificării. 18 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

18 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

DE SEZON

Vânătoare de sezon

Antrenament pentru sezonul ce urmează

Text și fotografie CONSTANTIN RĂDAN

Odată început sezonul de vânătoare la unele specii de corvide, supuse diminuării echilibrate a numărului acestora, vine momentul ,,dezlegării” pentru tirul vânătoresc, așteptat cu nerăbdare de mulți împătimiți vânători. Totuși, în ultimul timp, parcă s-a prăsit acel obicei de a se face „sport” cu arma de vânătoare numai atunci și acolo unde, musai, pică ceva vânat bun pentru raniță. Greșesc? Ba, unii din tagmă se bat cu pumnul în piept cu ale lor drepturi. Cât despre obligații…

C ă e cioara grivă, cioara grivă sudică, cioara neagră, cioara de semănătură, coțofană sau,

din 15 iulie, stăncuță, putem spune că, din acest moment, am luat arma din „cui”. Iată că nu numai în poligo- nul de antrenament, la talere, ci și în acela al naturii, în care ți se oferă „ta- lere vii”, poți petrece, autorizat și cu satisfacție, acele momente care, de fapt, îți aparțin datorită îndeletnicirii de care ești pasionat. Este o invitație care precede începutul sezonului au- tentic, pe care o accepți fără să com-

20 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

plici, dar nici să simplifici, proiectele pe care ți le faci în legătură cu timpul tău liber.

Nimic mai plăcut!

Desigur, nimic nu este mai plăcut acum, când vara, de dimineață până-n seară, îți oferă acel timp în care te poți bucura, în tihnă, de întâl- nirea cu prietenii de grupă sau de masa câmpenească pe pajiștea verde, cât mai aproape de umbra răcoroasă a pădurii, cu momentele destinse de glume vânătorești. Toate acestea,

după o reușită „combatere” la dăună- torii cu pene, pretext sănătos de a uita de griji, televizor, computer și alte ac- tivități cotidiene. Astfel de inițiative nu trebuie să aparțină numai paznicului de vână- toare sau organizatorului grupei, ci mai degrabă fiecăruia dintre membrii, indiferent de locația unde își are fie- care domiciliul. Într-o discuție amicală, despre vâ- nătoare și vânători, un conducător ex- perimentat al unei asociații tradiționale susținea, pe bună drep-

tate, că treburile multiple, de comba- tere a dăunătorilor cu păr și pene, de prevenire
tate, că treburile multiple, de comba- tere a dăunătorilor cu păr și pene, de prevenire
tate, că treburile multiple, de comba- tere a dăunătorilor cu păr și pene, de prevenire
tate, că treburile multiple, de comba- tere a dăunătorilor cu păr și pene, de prevenire

tate, că treburile multiple, de comba- tere a dăunătorilor cu păr și pene, de prevenire a braconajului și a organi- zării pândelor în acest scop, de hră- nire a faunei de interes cinegetic de pe fondurile aflate în gestiune și multe alte asemenea, le face numai cu membrii grupelor care locuiesc aproape de fondul în cauză. Ei sunt prezenți, săritori la oricare dintre urgențe, spre deosebire de alți membri, aflați cu domiciliul la o dis- tanță apreciabilă de fondul grupei în care sunt înscriși și care, mai spre toamnă, vin doar la vânătoare, îm- pușcă și pleacă, nerespectând multe dintre obligațiile de breaslă.

Relaxare… de sezon

Sezonul combateri la dăunători cu pene este unul de antrenament rela- xant pentru retrezirea simțurilor, „amorțite” în timpul reproducerii spe- ciilor, pentru a fi în formă în perioada care urmează. Despre unele corvide s-a mai vorbit în paginile revistei VPR, dar am găsit de cuviință să mai adaug câte ceva despre trei specii de dăună- tori cu pene.

Cioara grivă (Corvus corone cor- nix), este recunoscută după cârâitul pu- ternic, are o vedere de invidiat și trăiește în jur de 20-30 de ani. Primă- vara trăiește în perechi, vara în familie cu puii și toamna în stoluri. Își constru- iește cuiburi în pomi izolați și înalți. Nu cuibărește în colonii. Se hrănește cu ouăle și puii păsări- lor mici, dar nu numai, produce pa- gube considerabile în populația de fazani, potârnichi, prepelițe și păsări de pasaj. Atacă puii de iepure sau chiar exemplare mai mari care sunt rănite sau bolnave. Nu neglijază nici insec- tele, șoarecii, fructele, cerealele, consu- mând cu predilecție semințele de floarea soarelui. Coțofana (Pica pica) este mult răs- pândită, mai ales în în Europa, de la șes până la 2500 metri altitudine. Pentru cei care nu cunosc, îi informez că are o slăbiciune, aceea de a „fura” obiectele care lucesc. Consumă ouăle din cuibu- rile celorlalte păsări. Stăncuța (Corvus monedula) tră- iește la câmpie, mai puțin la deal și foarte puțin în zona de munte. Este apropiată de gospodăriile oamenilor,

neocolind podurile caselor și hornurile. Din această cauză prezintă un potențial pericol, adeseori producând incendie- rea coșurilor de fum, ori, și mai grav, intoxicarea cu dioxid de carbon a per- soanelor care dorm în camere dotate cu astfel de sobe, datorită înfundării hor- nurilor cu materialul folosit la construc- ția cuiburilor, prin anularea tirajului sobelor. Pe la începutul lui aprilie depune 5-6 ouă, iar după trei săptămâni apar puii, care sunt fideli cuibului timp de o lună. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de un an. Pânda, apropiatul, chemătorile și atrapele sunt metode larg utilizate de vânători în acest „antrenament la tir” în natură la corvide. Stăncuța este mai folositoare decât cioara grivă, prin acțiunea de curățire biologică pe care o face în păduri și li- vezi prin consumarea larvele distrugă- toare din arboret, pomi fructiferi sau agricultură. Toate aceste specii sunt inteligente, greu de surpins, de aceea vânarea aces- tora reprezintă o bună repetiție pentru sezonul care va veni.

greu de surpins, de aceea vânarea aces- tora reprezintă o bună repetiție pentru sezonul care va
greu de surpins, de aceea vânarea aces- tora reprezintă o bună repetiție pentru sezonul care va
greu de surpins, de aceea vânarea aces- tora reprezintă o bună repetiție pentru sezonul care va

AUGUST 2014

|

21

TEHNIC

Optică

Lentilele dispozitivelor optice de ochire - Tehnologia LotuTec ®

Text și fotografie COSTIN ALECSANDRESCU

Pentru îndepărtarea apei de pe suprafața exterioară a lentilelor lunetelor sau binoclurilor sunt folosite, în prezent, diferite tehnologii pentru tratarea sticlei. Un exemplu în acest sens este tehnologia LotuTec ® folosită de producătorul german Zeiss.

L otuTec® poate fi tradus prin „tehnologia florii de lotus”, care constă într-o capacitate ridicată

de a îndepărta apa de pe suprafața frunzei (Foto 1). Inspirată de această calitate hidrofobă a frunzei de lotus, Zeiss a pus la punct un procedeu prin care, suprafața lentilelor este tratată astfel încât picăturile de apă ce vin în contact cu lentila capătă un diametru mai mic decât ar avea pe o suprafață netratată și astfel se pot rostogoli ușor,

alunecând spre exteriorul conturului, lăsând practic lentila liberă de particule obstructive. Practic lentilele sunt acoperite cu nano-particule care conferă caltăți hi- drofuge și favorizează formarea picătu- rilor de apă ce au o suprafață de contact cu lentila sensibil redusă față de picăturile de apă ce se formează pe

o suprafață obișnuită (Foto 2). Odată

cu suprafața redusă de contact, scade

și aderența, iar picăturile de apă alu-

necă spre exterior, antrenând odată cu ele și particulele de praf sau alte impu- rități existente pe suprfața lentilei. Este astfel obținut încă un efect avantajos și anume îmbunătățirea și ușurarea cură- țării lentilelor tratate prin acest proce- deu (Foto 3). Alături de posibilitatea utilizării len- tilelor în condiții de ploaie și umiditate atmosferică sporită, folosirea tehnolo- giei LotuTec®, ce permite îndepărtarea apei de pe lentilele dispozitivelor de ochire sau observare - lunete, binocluri, este de regulă combinată cu o calitate specială a sticlei din care sunt fabricate aceste lentile. Tendința generală este de a obține o sticlă cu un coeficient ex- trem de redus al absorbției luminii. Acest fapt conferă o luminozitate spo- rită dispozitivelor de ochire și, implicit, posibilitatea folosirii lor în condiții de luminozitate scăzută, așa cum este di- mineața devreme sau seara, în lumina scăzută a amurgului. Toate acestea pentru o claritate, luminozitate și vizi- bilitate sporită a imaginii, atribute ce vor îmbunătăți considerabil posibilita- tea și calitatea observațiilor efectuate la vânătoare, dar și cu ocazia altor activi- tăți outdoor.

1 2 3
1
2
3
efectuate la vânătoare, dar și cu ocazia altor activi- tăți outdoor . 1 2 3 22
efectuate la vânătoare, dar și cu ocazia altor activi- tăți outdoor . 1 2 3 22
efectuate la vânătoare, dar și cu ocazia altor activi- tăți outdoor . 1 2 3 22

22 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Rase de câini

CHINOLOGIE

Recomandare pentru copoiului alpin

WALTER DROLL

Copoii alpini, zis și bursucari, reprezintă o categorie a raselor câinilor gonitori ai vânatului negru și nu numai, selecționată în zona Alpilor Austrieci, de unde i se trage și numele.

C a aspect, este un câine atletic și robust, așezat pe picioare rela- tive scurte, fapt ce nu îl împie-

dică să escaladeze orice relief, toamna sau iarna, într-un tempo nu foarte alert, fapt ce determină vânatul hărțuit să nu se sperie și să-l ia în seamă, su- portându-i apropierea, respectiv sem- nalarea traseului în imensitatea dealurilor. Aspectul fizicului este plăcut, având o culoare brun-cafenie cu înspicături și, specific copoilor, cu desenul petelor de foc estompat, (nu ca la copoii ardele- nești, standard FCI Nr. 241) ce îi dau un oarecare mimetism în liziera codri- lor de „aramă” (făgete).

Marile calități ale acestei rase o re-

prezintă glasul inconfundabil, cât și te- nacitatea în urmărirea fără de greș pe urmele calde, fiind și un excelent limier în descâlcirea celor pierdute ale vâna- tului rănit, dându-ne de știre prin bocet atunci când l-a găsit în zăcătoare. Toate aceste aptitudini ereditare ale copoiului alpin îl recomandă ca un câine dorit de vânătorii de vânat mare,

la partidele practicate în mod curent.

Deocamdată, la noi au fost aduse câteva exemplare de primă mână care, în perspectivă, pe măsură ce vor con-

vinge prin aptitudinile avute, vor ocupa

o nișă în categoria câinilor gonitori și

în preferințele vânătorilor autohtoni care îl vor adopta, folosi și îndrăgi în tagma mistrețarilor.

vor adopta, folosi și îndrăgi în tagma mistrețarilor. Alpenlandische Dachsbrache standard FCI. Nr. 254 grupa a
vor adopta, folosi și îndrăgi în tagma mistrețarilor. Alpenlandische Dachsbrache standard FCI. Nr. 254 grupa a
vor adopta, folosi și îndrăgi în tagma mistrețarilor. Alpenlandische Dachsbrache standard FCI. Nr. 254 grupa a

Alpenlandische Dachsbrache standard FCI. Nr. 254 grupa a VI-a

folosi și îndrăgi în tagma mistrețarilor. Alpenlandische Dachsbrache standard FCI. Nr. 254 grupa a VI-a PUBLICITATE

PUBLICITATE

folosi și îndrăgi în tagma mistrețarilor. Alpenlandische Dachsbrache standard FCI. Nr. 254 grupa a VI-a PUBLICITATE

CHINOLOGIE

Antrenament

Nelipsita companie Text și fotografie ALECSANDRU CODRIN
Nelipsita companie
Text și fotografie ALECSANDRU CODRIN

De cele mai multe ori, câinele de vânătoare ne însoțește pe teren pentru partidele de vânătoare de-a lungul sezonului permis. Există însă, și o știm foarte bine cu toții, perioade din an când vânătoarea este închisă pentru majoritatea speciilor de vânat, timp în care pasionatul nostru companion patruped nu mai beneficiază de plăcerea vânătorii. Dacă nu avem grijă să-i întreținem vie pasiunea și interesul pentru ceea ce îi place să facă cel mai mult, ieșirile în teren, s-ar putea să ne trezim la deschiderea sezonului de vânătoare cu o companie mai puțin atentă din partea lui, probabil mai lipsit de interes și cu siguranță lipsit de antrenamentul fizic necesar.

și cu siguranță lipsit de antrenamentul fizic necesar. D e aceea, ori de câte ori avem

D e aceea, ori de câte ori avem ocazia să petrecem timp în aer liber, pe teren, fie că mergem

în excursie, sau doar la iarbă verde, nu trebuie să-l uităm și vom face foarte bine luându-l cu noi. Realizăm astfel o serie de lucruri importante, atât din punct de vedere fizic, dar și în ceea ce privește menți- nerea unei legături permanente. Petre- cerea timpului alături de noi strânge, practic, legătura fizică și putem spune chiar și afectivă, menține comunicarea

și putem spune chiar și afectivă, menține comunicarea deschisă și sporește atașamentul par- tenerului nostru

deschisă și sporește atașamentul par- tenerului nostru față de noi. Antrenându-l în tot felul de activi- tăți dinamice, fie că practicăm doar simplul „aport” sau îi permitem să alerge liber în mediul deschis al unei pajiști sau la malul apei, toate aceste activități, desfășurate împreună în aer liber, nu fac altceva decât să întă- rească și să dea consistență relației noastre cu cățelul de vânătoare. Fap- tul că participă alături de noi la toate aceste ieșiri și activități, îi va crea,

odată în plus, sentimentul că este util, că este de folos, sporindu-i încrederea în sine și confirmându-i faptul că este prezent activ și face parte din univer- sul nostru permanent. Lăsatul acasă, singur, mai ales atunci când vede pre- gătirile noastre de plecare, nu face alt- ceva decât să-i scadă interesul pentru ieșiri și să creeze un spațiu, o delimi- tare între noi și el, spațiu ce va fi cu atât mai greu de refăcut, cu cât lipsa noastră din universul lui se va pre- lungi și va fi repetată. Mulți dintre noi suntem și pescari, iar la începutul verii, când vânătoarea la majoritatea speciilor este închisă, petrecem timp pe malul apei, la pes- cuit. Este poate una dintre cele mai bune și prielnice ocazii de a lua cu noi cățelul. Iar dacă la început va fi poate mai neastâmpărat, va intra în apă bă- lăcind totul în jur, ușor, ușor, va înțe- lege ce se întâmplă și va coopera, ascultând comenzile, spre bucuria noastră și plăcerea sinceră de a-l avea și cu aceste ocazii alături. Poate să pară o grijă în plus, dar cu siguranță merită tot efortul și atenția!

să pară o grijă în plus, dar cu siguranță merită tot efortul și atenția! 24 |
să pară o grijă în plus, dar cu siguranță merită tot efortul și atenția! 24 |
să pară o grijă în plus, dar cu siguranță merită tot efortul și atenția! 24 |

24 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Plante tămăduitoare

FLORA

„Brânca ursului”

DOCTOR PLANT

„Brânca ursului” (Heracleum sphondylium), conoscută și sub numele de „crucea pământului” sau „laba ursului”, este o plantă perenă care face parte din familia Apiaceae. Numele plantei a fost inspirat de forma frunzelor, asemănătoare cu laba ursului.

inspirat de forma frunzelor, asemănătoare cu laba ursului. P lanta este răspândită în Europa și crește
inspirat de forma frunzelor, asemănătoare cu laba ursului. P lanta este răspândită în Europa și crește
inspirat de forma frunzelor, asemănătoare cu laba ursului. P lanta este răspândită în Europa și crește

P lanta este răspândită în Europa și crește de regulă pe terenuri cu umiditate mai ridicată, cum

sunt văile pâraielor, liziera pădurilor, în luminișuri, preferând zonele mai ni- sipoase. Poate crește până la doi metri înălțime și are un miros specific, aro- mat și ușor înțepător. Florile sunt albe, iar frunzele mari și adânc crestate. De la „brânca ursului” se folosesc, de re- gulă, florile și semințele, precum și ră- dăcina și frunzele. Rădăcinile se recoltează primăvara devreme sau toamna după primele brume, iar florile și semințele, în luna august. Materialul recoltat se lasă să se usuce și se păs- trează în săculeți din pânză, în locuri răcoroase și uscate. Planta este cunos- cută mai ales pentru proprietatile ei tonice și revigorante. Preparatele din „brânca ursului” sunt indicate, printre altele, în cazuri de hipertensiune arterială, infertili- tate, îmbătrânire precoce, boli diges- tive - ale ficatului, stomacului, vezicii biliare, tulburări de digestie, trauma- tisme, răni, plăgi, dureri nevralgice, pentru cele din urmă putându-se fo- losi aplicații locale. Atenție deosebită trebuie acordată contraindicațiilor și precauțiilor în folosirea plantei, aceasta nefiind recomandată femeilor gravide, persoanelor cu hipotensiune arterială sau cu afecțiuni ale prostatei. De asemenea, în cazul aplicărilor ex- terne, este interzisă expunerea la soare, deoarece planta are acțiune fo- tosensibilizantă. Informațiile despre plantele medi- cinale, terapiile complementare sau re- mediile naturale pot fi de ajutor, dar nu exclud și nu înlocuiesc tratamentele medicale, ci le pot completa pe aces- tea. Înainte însă de a utiliza plantele medicinale, în general, sub orice formă, în oricare dintre situații, este re- comandată vizita la medic, iar admi- nistrarea preparatelor din „brânca ursului” să se facă numai la recoman- darea acestuia. Este foarte ușor să con- fundăm simptomele sau aspectul unor afecțiuni și de aceea opinia medicului specialist este neapărat necesară și se impune ca o măsură de prevedere și si- guranță.

specialist este neapărat necesară și se impune ca o măsură de prevedere și si- guranță. AUGUST
specialist este neapărat necesară și se impune ca o măsură de prevedere și si- guranță. AUGUST
specialist este neapărat necesară și se impune ca o măsură de prevedere și si- guranță. AUGUST

AUGUST 2014 | 25

noutăți de prin magazine

ARROW INTERNATIONAL
ARROW INTERNATIONAL

Binoclurile Conquest HD

Un binoclu modern bun pentru observații în orice situație. Conquest HD combină tradițio- nala calitate de la ZEISS – Made in Germany cu tehnologia de ultimă oră. Sunt ideale pentru vânători, mai ales pentru observațiile la distanțe mari. Grație sistemului de lentile HD - High Definition, imaginile se bucură de o calitate optimă cu redarea ex- trem de fidelă a culorilor. Câmpul extra larg de vizibilitate, alături de acoperirea LotuTec ® a lentilelor, per- mit o vizibilitate și o claritate foarte bună, indiferent de condițiile de vreme. Transmisia de peste 90% a lu- minii face posibilă observarea în con- diții de luminozitate redusă, până târziu în amurg. Alăturându-se aces- tora, designul ergonomic, robustețea

și compactitatea pe ansamblu, reco- mandă binoclul Conquest HD drept compania cea mai potrivită pentru o varietate largă de condiții de vreme și din teren.

CONQUEST HD 10x32 Dimensiuni compacte, greutate redusă, cu putere de mărire de 10 ori, are toate beneficiile care trebuie fur- nizate de un binoclu pentru distanțe lungi. Când este folosit pentru dru- meții, la munte sau pentru observa- rea păsărilor, oferă deasemenea o imagine detaliată pe distanțe mari. La apropiere, deasemenea, imagini clare și culori vii - până la o apropiere de 1,5 metri. Carcasa este ergonomică și roata de focalizare poate fi ușor și rapid de operat în orice moment.

ARROW INTERNATIONAL

Helle 75 RA Jubileum

în orice moment. ARROW INTERNATIONAL Helle 75 RA Jubileum Un cuțit cuțit frumos și plăcut la

Un cuțit cuțit frumos și plăcut la

utilizare, creat special pentru eveni- mentul aniversar de 75 de ani de la înființarea companiei Helle. Cuțitele Helle sunt concepute pen- tru a-și păstra ascuțirea vreme înde- lungată, fiind un real ajutor pentru iubitorii de activități în aer liber. Mânerul este realizat prin combinația

a două materiale de lemn de estență

difertă, mesteacăn creț și nuc, pentru

a obține efectul unui contrast superb,

iar teaca tradițională de piele, pentru

a fi purtat în condiții de siguranță,

oferă o eleganță deosebită. Lama triplu stratificată, din oțel inoxidabil laminat, are unghiul de as- cuțire astfel creat pentru a oferi mu- chie foarte ascuțită și rezistență la utilizare.

ARROW INTERNATIONAL

SAUER 303 GTI CLASSIC - SIGURE. RAPIDE. PRECISE.

Performanță și putere în configurația ideală
Performanță și putere în configurația ideală

În toate variantele sale, Sauer 303 întruchipează filosofia Sauer&Son – performanță superioară cu forma atemporală a unei arme de vânătoare clasice. Fiecare privire crează plăcere, fiecare clipă la pândă crează o nouă oportunitate.

26 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

• Cutia mecanismelor de aliaj aluminiu – cu sistem bază pentru prinderea lunetei ISI Mount® ce permite așezarea și desfacerea lunetei extrem de simplu, distanța ocular-ochi putând fi reglată din două mișcări;

• Tratament de protecție împotriva ruginii cu Nitrobond-X® - procedeu

de aplicare a plasmei pe suprafețele de oțel expuse;

• Trăgaci simplu - direct

• Magazie detașabilă pentru două cartușe;

• Lungime țeavă 51 sau 56 cm;

• Pat Syncro Thumbhole, lemn Grade 2;

• Sistem de ochire mecanic „Battue”;

• Greutate 3,65 kg

Foto: MUGUREL IONESCU

august

ANPA se dă pe brazdă? 28 Generația swimbait (IV) 30 Combinată la clean 32 Muscărit 34 Pescuit la muscă artificială 36 Pescuit în Turcia 38

PESCUIT

la muscă artificială 36 Pescuit în Turcia 38 PESCUIT CE PESCUIM ÎN AUGUST Ultima lună de
CE PESCUIM ÎN AUGUST Ultima lună de vară tradițională este dedicată, în special, vacanțelor și
CE PESCUIM ÎN AUGUST
Ultima lună de vară tradițională este dedicată, în
special, vacanțelor și concediilor. Este luna în care pes-
carii împătimiți își întind corturile și își instalează ta-
berele pe malurile apelor, la șes, în zona colinară dar
și în mirifica împărăție a apelor, Delta Dunării. Din pă-
cate, din ce în ce mai secătuită de resursele sale natu-
rale, fără un program concret de refacere a acestora și
fără baza legală și aparatul de pază și control necesar
protejării lor.
Pescuitul dă bune rezultate în toate tipurile de ape,
la toate speciile admise la pescuit, opțiunile fiind ex-
trem de diverse în această perioadă.
Cu o bună informare prealabilă și dotarea corespunză-
toare, veți avea ce povesti la gura sobei.
Cu o bună informare prealabilă și dotarea corespunză- toare, veți avea ce povesti la gura sobei.

OPINIE

La ordinea zilei

A.N.P.A. se dă pe brazdă?

Text și fotografie MUGUREL IONESCU

După ani de acțiuni ostile, mascate sau fățișe, îndreptate împotriva asociațiilor tradiționale de pescari sportivi, afiliate la Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, iată că Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură - A.N.P.A. ne surpride în mod pozitiv prin conținutul unui „COMUNICAT DE PRESĂ cu privire la

condițiile de practicare a pescuitului sportiv în habitatele piscicole naturale”, afișat pe link-ul

http://www.prietenipescari.ro/pescuit/vizualizare/evenimente/anpa—-comunicat-de- presa-privind-pescuitul-sportiv/

C u un an în urmă, conducerea Agenției Naționale pentru Pes- cuit și Acvacultură (A.N.P.A).

a inițiat, prin intermediul filialelor sale regionale, un dialog cu asociațiile de pescari sportivi, pentru a afla dacă acestea sunt de acord „cu prevederile legale în vigoare, privind modul de acordare a autorizațiilor de pescuit (re- creativ/sportiv)”, „cu modalitatea ac- tuală de eliberare a permiselor de pescuit (recreativ-sportiv)” și „cu mo- delul actual al permisului de pescuit (recreativ/sportiv)”. Răspunsurile asociațiilor de pes- cari sportivi, care nu ar fi trebuit să fie necunoscute specialiștilor A.N.P.A., nu au fost la fel de scurte precum în- trebările. Fiindcă trebuiau să fie inte- ligibile și explicite, în contextul unor

28 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

în contextul unor 28 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN reglementări confuze și parțial contes- tate în

reglementări confuze și parțial contes- tate în domeniu. În deplin acord cu considerentele precizate, au fost formulate răspun- suri relativ convergente, din partea marii majorități a asociațiilor afiliate, sintetizate într-un articol apărut în nr. 4/ aprilie 2013 al revistei Vânătorul și Pescarul Român, intitulat „INVITAȚIE LA DIALOG DESCHIS”, sub semnătu- rile domnilor dr. ing. Neculai Șelaru, director general al A.G.V.P.S., și dr. ing. Vladimir Talpeș, director al A.J.V.P.S. Galați. Acest articol se în- cheia astfel:

„Nu ne rămâne decât să urmă- rim reacția conducerii A.N.P.A. la răspunsurile primite și voința aces- teia de a intra, în ciuda intereselor politice care o influențează, în de-

plină legalitate. Spre binele resursei acvatice vii, a pescarilor și a buge- tului public!” În continuare vă redăm cele mai importante afirmații, susținute în acest COMUNICAT DE PRESĂ, care explică competențele A.N.P.A. și pro- cedurile pe care aceasta trebuie să le aplice, conform legislației și normati- velor în vigoare, prezentate într-o ma- nieră total diferită de cea aplicată până acum, mult mai apropiată de normalitate și de buna desfășurare a activității în domeniul pescuitului sportiv, astfel:

Odată cu apariția Legii 317/2009 care aprobă și completează OUG 23/2008 privind pescuitul si acvacul- tura, permisele de pescuit sportiv emise de către Agenția Națională pentru Pes- cuit și Acvacultură (A.N.P.A.) sunt dis- tribuite numai prin asociațiile de pescari sportivi, legal constituite și în- scrise în Registrul unic de evidență. Așadar A.N.P.A. nu mai poate să elibe- reze permise direct către pescarii spor- tivi, cum s-a întâmplat în ultimii doi ani.” În legătură cu nemulțumirea unor pescari, care consideră că nu trebuie să fie obligați a fi membri ai unei or- ganizații pentru a-și putea procura permisul de pescuit recreativ/sportiv, A.N.P.A. vine cu următoarele preci- zări:

„Legea mai sus menționată nu pre- vede expres obligativitatea pescarilor de a se înscrie în asociațiile de pescari sportivi pentru a-și procura permisul, dar cum asociațiile sunt organizații non-guvernamentale, nici administra- ția nu le poate obliga să distribuie gra- tuit permisele de pescuit sportiv, mai ales că nu există posibilitatea de a le rambursa cheltuielile de distribuție.” A.N.P.A. precizează, în conti- nuare, că permisele sunt valabile pen- tru toate habitatele piscicole naturale din țară, cu excepția zonelor concesio- nate din Delta Dunării, pe care le menționează, dar uită să specifice fap- tul că, pe teritoriul Administrației Re- zervației Biosferei Delta Dunării - A.R.B.D.D., sunt valabile numai per- misele eliberate de această adminis- trație. În continuare se mai subliniază că:

Permisele de pescuit sportiv sunt eliberate de filialele regionale A.N.P.A. către asociațiile de pescari sportivi pe baza unor tabele nominale și a docu- mentelor justificative, pe categorii de beneficiari. Filialele regionale A.N.P.A. emit nominal fiecare permis de pescuit recreativ/sportiv, conform legii, com- pletând datele de identificare ale solici- tantului, conform tabelului prezentat

ale solici- tantului, conform tabelului prezentat de asociațiile de pescari sportivi.” Comentând
ale solici- tantului, conform tabelului prezentat de asociațiile de pescari sportivi.” Comentând

de asociațiile de pescari sportivi.” Comentând COMUNICATUL DE PRESĂ prezentat mai sus, nu putem să nu observăm pasul uriaș făcut de

Odată cu apariția Legii 317/2009 care aprobă și completează OUG 23/2008 privind pescuitul si acvacultura permisele de pescuit sportiv emise de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (A.N.P.A.) sunt distribuite numai prin asociațiile de pescari sportivi, legal constituite și înscrise în Registrul unic de evidență. Așadar A.N.P.A. nu mai poate să elibereze permise direct către pescarii sportivi, cum s-a întâmplat în ultimii doi ani.”

sportivi, cum s-a întâmplat în ultimii doi ani.” către A.N.P.A., cel puțin în privința re- cunoașterii
sportivi, cum s-a întâmplat în ultimii doi ani.” către A.N.P.A., cel puțin în privința re- cunoașterii

către A.N.P.A., cel puțin în privința re- cunoașterii indirecte și comunicării, către membrii pescari sportivi, a gre- șelilor făcute în etapele precedente și lămurirea acestora prin aplicarea, mult mai apoape de realitate, a pre- vederilor legale. Să constituie, oare, acest COMU- NICAT, o dovadă de schimbare de mentalitate din bună credință,… o consecință a numeroaselor interven- ții, inclusiv la instanțele de judecată, ale coducerii A.G.V.P.S. și a conduce- rilor asociațiilor afiliate,… o urmare a pierderii unor procese, prin care a fost obigată de instanțele de judecată să recunoască vechile contracte de folo- sință piscicolă și să încheie acte adi- ționale la acestea,… o reacție impusă de conducătorii Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură, ca urmare a numeroaselor sesizări pri- mite din partea pescarilor sportivi și a asociațiilor acestora ori, pur și sim- plu,… o diversiune?

din partea pescarilor sportivi și a asociațiilor acestora ori, pur și sim- plu,… o diversiune? AUGUST
din partea pescarilor sportivi și a asociațiilor acestora ori, pur și sim- plu,… o diversiune? AUGUST
din partea pescarilor sportivi și a asociațiilor acestora ori, pur și sim- plu,… o diversiune? AUGUST

SPINNING

Generația swimbait

Nălucile noului val (IV)

Text și fotografie ANDREI ZABET

Istoria pescuitului consemnează apariția primelor swimbait-uri în California de Sud, acolo unde pescarii de apă sărată foloseau năluci supradimensionate, din plastic moale, montate pe jiguri de cel puțin o uncie (28,35 de grame). Împătimiții pescuitului de bass au sesizat imediat potențialul acestor năluci de a prinde exemplare record și le-au adoptat imediat. De aici și până la frenezia generală din ultimii ani, n-a mai fost, practic, decât un… lanseu.

din ultimii ani, n-a mai fost, practic, decât un… lanseu. 30 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

30 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

P rimele swimbait-uri au fost cele „soft”, adică realizate din plas- tice moi (de regulă, silicon),

pentru ca în decursul timpului, moda- litățile de producție să evolueze și să apară noi materiale extrem de rezis- tente la uzură, de genul elastomerilor. Dimensiunile erau mari pentru niște

năluci de bass, între 15 și chiar 30 cm,

iar monturile se realizau fie pe jiguri

„gigant”, fie cu minim 2 ancore trase

pe firul trecut prin corpul plasticelor.

Pentru „doamnele dințoase”

Abia mai târziu au apărut primele

swimbait-uri cu corp din plastic dur, cu o singură articulație, pentru ca, în ul- timii doi ani, oferta de năluci cu ac- țiuni care de care mai realiste să explodeze. Majoritatea swimbait-urilor din plastic moale copiază forma unui pește, hrana selectivă a exemplarelor

de răpitor care au ajuns la talii XXL.

Primele swimbait-uri reprezentau cât mai fidel forma și coloritul păstrăvilor, care în multe din rezervoarele nord- americane constituie una din prăzile predilecte ale largemouth bass-ului.

„Imitațiile autentice de păstrăv” sunt în continuare folosite, însă noile generații

de

swimbait-uri imită absolut orice fel

de

pește-pradă aflat în dieta bass-ului

din

America sau Japonia. Iar europenii

nu

s-au lăsat mai prejos și deja avem

imitații de știuculițe între 20 și 30 cm, pentru „doamnele dințoase” de pe bă- trânul continent.

Soft sau hard

Swimbait-urile soft au anumite

avantaje în fața celor hard, primul fiind

cel al prețului scăzut, deoarecere sunt,

totuși, niște năluci din plastic moale, consumabile. Însă, cel mai important

mi

se pare posibilitatea montării aces-

tor

năluci pe cârlige offset, ceea ce le

conferă o versatilitate ieșită din comun, dublată de evoluția naturală și sinuoasă a omoloagelor hard.

Inovație sau imitație

Ca de obicei, Imakatsu a fost prima companie care a inovat și revoluționat

domeniul, prin lansarea, acum mai mulți ani, a swimbait -ului Javallon Soft. Era prima nălucă

domeniul, prin lansarea, acum mai mulți ani, a swimbait-ului Javallon Soft. Era prima nălucă din plastic moale, cu o evoluție șerpuită super-na- turală, disponibilă în mai multe dimen- siuni - de la 90 la 160 și chiar 200 de mm. Profitând de lipsa protecției unui patent de invenție internațional, com- paniile din toată lumea au început să copieze și să producă Javallon-ul Soft într-o gamă variată de culori și la pre- țuri mult mai mici. Însă copiile nu au avut și nu vor avea evoluția naturală a originalului, fiindcă plagiatorii folosesc alte materii prime mai ieftine și chiar un design ușor modificat - gen partea frontală mai alungită cu câțiva mili-

- gen partea frontală mai alungită cu câțiva mili- Swimbait -urile soft sunt consumabile, deci e

Swimbait-urile soft sunt consumabile, deci e bine să aveți mai multe în trusă.

consumabile, deci e bine să aveți mai multe în trusă. Jackall Knuckle 5.5” - un swimbait

Jackall Knuckle 5.5” - un swimbait care dislocă multă apă, datorită cozii cu paletă la 180 de grade.

multă apă, datorită cozii cu paletă la 180 de grade. Imakatsu Bacurato Swimmer - un swimbait

Imakatsu Bacurato Swimmer - un swimbait cu lest de o uncie, pentru ape mai adânci.

- un swimbait cu lest de o uncie, pentru ape mai adânci. Javallon Soft - corp

Javallon Soft - corp din plastic moale, cu 3 articulații.

metri. Ulterior, Katsutaka Imae a in- ventat și Javallon-ul Hard, pe care ni- meni nu l-a mai copiat, fiindcă reproducerile ar fi fost la fel de scumpe ca originalul, datorită complexității constructive a nălucii.

Swimbait de la noi

Cert este că swimbait-urile soft au devenit o alternativă, inclusiv în pes- cuitul răpitorilor din România. Am fost primul pescar care le-a promovat încă din 2007, când nimeni nu auzise de asemenea invenții, iar capturile con- stante de somn și știucă mi-au de- monstrat, personal, eficiența acestor năluci „magice” în anumite condiții.

acestor năluci „magice” în anumite condiții. Profil de shad și montare offset care elimină

Profil de shad și montare offset care elimină agățăturile.

De 7 ani încoace, Javallon Soft rămâne o prezență constantă în cutia perso- nală cu swimbait-uri soft; chiar dacă e mai scump, Java se ridică mult deasu- pra copiilor americane, europene sau chinezești și poate produce capturi fru- moase, în funcție de situație.

În episodul următor

În episodul următor vom continua să discutăm despre modalitățile de montare a swimbait-urilor soft, despre lestarea acestora cu greutăți din tung- sten, dar și despre strunele folosite atunci când nu vrem să pierdem un swimbait hard care costă între 50 și 100 de euro.

un swimbait hard care costă între 50 și 100 de euro. Familia Javallon Soft - de
un swimbait hard care costă între 50 și 100 de euro. Familia Javallon Soft - de
un swimbait hard care costă între 50 și 100 de euro. Familia Javallon Soft - de
un swimbait hard care costă între 50 și 100 de euro. Familia Javallon Soft - de

Familia Javallon Soft - de la modelul 110 la cel de 160 de mm.

Javallon Soft - de la modelul 110 la cel de 160 de mm. Deps Shudder Bait

Deps Shudder Bait - un swimbait cu vibrație foarte subtilă, pentru un grad scăzut de activitate a știucii.

subtilă, pentru un grad scăzut de activitate a știucii. Copie de Javallon. Plasticele Jackall, pot fi

Copie de Javallon.

un grad scăzut de activitate a știucii. Copie de Javallon. Plasticele Jackall, pot fi folosite ca

Plasticele Jackall, pot fi folosite ca swimbait, pentru prezentări liniare, dar și pentru „punching” în covoarele de vegetație.

dar și pentru „punching” în covoarele de vegetație. Orice plastic de peste 15 cm poate fi

Orice plastic de peste 15 cm poate fi folosit ca swimbait, totul este să evolueze la cea mai mică viteză de recuperare.

AUGUST 2014

|

31

DE SEZON

Pescuit la răpitor

Combinată la clean Text și fotografie MAC
Combinată la clean
Text și fotografie MAC

Valea Uzului se așterne printre dealurile înalte, în aval de barajul cu același nume și, după ce trece de așezarea Dărmăneștilor, își dăruiește apele fratelui mai mare, Trotușul ce curge învolburat lăsând în urmă Comăneștiul, apoi orașul Onești, pentru a se vărsa, la rându-i în apele Siretului, în aval de Adjud.

vărsa, la rându-i în apele Siretului, în aval de Adjud. 32 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

32 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Î n fiecare vară urc pe vale pentru un pescuit în lacul de baraj Valea Uzului, lac cu ape de regulă lim-

pezi, alimentate de râul Uz și afluen- tul său principal, Bărzăuța. Lacul este cunoscut printre pescarii de răpitor ai locurilor pentru capturile de clean, dar și păstrăv, coborât din amonte și, relativ mai nou, biban. Din când în când, câte o știucă face deliciul și marchează cu o amintire deosebită ziua unui pescar norocos. Ca orice apă, și lacul de pe Uz are zilele lui bune, darnice în capturi, și mai puțin bune, când peștii se lasă așteptați și cu greu reușești să păcălești câțiva.

Magia voblerelor

Ca de obicei, și anul acesta am urcat la lac împreună cu prietenul meu Lică pentru o partidă de pescuit la clean. Ultimile zile ale lui Cuptor nu s-au dezmințit și au adus tempera- turi ridicate, poate un pic prea ridi- cate pentru aceste locuri. După o perioadă cu vreme insta- bilă, cu ploi și vijelii mai puțin obiș- nuite, am avut șansa unor zile senine, care au permis apelor să se limpe-

zească cât de cât. Lică este un adevă- rat cunoscător în pescuitul cleanului la vobler și, chiar și în zilele în care peștii fac mofturi, reușește să aducă la minciog măcar doi-trei cleni din apele lacului. Acum câțiva ani pescuia cu voblere mici, de 3-4 grame, confecțio- nate de un localnic. Erau bondoace, dar băteau bine, apa iar Lică le con- ducea cu îndemânare în pelicula de la suprafața apei, așa încât rezultatele aduceau satisfacția timpului petrecut pe malul apei. Lucrurile s-au mai schimbat, vo- blerele au acum dimensiuni și greutăți asemănătoare cu cele de acum câțiva ani, dar îmbină cunoștințele și tehno- logia de fabricație de ultimă oră. Mo- delele de la Strike Pro și Salmo, la 2,8-4,5 grame, fac diferența pe apele lacului, iar clenii, chiar și în zilele mai puțin inspirate, răspund lucirilor cu barbetă care-i ademenesc imediat de sub oglinda apei. De preferat sunt mo- delele cu argintiu și puțin galben pe abdomen și firetiger-ul verde portoca- liu vărgat, modele care și-au dovedit eficacitatea de-a lungul ultimelor se- zoane și care nu lipsesc acum din tru- sele de pescuit ale localnicilor.

Sclipirile artificialelor

De fiecare dată când am urcat la lac, am pescuit și eu la vobler, încer- când să învăț câte ceva din experiența prietenului meu, dar și a celorlalți pes- cari localnici. Adesea însă am întâlnit pescari la clean cu muște artificiale. Și dacă au fost zile în care cleanul nu prea răspundea la vobler, monturile cu muște artificiale cu buldo au fost so- luția pentru peștii mofturoși. Așa se face că, de data asta, am decis să-mi încerc norocul cu artifi-

de data asta, am decis să-mi încerc norocul cu artifi- ciale. Era o alternativă la voblerele
de data asta, am decis să-mi încerc norocul cu artifi- ciale. Era o alternativă la voblerele
de data asta, am decis să-mi încerc norocul cu artifi- ciale. Era o alternativă la voblerele
de data asta, am decis să-mi încerc norocul cu artifi- ciale. Era o alternativă la voblerele

ciale. Era o alternativă la voblerele pe care de acum le știam, o provocare pentru un stil nou pentru mine de pescuit. Am ales două muște, una mai mare, cu hackle și corp negru cerclat cu auriu, cu roșu în coadă și o furnică cu siluetă fină și delicată. Două ale- geri, mă gândeam eu, pentru gusturi diferite. Drept buldo, localnicii folo- sesc o plută strunjită din lemn de tei, care se pare că dă rezultate foarte bune. Pescuind aici cu o montură nouă, am preferat un buldo puțin di-

PLUTA KRUISER

PLUTA KRUISER Pluta Kruiser este umplută cu un lichid special, care dă un plus de echilibru

Pluta Kruiser este umplută cu un lichid special, care dă un plus de echilibru dinamic. Ma- terialul de fabricație al plutei este conceput astfel încât, scu- fundat, capătă o vizibilitate re- dusă, integrându-se perfect în culorea mediului acvatic.

ferit, o plută din noua gamă Kruiser de la Korda pentru pescuitul la supra- față. Are o un profil în formă de pică- tură de apă, și capătul îngust colorat în portocaliu fluo, ce permite observa- rea permanentă a poziției monturii pe apă. Combinată cu o lansetă de 3,20 m cu acțiune de vârf, un fir de 0,18 pe o mulinetă din clasa 4000, am reușit lanseuri la distanțe aprecia- biele, numai bine pentru a acoperi o suprafață întinsă de apă, în căutarea clenilor.

Vrăjile muștelor artificiale

Chiar dacă legarea muștelor și a plutei mi-a luat ceva timp, vreme în care Lică adusese deja la mincig câțiva cleni, rezultatele încercării mele nu au rămas fără răspuns. După cîteva lan- seuri și familiarizarea cu montura, pri- mul atac a semnalat faptul că peștii răspundeau și la muștele artificiale ofe- rite. Au urmat câțiva cleni argintii și, bi- neînțeles, comentariile de rigoare pe marginea monturii folosite, în care pluta a fost în centrul observațiilor. Era bineînțeles ceva nou și atrăgea atenția. Soarele se așeza către amiază și norii stătuseră departe de locurile noastre. Dincolo de detaliile monturii, de magia voblerelor și strălucirea ar- tificialelor, petrecusem o zi minunată la malul apei bucurându-ne încă odată, de o reușită combinată la clean…!

o zi minunată la malul apei bucurându-ne încă odată, de o reușită combinată la clean…! AUGUST
o zi minunată la malul apei bucurându-ne încă odată, de o reușită combinată la clean…! AUGUST
o zi minunată la malul apei bucurându-ne încă odată, de o reușită combinată la clean…! AUGUST

MUSC~RIT Fly-fishing la șes

Cu muște artificiale la roșioare și obleți

Text și fotografie DORU DINEA

Soarele generos al verii mângâie cu raze calde întinderea apelor străjuite de săbii lucitoare de trestii. În straie de sărbătoare, vesele și sprințare, roșioarele, ca niște dive răsfățate, se foiesc tacticoase de colo-colo, iar obleții cei suplii își flutură de zor lucirile argintii. Sunt doar câteva din semnalele clare care mă îndeamnă să trec de la echipamentul de spinning la cel de fly și să încerc să ispitesc micuții peștișori cu ceva muște artificiale.

efectuez lansările cu lanseta de fly. Cu toate că sunt cam incomode, am cizme- piept confecționate dintr-un material special, care lasă pielea să respire, dar nu lasă apa să pătrundă în interior. De aceea, chiar și vara, când e foarte cald, nu transpir aproape deloc când sunt echipat cu ele. E un amănunt foarte important, dacă ași fi echipat cu altfel de cizme nu ași rezista datorită căldurii, iar dacă ași intra în apă fără cizme ași risca să fiu mușcat de lipitori sau să contactez vreo boală de piele.

A m desfășurat partidele de pescuit pe două balți și, de- asemenea, pe două canale cu

lungimi de aproximativ 200-300 m fiecare și lățimi cuprinse de la 4-5 m

până la 7-8 m pe alocuri. Deoarece bălțile erau străjuite de mulțime de trestii lucitoare, am fost nevoit să fo- losesc cizmele-piept ca să pot intra în apă, în anumite locuri, și a reușii să

34 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

La început am folosit câte două muște în capătul leader -ului, uneori una uscată și
La început am folosit câte două muște în capătul leader -ului, uneori una uscată și

La început am folosit câte două muște în capătul leader-ului, uneori una uscată și una udă, alteori pe am- bele ude însă, după un anumit timp, am pescuit cu o singură muscă, udă sau uscată. Când apa a avut o claritate mai mare, am avut rezultate foarte bune cu muștele artificiale tip black parachute, black zulu, imitațiile de fur- nică neagră, greier și muscă de gunoi, iar în cazurile când apa a fost mai opacă, au dat rezultate mai bune muștele artificiale tip cosaș, bondar sau zebra sedge. Pentru obleți am fo- losit muștele artificiale pe cârlige nr. 16-18, iar pentru roșioare, pe cârlige nr.12-14, uneori chiar și pe cârlige nr. 8-10. De fiecare dată când foloseam musca uscată, la aproximativ 20-30 de lansări, o uscam iar, apoi îi aplicam din nou un strat de vaselină siliconică pentru muște artificiale.

Au fost destule cazuri în care am folosit doar lungimea vergii pentru a lansa, având scos în afara acesteia doar 1,5-2 m de șnur și „biciuiam” apa, dacă se poate spune așa, cu muș- tele din capătul leader-ului. De multe ori peștii atacau chiar la contactul muștelor cu apa, alteori, când erau mai mofturoși, mai jucam muștele din vârful lansetei. Când a fost necesar să plasez muștele la distanță, efectuam lansări de până la 14-15 m, dar lansă- rile de 8-10 m s-au dovedit suficiente în cele mai multe cazuri. Uneori peștii atacau muștele la contactul acestora cu apa și atunci trăgeam puțin de șnur, ridicând în același timp și vârful lansetei. Efectuam ambele mișcări într-un ritm accelerat, dar nu brutal, după care trăgeam ușor de șnur ca să aduc peștele la mine. Când peștii nu atacau muștele imediat după lansare,

executam, pe recuperare, smuciri scurte și rapide din șnur, ce aveau rolul, pentru muștele uscate, de a pro- duce mici “splash”-uri, plescăituri pe suprafata apei, cu scopul de a atrage atenția peștilor și de a-i invita la atac. Pe vânt, de cele mai multe ori, lăsam ca muștele să fie duse liber de acesta în direcția în care sufla, recuperând șnurul puțin câte puțin, în așa fel încât să-l păstrez relativ drept pe di- recția de deplasare. Posibilitatea de a observa trăsăturile mai discrete ale peștilor o aveam privind capătul șnu- rului dinspre leader, iar atunci când peștii erau activi, simțeam atacurile peștilor chiar în mânerul lansetei. Cea mai mare provocare era atunci când peștii erau foarte prudenți sau foarte puțin activi. În acele cazuri, după lansare, făceam o pauză de câ- teva secunde, apoi ridicam foarte ușor vârful lansetei până aproape de verti- cală, timp în care muștele se „târau” lin pe sau sub suprafața apei. Faceam din nou o mică pauză, după care, în timp ce coboram vârful lansetei către luciul de apă, recuperam din mână șnurul ramas liber, apoi reluam ope- rațiunea de ridicare lină a vârfului lan- setei cu „târâtul” lin al muștelor. Realizam prin acest fel de recuperare impresia că muștele artificiale, deci presupusa masă a peștilor, pleacă dis- cret la plimbare, deci hrana le dispare hoțește. Este o situație cât de cât ase- mănătoare cu cea în care avem în față un fel de mâncare pe care nu ne-am dori foarte mult să o servim, dar dacă cineva are intenția să o ia din fața noastră, în cazul în care nu avem alt- ceva mai bun, nu ne mai convine și, până la urmă, am servi și acel fel de mâncare. Nu pot să afirm că această tehnică de recuperare a funcționat cu randament maxim, dar în multe din cazurile în care peștii erau apatici, am reușit să-i determin să fie mai activi și să atace artificialele. Deoarece roșioarele și obleții sunt pești foarte sensibili și mor destul de repede pe caldură, chiar dacă sunt păstrați în juvelnice încăpătoare, o singură dată am oprit ce am prins în aproximativ o oră, ca să fac și o foto- grafie de grup, în rest, tot ce am prins am eliberat imediat, bineînțeles după ce am mai realizat și câte o fotografie Pentru pescarii care pot și preferă mișcarea la o partidă de pescuit, le re- comand cu plăcere pescuitul cu muște artificiale, cu echipamentul de fly. Cu toate că sunt pești de dimensiuni mici, cu acest stil de pescuit, roșioarele și obleții pot oferi satisfacție și celor mai pretențioși pescari.

stil de pescuit, roșioarele și obleții pot oferi satisfacție și celor mai pretențioși pescari. AUGUST 2014
stil de pescuit, roșioarele și obleții pot oferi satisfacție și celor mai pretențioși pescari. AUGUST 2014
stil de pescuit, roșioarele și obleții pot oferi satisfacție și celor mai pretențioși pescari. AUGUST 2014

MUSC~RIT

Pescuit la muscă artificială

Două partide inedite de muscărit la scurt

Text și fotografie TITUS PINTEA

Ca să nu fie vreo confuzie, de la bun început precizez că nu voi prezenta tehnica cehilor de pescuit la scurt cu nimfă, ci doar două partide de muscărit, dictate oarecum de adaptarea la habitatul unde am poposit.

voaiele iuți de sub barajul de anroca- mente de la o priză de apă. În apa cristalină observ cleni mi- cuți ce ciupesc musca, unii o și apucă, apoi, dintre doi bolovani simt un atac viguros, varga se face covrig și ur- mează cîteva încercări de a scăpa de mincinoasa muscă. Iau în paleta min- ciogului, de concepție și realizare pro- prie, din lemn de trandafir, fiert în ulei de in, un clean auriu, burtos, de 27 cm, pe care nu credeam că-l voi aduce la mal cu delicata vargă. Căpă- tând curaj, continui să pescuiesc, pe alocuri în genunchi, obligat să mă maschez de peștii cu o mie de ochi. Din același șuvoi am în strună un minunat Leuciscus Leuciscus, ce are 23 cm, pește care, dacă ar atinge 30-40 cm, ar fi greu de adus la min- ciog. Ambele capturi au fost, evident, returnate căci, așa cum îmi spunea mentorul meu maramureșean, Gheor- ghe a Bâzului, și mâine mai este o zi. Satisfăcut de examenul luat cu brio de noua mea achiziție, plec spre casă cu o plăcută amintire.

A șadar plec într-o dimineață de iunie pe brațul vechi al Crișului Repede, rămas ca

amintire a vechiului traseu, în urma lucrărilor hidrotehnice, înarmat cu o vargă de 270 cm clasa 5, numai bună pentru cleni, dar mă aștepta o neplă- cută surpriză: cu unealta amintită, pe râulețul rămas de numai 3-4 m lă- țime, nu puteam face nici o lansare, doar prin tufele malului, iar la apro- pierea de apa de doar 40-50 cm, peștii dispăreau sub bolovani ori ve- getația abundentă. Revin în altă zi, doar cu o vargă de musca de 190 cm clasa 2/3 din 4 seg- mente, o bijuterie delicată a tehnicii de ultimă oră, un Snowbee, pe care încă nu l-am probat niciodată, echi- pată cu o micromulinetă de muscă de 50 mm cu un șnur Cortland clasa 2. Sincer, mă și temeam că la un clean

mai acătării mica lansetă va ceda. Deci montez mulineta și leg la for- fac o mică viespe roșie pe cârlig nr. 12, apoi, ușor, lansez pe unul din șu-

fac o mică viespe roșie pe cârlig nr. 12, apoi, ușor, lansez pe unul din șu-

36 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Dar drăcușorul muscarului m-a provocat într-o zi, pe Valea Iadului, dornic să-mi încerc varga și la salmo- nide. Fac un popas la izvorul de lângă podul din aval de Remeți, îmi umplu sticla cu apa de gheață și plec în amonte de comună. Îmi fac varga, cum se zice, ochiul

și mâna, cu câteva lansări de probă de-a lungul șoselei, necirculate la acea oră. Apoi, citind puțin apa și configu- rația terenului, mă chircesc la vărsa- rea în Iad a unui izvor din deal, cu debit bunicel, presupunând că, la mica confluență, stă vreun pistruiat aștep- tând vreun corobete ori gâză adusă de apă. Poziția incomodă mă obligă să

șezând pe un bolo-

van, cam la un metru de mal, și lan- sând sub tufele malului opus, nu mai mult de 4-5 metri, lăsând apoi mica muscă de urzică să fie purtată de șuvoi. Am un atac frumos, păstrăvul se luptă în tăria curentului, varga se face covrig, am și emoții, dar simt că-l voim putea struni. Îmi trebuie timp bunicel să-l aduc la paleta minciogului, e drept, după ce am intrat în apă, dar curcubeul, scăpat cred din vreo păstră- vărie, are 29 cm și nu mă mir de ce varga mea s-a încovoiat periculos de mult. Continui, încurajat de maniera fină cu care pot lansa cu micuța vargă și mai prind un indigen, returnat ime- diat. Niciodată nu rețin indigenii, dar curcubeii, fiind venetici și păguboși, ajung la frigare. Sincer, deși am oarecare experiență în muscărit, n-am avut încă prilejul să pescuiesc cu o mini-vargă, sculă ce mi-a oferit satisfacții deosebite. În fotografie vă prezint atât varga minusculă, cât și minciogul paletă, creație proprie, deosebit de util în par- tidele de muscărit la munte.

continui partida

util în par- tidele de muscărit la munte. continui partida MOLIA DE CÂMP Text și fotografie
util în par- tidele de muscărit la munte. continui partida MOLIA DE CÂMP Text și fotografie
util în par- tidele de muscărit la munte. continui partida MOLIA DE CÂMP Text și fotografie
util în par- tidele de muscărit la munte. continui partida MOLIA DE CÂMP Text și fotografie

MOLIA DE CÂMP

Text și fotografie TITUS PINTEA

MOLIA DE CÂMP Text și fotografie TITUS PINTEA Pe pășunile riverane râurilor și pâraielor montane, printre

Pe pășunile riverane râurilor și pâraielor montane, printre ierburile malurilor, alături de greieruși, țapi de iarbă și alte zeci de zburătoare, poate ați observat o mică insectă de culoare fumurie care, în zboruri scurte, atunci când este deranjată, saltă la nivelul vegetației, zborul acesteia fiind scurt. De regulă, gâza se mișcă mai mult pe sol, cățărându-se pe firele de iarbă.

Insecta este una din meniurile preferate de păstrăvi, căzând cu miile pe oglinda apei. Mi-am sacrificat ceva timp, având și pasiunea entomologiei, evi- dent ca amator și autodidact, așa că am urmărit ore bune comportamen- tul acestei insecte, dar cel mai greu lucru a fost capturarea acesteia, de maniera păstrării integrității sale corporale și, evident, coloristice, aceasta fiind foarte delicată. Am reținut două modele, pe care am încercat să le confecționez, cât mai fidel cu putință și sper că am reușit să fie cât mai asemănătoare celor vii. În primul rând am luat un cârlig nr. 12, apreciind că la această dimen- siune voi respecta mărimea gâzei naturale, așa că am pornit de la cur- bura cârligului cu o înfășurare de ață de mătase portocalie străluci- toare, din care am confecționat, până sub ochetul cârligului, un corp de forma și mărimea bobului de orez. La 3-4 mm de la curbura cârli- gului, lăsând un punct evident por- tocaliu, am început să înfășor, dintr-o barbulă de păun cafenie, care se deschide din perișorii săi, un corp păros care dă un aspect perfect al insectei vii. Sub ochet am legat operucă de hacklă de cocoș grizly vi- șiniu.

Privită la final, se vede bine punc- tul portocaliu de sub corpul păros, apoi corpul, complectat cu peruca, dă o muscă deosebit de eficientă. Curios, am testat în câteva par- tide de pescuit la păstrăv mica mea realizare. Pe un traseu de vreo 800 metri de râu, cercetat la metru pă- trat cu lansări fine, am montat două muște, un mosquito la capăt de forfac și noua molie la săltă- toare. La mosquito am prins 2 păs- trăvi, la molie 5, toți returnați. Un alt model de molie îl putem realiza astfel: pe un cârlig nr. 12 for- măm un corp din mătase arămie, apoi de la curbura cârligului legăm 4-5 barbule din pana dela coada fa- zanului. Unindu-le, le îndoim până sub ochet, astfel avem un corp dublu, interior din mătase arămie, exterior din barbulele de fazan cu aspectul unui mic rucsac. Peruca este confecționată din hacklă de cocoș roșcat. Am testat și acest model, cu re- zultate foarte bune, sus, pe valea Iadului. La orele serii am luat 3 păs- trăvi, iar la musca de arin numai unul. În realizarea moliilor este indi- cat să avem materialele enumerate, alături de multă răbdare, iar migă- lirea ne va fi răsplătită de saltul ele- gant al craiului cu rubine.

enumerate, alături de multă răbdare, iar migă- lirea ne va fi răsplătită de saltul ele- gant
enumerate, alături de multă răbdare, iar migă- lirea ne va fi răsplătită de saltul ele- gant
enumerate, alături de multă răbdare, iar migă- lirea ne va fi răsplătită de saltul ele- gant

MAPAMOND

Pescuit în Turcia

Pescar în Istanbul

Text și fotografie MUGUREL IONESCU

„SPERANȚA își urma drumul, cuminte și neștiutoare, fără să se mire că valurile nu mai veneau din pupa, ci dinapoia traversului, lovindu-se în bordaj, ca și cum ar fi vrut să sară pe punte și să-i împartășească o taină. Sus, pe cer, în dreapta, Steaua Polară, cea mai credincioasă călăuză a corăbierilor, clipea mirată, și raza ei se răsfrângea în geamul busolei, încercând zadarnic să lumineze ochiul cârmaciului…” Radu Tudoran - TOATE PÂNZELE SUS…

cârmaciului…” Radu Tudoran - TOATE PÂNZELE SUS… 38 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN V isul oricărui

38 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

V isul oricărui pescar pasionat este să călătorească, să cu- noască noi meleaguri, noi pro-

vocări, în special tărâmurile dintre ape,

cu bogată încărcătură istorică, dar și cu tradiții halieutice străvechi, cum este Turcia. Așa că invitația de a vizita Is- tanbulul s-a dovedit extrem de inspi- rată, dar și primită cu entuziasm.

Scurtă prezentare

Istanbulul este situat pe doua con- tinente, Asia și Europa. În inima aces- tuia se află strâmtoarea Bosfor, care face legătura între apele Marii Negre și ale Mării Marmara, orașul fiind împăr- țit în două de golful Cornul de Aur. Orașul Istanbul de astazi, fostă capitală a Imperiului Otoman, a dominat istoria Peninsulei Balcanice, cu deosebite in- fluențe, de-a lungul secolelor, asupra istoriei europene. În anul 1923, Mus- tafa Kemal Ataturk, întemeietorul sta- tului turc modern, a mutat capitala la Ankara, dar Istanbulul rămâne unul dintre cele mai mărețe orașe ale lumii.

Zone de pescuit litorale

Zonele de pescuit cele mai frecven- tate de către localnici sunt situate de-a lungul litoralul Mării Marmara și a es- tuarul Cornul de Aur, traversat de ves- titul Pod Galata. Marea Marmara este o mare inte- rioară, care face legătura între Marea Neagră și Marea Egee, separând astfel partea europeană a Turciei de cea asia- tică. Strâmtoarea Bosfor face leagătura cu Marea Neagră, iar Strâmtoarea Dar- danele, cu Marea Egee. Strâmtoarea Bosfor separă totodată Istanbulul în cele doua părți, cea asiatică și cea eu- ropeană. Marea Marmara are o supra- față de 11.350 km 2 , din care 182 km 2 sunt insule, iar coastele sale au un perimetru de circa 1.000 km. Podul Galata traverseaza estuarul Cornul de Aur și face legatura între doua zone importante ale Istanbului:

Beyoglu și Fatih. Podul Galata se gă- sește în totalitate în zona europeană și nu face legatura între cele doua conti- nente, așa cum majoritatea turiștilor au tendința sa creadă. Europa și Asia sunt legate prin alte două poduri, Bosphorus Bridge și Fatih Sultan Mehmet, acestea fiind mult mai lungi și destinate, în principal, circulației rutiere. Podul Galata are doua niveluri, cel superior fiind destinat circulației ru- tiere și pietonale, nivelul inferior fiind destinat exclusiv pietonilor. Pe nivelul de jos există câteva cafenele și restau- rante. Pescarii localnici iau cu asalt podul, sute de undițe și lansete fiind aliniate pe toata lungimea balustradei.

Specii de pești și metode de pescuit

Speciile de pești existente sunt aceleași ca și în Marea Neagră, cu mici deosebiri în ceea ce privește can- titățile și dimensiunile acestora. Ca și în Marea Neagră, acestea sunt sărace, atât calitativ, cât și cantitativ. În ge- neral, viața acestora se desfășoară în zona litoralului marin. Peștii cei mai frecvenți sunt cei din familia Clupeidelor - scrumbia, ri- zeafca și gingirica, diferitele specii de chefal, de guvizi, dar și peștii cu corp plat- calcanul, limba de mare și cam- bula. Metodele de pescuit se aseamănă cu cele practicate de confrații noștri de la malul mării, dar au și anumite particularități specifice. Pe lângă pes- cuitul pe substrat, la chefal, calcan, cambulă sau guvizi, pescuitul cu linie plutitoare este foarte îndrăgit. Se practică cu vergi puternice, fire rezis- tente și plute cu portanță mare. O metodă de pescuit specifică zonei este folosirea unui gen de țapa- rine, mai multe cârlige legate în deri- vație pe firul principal, care se rulează pe un bulgăre compact de pâine ume- zită, rezultând un fel de „bombă”.

de pâine ume- zită, rezultând un fel de „bombă”. Linia, lestată cu un plumb masiv și
de pâine ume- zită, rezultând un fel de „bombă”. Linia, lestată cu un plumb masiv și

Linia, lestată cu un plumb masiv și cu portanța asigurată de o plută pe mă- sură, se lansează puternic în larg, ur- mărindu-se atacurile chefalilor care înoată la suprafață sau între ape, și care se agață în cârlige când cigulesc pîinea. Problema cea mai mare este evitarea intervenției stolurilor de pes- căruși.

este evitarea intervenției stolurilor de pes- căruși. Regrete la despărțire Ca orice aventură, excursia la

Regrete la despărțire

Ca orice aventură, excursia la Istan- bul s-a încheiat. Am cunoscut oameni deosebiți, prietenoși și săritori, locuri minunate, cu o bogată încărcătură is- torică și pescari pasionați, îndrăgostiți de apele lor limpezi. Dar, am mai cu- noscut și… bucătăria tradițională tur- cească!

cu- noscut și… bucătăria tradițională tur- cească! sau după opărirea acestora, dacă sunt proaspete. Se
cu- noscut și… bucătăria tradițională tur- cească! sau după opărirea acestora, dacă sunt proaspete. Se
cu- noscut și… bucătăria tradițională tur- cească! sau după opărirea acestora, dacă sunt proaspete. Se
cu- noscut și… bucătăria tradițională tur- cească! sau după opărirea acestora, dacă sunt proaspete. Se

sau după opărirea acestora, dacă sunt proaspete. Se orânduiesc în cratița de firbere, dupa ce am turnat în prealabil uleiul, se împănează cu bobe de piper și se acoperă cu bulionul topit în apă călduță. Se acoperă cu frunze de leuș- tean, se pune capacul și se pun la fiert la foc potrivit. După ce s-au fiert, când frunzele s-au frăgezit, se pun la cuptor pentru a se rumeni. Servire: se servesc reci, ca aperitiv sau fel principal, alături de un păhărel de uzo sau rachiu de mentă cu gheață. Poftă bună!

de uzo sau rachiu de mentă cu gheață. Poftă bună! SĂRMĂLUȚE ÎN FRUNZE DE VIȚĂ CU
de uzo sau rachiu de mentă cu gheață. Poftă bună! SĂRMĂLUȚE ÎN FRUNZE DE VIȚĂ CU
de uzo sau rachiu de mentă cu gheață. Poftă bună! SĂRMĂLUȚE ÎN FRUNZE DE VIȚĂ CU

SĂRMĂLUȚE ÎN FRUNZE DE VIȚĂ CU CARNE DE MIDII

Gastronomie pescărească

MAMA PAȘA

Preparat specific al bazinelor Marmara și Egee, cu rezonanță balcanică, întâlnit uneori și pe masa turcilor dobrogeni, acest fel ales și delicat vă va aminti frumusețea unei vacanțe petrecute la malul mării.

aminti frumusețea unei vacanțe petrecute la malul mării. Ingrediente: 1 / 2 kg carne de midii,

Ingrediente: 1 /2 kg carne de midii, 30- 35 buc. frunze de viță proaspete sau murate, două linguri de orez, 1 bor- can - 400 ml bulion sau pastă de to- mate, 1 /4 l ulei de măsline, piper boabe

și măcinat, boia de ardei dulce, sare, pătrunjel și leuștean verde. Preparare: midiile se spală cu aten- ție, se curăță de alge și nisip cu o pe- riuță de sârmă, se clătesc din nou în mai multe ape și se opăresc până se desfac. Carnea se alege de pe cochilii și se trece prin mașina de tocat. Se ames- tecă cu orezul, înmuiat în prealabil în apă călduță, cu verdeața tocată mă- runt, sare, piper măcinat și boia dulce, după gust. Se formează sărmăluțele prin rularea amestecului în frunze de viță, direct, dacă acestea sunt murate,

noutăți de prin magazine

ARROW INTERNATIONAL

Seagate E QD

O mulinetă cu angrenaj într-adevăr

puternic, gândită inițial pentru pescuitul în mare dar și pentru pescuitul dificil, solicitant. Ideală pentru pescuitul de știucă și, în general, pescuitul în curent puternic. Frâna QD prezintă marele avantaj prin faptul că o frână rapid reglabilă este preferată în locul unui cârlig puternic. Dacă peștele mușcă aproape de barcă, de multe ori acest lucru înseamnă pierderea peștelui, pentru că frâna nu poate fi reglată suficient de repede pentru a evita ruperea firului. Prin sistemul QD, poziția de frânare poate fi ajustată de la complet închis până la aproape total deschis doar printr-o jumătate de rotație - ideal pentru situațiile critice menționate.

de rotație - ideal pentru situațiile critice menționate. Art.-Nr. Model BB D.10413.200 2000 4
de rotație - ideal pentru situațiile critice menționate. Art.-Nr. Model BB D.10413.200 2000 4
de rotație - ideal pentru situațiile critice menționate. Art.-Nr. Model BB D.10413.200 2000 4

Art.-Nr.

Model

BB

D.10413.200

2000

4

D.10413.250

2500

4

m/mm Recuperare/ Greutate tură manivelă 190/0,20 80 cm 260 g 190/0,25 89 cm 280 g
m/mm
Recuperare/
Greutate
tură manivelă
190/0,20
80 cm
260 g
190/0,25
89 cm
280 g

Raport

recuperare

6.0:1

6.0:1

ABREVIS
ABREVIS

KUUSAMO - Hauki

O lingura mare, pentru știuci

mari. Evoluția leneșă, de pe o parte pe alta, tentează capturile capitale, chemâandu-le efectiv

pentru un ospăț pe

Pentru un efect maxim, imprimă

o mișcare de „jerking” din

mișcarea lansetei, combinată cu

opriri bruște

te ții bine de mânerul lansetei.

cinste!

și adu-ți aminte să

bine de mânerul lansetei. cinste! și adu-ți aminte să BARACUDA BARACUDA STARDUST 40 | VÂNĂTORUL ȘI
bine de mânerul lansetei. cinste! și adu-ți aminte să BARACUDA BARACUDA STARDUST 40 | VÂNĂTORUL ȘI
BARACUDA
BARACUDA

BARACUDA STARDUST

de mânerul lansetei. cinste! și adu-ți aminte să BARACUDA BARACUDA STARDUST 40 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL
de mânerul lansetei. cinste! și adu-ți aminte să BARACUDA BARACUDA STARDUST 40 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL
de mânerul lansetei. cinste! și adu-ți aminte să BARACUDA BARACUDA STARDUST 40 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL

40 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

de mânerul lansetei. cinste! și adu-ți aminte să BARACUDA BARACUDA STARDUST 40 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL
de mânerul lansetei. cinste! și adu-ți aminte să BARACUDA BARACUDA STARDUST 40 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL

SEPTEMBRIE 2014

ZIUA

ÎNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZELE LUNII

SOARE

RĂSARE APUNE

1 L

4.13

9.56

16.39

22.21

 
1 L 4.13 9.56 16.39 22.21      
   

2 M

5.05

12.09

17.31

23.14

P.P

6.39

19.51

3 M

5.51

12.53 18.27 -

         

4 J

0.14

6.48 12.43 18.24

5 V

1.16

7.59 13.45 19.27

 

6 S

2.17

9.02 14.47 20.31

7 D

3.20

10.05 15.49 21.34

8 L

4.21

11.06 16.50 22.35

 
8 L 4.21 11.06 16.50 22.35  

9 M

5.23

12.09 17.52 22.59

L.P.

6.47

19.38

10 M

6.25

13.11

18.56

-

     

11 J

0.28

6.11

12.56

18.39

12 V

1.17

7.09

13.43

19.26

13 S

2.03

7.51

14.27

20.19

14 D

2.49

8.36

15.18

21.13

15 L

3.36

9.31

15.57

22.08

 
15 L 3.36 9.31 15.57 22.08  

16 M

4.31

10.24

16.43

23.01

U.P.

6.55

19.25

17 M

5.26

11.18

17.37

-

       

18 J

0.20

6.14

11.53 18.33

19 V

1.09

7.01

12.43

19.21

 

20 S

2.01

7.51

13.32 20.14

21 D

2.52

8.42

14.24

21.05

22 L

3.45

9.35

15.17

21.58

23 M

4.36

10.28 16.11

22.46

24 M

5.29

11.17

17.05 23.34

L.N.

7.05

19.10

25 J

6.25

12.08 16.01

-

 
25 J 6.25 12.08 16.01 -      
   

26 V

1.27

6.12

13.19

18.02

27 S

2.18

7.06

14.05 19.49

 

28 D

3.11

8.01

15.02 20.37

29 L

4.05

8.46

15.48

21.31

30 M

5. 03

8.34

16.36 22.27

mica publicitate

VÂNZ~RI
VÂNZ~RI

Vând armă mixtă SABATTI FOREST 12/76-93x74R, an de fabricație 2013, nouă, nefolosită, preț 1.100 euro. TÖROC JÁNOS tel. 0748-144.314.

preț 1.100 euro. TÖROC JÁNOS tel. 0748-144.314. Vând carabină ROSSLER TITAN 6 EX- CLUSIV 30.06, lunetă
preț 1.100 euro. TÖROC JÁNOS tel. 0748-144.314. Vând carabină ROSSLER TITAN 6 EX- CLUSIV 30.06, lunetă

Vând carabină ROSSLER TITAN 6 EX- CLUSIV 30.06, lunetă S&B ZENITH 3- 12x50, montaj rapid, an de fabricație 2007, excelentă, preț 2.100 euro. TÖROC JÁNOS, tel. 0748-144.314.

preț 2.100 euro. TÖROC JÁNOS, tel. 0748-144.314. Salt… înainte la pescuit! - rezolvare din numărul

Salt… înainte la pescuit! - rezolvare din numărul trecut

VÂNAT UȘOR! ION MIHAIU ORIZONTAL: 1) Vânătoarea pentru vânător. 2) Una care… macină – Rezultat.

VÂNAT UȘOR!

ION MIHAIU

ORIZONTAL: 1) Vânătoarea pentru vânător. 2) Una care… macină – Rezultat. 3) Vânător… de munte – Curăță în interior! 4) Uzați prin în- trebuințare. 5) A pregăti capcane – Coada de fazan! 6) Zburător de legendă – Acela. 7) Stop la piept! – A pândi… mișcarea vânatului. 8) Lipsit de culoare – Țară. 9) Lampă cu seu – A brăzda. 10) Haină de iarnă – Suflat să pară scump.

VERTICAL: 1) Lovită cu tranchilizant. 2) Paner

cu provizii – Vânează… supra-ofertele. 3) A în- cerca cu binișorul – Copac fără coajă! 4) Aproape o liră! – Delimitat în mod vizibil.

o pădure (fem.) – A da răspunsul co-

rect. 6) Oi… sucite! – Arma albinei – Țap

coadă! 7) Tras de o parte și de alta! – Se leagă la gură. 8) Vânători fără haz (fig.) – Masa… zeilor. 9) Întreagă – Rezistenți la efort. 10) Din mers! – Vânător… cu experiență.

fără

5) E

ca

Dicționar: OPA.

CUPON ANUNȚ pentru Mica Publicitate MICA PUBLICITATE VPR Anunț gratuit – maximum 15 cuvinte Text:
CUPON ANUNȚ pentru Mica Publicitate MICA PUBLICITATE VPR Anunț gratuit – maximum 15 cuvinte Text:
CUPON ANUNȚ
pentru Mica Publicitate
MICA PUBLICITATE VPR
Anunț gratuit – maximum
15 cuvinte
Text:
Puteți primi acasă revista Vânătorul și Pescarul Român. Primiți 12
reviste consecutive începând de la data abonării. Completați cuponul
alăturat și trimiteți-l împreună cu dovada plății abonamentului (copia
ordinului de plată sau a mandatului poștal) pe adresa: AGVPS din
Romania, București, Calea Moșilor nr. 128, Sector 2, cod 020882.
PREȚ ABONAMENT 12 LUNI: 50 LEI
Doresc să mă abonez la revista VPR
pe o perioadă de 12 luni (2014).
NUME
PRENUME
Adresa la care doresc să primesc revista este:
Strada
Număr
Bloc
Scara
Apartament
Data:
Tel:
Localitate
Telefon
Semnătura
Am achitat suma de
Județ/Sector
Nume și prenume:
Data
în data de
Anunțurile pentru mica
publicitate se fac până în
data de 20 ale lunii curente,
pentru luna următoare!
Adresa redacției: AGVPS din
România, București, Calea Moșilor
Nr. 128, Sector 2, Cod 020882
cu
Ordin de plată,
Mandat poștal, Nr
Plata se va face în Contul RO23RZBR 0000 0600 0066 7242 deschis la
Raiffeisen Bank – Agenția Moșilor. AGVPS din România, C.I.F. nr. 24251140.

PUBLICITATE

CANISA CERNICA AUTORIZATĂ SUB NR. 0115-IF/18.11.2013 brac german pointer Sunt disponibili pentru vânzare • 1
CANISA CERNICA
AUTORIZATĂ SUB NR. 0115-IF/18.11.2013
brac german
pointer
Sunt disponibili pentru vânzare
• 1 mascul și două femele de copoi slovac în vârstă de 13 săptămâni;
• 3 masculi de brac german cu păr scurt în vârsta de 8 săptămâni.
Vor mai fi disponibili pentru vânzare după 1 august 2014,
când depășesc 8 săptămâni, următorii căței:
• 1 mascul și o femelă de pointer, de culoare albă cu pete oranj;
• 3 masculi și două femele de brac german cu păr scurt.
Cățeii vor fi livrați cu carnete de sănătate model actual, având dehelmetizările
și vaccinurile înscrise în acestea, cu cip și cu atestat de proveniență.
Prețul de vânzare este de doar 650 lei, cu TVA inclus în preț.
Doritori se pot adresa d-lui Dumitru Teodor la tel. 021–270.80.60 / 0767– 817.908/0724–260.563.

42 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN