Facultatea de Textile-Piel

arie,
Algebr
a liniar
a, geometrie analitica si diferentiala, Semestrul II
Asist. dr. Simona ROMANIUC

CURS II
Capitolul III: Forme biliniare si forme p
atratice

1. Forme biliniare
Definitia 1. O aplicatie A : V V K se numeste form
a biliniar
a daca
este liniar
a n ambele argumente, adica pentru orice scalari , K si orice
vectori v1 , v2 , w1 , w2 , v, w V avem
(1) A( v1 + v2 , w) = A(v1 , w) + A(v2 , w), si
(2) A(v, w1 + w2 ) = A(v, w1 ) + A(v, w2 ).
Multimea formelor biliniare g : V V K se noteaza L2 (V, K).
Teorema 1. (Expresia analitica a unei forme biliniare)
O aplicatie A : V V K, unde dim V = n, este o form
a biliniar
a dac
a
at
si numai dac
a exist
a scalarii aij = A(ei , ej ) K, i, j 1, n, astfel nc
(1)

A(x, y) =

n X
n
X

aij xi yj ,

i=1 j=1

pentru orice x = (x1 , x2 , . . . , xn )B V si orice y = (y1 , y2 , . . . , yn )B V , unde

B este o baz
a n spatiul liniar V . Expresia (1) se numeste expresia analitic
a
a formei biliniare f n baza B.
Definitia 2. Fie forma biliniara A : V V K definita prin
A(x, y) =

n X
n
X

aij xi yj ,

i=1 j=1

pentru orice x = (x1 , x2 , . . . , xn )B V si orice y = (y1 , y2 , . . . , yn )B V , unde

B este o baz
a n spatiul liniar V . Matricea A = (aij )i, j = 1, n Mn (K) se
numeste matricea formei biliniare n baza B.
Ecuatia matricial
a a formei biliniare g n baza B este
A(x, y) = X t A Y,
unde X t = (x1 x2 . . . xn ) M1,n (K) este matricea linie a coordonatelor vectorului x si Y = (y1 y2 . . . yn )t M1,n (K) matricea coloana a coordonatelor
lui y.
1

Capitolul II: Transform

ari liniare

Asist. dr. Simona Romaniuc

Teorema 2. Fie forma biliniar

a A : V K si fie bazele B si B 0 n spatiul
liniar V cu matricea schimb
arii de la B la B 0 notat
a S. Dac
a A Mn (K) si
0
A Mn (K) sunt matricile lui A n bazele B si respectiv B 0 atunci leg
atura
dintre cele dou
a matrici este
A0 = S t A S.
Definitia 3. O form
a biliniara A : V V K se numeste nedegenerat
a daca
rang A = dim V = n si degenerat
a daca rang A < dim V = n.
Observatia 1. O form
a biliniara A : V V K este nedegenerata daca si
numai dac
a matricea sa A Mn (K) este nesingulara, adica det A 6= 0.
Definitia 4. O form
a biliniara A : V V K se numeste forma biliniara
simetric
a dac
a A(x, y) = A(y, x), pentru orice x, y V .
Definitia 5. O form
a biliniara A : V V K se numeste forma biliniara
antisimetric
a dac
a A(x, y) = A(y, x), pentru orice x, y V .
Propozitie 3. O form
a biliniar
a A : V V K este antisimetric
a dac
a si
numai dac
a A(x, x) = 0, pentru orice vector x V .
Propozitie 4. Matricea unei forme biliniare simetrice este o matrice simetric
a, iar matricea unei forme biliniare antisimetrice este o matrice antisimetric
a.
tratice
2. Forme pa
Definitia 6. O aplicatie P : V K se numeste form
a p
atratic
a daca exista o
form
a biliniar
a simetric
a A : V V K astfel ncat P (x) = A(x, x), pentru
orice x V . Prin definitie matricea formei p
atratice P ntr-o baza din spatiul
liniar V este matricea formei biliniare A n acea baza.
Propozitie 5. Dac
a P : V K este o form
a p
atratic
a atunci forma biliniar
a
din care provine P este A : V V K, dat
a de
1
A(x, y) = (P (x + y) P (x) P (y)), x, y V.
2
Teorema 6. Fie P : V K o form
a p
atratic
a, unde dim V = n. Atunci
exist
a scalarii aij K, cu aij = aji , i, j = 1, n, astfel nc
at
(2)

P (x) =

n X
n
X

aij xi xj ,

i=1 j=1

pentru orice x = (x1 , x2 , . . . , xn )B , unde B este o baz

a n spatiul liniar V .
Expresia (2) se numeste expresia analitic
a a formei p
atratice P n baza
B.
Definitia 7. Se numeste rangul unei forme patratice rangul matricii sale asociate. O form
a p
atratic
a se numeste nedegenerat
a daca rangul sau este egal cu
dimensiunea spatiului vectorial pe care este definita si degenerat
a daca rangul
este mai mic dec
at dimensiunea spatiului de definitie.
2

Capitolul II: Transform

ari liniare

Asist. dr. Simona Romaniuc

Exemplu 1. S
a se determine forma biliniara din care provine forma patratica
P : R3 R,

P (x) = x21 + x22 x1 x2 + 2 x2 x3 ,

unde x = (x1 , x2 , x3 ) R3 n baza canonica din R3 , si sa se scrie matricea lui

P.
Forma biliniar
a din care provine P este A : R3 R3 R, data de
A(x, y) = 21 (P (x + y) P (x) P (y))
= x1 y1 + x2 y2 21 x1 y2

1
2

x2 y1 + x2 y3 + x3 y2 ,

unde x = (x1 , x2 , . . . , xn ) R3 si y = (y1 , y2 , . . . , yn ) R3 .

Alt
a modalitate de a obtine forma biliniara din care provine P este cea a
dedubl
arii:
1
(xi yj + yi xj ), i, j = 1, n, i 6= j.
x2i
xi yi ; xi xj
2
Matricea lui P este, prin definitie, aceeasi cu matricea lui A, adica

1 21 0
A = 12
1 1 .
0
1 0
Deoarece rang A = 3 rezult
a ca rang P = rang A = rang A = 3, adica P este
nedegenerat
a.
Definitia 8. Se numeste expresie canonic
a a unei forme patratice expresia sa
ntr-o baz
a n care matricea sa este o matrice diagonala. O astfel de baza se
numeste baza canonic
a, corespunzatoare formei patratice.
Propozitie 7. Orice matrice simetric
a este diagonalizabil
a.
Deoarece matricea oric
arei forme patratice este simetrica, din aceasta propozitie
rezult
a imediat:
Propozitie 8. Pentru orice form
a p
atratic
a exist
a o expresie canonic
a.
Observatia 2. Fie P : V K o forma patratica cu rang P = r n = dim V .
Atunci matricea acestei forme n baza canonica B 0 corespunzatoare este de
forma

a1 0 . . . 0 . . . 0
0 a2 . . . 0 . . . 0
.
..
..
..
.. ..
.

.
.
.
.
. .

A0 = 0 0 . . . ar . . . 0 ,

0 0 ... 0 ... 0
.
..
..
..
.. ..
..
.
.
.
. .
0 0 ... 0 ... 0
adic
a expresia canonic
a a lui P este
r
X
P (x) = a1 x21 + a2 x22 . . . ar x2r =
ai x2i ,
i=1

pentru x = (x1 , x2 , . . . , xn )B0 V .

3

Capitolul II: Transform

ari liniare

Asist. dr. Simona Romaniuc

Definitia 9. O form
a p
atratica P : V R, unde V este un spatiu vectorial
real cu dim V = n, se numeste
(1) pozitiv definit
a, dac
a P (x) > 0, pentru orice x V ;
(2) negativ definit
a, dac
a P (x) < 0, pentru orice x V ;
(3) semipozitiv definit
a, daca P (x) 0, pentru orice x V ;
(4) seminegativ definit
a, daca P (x) 0, pentru orice x V ;
(5) nedefinit
a, dac
a exist
a vectorii x V si y V astfel ncat P (x) < 0 si
P (y) > 0.
Definitia 10. Num
arul p al coeficientilor pozitivi dintr-o expresie ca-nonica
a unei forme p
atratice se numeste indice pozitiv de inertie al formei patratice
iar num
arul q de coeficienti negativi se numeste indice negativ de inertie.
Signatura unei forme p
atratice este prin definitie s = p q.
Teorema 9. (Teorema lui Sylvester)
Indicii pozitiv si negativ de inertie ai unei forme p
atratice sunt invarianti
la o schimbare de baz
a.
Folosind aceast
a teorem
a obtinem imediat
Propozitie 10. Fie P : V R o form
a p
atratic
a cu dim V = n si rang P = r.
Dac
a indicele pozitiv de inertie al lui P este p iar indicele negativ de inertie
este q atunci forma p
atratic
a este
(1) pozitiv definit
a, dac
a si numai dac
a p = r = n;
(2) semipozitiv definit
a, dac
a si numai dac
a p = r < n;
(3) negativ definit
a, dac
a si numai dac
a q = r = n;
(4) seminegativ definit
a, dac
a si numai dac
a q = r < n;
(5) nedefinit
a, dac
a si numai dac
a p 6= 0 si q 6= 0.
2.1. Reducerea expresiei unei forme p
atratice la o expresie canonic
a.
Metoda I. Metoda lui Gauss
Teorema 11. (Teorema lui Gauss)
Fie forma p
atratic
a P : V R, unde V este un spatiu vectorial real cu
dim V = n, cu expresia
n X
n
X
P (x) =
aij xi xj
i=1 j=1

n baza B, unde x = (x1 , x2 , . . . , xn )B V . Atunci exist

a o baz
a B 0 n spatiul
vectorial V n care P are expresia canonic
a
P (x) = b1 x21 + b2 x22 + . . . + br x2r ,
unde rang P = r si x = (y1 , y2 , . . . , yn )B0 V .
Mod de lucru:
Caz 1. Dac
a n expresia formei patratice exista un coeficient aii 6= 0, grupam
ntr-o parantez
a toti termenii care contin xi si cream un patrat perfect folosind
expresia din parantez
a, apoi procedam n mod similar pentru urmatoarea parte
a expresiei.
4

Capitolul II: Transform

ari liniare

Asist. dr. Simona Romaniuc

Caz 2. Dac
a n expresia formei patratice toti coeficientii aii = 0, cum
P 6= 0, rezult
a c
a exist
a un coeficient aij 6= 0, unde i 6= j si atunci efectuam
schimbarea de coordonate:

xi = yi yj
x j = yi + yj

xh = yh , h 6= i, j.
Exemplu 2. S
a se determine o expresie canonica si baza n care se obtine
aceasta pentru forma p
atratica P : R3 R care n baza uzuala B din R3 este
dat
a de
P (x) = x21 + x22 + 2 x2 x3 , x = (x1 , x2 , x3 )B .
Cum coeficientul lui x21 este a11 = 1 6= 0, grupam ntr-o paranteza toti
termenii care contin x1 :
P (x) = (x21 x1 x2 ) + x22 + 2 x2 x3 .
1
4

Acum cre
am un p
atrat perfect n paranteza obtinuta, adaugand si scazand
x22 :


P (x) = x21 2 x1 21 x2 + 14 x22 41 x22 + x22 + 2 x2 x3 =


= x21 2 x1 12 x2 + 14 x22 + 34 x22 + 2 x2 x3 .

In continuare, cum coeficientul lui x2 este a22 = 3 , grupam ntr-o paranteza

2
4
termenii cu x2 , iar coeficientul 34 l scriem ca factor fortat:
2 3 


8
1
P (x) = x1 + x2 + x22 + x2 x3
2
4
3

2


2 4 x2
=
x1 + 12 x2 + 43 x22 + 2 x2 43 x3 + 16

x
3
3
9
3
=

x1 +

1
2

x2

2

3
4


x2 +

4
3

x3

2

4
3

x23 .

Observ
am c
a toti termenii care intervin acum n expresia lui P (x) sunt
S

patrate perfecte. Facem schimbarea de baza B B 0 , B 0 = {v1 , v2 , v3 }, astfel

nc
at coordonatele unui vector oarecare
x = (x1 , x2 , x3 )B = (y1 , y2 , y3 )B0 R3
sa se transforme dup
a formulele
1
4
y1 = x1 x2 , y2 = x2 + x3 , y3 = x3 .
2
3
In baza B 0 obtinem o expresie canonica a formei patratice
3
4
(y2 )2 (y3 )2 , x = (y1 , y2 , y3 )B0 R3 .
4
3
Indicele de inertie pozitiv
a al lui P este p = 2 6= 0 si indicele de inertie negativa
este q = 1 6= 0, adic
a P este nedefinita.
5
P (x) = (y1 )2 +

Capitolul II: Transform

ari liniare

Asist. dr. Simona Romaniuc

Acum, pentru determinarea vectorilor din baza B 0 , exprimam coordonatele

initiale ale unui vector n functie de cele ale aceluiasi vector scris n baza B 0 .
Obtinem cu usurint
a

x1 = y1 + 21 y2 23 y3

.
x2 = y2 34 y3

x3 = y3
S

Matricea acestui sistem este

matricii schimbarii de baza B B0 .
transpusa

1
2
1 2 3

Avem astfel matricea S = 0 1 3 , ale carei coloane, conform modului

0 0
1
de obtinere a matricii schimbarii de baza, au drept elemente coordonatele
vectorilor din B 0 n baza initiala. Rezulta ca acestia sunt

 2 4 
1
, 1, 0 , f3 = , , 1 .
f1 = (1, 0, 0), f2 =
2
3 3
Exemplu 3. S
a se aduc
a la forma canonica forma patratica P : R3 R care
n baza canonic
a B din R3 este data de
P (x) = x22 + 2x1 x3 ,

x = (x1 , x2 , x3 )B .

Coeficientul lui x22 este a22 = 1 6= 0, dar ntrucat nu mai exista alti termeni
care s
a contin
a x2 , studiem termenul urmator, care este 2x1 x3 6= 0, deci
conform Cazului 2, facem substitutia

x1 = y1 y3
(3)
x 3 = y1 + y3

x 2 = y2 .
Astfel forma p
atratic
a devine
(4)

P (x) = 2y12 + y22 2y32 ,

adic
a P este o form
a p
atratica nedefnita. Cum forma mariciala a sisemlui (3)
este X = SY , zult
a c
a matricea schimbarii de baza este

1 0 1
S = 0 1 0 .
1 0 1
Prin urmare, baza n raport cu care forma patratica are forma canonica
(4) este format
a din vectorii care au drept componente elementele coloanelor
matricii S, adic
a B = {f1 , f2 , f3 }, cu
f1 = (1, 0, 1), f2 = (0, 1, 0), f3 = (1, 0, 1).
6

Capitolul II: Transform

ari liniare

Asist. dr. Simona Romaniuc

In raport cu baza canonic

a din R3 matricea formei patratice P este

0 0 1
A = 0 1 0 ,
1 0 0
iar n raport cu noua baz
a matricea lui P are form diagonala:

2 0 0
A0 = S T AS = 0 1 0 .
0 0 2
Teorema 12. (Teorema lui Jacobi) Fie P : V R o form
a p
atratic
a
nc
at rang P = n. Atunci exist
a o baz
a B a lui V n care determinantii

 a11 a12 a1n




 a11 a12 
 , n =  a21 a22 a2n
0 = 1, 1 = a11 , 2 = 


a21 a22

 an1 an2 ann

astfel









sunt toti nenuli si exist

a o baz
a B = {f1 , f2 , . . . , fn } a lui V n raport cu care
forma p
atratic
a P are forma canonic
a
P (x) =
unde x =

1
n1
0
(y1 )2 +
(y2 )2 + +
(yn )2 ,
1
2
n

Pn

i=1 yi fi .

Observatia 3. Pentru g
asirea bazei B n raport cu care o forma patratica
3
P : R R are forma canonica, vom considera vectorii f1 , f2 , f3 de forma:
(5)

f1 = c11 e1 , f2 = c21 e1 + c22 e2 , f3 = c31 e1 + c32 e2 + c33 e3

si

(6)

A(fi , ej ) = ij :=

1, daca i = j,
0, daca i 6= j.

Exemplu 4. S
a se aduc
a la forma canonica prin metoda Jacobi forma patratica
P : V R, care n baza canonica din R3 are expresia
P (x) = x21 + x23 + 4x1 x2 4x1 x3 .
S
a se determine baza n raport cu care forma patratica are forma canonica
obtinut
a.
Matricea lui P n raport cu baza canonica din R3 este

1 2 2
A= 2 0 0
2 0 1
iar determinantii sunt

 1 2
0 = 1, 1 = 
2 0




 1 2 2 



 = 4, 3 =  2 0 0  = 4,



 2 0 1 
7

Capitolul II: Transform

ari liniare

Asist. dr. Simona Romaniuc

iar din Teorema Jacobi obtinem forma canonica a formei patratice P :

1
2
1
0
(y1 )2 +
(y2 )2 +
(y3 )2 = y12 y22 + y32 .
P (x) =
1
2
3
4
Prin urmare forma p
atratica P este nedefinita.
Pentru a g
asi baza n raport cu care P are forma canonica obtinuta mai
sus, consider
am componentele acestei baze ca fiind date prin relatiile (5) si
impunem conditiile (6).
Din A(f1 , e1 ) = 1 obtinem c11 = 1, carenlocuit n (5) onduce la f1 = e1 =
(1, 0, 0).
Relatiile A(f2 , e1 ) = 0 si A(f2 , e2 ) = 1 conduc la sistemul de ecuatii
(
c21 A(e1 , e1 ) + c22 A(e2 , e1 ) = 0,
c21 A(e1 , e2 ) + c22 A(e2 , e2 ) = 1,
care dup
a nlocuirea componentelor A(ei , ej ), i, j = 1, 2 devine:
(
c21 + 2c22 = 0,
2c21 = 1,
care are solutiile c21 =
( 12 , 41 , 0).

1
2,

c22 = 14 . Din (5) rezulta ca f2 =

1
2 e1

14 e2 =

In continuare, din relatiile A(f3 , e1 ) = 0, A(f3 , e2 ) = 0, A(f3 , e3 ) = 1 se

obtine sistemul de ecuatii

c31 A(e1 , e1 ) + c32 A(e2 , e1 ) + c33 A(e3 , e1 ) = 0,

c31 A(e1 , e2 ) + c32 A(e2 , e2 ) + c33 A(e3 , e2 ) = 0,

c31 A(e1 , e3 ) + c32 A(e2 , e3 ) + c33 A(e3 , e3 ) = 1,

care dup
a nlocuirea componentelor A(ei , ej ), i, j = 1, 2, 3 devine:

c31 + 2c32 2c33 = 0,

2c31 = 0,

2c31 + c33 = 1,
cu solutiile c31 = 0, c32 = c33 = 1, care nlocuite n (5) condc la f3 = e2 + e3 =
(0, 1, 1).
Prin urmare, baza n raport cu care P are forma canonica obtinuta este
alc
atuit
a din vectorii
1 1
f1 = (1, 0, 0), f2 = ( , , 0), f3 = (0, 1, 1).
2 4
In raport cu aceast
a baz
a, matricea formei patratice P este A0 = S T AS,
deci are forma diagonal
a:

1 0 0
1 0 0
1 2 2
1 12 0
A0 = 21 14 0 2 0 0 0 14 1 = 0 14 0 .
2 0 1
0 1 1
0 0 1
0 0 1
8