Sunteți pe pagina 1din 11
CAPITOLUL 5 LIANT! PE BAZA DE SULFAT DE CALCIU Lisntit din aceasth categorie reprezint sisteme disperse, avind dreph constituent principal suifatul de ealeiy senihidrat sau allan, cate Phe amestecare eu apa se transforma fn computi Intarite, resstente. Ue Pa ational de elasificare a acestor lianfi este, iu eonsecinja, ala busat pe cng pporitia tor, de care depind proprietatile si utiliziile pe eave le au, eles lun asemenea eriteriu, liafii pe bard de sulfat de evleiy se tmpart te pe bazi de semihidrat: pe basi de fle pardos 2. anti mist Ipsos marmorean; ipsag De bazi de semibidrat cn: var, ciment, zguri, cen centrald (sau alte adaosuri hidralie active), alata singure sau combinats pe bari de anbidrit eu adaoguri similare eelor folsite ta prepa Furea ipsosutilor mite pe bara de semibidrat lasificaren tiantilor pe bara de sulfet de calelu poate fi detalata fol Sind 5i alte eriteri, cum ar fh provenienta materiel prime, domenile de ote izare, modul ere. ha per |. FAZE DE SULFAT DE CALCIU $1 CARACTERISTICI ALE ACESTORA In sistemal CaSOy—H,0, se semusleazt Hauale: sufatul de aleix dihidrat (CaS0,-21,0), sullatel de clea hidrat (CaS04-1/21%0) sf sulfatul de ealetw anbidru ~ enbidrital (cast scesia din urm& prezinti trel forme polimorte: anhidritul TIL, ashidstn si anbidritol 1. Somibidretul si anldrital III se cunoac, de ascmen sub oud varitifi morfologice ©. st B Sulfatl de calcu diidrat (CaS0q-21,0) este 0 fa2k stabité din punct de vedere chimic in raport eu apa. Se glseste in naturi — aya cul s-5 ma avitat, in stare mai mult sau mal putin Impucificaay sub form, compact urmatoarele faze solide indi Sau ea mase constituite din microcratale, reprezentind vaca de ght feria prima prineipala a lienfilor pe baza de sulfat de calelt, Mesulta, te asemenes, ca subprodus in industria chimed (6. cap. 3), Cristalizeard, fm sistem monoclinic, avind paranetrii relelet: «5,684, b=1467 A 31 c=0,20 A. Densitaten —sulfatuinl dihigrat este: de 398 glem?. Sotubiltates san apis la tem ‘exprimata in g CaSO,100 mal solitie, este sale, prezints liv} Sulfatul de ealcia dibidrat are coeficientil de refractic: me—1,5207, oseds biretringent nt raturi eupeinse inte’ 20 gi 0,204. Urmare a structurtl 106 Fg, 61. Silat de calcu semidrat; @ — forma @; b — forma a Pe eee saescradijile de obtinere, sultatul de caleia semihidrat se Benen ee ae hia Ctl ee eae Baker. cu perturbati nice ale refelei gi o suprafata specifick mare faci os petal pe ls wala Si i }- Este demonstrati existeuta, numai pentr a0 senihidrat CL Paes ate sigmatrspenedics Tie 8 C IB Salil Ht pm dnigatares weld Rel cad presiunea parfialé a vaporilor de api este micé, el 1 ‘out sealen 107 si sahidta Tia representa fae sei Secon, Ch aun lografiee detormate aiferit,eeea ee face sk se deschidd un Wot elmp Ue a vilate pentra favestigaille eristalogeatic [5], ? pentru care este raspindit in naturh sub forn fh : idratulni $i sobidritului IIL, prezes ind proprietiti diferite functie de temperatura we ubinere [12] ILS (gre solabil) care capacitate de tea dita THE ge 1 Tatre 300 $1 800°C, se objine anbidrtal sprog 1 UU), care este In mare misurs semdattor ankidieuag maser Peet tua ‘de formare prin ineiziea aniditual TH, caleutata pe bass tees, tor termodinamice, este de 414°C [13] pede as Anhldvital 11 (aproape insolbi)exstatiesa® tn pitamidal avind parame Bitten tine osa-numital enhidvt de veactie ew apa seade eu tery rat de fapt ca 0 fazd de tranzifie int it refelet a-6.22 A, =O A gi e000 K- Sol Py Ta 50°C, este de 0.184 g CaSO4100 inl Sl, ae aiduse oa de deshid 250°C, "este de 16,0 dno! dihiden Anidrtul 7 este faza de temperatari tnalts a sulfatulul de esa ax- hid, care se formeazd la terperatul de peste 1 290°C: Nua patat f tole 108 Gat Ja temperatari normali, nich prin subricre, deoarece se transform’ FeNadeaunas in anbldrit 11 [3, 12,14), Sisteml im care cristalizeazi se. con Mish cable, FHr8 sf se fi prezentat. date roeatg UMertitudine structura si condiflle de existent ale acestel modest (13 ‘Obtinerea semihidratatud pl anhldrlulal 11 este rezullatul unui pr Hepte (4804-240 <™ GaS04-1/2H,0-+1Y2H,0,9 (A) 484 kl/kg semibidrat €a804-1/2H,0 = CaSO(UD-+ 1/2209 (B) 242 e/g seminidrat Din legea actiunii maselor, se serle pentru constanta de echilibru, co espunaitor color douk tepte de deshidratare Kx (Oe 6 Teer et Iespectiv . k,, _ {easoultor 62 Altfel serise, constantele de echilibra sint date de presiunea vaparilor fe api Ia eehilbral descompuneritermice, covespunzitoare unel temper thst dat 4 os Marimile Piyg,., 8 Pho de fapt, presiunea partial maximi a vaporilor de api lt eare poate avea loc deshidrat feel ef, in domenile de disoclere, se relizeart inegalitil Paes

semae Yenewil, elements arhitecturale si species" M* SHC sg Iueru pentru obiecte de porfelan, faianti sau alte indust fi i a a Ae es an Pa cts al ee a mun 2) fades eet breed are loc dup minimum 10... 12 minute imax. 2.20 minute. Dup& 2 ore, ipsosurile de model dezvoits minimwsn So ano fone, Sompresiune; dupa 7 zile de intavite, rezistenta la intindere din incovel [peosul, pentry eorpurt sanitare serveste confecti i Pediee, tiparelor dentare, pansamentelor de ip: ao prepedis de abel ai devreme de 4 minute si nu trebuie s8 sf ndrde de 10 ee aimum 1,5 MPa, sense mess ce executarea de forme de 6 itat, un eta stanta, Urebuie st fe racterizeazi, fn primul rind, prin rezistente si tft Important ine Fee tt en ana ae uinfeazi tn amestec cu clincher de cimtent afb 1%, {i welketone 120 I Dips pororiail ston copaciaten Ei cbisolt de construct (proportia de ap pentru o pasth de consistent BPP se cegult, nu mai miei de_40 MPa (dat find tehnologia de fabricati fr intindere din Incovoiere nu mai mies de 4,9 MPa, Pe de alt part frolare selementelor de’ ipsos = set ge inal rezistenph este mal seizutl 4, UANTI UNITARI PE BAZA DE ANHIDRIT In aceasta categorie de Hanti se euprind — apa cum s-a me fmental-de aubidrt, ipsosul marmorean gi ipsosul de pard Diseutind transformarile lermochimice {[280,.211,0-~CaS0,, anterior a pus in evidenta tranziia integralt anhidr T+ sohideit 11 la'temperaturt de peste 350°C, anbidrital TI objinut find {is atit mai stabil din punct de vedere ehimic In raport eu apa ca cit tempe Fitura (ratamentului termic. in vederea objinevit sale este mat mare. Un omportament similar Hl prezint@ sl roca de anhidrit natura (Corcetiri efectuate [26-20] au arilat eA, pe baz’ de anbidrit obsinut prin caleinarea tocii de ghips In temperatari de 090... 850°C, ea si din anh ist natural, se pot obfine lanfi weizabil ew propritafi corespunrstoar fn condifile in Care interae}ia sa cu ape este aetivata prin folosirea uno Adaosuri capabile de un astfl de eect. Astle, prin investigaile lor, B u d nico {Lcolaboratori sii [25}. poraind de Ta constatarea cl ghipsul eaicinat Ia tem- peraturl inalte — clnd tncepe, prin partlald disociee, formarea de oxid de Eileiu are din now eapacitatea de a interacfiona eu apa, au conchis e& oxidul fe calcin sodseind™ aefioneaza ca activator al bidratiri anbidritulul TT a pus in evident, de asemenea, influenta activatonre si @ altor substante eich boze, sivurl ackle sau neutre. Se stabilesle urmtoarea, scar deseresci intenstatil activarit hidratart-anbidritulut 11, dupa caracterut sob. Hantelor folosite in acest seopr substante acide, bazice, neutye. Un efect feosebit il au sulfafitaleliat — sulfaliiacii In particular (L946); sulfatul eid. de-sodit, de exempli, formeazi wgor cu sulfatul de calein o sare dubl EaSO,:Na,SOq-n11,0 (glauberlt}, care favorizeazs hidratarea anhidritult, fhdizolvindu-se incongruent, eu refacerea sullatulul acid de sodiu, care actio heazi lu continuare pind 1a hideatarea integralé. a anbideltulut TI Proprietajile cimentalui de anhidrit slat variable im funchie de natura materiel prime din care se obsine gi @ activatorului, de finejea sa de micinare un Densitates eimenturilor de_anhidrt Apa de coasisten{a normala este de aproximativ “phinute din ghips $122, 44 — pentra eimentul objinut din anhidrit natural Aceste cimisntust au o pried lent tn raport eu ipsosurile pe baz de semibidrat Ti/2,.. 54/2 ore — ineeputul de pri si 2...9 ore — sflritul de pried timpat de pried tind. ma seuct Ih cazul eimenturilor obtinute din ghips Feristenjcle mecanies fa eompresiane, dup 7 zile de intarire, variazi Int Gs 230 MPa, iar la tracfiune dia Tncovoiere Intre 1.2 1 3,6 MPa — mai © ciment de anhiae 3594.14 — pentru clmenterl 1a de asemen inarea fin fink conga 5 is necesitind de multe ori luerdei de exploamed abt rocii lindu-se sub stratul de al neta tratamentul termic pe 1 in b ae i de anhidrit din ghips mu ‘ 5 tenfe meeanice diferit re f sca materie pci Mortarele de ft ie Ja pietrele naturale sau ructil. Tintnd sean ae ea cimentul de anhidvit are multipk ide ullieare: morne i entra clidiri relativ solicitate (de pind la 5 et eae bh: pentru stueaturi, pent tansare letllor subterane ‘apriad. ssarseae apelor, pentru bet: prefabricat asi ‘Confechionarea pi neat de aahid ta int, obfine prin ealein: unui ghips de. mar alte siruri; accasta operatie se realizeas ‘Seulandares aat intr-o baie d= solufii ale substant ive, al 122 [a _=e TEMapusulul intermedsar de tipal CaSO,-mCaO (sulfat.Darie de cale reece roprictpie ipsosularobtinut sit determinate pe aga sehimbarite AP inicurd eistaliog, de presenta sulfate bazie de cali sta oxidalu ge sii cae owed roll de activator in procestl de Tari. soiatal de cslelu gl osidal de cielu pot [avoriza proceul de Intiice #iptosual de je cggtcaid. erat ai compush cam art seajialurainehit i fri, dup andoseal este ghipsul care confine pind Ia S49 dolomit sau cakar gi Dering, O'ardere prelungitd peste 1G00°G poate Tnrautafi produsal i, probabil, datorita apt care fbjinut, nde mai sles compactaril acest Ipsosul de pardo mmf de maximum 24, Cu elt fnele ae ine a ipsosului en apa va fi mai mare Iihefe de micinare caraeterizata, prin mai mare de 10% iat pe sita de 100 ala prezia upratat lad. aceelera 1 decunge tneet, Inceputul de pr pri la eiteva ore de la 1 mivivea suprafeteh de mel inhidrit). Pentru obt .Ipsosul de padoseala sa, este indicat 68 spre alul de perdi ove gi sfrytal ef secelerat pris amentulai Intivitea ps joe mr al devFeme d ei Procesul de pri p St prin adangorea. un foestora monifestindust rmase Iuerabile| Intist 50 deosebeste pr 13 O MPs: In compag, tirarea maselor se pot obfine rezistenfe mari, pind la 30 MPa pentru somes osul de temperatura inal se foo Are conductivitatea termed si foniea Uuzuri. Apliearea direct a ipsosulul pe lem sau chiar pe cartel ete Indieata, deoarece re loc 0 Sorbie nt antl 9 ca urmare, se inrduligese propreta Evie preferable Ipsosul si se toarne pe straturl de jetrig. Duph un anit ting, de a Inlaire, Ipsosul (mortarul) se compacteara. plat or grasimea stati) sien Inifild; drept eriteria al terminarii eompactia pail apei la suprafafa. Dups intarine, pardosesla se aoa de uel silicativ eald, ceard dizolvatd ta terebenting sat 9 A in Denzind. Aveasta pardoseals este indicata si fe scope 5. UANTI MICSTE PE BAZA DE SULFAT DE CALCIU sires ipsosurilor, in particular tesasodate (cum siat plc in file dezvoltate, urmare a unor indie tehnieo-econo Stabilitatea insuticientt la aps, defor apataextindere Tidieat, ait ile mati datorit fhuajulut atacteristice pentra produsele de tpsos,limiteazA mult domenile lor dé {ate Duiat A uiatare u cele pe bara de ciment portland. Aceste neajunstri alcinsembhidrat sau’ anhidrit, ca dileite adaosert fictndu-se referii ta. clasfiearea lanfilor din ac itaten folosiri unor adaosuri de relativ’ il are utilizarea ta aeest seop a cimentulu (eli lanelor (zgurelor, de. vegul, simulta. ‘Lienh neva bazi de semihidrat sau anhidrit — 50... 809 = clincher portland “feiment portland) 10 Aadaosuri hidraulic active (naturale, conus, a cimeatoide (eur Puzzolane, atunct proportia de eiment portiand poate fi micsoratay aetEl Inctt anfit micsti pot rezulta din amestecarea a 40... 65% Ipsos. (elmer de emhideit), 30....40% zgura, 10.-- 15% pwzzolans si numa 5 8% Tn tea ce priveste fot rat aclen. caracte rea adaosurilor hidraulic active, sint de_prefe Printr-o activitate puzzolaniek detinita prin legarta 24 La folosirea ipsosului obignuit de constructit se oh Brocestl form unas formrt sructut de reristen{aa lanflor din aceasta cat fe rezultatalsuprapunenit peste Intirirea ipssului (eimentoui : erentacl pulin Intr-o prim apa, functie de prop omponentilor hidrauls mare’ debi fie s1— a Interaciei eu apa a componentilor hidraliel eu formare, de hi mmpuyi-- hidroslieati de caleiu si etringit, c kel de Hat foe far detuem it uael perloade ‘nifite, convenabite, de tntarite in timp sieu0 stabi iu apa) relatiy bu in media seria). inge sint ilustrate de datele prezentate tn tabelul 5.5 tn nee Gi, 3.12, 5:13 (95) Oe pe bak de sulfat de ealein eu alte i sint de mal BIBLIOGRAFIE