Carpatii Orientali

~caractere generale~
Se desfasoara de la granita de N. cu Ucraina pana la Valea Prahovei
Alcatuirea petrografica:
V. roci vulcanice (andezit, bazalt, granit)
Centru roci metamorfice (sisturi cristaline)
E. roci sedimentare cutate (flis)
Rocile sedimentare sunt: bolovanisurile, calcarele,marnele, gresiile,
conglomeratele
Marnele sunt roci sedimentare formate prin cimentarea naturala a argilelor;
Gresiile sunt roci sedimentare formate prin cimentarea naturala a nisipurilor
Conglomeratele sunt roci sedimentare formate prin cimentarea naturala a
pietrisurilor.
Altitudinea:
Altitudinea medie: 1300 m;
Putine varfuri depasesc 2000m:
In Mtii Rodnei: Vf. Pietrosu 2303m, Vf. Ineu 2279m
In Mtii Calimani : Vf. Pietrosul 2100m
Sunt alcatuiti din 3 siruri aproape paralele, orientate pe directia generala NV-SE;
Datorita altitudinilor reduse nu au fost afectati de glaciatia cuaternara decat Mtii
Rodnei, in care s-au format circuri glaciare care adapostesc lacuri glaciare : L. Lala si
L.Buhaiescu;
In Carpatii Orientali se gaseste cel mai lung sir de munti vulcanici din Europa:
Mtii Oas, Mtii Gutai, Mtii Tibles, Mtii Calimani, Mtii Gurghiului , Mtii Harghitei
Sunt usor de strabatut dintr-o parte in alta datorita vailor apelor curgatoare,
pasurilor si a depresiunilor;
Carpatii Orientali au numeroase resurse subsolice: minereuri neferoase (mtii
Tibles), si feroase, carbuni, sulf, ape carbogazoase, si resurse solice: paduri si fanete
naturale.
Se impart in trei subgrupe:
Grupa Nordica sau Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei
Grupa Centrala sau Carpatii Moldo- Transilvani
Grupa Sudica sau Carpatii Curburii\
Grupa Nordic:
Limite: N - grania cu Ucraina, S Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecni,
Valea Moldovei.
n V si SV sunt munii vulcanici Oa i Guti care nchid Depresiunea Oa i
M. Brgu (roci sedimentare) cu minereuri neferoase n subsol. n C sunt muni
din roci cristaline: M. Maramure, M. Rodnei (vf. Pietrosu 2303m), M. Suhard i
Obcina Mestecni i Depresiunea Maramure strbtut de rurile Iza i Vieu. n
E: Obcina Feredeului i Obcina Mare din gresii i marne. n S la contactul cu

Grupa Central sunt Pasul Tihua, Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecni,

Depresiunea Cmpulung.
Grupa Central:
Limite: N - Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecni, Valea Moldovei; S
Depresiunea Braov, Pasul Oituz.
n V muni vulcanici: M. Climani (vf. Pietrosu 2100m), M. Gurghiu, M.
Harghita (Ciomatu Mare L. Sf. Ana).
n C muni din roci cristaline i calcare: Giumalu, Raru (Pietrele Doamnei,
Codri Sltioarei), Munii Bistriei, M. Giurgeu (Pasurile Borsec, Tulghe, Bicaz),
M. Hma din care izvorte Oltul care trece prin Depresiunea Ciuc i Mureul
care trece prin Depresiunea Gheorghieni. Bistria formeaz defilee la Zugreni i
Toance. Pe Bicaz este L. Rou (L. de baraj natural)
n E sunt muni din roci sedimentare: M. Stnioarei, M. Ceahlu, M. Tarcu,
M. Gomanu. M. Ciuc, Nemira i Berzuni nchid Depresiunea Comneti
srbtut de Trotu. n S munii Bodoc, Baraolt i Perani desprii de Olt au roci
sedimentare.
Grupa Sudic:
Limite: N - Depresiunea Braov, Pasul Oituz, S Valea Prahovei.
Se gsesc muni din gresii, conglomerate, argile: M. Vrancei (ntre Putna i
Zbala), M. Buzului (ntre Bsca Mic i Telejenel), M. Ciuca (ntre Telejenel i
Doftana), M. Baiului (ntre Doftana i Prahova). n S Depresiunii Braovului sunt
M. Brecu, M. ntorsurii, M. Piatra Mare i Postvaru (desprii de Timi). n N
este Depresiunea Braovului de origine tectonic, srbtut de Olt cu afluent Rul
Negru.
Pasuri: Predeal, Bratocea i Oituz.