Conductoare de cupru comparatie

cu conductoare de aluminiu

Student: Maciuca AndreiAdelin

Grupa: 2311SA

Conductoare de cupru comparatie

cu conductoare de aluminiu

Conductoare realizate din cupru

Cuprul folosit pentru fabricarea conductoarelor electrice se obine

pe cale electrolitic i termic, avnd un coninut de cupru pur de
minim 99,90%. Materialul folosit pentru fabricarea conductoarelor
din cupru trebuie s aib un coninut de impuriti n limitele
prevzute de normele de calitate, cu meniunea c argintul nu
este considerat impuritate, fiind cuprins n coninutul de cupru.
La confecionarea conductoarelor electrice se folosesc srme
rotunde de cupru, realizate prin laminare sau trefilare la rece
(ecruisare tare).
Cuprul folosit la fabricarea conductoarelor are proprieti electrice
foarte bune, acestea depinznd, n principal, de puritate i de

gradul de ecruisare. Rezistena electric a cuprului absolut pur

este de 0,0155 mm2/m la temperatura de 0C i de circa 0,0169
mm2/m la temperatura de 20C.
Prin procesul de ecruisare, rezistena electric a cuprului crete.
Coeficientul de variaie a rezistivitii cu temperatura al cuprului
folosit la fabricarea conductoarelor are valoarea =0,00393 1/?C,
fiind puin mai mic dect valoarea corespunztoare cuprului pur.
n cazul cnd temperatura conductoarelor LEA din cupru
depete 200C, de exemplu, n regimurile de scurtcircuit,
rezistena acestora scade brusc, datorit cristalizrii materialului,
avnd influen direct asupra sgeii conductoarelor.
Cuprul este destul de rezistent la coroziune, n atmosfer
normal. Unele substane, prezente n atmosfer, ca oxidul de
azot, vaporii de amoniac, acidul azotic, bioxidul de sulf,
hidrogenul sulfurat, srurile de clor, produc coroziunea cuprului.
Contactul cuprului cu fierul, zincul sau aluminiul nu este duntor,
datorit potenialului su electrochimic ridicat. Conform
experienei acumulate, s-a constatat c, n atmosfera natural de
pe malul mrii, conductoarele de cupru rezist n bune condiii

Conductoare realizate din aluminiu

Aluminiul folosit la realizarea conductoarelor liniilor electrice

aeriene de transport al energiei electrice este un aluminiu de
prim fuziune, coninnd 99,5% aluminiu pur, maxim 0,45% fier i
siliciu 0,05% cupru i zinc. Deoarece cuprul este un material
deficitar, n energetic se folosete pe scar larg aluminiul, care
are o conductivitate electric i o rezisten mecanic mai mici
dect ale cuprului, dar, la aceeai greutate, prezint o rezisten
electric de dou ori mai mic. Principalele proprieti electrice
ale aluminiului sunt influenate, n mare msur, de coninutul de
impuriti. Astfel, aluminiul pur, cu un coninut de 99,97%, dup o
recoacere timp de trei ore, la temperatura de 320C, prezint o
rezistivitate de 2,6310-8 ?m la 20?C. n cazul aluminiului,
rezistena mecanic a acestuia este influenat, n special, de
gradul de ecruisare. Astfel, aluminiul tras tare i pierde rezistena
mecanic atunci cnd, dup ecruisare, temperatura sa este
mrit pn la limita de recristalizare. Scderea rezistenei
mecanice a aluminiului ncepe de la temperatura de 100C, dac
durata de nclzire este de ordinul orelor si de la 75 80C, dac
nclzirea este de foarte lung durat. Fenomenul de obosire la
vibraii a conductoarelor din aluminiu este analog cu cel al

cuprului. Aluminiul prezint un fenomen de fluaj mai accentuat

dect al cuprului i se corodeaz puternic n prezena dioxidului
de carbon, amoniacului, dioxidului de sulf sau n contact cu fierul
i cuprul, formnd pile electrice. Fenomenul de coroziune este
accentuat de existena fisurilor sau a zgrieturilor produse pe
suprafa n timpul montrii conductoarelor. Din aceste motive,
pentru creterea rezistenei la fluaj i la coroziune a aluminiului,
se folosesc aliaje de aluminiu. Astfel de aliaje sunt aldrey,
almelec, alcoro etc, fiind obinute prin adugare de magneziu (0,3
0,5%), siliciu (0,4 0,7%), fier (0,2 0,3%), care, dup
ecruisare, prezint o rezisten de rupere de circa30
35daN/mm2 . Rezistena de fluaj a acestor aliaje reprezint 0,95
din rezistena lor de rupere, adic 26 30daN/mm2 , la
temperatura de 20C. n plus, aceasta se micoreaz cu creterea
temperaturii, fiind de 75% din rezistena de rupere, pentru
temperaturi situate n intervalul 98 102C. Pentru conductoarele
LEA fabricate din aliaje de aluminiu, efectele coroziunii sunt mai
puin pronunate dect pentru aluminiu. Aliajele de aluminiu
avnd, de regul, o duritate mult mai mare dect a aluminiului,
zgrieturile i deteriorrile de pe suprafaa conductorului, care
favorizeaz coroziunea survin mult mai rar.

CARE SUNT AVANTAJELE DE A FOLOSI CONDUCTORI

DE ALUMINIU IN LOCUL CELOR DE CUPRU?
Sunt cateva avantaje in a folosi conductori de aluminiu in locul
celor de cupru, pentru aplicatii de putere medie si inalta. In primul
rand, aluminiul este cu pana la 70% mai usor decat cuprul, facand
economii suplimentare. Aluminiul este, de asemenea, un bun
conductor de caldura si electricitate, facandu-l ideal in anumite
aplicatii. Aluminiul este, de asemenea, mult mai competitiv din
punct de vedere financiar, ducand, prin urmare, la economisiri
suplimentare in specificatii si instalare.

Aluminiul cu rezistivitate mai mare decat cea a cuprului si o

rezistenta mecanica mai mica.
Cuprul se foloseste pentru sectiuni ale conductoarelor monofilare
de 6-16mm2, iar aluminiul si alte aliaje ale acestuia pentru
sectiuni de 16-25mm2.

CARE SUNT AVANTAJELE DE A FOLOSI CONDUCTORI

DE CUPRU IN LOCUL CELOR DE ALUMINIU?
Cuprul este folosit numai la alimentarea receptoarelor O si I in
zona litoralului,deoarece acolo intalnim un mediu puternic coroziv,
cuprul fiind rezistent la actiunile mediului inconjurator , avand si o
mai buna rezistenta mecanica.
Contactul cuprului cu fierul, zincul sau aluminiul nu este duntor,
datorit potenialului su electrochimic ridicat.
Este folosit in instalatiile electrice casnice, deoarece are o
conductivitate electrica si o rezistenta mecanica mai buna decat a
aluminiului, insa la aceeasi greutate un conductor de aluminiu are
o rezistenta de doua ori mai mare.