John Stuart Mill scrie Despre libertate.

El este un filosof cu lucr in domeniul logicii

si politice si este un filosof utilitarist. Tatal sau, economistul James Mill, fusese
discipolul lui Jeremy Bentham. Utilitarismul se rezuma la ideea ca binele nu este
altceva decat utilitatea si ca principiul fundamental al conduitei umane si al
conduitei in sens prescriptiv, dar si in sens descriptiv, este fericirea maxima
pentru cat mai multi. Ceea ce propun utilitaristii este un calcul al utilului si al
inutilului pentru a se vedea in fiecare situatie cum iese aceasta suma, in care
avem plusuri si minusuri, si, intr-o anumita situatie, trebuie sa vedem care sunt
plusurile si minusurile si sa alegem o directie de mers.

Pentru a arata cat de importanta este libertatea pentru un om, putem adopta mai multe
strategii. Astfel ca putem sustine ca ea tine de drepturile fundamentale ale omului, cum se
regaseste in Constitutia SUA; mergand pe aceeasi linie, dar intr-un mod mai istoricist, putem
face din libertate sensul suprem al umanitatii, ca la Hegel, unde libertatea este manifestarea
spiritului si a istoriei. Pentru Mill, apararea libertatii nu se face nici pe primul principiu, nici
pe al doilea, ci se face pe principii utilitariste; el vrea sa arate ca o societate are numai de
castigat atunci cand asigura oamenilor libertatea, mai ales libertatea negativa.
John Stuart Mill a fost principalul filosof liberal, acesta considernd c libertatea este un
concept a crui semnificaie poate fi explicat prin sintagma absena constrngerilor.
Este adevrat c a oferi unor oameni n zdrene, analfabei, nehrnii sau slbii de boal
drepturi politice sau garanii mpotriva ingerinei statului n viaa lor privat nseamn a-i
bate joc de ei. nainte de a nelege semnificaia unei sporiri a propriei liberti i de a se
bucura de folosirea ei, aceti oameni au nevoie de ngrijiri medicale i de educie. Ce este
libertatea pentru cei care nu pot face uz de ea? Ce valoreaz ea fr acele condiii
indispensabile uzului ei? Trebuie nceput cu nceputul Libertatea individual nu este o
necesitate primar pentru orice om.1
n opera Despre libertate, Mill abordeaz subiectul libertii civile, respectiv modul n care
societatea exercit un control asupra indivizilor i msura n care aceasta o poate face. Lupta
dintre libertate i autoritate a fost una dintre cele mai marcante momente din istorie, Lupta
dintre Libertate-i Autoritate este cea mai izbitoare trstur a acelor pri din istorie cu care

1 Isaiah Berlin, Cinci eseuri despre libertate si alte scrieri, Bucuresti, editura
Humanitas, 2010

ne-am familiarizat mai nti, n special n istoria Greciei, Romei i Angliei 2, textul fiind fiind
unul de referin pentru doctrina liberal.
Pe parcursul istoriei, s-a ncercat obinerea libertii prin dou mijloace, prin recunoaterea
anumitor liberti politice, i prin delimitarea unor mijloace de control constituionale.
Mill consider c autoaprarea este singurul mijloc capabil s justifice un anumit grad de
constrngere dintre indivizi, aceasta fiind singurul scop n care propria putere poate fi folosit
pentru a rni ali indivizi i a mpiedica vtmarea semenilor, iar binele propriu, moral sau
fizic, nu este o justificare suficient, toate acele lucruri care fac ca viaa s fie preioas
pentru fiecare om depind de aplicarea unor restricii asupra aciunilor altora3.
Individul poate fi tras la rspundere doar n momentul n care lezeaz libertatea celuilalt.
Fiecare om este rspunztor de propria persoan, propriul corp, propria gndire, astfel nct
nu poate fi constrns s acioneze ntr-un anumit fel, sau ntr-un fel n care acesta i poate
pune la ndoial libertatea de decizie.
Din prisma lui Mill, putem distinge o serie de liberti: libertatea de a se exprim, libertatea de
contiina, libertatea de a aciona dup bunul plac dar cu asumarea consecinelor, att negative
ct i pozitive, libertatea de asociere cu un grup prin presupunea c acesta nu a fost constrns,
libertatea de a alege un stil de via.
John Stuart Mill consider c indivizii au de ctigat n momentul n care acetia i
asum aciunile pe care le fac, fr s fie constrni de aciunile celorlali, i fr s judece.
Judecata este dat omului ca s o poat folosi. ntruct ea poate fi folosit greit, s li se
recomande oare oamenilor s n-o foloseasc deloc? A interzice ceea ce crezi c este periculos
nu nseamn a pretinde c eti scutit de orice greeal, ci a ndeplini datoria ce-i revine,
datoria de a aciona conform propriilor convingeri contiente, chiar dac eti supus greelii.4
n discuia despre libertatea gndirii i a cuvntului, Mill pornete de la premis c nu mai
este necesar o aprare a libertii presei, considernd faptul c, dac o persoan are o prere
diferit fa de majoritatea, nimeni nu are dreptul s o reduc la tcere, i invers, individul
respectiv nu are dreptul s reduc la tcere mulimea.
2 John Stuart Mill, Despre libertate, traducere de Adrian Paul Iliescu, editura
Humanitas, Bucuresti, 1994, pagina 2
3 John Stuart Mill, Despre libertate, traducere de Adrian Paul Iliescu, editura
Humanitas, Bucuresti, 1994, pagina 12
4 John Stuart Mill, Despre libertate, traducere de Adrian Paul Iliescu, editura
Humanitas, Bucuresti, 1994, pagina 28

Prin negarea unei preri, se execut un ru dublu, prin prisma faptului c este afectat
att persoana care se are o prere, ct i persoana care neag acea prere. (Chiar dac
ntreaga omenire, cu o singur excepie, ar fi de aceeai prere, i doar o singur persoan ar fi
de prerea contrar, omenirea n-ar fi mai ndreptit s reduc la tcere acea unic persoan
dect ar fi ndreptit aceasta din urm s reduc la tcere ntreaga omenire 5 ). Raul facut
prin mpiedicarea exprimarii unei opinii este ceva deosebit:prin el ntreaga specie umana este
pradata,atat posterioritatea cat si generatia actuala,iar cei ce nu sint de acord cu opinia in
cauza sunt chiar mai mult pradati decat cei care o sustin.Daca aceea opinie era corecta atunci
lor li s-a rapit ocazia de a trece de la eroare la adevar,daca ea este gresita ei pierd ceva la fel
de profitabil si anume imaginea si mai clara si senzatia mai vie a adevarului,produs prin
coliziunea acestuia cu eroarea.Astfel el pleaca de la o opinie neconventionala, excentrica in
demonstratia sa:exista doua posibilitati: opinia interzisa este adevarata sau falsa.
n cazul in care opinia interzisa pe care autoritatea incearca sa o suprime putea fi adevrata:
pentru cei ce au dreptate, este o dovada in plus, poate mai clara prin care se priveste adevarul,
iar pentru cei ce nu au dreptate, se ofera argumente in plus prin care sa se convinga de cauza
pentru care e gresita judecata lor.In timpul judecatii de opinii toti oamenii nu iau in calcul
marja de eroare a fiecarei persoane faptul ca nimeni nu are dreptate intru totul ei nu sint
infailibili ,nu ai deptul de a decide intreaga chestiune pentru intreaga omenire,in plus
certitudinea lor nu este unul si acelasi lucru cu certitudinea absoluta. Aceasta lipsa a libertati
de a gandi ,de i fi supuse opiniile sub o dezbatere a avut de-a lungul istoriei efecte
nefaste,Mill ii da exemplu pe monarhii absoluti:,,desi fiecare stie ca el insusi e supus greselii
prea putini considera necesar sa ia anumite precautii impotriva acestui risc de a gresi.

O alta piedica in calea liberei exprimari este neincredrea oameniilor in propria judecata:el se
bizuie de obicei orbeste pe infailibitatea lumii in genere.In senul in care:lumea reprezinta
decat aceea parte cu care el vine in contact:partid,biserica,claa sociala de care apartine(de-a
lungul isotriei manipularea maselor a fost posibila tocmai datorita acestei increderi orbesti a
oamneiilor in biserica ,de exemplu).

5 John Stuart Mill, Despre libertate, traducere de Adrian Paul Iliescu, editura
Humanitas, Bucuresti, 1994, pagina 25

Indivizii crora le lipsete propria judecat sau ncrederea n propria opinie se vor sprijini pe
judecata celorlali, limitnd astfel procesul decizional la cercul social din care acetia fac
parte. Cei capabili s vad lumea ca un ntreg, sunt aceia care pot fi numii liberali.
Pentru autor, cunoaterea adevrului este considerat singur metod prin care un individ se
apropie de cunoaterea absolut a unui lucru, ascultnd toate opiniile i tot ceea ce este spus
despre acel lucru. Pentru Mill o libertatea a exprimari este sinonima cu progresul. Omul ca
fiint morala si intelectuala are capacitatea de a-si indrepta greselile pe baza discutiilor.Pentru
a evolua,pentru a avea o cunoastere deplina un om trebuie sa fie deschis criticilor aduse
opiniilor sale.Si atunci, bineinteles, utilitatea noastra este maxima atunci cand avem o
confruntare si cand, in urma ei, putem construi o opinie mai aproape de adevar. Aceasta
libertate de gandire este necesara nu numai pentru a crea mari ganditori ,ea este creata
pentru a da fiintelor omenesti obisnuite putinta de a atinge dezvoltarea mintala de care sunt
capabile.In plus Mill analizeaza aceasta libertate a gandirii in perspectiva societatii in
ansamblu(este constient ca e o utopic sa vorbim sa vorbim despre un popor care sa fie activ
din punct de vedere intelectual),dar de-a lungul isotriei au existat perioade in care principile
au fost supuse dezbaterii avand ca efect perioade de inflorire si dezvoltare a societatii:Europa
dupa Reforma,miscarea speculativa din a doua jumatate a secolul XVIII si Germania in
perioada lui Goethe. Mill mai are un motiv pt care considera ca societatea are de castigat de
pe urma opiniilor divergente si anume, el crede ca progresul inseamna diversificare. Tendinta
generala de progres a lucrurilor in intreaga lume face ca mediocritatea sa fie depasita, in cazul
in care intre noi sunt mai multe diferente. De aceea, nonconformisul este o binefacere,
deoarece merge impotriva curentului general si, in felul acesta, favorizeaza progresul. Deci,
viziunea lui Mill asupra societatii este oarecum pesimista. Entropia societatii inseamna
uniformizare. Singura putere demna de acest nume este a maselor.
In aceasta situatie, societatea are tot folosul sa permita diversificarea si existenta unor oameni
originali, sa nu inabuse originalitatea, chiar daca ea este discutabila, pentru ca doar asa se
poate lupta impotriva tendintei generale de uniformizare.
Astfel pentru o buna dezvoltare a intelectului automat si a societatii este necesara libertate de
opinie iar in acest sens argumenteaza prin 4 motive:
1)Negarea unei opinii nu inseamna automat ca aceea opinie este falsa.Anega acest lucru
inseamna ca noi isine suntem infailibili,fara cusur.

2)In al doilea rand,chiar daca opinia este gresita ea poate sa contina si urma de adevar ,prin
confurntarea parerilor exista o sansa mult mai mare de se ajunge la adevar.
3)In al treilea rand ,daca opinia ar fi unanim admisa,ar reprezenta intregul adevar,ea ar fi
asemenea prejudecatilor,fara analiza rationala. Opinia va prinde viata atunci cand toate
argumentele contra ei vor fi eliminate. Cu cat opinia e mai mult contrazisa, ca atat e mai utila,
ideea adevarata capata mai multa valoare.
4)In al patrulea rand, ideile necontestate risca sa isi piarda adevaratul sens,riscand sa devina
doar o simpla declaratie formala,impiedicand formarea si dezvoltarea unei ratiui,a unei
puterii de argumentare.

Mill afirma c Libertatea de gndire este necesar nu numai, i i ii ci n primul rnd, pentru a
crea mari gnditori. Dimpotriv, ea este la fel de indispensabil, sau chiar indispensabil ntr-o
msur mai mare, pentru a da fiinelor omeneti obinuite putina de a atinge dezvoltarea
mintal de care snt capabile6, repectiv faptul c ntr-un popor, nu trebuie s existe
constrngere.
Dezbaterea unei anumite teme are de asemenea o importan foarte ridicat, pentru c astfel,
n anumite situaii, iese la iveal adevrul.
Pentru un progres intelectual i social, Mill consider c trebuie aprat libertatea de
exprimare i decizie, pentru c niciodat nu putem fi siguri c o informaie conine elemente
inutile.
Dezbaterea pe o anumit tem este exemplificat prin dialogurile lui Platon, scopul acestora
fiind contientizarea individului asupra faptului c nici o idee nu este pe deplin neleas pn
n momentul n care nu se ascult i partea negativ a informaiei.
Se admite faptul c, pentru o bun dezvoltare a minii umane, este necesar libertatea de
opinie i de expresie. Negarea unei informaii nu nseamn neaprat c aceasta este una fals,
pentru c exist o ans real ca ea s fie adevrat, desconsidernd astfel informaia, Chiar

6 John Stuart Mill, Despre libertate, traducere de Adrian Paul Iliescu, editura
Humanitas, Bucuresti, 1994, pagina 47

n tiinele naturii exist totdeauna i o alt explicaie posibil pentru una i aceeai mulime
de fapte7.
De multe ori, o informaie negat sau eronat conine un gram de adevr, iar o prere pe care
o majoritate o formeaz nu este neaprat una veridic.
n momentul n care o informaie este considerat ca fiind eronat, trebuie dezbtute
argumentele care duc la dezaprobarea acelei informaii, argumentele avnd obligaia de a fi
sincere i veridice, atactul persoanei care susine c informaia este eronat fiind inadmisibil.
(Cea mai grav incorectitudine de acest fel care se poate comite ntr-o polemic este
stigmatizarea celor ce susin opinia contrar ca fiind ri i imorali.8)
Mill consider c, libertii individului trebuie s i se pun o barier n momentul n care
aceasta nfptuiete vreun ru altor indivizi. Totui, acetia trebuie s le fie permis s aib i s
transmit o opinie proprie, pe propriul risc. Indivizii care nu se cluzesc n via dup
propriul drum, dup propria opinie, sunt considerai ca fiind persoane lipsite de progres,
lipsite de fericire. Pentru bun starea indivizilor, este necesar libera dezvoltare a
individualitii, aceasta reprezentnd condiia necesar dezvoltrii culturii i civilizaiei.
Savantul Wilhelm von Humboldt menioneaz faptul c, elul omului, ceea ce i este prescris
de porunca etern, neslrmutat a raiunii i nu sugerat de dorine vagi i trectoare, este
dezvoltarea cea mai nalt i mai armonioas a puterilor sale ctre un ntreg complet i
coerent9".
Pentru aceast dezvoltare, individul are nevoie de libertate i de o varietate a situaiilor n care
s ntre n aciune procesul decizional.
Individul trebuie s i exerseze percepia, instinctul, impulsurile, puterea de discernmnt, i
nu trebuie s fie supus imitaie. Mill consider c, un geniu poate respira liber doar n
momentul n care este liber s gndeasc.
Individualitatea ca i valoare este foarte greu de stpnit deoarece majoritatea indivizilor, n
momentul n care gndesc liberi i nu sunt constrni, foarte des sunt judecai pentru alegerile

7 Stuart Mill, Despre libertate, traducere de Adrian Paul Iliescu, editura

Humanitas, Bucuresti, 1994, pagina 50
8 Stuart Mill, Despre libertate, traducere de Adrian Paul Iliescu, editura
Humanitas, Bucuresti, 1994, pagina 71
9 Stuart Mill, Despre libertate, traducere de Adrian Paul Iliescu, editura
Humanitas, Bucuresti, 1994, pagina 75

pe care acetia le fac, fiind astfel intimidai i forai ntr-o mic msur s copieze ceea ce
vd la ceilali.
John Stuart Mill afirm faptul c, individualitii trebuie s i aparin doar partea din via
care i aparine i intereseaz individului, iar societii trebuie s i aparin partea care
intereseaz societii. Un individ este duntor pentru el nsui i este judecat de opinia
public n momentul n care faptele sale duneaz celor din jurul su.
Prin viciile unui individ, acesta nu poate s aduc prejudicii unui altuia, sau cel puin nu ntrun mod direct, dei poate reprezenta o influen.
Multe dintre argumentele pe care Mill le formuleaz au intrat n istoria liberalismului,
rmnnd un exemplu clar pentru puterea argumentativ.

Opera lui Mill concluzioneaz faptul c, societatea are mai mult de ctigat dac respect
libertatea individului, i c acesta trebuie s triasc dup propriile reguli, nu dup unele
impuse.
Isaiah Berlin afirm faptul c Impactul tratatului lui Mill asupra gndirii politice a fost
imediat i a lsat urme de durat. El a nlocuit formulrile anterioare ale argumentrii n
favoarea individualismului i toleranei, de la Milton i Locke pn la Montesquieu i
Voltaire, i rmne pledoaria clasic pentru libertatea individual", concluzionnd atfel c,
opera lui Mill prezint o idee bine conturat asupra libertii i integrrii individului, fiind i o
introducere n democraia modern