Originea legilor i a dreptii

Avei acest text din Republica lui Platon:

Se zice c a face nedrepti este, prin firea lucrurilor, un bine, a le ndura
un ru. Or, este mai mult ru n a ndura nedreptile dect este bine n a le face;
astfel nct, dup ce oamenii i fac unii altora nedrepti.... li se pare folositor celor
care nici nu pot s scape de ru, nici s obin binele, s convin ntre ei, ca nici s
nu-i fac nedrepti, nici s le aib de ndurat. De aici se trage aezarea legilor i a
conveniilor ntre oameni, iar porunca ce cade sub puterea legii se numete legal i
dreapt. (Platon, Republica, II,358e)
1. Numii i explicai tipul de filosofie politic care explic n acest fel
naterea statului i a legii. Numii cel puin doi reprezentai ai acestui
curent.
2. Platon pune aceast filosofie politic n seama unuia dintre personajele
sale (Glaucon). Care era, n realitate, filosofia politic proprie a lui Platon
i n ce consta ea n esen?
1. Filosofie politic care explic n acest fel naterea statului i a legii este
contractualismul. Fratii lui Platon, Glaucon si Adeimantus, sustin ideea unui contract
social. Din slbiciune i din neputin, oamenii convin ntre ei sa nu-i fac rau reciproc,
stabilind legi pe care le numesc drepte". Dreptatea e o conventie pur sociala. Dreptatea
face parte din acele lucruri care sunt valoroase prin ele insele, poti fi singur pe lume, dar
poti fi drept. Se face trecerea de la arte la justitie, manifestarea justitiei este asemanatoare
cu manifestarea unor practici in arte. Justitia se bazeaza pe echitate
Contactualismul este un curent opus organicismului. Exista inca din Antichitate idei
contractualiste (Platon). In contractualism, individul este primordial, este cel care va
alcatui grupurile, asa cum atomii alcatuiesc agregatele. Atractiile dintre indivizi vor
forma contractul social.
Initiatorul contractualismului este Thomas Hobbes. Hobbes considera ca oamenii ajung la
o intelegere intre ei, prin care renunta la libertate pt a castiga securitatea, astfel apare
contractul social. Dupa Hobbes acesta e irevocabil.
Urmatorul mare contractualist este J. Locke. Pt el omul nu este nici rau, nici bun pt ca nu
exista morala pt oamenii naturali. Omul natural dispune de proprietate asupra corpului si
a ceea ce construieste cu propriul corp.Vor conferi autoritate unui principe, guvernarea
are ca scop folosul guvernantilor. Daca principele se abate, contractul e revocabil
Un alt reprezentant al contractualismului este JJ Rousseau. Rousseau isi da seama ca treb
sa gaseasca o solutie pt omul modern (pt nu ca nu e posibila intoarcerea la omul natural).
Solutia e contractul social. Treb alcatuita o noua societate, treb gasita o forma de asociatie
care sa protejeze pe toata lumea si toti sa ramana la fel de liberi. 2 tezefundamentale:
- asociatul voluntar nu se supene decat siesi, asociatul ramane liber

- a tine cont de asociatie inseamna a se darui in intregime comunitatii, a se darui in

intregime inseamna a nu se darui nimanui in particular, nici macar siesi. Asociatii sunt
egali intre ei (nu in sens material, ci juridic)
2. Filosofia politic proprie a lui Platon este organicismul. Teoriile organiciste
interpreteaza socitatea ca pe un suflet si invers, devin izomorfe pana la un punct. La
Platon se observa efortul de a unifica la maximum cetatea reducand o la o mare familie,
chiar la un suflet mare, cetatea este conceputa ca un organism.
Organicismul este cea mai veche teorie filosofica asupra omului in societate si intr un fel
cea mai simpla, cea mai raspandita. Societatea este comparata cu un corp. Individul e
lipsit de valoare daca nu si asemuie idealurile personale celor colective. In societatea
organica oamenii ar trebui sa fie frati, se va da astfel nastere la o teorie de natura
economico-sociala, si anume teoria coporatista.
Dezavantajele organicismului. Organicismul tinde la eliminarea diferentelor, la
conceperea unor regimuri autoritare - isi oroga capacitatea conducerii natiunii tind la
zeificarea rolului liderului (capului suprem). Dupa organicisti toti treb sa fim intr o
armonie, strainii, minoritatile, cei care sunt altfel nu sunt vazuti cu ochi buni, acorda
deosebirilor de opinie un aspect negative.