Petrolul perspectiv chimic i fizic

Ignacy Lukasiewicz a
descoperit
rafinarea benzinei din iei

Schema rafinrii petrolului

Petrolul compoziie, origine, extracie, prelucrare, derivai

Petrolul (ieiul), este un lichid vscos, de culoare bruna, neagra sau verde
masliniu, inflamabil, cu miros caracteristic, insolubil in apa, cu densitatea mai mica decat
a apei. Nu are temperatura de fierbere fixa fiind un amestec complex de hidrocarburi.
Contine in cantitati mici si substante anorganice ca sulf, oxigen si azot.
Petrolul contine hidrocarburi a caror masa moleculara variaza de la 16 (metan)
pana la circa 1800. Compozitia petrolului difera de la un zacamant la altul, dar contine
amestecuri din trei clase de hidrocarburi: alcani, cicloalcani si arene. In petrol nu se
gasesc hidrocarburi nesaturate.
Titeiul sau petrolul brut constituie una dintre principalele bogatii naturale ale tarii
noastre. Zacaminte de titei se gasesc in judetele: Bacau, Arges, Prahova si Gorj.
Compozitie
Din punct de vedere al compozitie chimice, titeiul este un amestec complex de
hidrocarburi gazoase sau solide dizolvate in hidrocarburi lichide; de aceea se prezinta in
natura in stare lichida. Titeiul mai contine compusi organici cu oxigen (fenoli, acizi
naftenici), cu sulf (tiofen, mercaptani), cu azot (chinolina) etc. In hidrocarburi se gasesc
hidrocarburi aciclice saturate (alcani sau parafine), hidrocarburi ciclice saturate
(cicloparafine sau naftene) si hidrocarburi aromatice. Aceste trei clase de hidrocarburi in
proportii diferite se gasesc in toate tipurile de titei.
Originea titeiului

Asupra modului de formare a titeiului in scoarta pamantului s-au emis mai multe
teorii. Unele din acestea considera titeiul ca fiind de origine anorganica, altele ii atribuie
origine organica.
Teoria anorganica asupra originei titeiului a fost formulata de M. Berthelot si a
fost completata si sustinuta de D. I. Mendeleer. Acesta teorie afirma ca titeiul s-a format
in straturi adanci ale scoartei prin actiunea apei asupra carburilor metalice: CaCl2, Al4C3
etc. care in contact cu apa se descompun rezultand acetilena, metan si alte hidrocarburi;
sub actiunea temperaturii si presiunii inalte din interiorul pamantului si in prezenta
catalizatorilor naturali, hidrocarburile nesaturate sau polimerizat formand titeiul de astazi.
Teoria organica se fundamenteaza pe mai mute ipostaze, si anume:
-titeiul este de origune vegetala (Figuier), formandu-se din plante, prin putrezirea
acestora si transformarea lor in metan, bioxid de carbon si acizi grasi etc.;
-titeiul este de origine animala (Engler), rezultand din transformarea grasimilor
animalelor marine, in special a pestilor, la temperaturi si presiuni mari in scoarta
pamantului;
-titeiul este de origine mixta, vegetala-animala (Potoni): prin transformarea unor plante
si animale marine microscopice, acoperite de namol, si sub actiunea unor bacterii
anaerobe a rezultat o materie organica, numita sapropel, care a imbibat namolul. Sub
influenta temperaturii si a presiunii inalte, saprolpelul din namol a suferit transformari
chimice, rezultand titeiul.
Extracia si prelucrarea petrolului brut
Pentru exploatarea titeiului sunt necesare daou operatii succesive: forajul sondelor
si extractia titeiului. Procesul de sapare a sondelor sau forajul cuprinde trei operatii
principlale: macinarea rocilor prin izbire sau prin sfredelire; evacuarea materialului
macinat; tubarea gaurii de sonda. Sistemele de extractie a titeiului utilizate, dupa ce
forarea a ajuns pana la stratul de titei sunt: prin eruptie, prin eruptie artificiala (gaz-lift),
extractia prin pompare, cu ajutorul pompelor de adancime. Titeiul extras prin sistemele
mentionate este amestecat cu apa sarata si nisip. Nisipul se separa prin sedimentare; daca,
insa, apa formeaza cu titeiul o emulsie, atunci se adauga titeiului anumite substante cu
actiune dezemulsionanta pentru a separa apa. In continuare titeiul este supus unor
tratamente speciale in rafinarii.

Derivatele ieiului
Principalele derivate ale ieiului sunt cele date in scheme urmatoare:
Benzina usoara
Benzina grea

Titeiul White-spirit Gaze de cracare

Petrol lampant Benzine
Motorina Uleiuri
Pacura prin cracare Bitum
Parafina
Cocs de petrol
Pacura de cracare
Inainte de a fi supus operatiei de distilare fractionata, titeiul este supus unui
proces preliminar, pentru indepartarea gazelor de sonda care insotesc totdeauna titeiul. In
urma acestui tratament se obtin: gaze sarace, alcatuite din hidricarburi saturate gazoase cu
1-4 atomi de carboni, gazolina, o fractiune lichida foarte volatila, care contine in special
alcani cu 5 atomi de carbon ( pentan+izopentan) si titeiul dezbenzinat.
Din gazele sarace se separa butanul si propanul care, comprimate in buteli sunt
utilizate in gospodarie sub numele de aragaz. Instalatiile speciale folosite pentru
separarea titeiului in fractiuni, prin distilare, sunt alcatiute din coloane de distilare
prevazute cu talere si cu clopote.
Fractiuni de titei care se obtin sunt urmatoarele: benzinele(fractiuni lichide, contin
hidrocarburi cu 5-10 atomi C), petrolul lampant (fractiune lichida, contine hidrocarburi
cu 10-15 atomi C), motorina (lichid galben-brun, contine hidrocarburi cu 12-20 atomi de
C), pacura ( rezid obtinut dupa separarea din titei), parafina (masa alba, semiopaca,
contine hidrocarburi cu mai mult de 20 atomi de C), uleiurile de uns (fractiuni lichdevascoase, contin hidrocarburi cu 20-50 atomi de C), asfalt (bitum, smoala de petrol,
substanta lichda-vascaosa, contine hidrocarburi grele, mai ales aromatice).
Procesul de cracare
Prin incalzire la peste 400oC a fractiunii mai grele a titei (motorina sau pacura) are
loc procesul de cracare, obtinandu-se fractiuni ma iusoare (benzilele de cracare). In
functie de conditiile in care se lucfreaza, se deosebsc: procedee de cracare termica si
procedee de cracare catalitica.
Cracare termica se poate realiza in faza lichida sau in faza de vapori:
-in faza lichida, motorina sau pacura este incalzita la 450-550oC sub o presiune de 15-45
atm;

-in faza de vapori, motorina sau pacura se incalzeste la temperatura de 500-600oC si la

presiuni mai joase de 1-3 atm. Benzinele de cracare astfel obtinute se deosebesc de
benzinele rezultate prin distilare fractionata a titeiului, prin continutul lor mai mare de
alchene si hidrocarburi aromatice.
Cracare catalitica se realizeaza in faza de vapori ; motorina si pacura, la 480oC si 1-2,5
atm, este trecuta peste un strat de catalizatori (silicat de Al). La cracarea catalitica se
obtin randamente mai mari de benzina, cu caracter mai saturat. De exemplu:
H3-(CH2)8-CH3 catalizator 540 CH3-(CH2)3 CH3 + H2C=H2C + H2C=CH-CH3
decan pentan etena propena
Benzinele de cracare, in comparatie cu cele obtinute prin cracare fractionata, sunt
mai bune si au o cifra octanica (C.O) mai mare.
Prin cifra octanica se apreciaza calitatea unei benzine din punct de vedere al comportarii
sale in motor.
Pentru a aprecia tendinta la detonatie a unei benzine se compara comportarea ei intr-un
motor experimental cu amestecuri formate din hidrocarburile n-heptan (considerat ca
avand C.O zero) si 2,2,4-trimetil-pentan sau izooctan (notat cu C.O 100). In felul acesta
se stabileste o scara cu limite cuprinse intre 0 si 100, in care benzinele cu o cifra octanica
anumita, de exemplu, 75, se comporta in acest motor ca un amestec format din 75%
izooctan si 25% n-heptan. Benzilnele cu cifra octanica mare vor avea ca urmare calitati
antidetonate superioare. Cifra octanica a unei benzine se mai poate imbunatati prin adaos
de mici cantitati de tetraetil-plumb.
(http://www.referatele.com/referate/chimie/online9/Referat---Petrol-referatele-com.php )

Alte informaii despre derivaii petrolului

Petrolul, n mod natural se gaseste in pmnt. Cand petrolul crud este rafinat la
rafinarii, poate fi separat in diferite tipuri de combustibil, printre care benzina,
kerosen si, binenteles motorina.
Motorina este combustibilul lichid folosit la orice motor diesel. n majoritatea
cazurilor ea se obine prin distilarea petrolului, dar exist i cazuri cnd se folosete
biodieselul sau alte surse dect petrolul.
Daca ai comparat vreodata motorina cu benzina stii ca exista diferenta intre cele
doua.In primul rand mirosul este diferit.Motorina este mai grea si mai uleioasa.De
asemenea se evapora mai greu ca si benzina--punctul ei de fierbere este chiar mai mare
decat a apei.

Motorina se evapora mai greu fiind ca este mai grea.Contine mai multi atomi de
carbon in lanturi mai mari,decat benzina (in mod normal benzina este C9H20, in timp ce
motorina este C14H30).
Este nevoie de mai putina rafinare pentru a obtine motorina,de aceea mai demult era mai
ieftina decat benzina. Dar din 2004 au crescut preturile, o data cu cresterea cererii pe
piata, un factor important fiind si industrializarea si constructiile din China.
Motorina are o densitate de energie mai mare decat benzina. In medie, un galon (3,8
l) de motorina contine aproximativ 155x106 Jouli, in timp ce un galon de benzina contine
132x106 Jouli.
Acest lucru,combinat cu eficienta mare a motoarelor diesel, explica de ce masinile
diesel consuma mult mai putin.
Motorina este folosita la o mare varietate de vehicule si operatiuni. Acesta
propulseaza si masinile de pe autostrada, dar alimenteaza si motorul barcilor, autobuzelor,
trenuriilor, utilajelor grele, utilajelor agricole, generatoare, si lista poate continua.

O mostr Diesel
Ganditi-va cat de importanta este motorina economiei--fara eficienta ei inalta,ar avea de
suferit toate domeniile, dar mai ales constructiile si industria. Aproximativ 94% din
transportul de marfuri--fie pe apa sau uscat--se efectueaza bazandu-se pe diesel.
In privinta mediului si al poluarii Dieselul are pro-uri si contra. Pro-urile: dieselul emite
foarte putin monoxid de carbon, hidrocarboni, si bioxid de carbon, care produc incalzirea
globala.
Contra--cantitati mari de azot si alte particule nocive sunt eliberate prin arderea diesel,
ceea ce cauzeaza ploi de acid, smog si dauneaza sanatatii.
http://casony.blogspot.com/2009/02/motorina.html
Benzina, este un amestec lichid derivat din petrol, care este compus n principal din
hidrocarburi lichide (avnd ntre ase i zece atomi de carbon n molecul) i care este

imbuntit cu benzenuri, pentru a mri cifra octanic, folosit drept combustibil n

motoare cu combustie intern.
Kerosenul este fraciunea din iei care distileaz ntre 150 275 C. Este un lichid
limpede, format din hidrocarburi care conin ntre 6 i 16 atomi de carbon n molecul.
Are densitatea de 780 810 kg/m3.[1] Punctul de inflamabilitate este cuprins ntre 37
65 C, iar temperatura de autoaprindere este de 220 C.[2] Puterea calorific inferioar
este de 43,1 MJ/kg, iar cea superioar de 46,2 MJ/kg.[3] Kerosenul nu este miscibil cu apa,
dar este miscibil cu solveni petrolieri.
Din proprieti rezult c kerosenul este un combustibil puin mai uor ca petrolul
lampant, ns diferena este mic.
Principala utilizare a kerosenului este drept combustibil pentru motoarele reactoare din
aviaie.[4]
Petrolul lampant, popular gaz, cunoscut i drept combustibil P[1] este fraciunea de
iei care distileaz ntre 175 280 C. Este format din hidrocarburi parafinice i
izoparafinice, aromatice, mono- i diciclice, nafteni i hidrocarburi cu structur mixt
nafteno-aromatic, compui cu oxigen (acizi naftenici, fenoli, acizi grai superiori),
compui cu sulf (mercaptani, sulfuri, tiofani, tiofeni) i foarte mici cantiti de compui
cu azot.[1][2][3] Este confundat cu kerosenul.

Vnztori de petrol lampant n Bucureti la nceputul secolului al XX-lea.

Petrolul lampant pentru lmpi este incolor, fr miros. Produce o flacr luminoas, fr
fum, cu intensitate i form constant i nu las cenu i compui rinoi n fitil. Se
obine din iei brut, srac n hidrocarburi aromatice. Pentru ndeprtarea hidrocarburilor

nesaturate, aromatice, i a acizilor naftenici petrolul lampant se rafineaz prin tratare cu

acid sulfuric, iar excesul de acid se ndeprteaz cu hidroxid de sodiu.[2]
ncepe s distileze de la 175 C, distileaz 93 % pn la 280 C i 98 % pn la 300 C.
Aciditatea organic (mg KOH la 100 cm3) este de maximum 3,5 %, cenua maximum
0,003 %, punctul de inflamabilitate determinat cu aparatul Abel-Pensky este de minimum
40 C, densitatea de 825 kg/m3 i puterea calorific inferioar de minimum 41,90 MJ/kg
(10 000 kcal/kg).[1]
Este folosit la iluminat cu lmpi cu petrol, la gtit cu maini de gtit cu petrol i la
nclzirea individual. Pentru iluminat, principala caracteristic este nlimea flcrii
deasupra fitilului fr a scoate fum. Dup nlimea flcrii, petrolul se clasific n:
inferior, ntre 16 20 mm, mediu, ntre 20 24 mm i superior peste 30 mm.[2] nlimea
minim pentru combustibilul de tip P este de 18 mm.[1]
De asemenea, este folosit ca insecticid, i n medicin.

Fizic: Petrolul n problemele de fizic

Sugestii metodice:
Captarea ateniei
Profesorul l informeaz pe elevi cu privire la necesitatea abordrii interdisciplinare a
temei Petrolul n problemele de fizic i le propune ca timpul alocat fizicii pentru tema
proiectului s se desfoare ca o lectie de rezolvare de probleme n care intervin constantele
fizice ale petrolului.
Conducerea nvrii
Elevii sunt organizai pe grupe de lucru i fiecare grup primete ca sarcin de lucru
rezolvarea unei probleme (problemele fiind diferite de la o grup la alta) i s identifice cte o
aplicaie practic pentru fiecare.
n prima secven de lucru profesorul dirijeaz rezolvarea problemei (descoperirea
dirijat).
Problem: Dou sarcini punctiforme aflate n ulei interacioneaz cu o for de 0,84N, iar cnd
se afla n petrol lampant interacioneaz cu o for de 1N, distana dintre sarcini fiind n ambele
cazuri aceeai.
Sa se determine permitivitatea relativa a petrolului lampant, daca pentru ulei valoarea acestuia
este 2,5.
Indicaii de rezolvare: Pentru rezolvarea acestei probleme se utilizeaz Legea lui Coulomb.

Cnd cele dou sarcini se gsesc n medii diferite ulei i petrol expresia legii lui Coulomb
capt forme specifice.
ntruct exist elemente comune ambelor ecuaii, pentru reducerea acestora se va face raportul
celor dou expresii.
Pasul 1. Informaia 1
Problema se refer la interaciunea sarcinilor ncrcate cu sarcini electrice aflate n
diferite medii.
Construirea problemei 1 (item 1)
Care este legea ce exprim fora de interaciune dintre corpurile punctiforme ncrcate
electric.
Rspunsul 1
Este vorba despre Legea lui Coulomb.
Un elev scrie la tabla expresia legii.
Verific rspunsul 1
Se afieaz cu ajutorul videoproiectorului exprimarea corect a legii.
Item 1.

Particularizai aceast lege pentru cele dou situaii ale problemei date: a)
sarcinile se afl n ulei; b) sarcinile se afl n petrol.
n continuare rezolvarea problemei revine exclusive grupei care a primit aceast sarcin.