PARAZITOLOGIE TROPICAL

Curs 2
LEISHMANIA DONOVANI, TROPICA I BRASILIENSIS
LEISHMANIA DONOVANI
Morfologie:
forma leishmania (amastigot - prezent n organismul uman n macrofage)
forma leptomonas (promastigot prezent n corpul flebotomului,
extracelular, n lumenul intestinal)
Ciclul biologic:
flebotomul se infecteaz nepnd omul sau animalul bolnav i suge snge cu
monocite parazitate
in intestinul insectei se transform n leptomonas i blocheaz parial sau total
esofagul
la un nou prnz sngele reflueaz din esofag n plag
formele leptomonas ptrund n macrofage sau polinucleare, unde se transform n
leishmania
Leishmanioza visceral sau boala Kala-azar

la adultul tnr:
incubaie 2-3 luni
debut: febr neregulat, transpiraii, astenie, cefalee, tulburri dispeptice
perioada de stare: febr, anemie, sindromul hepato-spleno-adenomegalic
sindromul cutanat: piele hiperpigmentat, depigmentri sau
hiperpigmentri (Boala neagr)
diaree de tip dizenteriform
hemoragii digestive, erupii purpurice
la copil (zona mediteranei, vrsta 2-3 ani):
incubaie 1-2 luni
debut lent, insidios
perioada de stare: sindromul hepato-spleno-adenomegalic mult mai intens,
fr manifestri cutanate
evoluie: caexie progresiv, sindrom hemoragic, suprainfecii bacteriene

Diagnostic

de laborator:
puncie medular, hepatic sau splenic, frotiuri Giemsa
nsmnri pe medii de cultur

Inoculare i.p. pe hamster

imunologic: test de disproteineimie (Gate- Papacostas), Elisa, R. de aglutinare
direct

Tratament

Stibogluconat de sodiu
Glucantin
Pentamidin (Lomidin)

Epidemiologie

Rezervor de infecie:
omul (focarul indian)
cinele (focarul mediteraneean i american)
roztoarele mici (focarul african)
Ci de transmitere:
ineptura flebotomilor
transfuzii de snge
Populaia receptiv:
aduli tineri (focarul indian)
adolesceni (focarul african i american)
copii mici (focarul mediteraneean)

Msuri profilactice

depistarea serologic a cinilor purttori

lupta contra roztoarelor slbatice
suprimarea flebotomilor prin pulverizri cu insecticide a locuinelor
protecia omului cu insectifuge repelente

LEISHMANIA TROPICA

boala - leishmanioz cutanat, butonul de orient sau ulcerul de Alepp

vectori flebotomus

patogenie:
promastigotele introduse n derm de ctre flebotom declaneaz reacia tisular
local
- macrofagele preiau paraziii care se transform n amastigote, se multiplic i
distrug macrofagele
- prin inconjurarea lor de ctre limfocite, plasmocite i mononucleare, celulele
parazitate formeaz un granulom al dermului, care ulterior devine necrotic n
centru

Manifestri clinice:

la copii i tineri leziuni unice sau multiple ntlnite pe suprafeele descoperite ale
corpului
perioada de incubaie: 2-24 luni
debutul: o papul roie pe fa, numit Butonul de orient
perioada de stare: dup cteva sptmni, se acoper de o crust alb, uscat care
ulterior se nmoaie i se ngroa, devenind brun i aderent, cu o dimensiune de
aproximativ 2 cm. La baza craterului un esut de granulaie, iar marginile devin
indurate

Forme clinice

forma urban uscat

forma rural - umed

Forma urban

etiologie Leishmania tropica minor

populaie receptiv: afecteaz copii i adulii din bazinul mediteraneean i India
rezervorul natural: oameni i cini domestici

aspect clinic: ulceraia poate lipsi, leziune singular, evolueaz lent, dup
vindecare rmne o cicatrice depigmentat

Forma rural

etiologie: leishmania tropica major

rezervor natural: roztoarele
rspndire: zona deertic a Orientului Mijlociu, Afganistan i Africa
incubaie: 2-6 sptmni
perioada de stare: leziuni multiple, localizate pe membrele inferioare, nsoite de
adenopatie regional
vindecare spontan n 3-6 luni, cu cicatrici importante

Alte forme

Forma lupoid:
localizare Iran i Irak
cuprinde zone mari ale tegumentului feei
e o manifestare alergic reacie hiperergic
leziunea se vindec n centru i se extinde la periferie
Forma lepromatoid:
Localizare . Etiopia
Etiologie L. Aethiopica

debut leziune unic (nodul lepromatos)

perioada de stare: se rspndete pe toat suprafaa corpului
nu ulcereaz
expresia unei imunodeficiene a mecanismului celular

Mecanismul imun
rspuns imun de tip celular, acompaniat de o hipersensibilitate ntrziat
dup vindecare se instaleaz o imunitate permanent
L. tropica major protejeaz fa de L. tropica minor, nu i invers
exist un spectru imun al manifestrilor clinice:
forma anergic (difuz) forma cu vindecare spontan forma cu hipersensibilitate
exagerat (recidiva)
Diagnostic

evidenierea parazitului este esenial

Examenul direct:
se recolteaz materialul din ulcer sau de pe marginea lui
se intinde pe o lam i se coloreaz Giemsa sau Wright
printre celulele rupte sau n macrofage se gsesc paraziii n forma
amastigot
culturi pe medii speciale
inoculare la hamsteri
Imunodiagnostic
Intradermoreacia Montenegro: injectarea intradermic a antigenului
preparat din promastigote; n 72 ore apare o zon indurat; pozitiv n 70%
din cazuri; n zonele endemice nu are valoare diagnostic

Tratament

n zonele endemice se instituie tratamentul specific numai dup apariia ulceraiei,

pentru a permite instalarea imunitii
medicaia folosit este similar cu cea din leismanioza visceral, ins pe o
perioad mai scurt de timp:
antibiotice:Rifampicin,Ketaconazol, Metronidazol
Imunomodulatoare: Levamisolul

in cazul leziunilor cronice se folosete un tratament local cu ageni fizici:

creterea temperaturii locale peste 40 grade Celsius

administrarea intralezional de: mepacrin, metronidazol, paromomicin i

steroizi

tratamentul infeciei secundare cu ageni bacterieni

Epidemiologie

rspndire n Vestul Indiei, Pakistanului pn n rile din bazinul mediteraneean

cteva focare n Africa tropical i fosta Uniune Sovietic
rezervor de infectie: mediul urban oameni i cini; mediul rural roztoare
vectori: Phlebotomus papatasi i Phlebotomus sergenti

Transmitere pe cale mecanic

Stamoxis calcitrans care preia parazitul dintr-un ulcer deschis

LEISHMANIA BRASILIENSIS

boala leishmanioza cutaneo-mucoas

etiologie:
L. brasiliensis brasiliensis Brazilia i regiunile forestiere adiacente
espundia
L. brasiliensis guyanensis Guyana, zonele adiacente Braziliei i
Venezuelei pianul de pdure
L. brasiliensis peruviana Peru, Argentina i versantul nordic al munilor
Anzi uta

Manifestri clinice

afecteaz muncitorii de pe plantaiile Americii latine i muncitorii forestieri

tulpinile americane ale Leishmaniei produc infecii cutanate cu tendin de a
implica mucoasele bucal i nazo-faringean, cu extindere metastaz.
leziunile papulare, nodulii i ulcerele pielii sunt aceleai ca n Butonul de Orient,
ins tipul leziunilor i cursul bolii variaz larg.

Manifestri clinice ale Leishmaniozei americane

ulcerul chicleros, afecteaz faa i urechile, nu se rspndete n nazo-faringe

se ntlnete la culegtorii de gum din zona forestier: Mexic, Guatemala
i Honduras
leziune unic, fr metastaze
mic nodul - ulceraie - se vindec spontan n 6 luni
dac este localizat la nivelul pavilionului urechii se produce o inflamaie
cu invadarea cartilajului, iar n civa ani pavilionul se distruge lent.
Forma ata
Nodul ulcerat
localizat ntr-o zon descoperit a corpului
cnd e localizat n zona feei se extinde la mucoasa nazal sau bucal
Forma espundia

metastaze cutanate i mucoase care apar dup vindecarea ulcerului iniial

metastazele mucoase sunt grave, ating nasul, orofaringele, traheea sau
esofagul
sunt distruse cartilajele i chiar oasele
apar frecvent suprainfecii

debut: un mic nodul pruriginos are ulcereaz ulterior

parazitul se rspndete pe cale limfatic
localizarea leziunii: gamb, picior, antebra, cap, old, umr
vindecare n 6 luni
dup 2-20 ani apar leziunile muco-cutanate
se formeaz o crust pe septul anterior, polipi, ulceraii, i apariia leziunii tipice a
nasului de tapir
ulceraiile pot distruge ntreg septul nazal

Leishmanioza cutanat difuz

produs de L. mexican pifanol i L. mexican amasonensis similar

tipului lepromatoid al Leishmaniozei din Etiopia.
apare la organisme cu imunitate celular sczut
infecie progresiv, diseminat a ntregului tegument sub form de noduli
i ulceraii
aceast form este incurabil

Pianul de pdure
multiple leziuni cutanate situate pe trunchi i pe membre
metastaze care se extind de-a lungul limfaticelor
Guyana i Bazinul amazonului

Diagnostic

biopsie cutanat
parazitul se evideniaz prin frotiuri colorate prin metoda Giemsa
cultivare pe medii selective
diagnostic imunologic (forma espundia): anticorpii apar dup 4-6 sptmni
prezena anticorpilor sugereaz o infecie cutanat aflat n perioada
asimptomatic a bolii

Tratament

leziunile usoare (L. Peruviana i L. Mexicana) injecii intralezionale cu

antiamoniu
vindecare accelerat prin nclzire la 40 de grade Celsius a zonei lezate

leziunile desfigurante sau invalidante, cu implicri ale cartilajelor i diseminare

limfatic: antiamoniu pentavalent administrat n aceeai doz ca i n
Leishmanioza visceral
Profilaxie i combatere

Leishmanioza american este o zoonoz

combaterea sursei de infecie este dificil
defriarea unei zone de civa Km n jurul zonei de locuit
combaterea insectelor prin folosirea de insecticide
imunizarea oamenilor prin folosirea unei tulpini benigne de Leishmania

Curs 3
TRIPANOSOMIOZA AFRICAN
Genul Tripanosoma
monoflagelate
flagelate sanghine i tisulare
specii:
Tripanosoma brucei
Tripanosoma cruzi
Tripanosoma brucei

Tripanosoma brucei gambiensae

Tripanosoma brucei rhodesiensae
boala - tripanosomioza african
(boala somnului)

Morfologie:

forma tripanosoma (tripomastigot, metaciclic) prezent n snge, limf,

LCR)
forma chritidia (epimastigot) prezent n organismul vectorului Glosina
spp.)

Ciclul biologic
implic 2 gazde:
una definitiv vertebrat: omul, antilopa, cinele, roztoarele, girafa, zebra
una nevertebrat: vectorul Glossina spp. (musca tse-tse) G. palpalis (T.
gambiensiae) i G. morsitans (T. rhodesiensae)
In tubul digestiv al vectorului, forma metaciclic a parazitului se transforma in
forma chritidia, se multiplic i apoi revine la forma metaciclic (20 zile)

Dup neptur vectorul inoculeaz fomele metaciclice (femelele infectante) care

se multiplic n esutul conjunctiv, dup care invadeaz sngele, ganglionii
limfatici i ntr-o faz mai tardiv ptrund n nevrax, n interiorul vaselor
cerebrale, ns niciodat n neuroni sau nevroglii.

Aspecte particulare ale infeciei cu T. brucei

in tripanosomiaza african, tripanosomele, chiar n forma metaciclic au

capacitatea de a-i modifica structura antigenic a nveliului celular de natur
glicoproteic de peste 300 ori fenomenul de variaie antigenic
anticorpii existeni devin ineficieni fa de paraziii care i-au schimbat structura
antigenic
ca rezultat apar infecii microbiene i virale cu evoluie grav

Tripanosomioza african (Boala somnului) - Tripanosoma brucei gambiensae

incubaia: 5-10 zile

tripanom ancru de inoculare, apare la europenii venii n zonele endemice,
nodulul eritematos nconjurat de o zon hiperemic dispare n cteva zile.
faza de diseminare hematogen
febr, adenopatie cervical posterioar i occipital (semnul Winterbottom),
hepatosplenomegalie, placarde eritematoase pe corp i la rdcina membrelor. Poate dura
luni sau ani.
faza de localizare cerebral (boala somnului)
meningoencefalit, tulb. senz. (parestezii, hiperstezii, semnul cheii imposibilitatea
bolnavului de a rsuci cheia n broasc datorit durerilor pronunate) i motorii (paralizii,
crize convulsive), tulb. de somn (somnolen diurn i insomnie nocturn, apoi
somnolen permanent), com.
fr tratament urmeaz o encefalit demielinizant, ireversibil cu caexie
terminal
Tripanosomiaza cu T. Rhodesiensae

incubaie mai scurt

debut brutal: febr, edeme, alterarea strii generale, tulburri miocardice i
hepatice
faza de diseminare hematogen este mai scurt: 3-6 luni
afectarea precoce a SNC (4-5 luni de la debut)

Diagnostic parazitologic

recoltare i examinare secreie tripanom

ex snge - se evideniaz paraziii aflai ntre hematii
xenodiagnostic (glosinele sunt hrnite cu sngele bolnavului iar dup 3 zile se
caut paraziii n intestinul vectorilor)

ex LCR (creterea proteinorahiei i a IgM)

Tratament

faza de diseminare hematogen

Suramin sodic i.v. - 0,2 g (test) 1 g/spt. (10 spt.)
Pentamidin i.m. 3-4 mg/kgc (10 zile)
faza de afectare a SNC
Melarsoprol i.v. - perfuzie glucozat izotonic - 3,6 mg/kgc (3 zile)

Epidemiologie

T. b. gambiensae Africa ecuatorial de vest

T. b. rhodesiensae Africa ecuatorial de est

Rezervor de infecie

T. b. g.
om
porc, cine
antilopa - purttor
T. b. r.
om
roztoare
girafa
zebra
antilopa purttor

Ci de transmitere

vector
transfuzie
congenital

Profilaxie

controale n rndul populaiei btinae se caut adenopatia occipital

chimioprofilaxie cu pentamidin la vizitatorii veniti din Europa
haine de culoare deschis
pulverizri cu insecticide

BOALA LUI CHAGAS - TRIPANOSOMA CRUZI

boala lui Chagas

tripanosomioza sud-american
vectori - plonie

Ciclul evolutiv

n corpul vectorului, paraziii se gsesc iniial n forma tripanosoma, apoi trec n

chritidia i revin n final la forma tripomastigot infectant pentru gazda
intermediar (omul, cinele, pisica, porcul, roztoarele).
Din snge paraziii ajung n diferite esuturi, macrofage (forma leishmania) dup
ce au trecut prin fomele intermediare chritidia i leptomonas.
n celula afectat parazitul se nmulete i evolueaz dup un timp napoi n
forma tripanosoma. Celulele parazitate sunt distruse, ajung n circulaia sanguin
i invadeaz alte celule (miocard, musculatura scheletic i neted, sistemul
nervos) sau ajung in corpul altui vector dup un prnz sanguin.

Boala lui Chagas

form acut - afecteaz copiii mici (1-5 ani)
form cronic afecteaz adolescenii i adulii tineri
debut - ancru de inoculare (Chogom) apare la nivelul feei unde atac vectorii
edem palpebral unilateral + conjunctivit
(semnul Romana)
in perioada de stare are loc afectarea miocardului i a sist. nervos
(meningoencefalita)
megaorgane (dilatarea esofagului, a colonului este distrus plexul mezenteric i
este alterat motilitatea tubului digestiv)
Prognostic
rezervat: insuficien cardiac i meningoencefalit
Diagnostic de laborator

ex snge
nsmnare mediu NNN
inoculri pe oareci i cobai
imunologic - imunoflurescen indirect
xenodiagnostic

Tratament

Lampit 10 mg/kgc/zi (3-4 luni) NIFURTIMOX

Randanil 5-7 mg/zi (1 lun) BENZNIDAZOL

Epidemiologie

boala este rspndit n America Latin

rezervorul de infecie: animale slbatice (vulpea, roztoare, armadilo), domestice
(cinele, pisica, porcul) i mai rar omul.

Curs 4
CLONORCHOZA (Distomatoza hepatic asiatic)

Extremul Orient
Clinic
hepatosplenomegalie
diaree cronic
fenomene generale infecioase

CLONORCHIS SINENSIS

ncrengtura Plathelminthes
Clasa Trematoda
Ordinul Distoma

Morfologie:

adultul este un vierme plat, alungit cu polul posterior rotund

dimensiuni variabile 12-20 mm, 3-4 mm
cecul intestinal se ntinde pn la captul posterior
testiculele lobate sunt dispuse n poriunea posterioar a corpului
uterul se deschide ntr-un orificiu genital comun
n poriunea mijlocie a corpului se afl foliculul vitelin
oule sunt de culoare galben-brun, strlucitoare cu dimensini de 16-29
m.

Ciclul evolutiv

Gazda natural definitiv este reprezentat de cine, pisic, om, pisica

slbatic, porc, bursuc, ra, rndunic

Prima gazd intermediar este melcul operculat:

Aloncinma i Parafossarulus. Miriacizii nu sunt eliberai din ou nainte ca

acesta sa fie ingerat de melc. n esuturile melcului se formeaz sporociti, rediae
i cercarii

Urmtoarea gazd intermediar este petele de ap dulce din familia

Ciprinidae, n care cercarii ptrund printre solzi sau la nivelul branhiilor i se
transform n metacercari ovoizi (chiti) la nivelul esutului muscular i

subcutanat. Chistul are un perete interior hialin secretat de parazit i o capsul

format de ctre esuturile petelui.
n duodenul uman, peretele exterior al parazitului este dizolvat de tripsin,
n timp ce peretele interior este rupt ca urmare a activitii cercarului.
Larva eliberat migreaz prin cile biliare i formeaz n interval de 1 lun
un vierme matur, unde acesta st neataat.
n infeciile severe se poate gsi n canalele biliare largi, n vezica biliar
i n ductul pancreatic.
Tablou clinic

depinde de: - intensit. i durata inf.

- gradul leziunilor hepatice
- suferine hepatice anterioare
hepatomegalie

Tablou clinic - perioada de migrare a larvelor

metacercari
asimptomatic
leucocitoz cu eozinofilie (30-40 %)
metacercari
inapeten
dureri abdominale
febr
leucocitoz cu eozinofilie (30-40 %)

Tablou clinic - perioda de stare

simptomele iniiale:
balonri, diaree, G, anemie, ascit, edeme
ex. clinic: hepatomegalie, icter, splenomegalie
evoluie - ciroz (ascit, caexie)
f. grave (toxemie):
febra, frisoane, tulb cardiovascul, manifestri psihonevrotice
infest. masive: alterarea st gen, G, ascit, edeme, caexie
rar: ou - calculi biliari

Evoluie

trenant, cronic (25-30 ani)

perioade de remisie i exacerbare
infecii cronice: fibroz, colangit, pancreatit, ciroz

Complicaii

suprainfecii cu germeni gram negativi

staz biliar - calculi
colangiocarcinom, adenocarcinom hepatocelular

Prognostic

f. uoare - favorabil
f. grave (netratate sau cu evoluie cronic) - rezervat

Diagnostic

zone endemice
clinic:
manifestri digestive
hepatomegalie
Paraclinic: - eozinofilie
- reacii serologice i imunologice

Dg de certitudine - evidenierea oulor caracteristice (scaun / bil) prin ex direct sau met
de concentrare
Tratament

Praziquantel - de elecie
- 25 mg/kgc, x3/zi, 1-2 zile
- 40 mg/kgc, doz unic
- 60 mg/kgc, 2 zile
Albendazol - 10 mg/kgc/zi, 7 zile
intervenie chirurgical

Epidemiologie

biohelmintiaz digestiv
zoonoz
7 milioane persoane infectate
rezervorul de infecie - gazde definitive
- gazde intermediare
calea de transmitere - digestiv
receptivitatea
universal
obiceiuri
viermele adult - 25-40 ani n org. uman

Profilaxie

tratarea animalelor parazitate

distrugerea obolanilor
inactivarea dejectelor umane
lupta mpotriva molutelor
evitarea consumului de pete sau crustacee n stare crud sau insuficient preparate
termic
evitarea hrnirii animalelor cu pete crud
educaia sanitar a populaiei

PARAGONIMIAZA (Distomatoza pulmonar, Hemoptizia endemic)

boal parazitar exotic

frecvent n zonele tropicale
determinat de trematode din genul Paragonimus
manifestri pulmonare i extrapulmonare

PARAGONIMUS WESTERMANI
Morfologie

are o culoare roie-maronie

dimensiuni 8-16 mm pn la 4-8 mm
are form de lingur
prezint o cuticul spinoas
lobii testiculari sunt neregulai i oblici unul fa de altul
ovarele sunt situate anterior fa de testicule i sunt situate n apropierea uterului
zona vitelin se gsete n zonele laterale externe pe ntreaga lungime a
parazitului
oul este de culoare galben-brun, coaj groas, dimensiuni de 85-55 m.

Ciclul evolutiv

Gazda definitiv include o varietate de animale carnivore: pisici, cini,

mamifere acvatice, manguste, oposumi i obolani.

Primele gazde intermediare sunt melcii operculai din genurile Hua,

Sincera i Thiara in estul extrem, Pomaliopsis i Pomaceea n America.

A doua gazd intermediar o reprezint crabii de ap dulce: Eriocheir,

Polamon, Sesarma, Parathelphusa

Oule eliberate din chisturile pulmonare rupte prsesc gazda pe calea

sputei i dac sunt ingerate, prin materiile fecale.


Se dezvolt timp de 3 sptmni la o temperatur de 27 de grade.
Miriacizii care noat liber n ap nu supravieuiesc mai mult de 24 de ore. Dac
patrunde n melc se transform n sporocist. Prima generaie, rediae ptrunde n
sinusurile limfatice ale melcului i formeaz rediae fiic, care la rndul ei se
transform n cercari care prsesc melcul la 13 sptmni dup infecie.

Dup 24-48 ore ptrund n crabul de ap dulce, crevei unde se nchisteaz n

branhii, membre, masa muscular i viscere ca metacercari. Crustaceul se
infecteaz dup ce mnnc melcii. Un crab poate adposti 3000 de metacercari.

Dup ingestie de ctre gazda mamifer metacercarii ies din chisturi i trec prin
duoden n cavitatea abdominal.

Viermii strbat diafragmul, ajung n cavitatea pleural i devin viemi adulti n

aprox. 6 sptmni.

Viemii adolesceni rmn un timp n peritoneu i pot invada ficatul sau alte
organe determinnd leziuni ectopice.

Tablou clinic - Paragonimiaza pulmonar

Incubaia: 2-3 sptmni

Debut: insidios
Faza acut: dureri abdominale, diaree, febr, suferin hepatic, erupii cutanate
sindrom pleuro-pulmonar
Faza cronic: simptomele unei bronite cronice sau broniectazii

Faza acut

febr
limfadenopatie generalizat
dureri toracice
tuse cu expectoraie ruginie
dispnee
transpiraii nocturne
pleurezie exudativ
dup 2-3 spt. - toxemie cu febr nalt, tuse cu expectoraie purulent i cu ou
de parazii, hemoptizii

Faza cronic

tuse cronic cu caracter chitinos

expectoraie abundent
abcese pulmonare
revrsate pleurale
pneumotorax

fibroz pulmonar - insuf. resp. cr. - IC dr

suprainfecii bacteriene
la copil tulb. de cretere i dezvoltare psiho-motorie

Tablou clinic - Paragonimiaza cerebral

meningo-encefalit
febr, cefalee, greuri, vrsturi, sd meningian
convulsii, deficit motor/senzitiv, tulb de vedere i psihice
form tumoral sau de embolie cerebral

Tablou clinic - Paragonimiaza mduvei spinrii

compresiune mecanic
paraplegie spastic
mielit transvers

Tablou clinic
Paragonimiaza abdominal dureri abd, diaree
Paragonimiaza cutanat noduli, ulceraii
Alte localizri epididimit, ciroz, abces miocardic
Paragonimiaza generalizat
limfadenopatie generalizat
suferin pluriorganic
la pacieni imunodeprimai i cu toxemii grave
Prognostic

invazii puin intense favorabil

invazie masiv rezervat
forma cerebral sever/sumbru

Diagnostic

date epidemiologice
clinico-radiologic
teste serologice
ex. parazitologic
leucograma

Aspecte radiologice pulmonare

st I: opaciti nodulo-infiltrative, revrsate pleurale

st II: caviti
st III: fibroz, calcificare

Diagnostic diferenial

tuberculoza pulmonar
tumori cerebrale
abces amibian cerebral

Tratament

specific
Praziquantel 25 mg/kg corp/zi, de 3 ori pe zi
(2-3 zile)
Bithionol 30-50 mg/kg corp/zi,de 3 ori pe zi, la 2 zile (10-15 doze)
Triclabendazolul
simptomatic i patogenetic
chirurgical
al suprainfeciilor

Epidemiologie

biohelmintiaz cale oral

20 000 000 pers. suspectate a fi infectate n China
600 000 pers. inf. celelalte zone endemice
pusee epidemice

Sursa de infecie

gazde definitive
elimin ou
sput
fecale

Ci de transmitere

cale digestiv
contaminarea minilor
consum carne porc / alte animale

Receptivitatea

universal
25-30 ani
brbai

Profilaxie

depistarea i tratarea persoanelor infectate

msuri sanitar-veterinare
evitarea contaminrii apelor cu produse patologice
educaia sanitar a populaiei
evitarea consumului alimentar de raci sau crabi cruzi sau insuficient preparai
termic
chimioprofilaxie

FASCIOLOPSIOZA - (Distomatoza intestinal)

parazitoz intestinal
frecvent n Asia
manifestri digestive i alergice

FASCIOLOPSIS BUSKI
Morfologie

Este un vierme oval, subire, cu dimensiunea de 2-7,5 cm la 0,8-2 cm.

Cuticula este acoperit de rnduri transverse de mici rsuciri. Aparatul de suciune
bucal este 1/4 din mrimea suciunii ventrale. Tractul intestinal cuprinde un
prefaringe scurt, un faringe bulbar, esofag scurt i 2 perechi de cecuri cu 2
identaii laterale caracteristice.
2 testiculele se afl n jumtatea posterioar a viermelui i un ovar la nivelul
mijlocului corpului.
Oul este de culoare galben i form elipsoidal.

Ciclul evolutiv

Oamenii, cinii i porcii sunt gazde definitive.

Parazitul se stabileste la nivelul intestinului subire (duoden i jejun), dar se poate

gsi i la nivelul intestinului gros. Este ataat de mucoas i produce zilnic 25.000
ou.
n ap la o temperaturde 27-32 de grade oule eclozeaz n 3-7 sptmni.
Miriacizii, acoperii cu cili penetreaz gazda intermediar care este un melc din
genul Segmentina, Hippeutis i Gyraulus. n corpul melcului miriacizii
metamorfozeaz n sporocistul mam care migreaz n zona ficatului i a inimii.
Cnd ajunge la maturitate elibereaz rediae mam care produce rediae fiic.
Cercarii sunt eliberai de rediae fiic i se elibereaza din melc la 6-7 sptmni
dup infecie.Cercarii se nchisteaz la nivelul vegetaiei de la suprafaa apei.
Cercarii devin metacercari prin secreia unui perete friabil al chistului, si un perete
intern dur care va fi digerat de secreiile digestive.

Cnd chisturile sunt nghiite se elibereaz larvele viermilor, care se ataeaz de

mucoasa intestinal i devin viermi aduli n 25-30 de zile.

Tablou clinic - Incubaia

sptmni 1-2 luni

Tablou clinic - Perioada de stare - Inf. cu nr redus de parazii

subclinic, asimptomatic
dat de tulb. fc. motrice i secret. digestive care det. perturbarea proceselor de
digest. i asimilare a aliment. i vit. (B12)
dureri abdominale colicative
flatulen, meteorism
apetit , greuri, vrsturi, diaree
febr

Tablou clinic - Perioada de stare - Infecii masive

diaree profuz
scaune fetide, galbene, cu alimente nedigerate
anorexie, astenie
manifestri alergice
edeme cutanate
ascit
edeme: org. genit - membr. sup. pulmonar
caexie
toxemie grav
afectare cardiac
anemie
deces

Complicaii

ulceraia peretelui intestinal

suprainfecie abcese intestinale
ocluzie intestinal

Forme clinice

forma medie, obinuit

forma sever, grav
forma uoar, subclinic

Prognostic

forme benigne - favorabil

forme severe - rezervat

Diagnostic

date epidemiologice
clinice - manifestri digestive
- manifestri alergice
ex. de laborator - coproparazitologic -ou
- hipereozinofilie
- imunodiagnostic

Tratament - Terapia specific, etiotrop

Praziquantel - de elecie
- oral
- 25 mg/kg corp/zi, de
3 ori/zi, o singur zi
Niclosamid - oral, 2 g/zi adult
- oral, 1-1,5 g/zi copil
Tetracloretilen- oral 0,1 ml/kgc doz unic

Tratament - Patogenetic i simptomatic

regim alimentar echilibrat

reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic
corectarea hipoalbuminemiei
corectarea anemiei
corticosteroizi
chirurgical
antibiotice
antispastice, antialgice

Epidemiologie
Rezervorul de infecii

gazde definitive
om
porc
cine

Ci de transmitere

cale digestiv

consum fructe / bulbi plante acvatice (Fam. Crucifere, Liliacee) contaminate cu

metacercari

Masa receptiv

toate gazdele definitive

copiii cel mai frecvent
femei

Profilaxie

depistarea i tratarea bolnavilor

tratarea termic / meninerea ntr-o soluie de NaCl 5-20% (2-3 h) a fructelor sau
tuberculilor plantelor acvatice
protecia apelor contra polurii
combaterea molutelor
fierberea sau filtrarea apei
educaia sanitar

Curs 5
SCHISTOSOMIOZE

sinonime: bilharzioze, schistosomoze

boli parazitare sistemice, severe determinate de trematode cu sexe separate,
hematofage, care traiesc n
sistemul vascular

Etiologie

exista 5 specii patogene pentru om:

- SCHISTOSOMA HAEMATOBIUM - determina schistostomioza uro-genitala
- SCHISTOSOMA MANSONI - determina schistosomioza intestinala / hepatosplenica
- SCHISTOSOMA JAPONICUM SI SCHISTOSOMA MEKONGI determina schistosomioza intestinala
- SCHISTOSOMA INTERCALATUM - determina schistosomioza rectala cu
complicatii
genitale
cea mai raspndita helmintioza din zonele tropicale si subtropicale
afecteaza anual 200-300 milioane de indivizi pe glob

Morfologie

Masculul:
- prezinta la exterior o cuticula cu spini/tuberculi
- forma cilindrica n treimea anterioara, prezinta 2 ventuze
- corp aplatizat, foliaceu care formeaza un canal ginecofor, n care se aseaza
femela, cei doi viermi traind n cupluri inseparabile
Dimensiuni:
- S. haematobium: 10-15 mm/0,75-1 mm
- S. mansoni : 6-13 mm/1 mm
- S. japonicum: 12-20 mm/0,5 mm
- S. intercalatum: 11-14 mm/0,3-0,4 mm

Femela:
- corp cilindric, filiform
Dimensiuni:
- S. haematobium: 20-26 mm/0,25 mm
- S. mansoni : 7-17 mm/0,25 mm
- S. japonicum: 12-28 mm/0,3 mm
- S. intercalatum: 10-14 mm/0,15-0,18 mm
- cuticula prezinta striatii transversale

prezinta 2 ventuze: orala si ventrala

aparatul digestiv: cavitate orala - esofag - intestin - 2 cecumuri intestinale - cecum

posterior comun care se termina orb

sistemul excretor: 2 canale longitudinale - vezica excretoare - por terminal

sistem nervos: ganglion esofagian - comisura - 2 cordoane nervoase longitudinale

sistemul reproducator al masculului: 4-5 perechi de testicole - vase deferente vezicula seminala - por genital

sistemul reproducator al femelei: ovar piriform - oviduct anterior, duct vitelin ductul de reproducere comun - uter rectiliniu (oua) - por genital

la ponta, femela se plaseaza n canalul ginecofor al masculului

viermii traiesc n cupluri; pot supravietuii 10-15 pna la 30-40 ani n organismul
uman

ouale:
- S. haematobium si S. mansoni:
- ovalare

- coaja: neteda, groasa, transparenta, prezinta pori

- prezinta embrion ciliat si mobil = miracidium

S. haematobium:
- prezinta pinten polar terminal
- eliminare prin urina

S. mansoni:
- pinten lateral proeminent
- eliminare cu materiile fecale
- S. japonicum: protuberanta laterala

S. intercalatum:
- forma rombica
- lung pinten terminal
- la coloratia Ziehl - Nielsen, ouale de S. mansoni si S. intercalatum se
coloreaza n rosu, iar ouale de S. haematobium, n verde

Ciclul biologic:
ouale strabat endoteliul capilar, trec prin peretele:
- vezicii urinare si se elimina n mediul extern prin urina (S. haematobium)
- prin peretele intestinului / rectului si se elimina prin materiile fecale n mediul
extern (restul speciilor)
pentru a se desfasura ciclul biologic, este necesar ca ouale sa ajunga n mediul
acvatic (apa dulce, cu temperatura de 25-30C)
din ou se elibereaza miracidiumul

este necesara prezenta unei gazde intermediare obligatorii: moluste gasteropode

(melci):
- S. haematobium: melci din genul Bulinus, Planorbis
- S. mansoni: melci din genul Biomphalaria (Lumea Veche - Africa)
- S. japonicum: melci din genul Oncomelania
- S. mekongi: melci din genul Tricula aperta
- S. intercalatum: melci din genul Bulinus

n corpul melcului: miracidium - sporochist primar - sporochist primar matur sporochisti secundari - furcocercari (forma infectanta pentru gazda definitiva)
furcocercarii parasesc molusca n orele calde ale zilei (10-16) si patrund n gazda
definitiva (om, alte vertebrate)
infectarea omului are loc n timpul bailor n ape dulci, contaminate cu moluste (pe
cale transcutanata sau exceptional, prin nghitire, cnd penetreaza prin mucoasa
bucala)

dupa penetrare, furcocercarii se transforma n schistostomule care trec n

sistemul limfatic periferic si n circulatie, si se raspndesc n organe: ficat (n
venulele porte intrahepatice - are loc dezvoltarea, diferentierea, maturarea
sexuala, se formeaza cupluri inseparabile de viermi adulti), apoi trec n plexurile
hemoroidale (pentru speciile S. mansoni, S. intercalatum, S. japonicum se opresc
aici), respectiv n plexurile venoase perivezicale si pelviene (n cazul speciei S.
haematobium).

si depun ouale n submucoase

o parte din oua trec prin peretele vascular (cu ajutorul spinului), n lumenul
organelor cavitare:
- vezica urinara - eliminare prin urina
- intestin - eliminare prin fecale

Epidemiologie
raspndire geografica
- S. haematobium:
- valea Nilului
- Africa intertropicala (de Vest si Sud)
- Orientul Mijlociu
- S. mansoni:
- Egipt, Africa de Est, de Sud, de Vest
- America Latina, Brazilia
- S. japonicum si S. mekongi: Extremul Orient
- S. intercalatum: Africa Centrala si de Vest

rezervorul de infectie si gazdele definitive:

- S. haematobium, S. intercalatum: doar omul
- S. mansoni: omul, sobolanul
- S. japonicum: - om, animale domestice si salbatice
- raspndire prin ouale eliminate de gazdele definitive

caile de transmitere:
- transcutanat
- prin mucoasa bucala

receptivitate:
- universala
- incidenta maxima: 10-20 ani
5- profesii mai frecvent afectate: pescari, agricultori, orezari
- mai crescuta la femei si copii

Tablou clinic
schistosomioza toxemica acuta = sindrom Katayama
se produce o infectie primara si numeroase reinfectii
rezultatul prezentei celor 3 stadii de dezvoltare ale parazitului n organismul uman
(furcocercar, schistosomula, vierme adult) si a oualor
3 sindroame majore:
- dermatita cercariana
- sindromul Katayama
- sechele cronice fibro-obstructive
Tablou clinic
4 stadii (perioade de evolutie):
- exista o perioada de incubatie
1. stadiul de invazie (primele 15-30 minute): dermatita cercariana (rash cutanat)
cu caracter fugace
2. stadiul toxemic (dupa 4-8 saptamni):
- simptomatologie discreta / asimptomatic
- evolutie severa (S. japonicum)
- febra Katayama
- febra, frisoane, cefalee, eruptii, tulburari digestive, tuse
- obiectiv: hepatosplenomegalie, limfadenopatie generalizata,
aparat respirator - raluri
- paraclinic: leucocitoza cu eozinofilie (ntre 15-50 %)
- manifestarile clinice dispar n cteva saptamni
3. perioada de stare specifica
4. perioada tardiva si a complicatiilor - manifestari ale unor sechele cronice
fibro-obstructive
Stadiile 3 si 4 formeaza schistostomioza cronica.
SCHISTOSOMIOZA CU S. HAEMATOBIUM (UROGENITALA) - HEMATURII
REPETATE
incubatie: 3-6 luni
invazie: eruptie cutanata discreta
stare toxemica acuta: discreta/inaparenta
perioada de stare:

- hematurie micro/macroscopica terminala

- simptome de cistita
Schistosomioza cu S. Haematobium- stadiul tardiv si al complicatiilor:
- la nivelul vezicii urinare: suprainfectie bacteriana, litiaza vezicala, neoplazie
- ureterale: stenoze, hidronefroza, suprainfectie
- renale: sindrom nefrotic
- genitale
- invazia rectala (diaree), afectare hepatica
- afectiuni cardiopulmonare, ale maduvei spinarii, leziuni cutanate
SCHISTOSOMIOZA CU S. MANSONI (SCHISTOSOMIOZA SAU
BILHARZIOZA INTESTINALA)
incubatie: 2-3 luni
invazie: dermatita cercariana (mai frecventa la indivizi proveniti din alte zone)
stadiul toxemic:
- simptomatologie intensa
- febra, eruptii, edeme, dispnee
- hepatosplenomegalie
- leucocitoza cu eozinofilie

perioada de stare:
- predomina manifestarile intestinale
- dureri abdominale si diaree cu aspect dizenteriform
- greturi, varsaturi
- scadere n greutate, anemie

stadiul cronic:
- manifestari intestinale: apendicita, hemoragie intestinala
- schistosomioza hepato-splenica: hipertensiune portala, hepatosplenomegalie,
insuficienta hepatica
- schistosomioza cardio-pulmonara: suferinta pulmonara, insuficienta cardiaca
dreapta
- schistosomioza SNC (sistemului nervos central): encefalita, HIC
(hipertensiune intracraniana), mielite
- glomerulonefrita

SCHISTOSOMIOZA CU S. JAPONICUM SI S. MEKONGI

evolutia clinica cea mai grava si cu cele mai multe complicatii
perioada de incubatie: 2-3 saptamni
perioada de invazie: pruritul Kabure
stadiul toxemic:

- febra nalta, frisoane, transpiratii, eruptii, edeme

- fenomene digestive, neurologice, pulmonare
- limfadenopatie generalizata
- hepatomegalie
- leucocitoza cu eozinofilie (pna la 60%)

stadiul cronic:
- schistosomioza hepatosplenica
- fibroza, hipertensiune portala, evolutie spre ciroza
- hepatosplenomegalie
- anemie marcata
- hipersplenism
- schistosomioza intestinala: dureri abdominale, diaree, scadere n greutate
- schistosomioza cerebrala:
- tabloul clinic al unei meningoencefalite
- tulburari neurologice de localizare cerebrala
- tulburari psihice, epilepsie, convulsii

SCHISTOSOMIOZA CU S. INTERCALATUM:

evolutie clinica n general usoara, complicatii rare

stadiul initial si toxemic: inaparente clinic
perioada de stare: diaree, colici si dureri abdominale
stadiul cronic: leziuni genitale sau urinare
Diagnostic

epidemiologic
clinic
paraclinic:
- hipereozinofilie - crescuta n faza toxemica
- diagnosticul parazitologic direct:
S. haematobium:
- oua caracteristice: urina, fecale, biopsie
- coloratia Ziehl-Nielsen (S. haematobium - verde, S. intercalatum - rosu)
- ouale se evidentiaza dupa 10-12 saptamni de la momentul infectant
- tehnici de concentrare, centrifugare, examinare n strat gros (Kato-Miura)
S. mansoni:
- oua: fecale, biopsie
- coloratia Ziehl-Nielsen
- S. japonicum - oua: fecale, biopsie
- S. intercalatum - oua: fecale, biopsie

diagnosticul imunologic: util n faza toxemica

radiografia abdominala simpla: urografie, cistoscopie, CT, RMN

sumar de urina, Addis
urocultura

Tratament
Tratamentul antiparazitar (specific):

S. hamematobium:
- Praziquantel: 40 mg/kgc (2 prize la interval de 4 ore - o zi)
- Metrifonat (schistosomioza uro-genitala) - alternativa
- 7,5-10 mg/kgc:
- doza unica
- se repeta de 2 ori, cu pauze de 14 zile ntre doze

S. mansoni:
- Praziquantel - idem S. haematobium
- Oxamnichina - alternativa

S. japonicum:
- Praziquantel - 60 mg/kgc:
- 3 prize administrate la 4 ore
- o zi

S. mekongi:
- Praziquantel - idem S. Japonicum

S. intercalatum:
- Praziquantel - idem S. haematobium

Tratamentul sindroamelor clinice specifice (tratament patogenetic si simptomatic):

schistosomioza toxemica acuta: corticosteroizi (tratament n curs de clarificare)
schistosomioza cerebrala si a maduvei spinarii: depletive, corticoizi, sedative
schistosomioza hepatico-splenica: hepatoprotectoare, transfuzii, antibiotice,
diuretice
Tratamentul sindroamelor clinice specifice schistosomioza cardio-pulmonara: terapie
adecvata suferintelor cardiace si pulmonare concrete
infectii urinare (S. haematobium): antibiotice
sechele fibro-obstructive: interventie chirurgicala
transformari carcinomatoase: interventie chirurgicala si tratament antimitotic

Profilaxie
generala: lupta mpotriva molustelor, chimioprofilaxia n masa, igiena generala

individuala: substante repelente pentru protejarea tegumentelor

ANCYLOSTOMIOZA SI NECATOROZA

helmintioze produse de prezenta n prima parte a intestinului subtire a unor viermi

mici nematozi, hematofagi
ancylostomioza este data de ANCYLOSTOMA DUODENALE si mai este
cunoscuta sub
denumirea de anemia minerilor, anemia de tunel sau cloroza egipteana
necatoroza este determinata de NECATOR AMERICANUS
- clinic: - tulburari digestive
- anemie
- manifestari cutanate

Etiologia
Clasa Nematoda - familia Ancylostomidae: - genul Ancylostoma - A. duodenale
- genul Necator - N. americanus
viermi specifici umani
longevitate 5-6 ani
Morfologie
ANCYLOSTOMA DUODENALE

vierme cilindric, de culoare alb-roz

masculul masoara 6-11 mm/0,4-0,6 mm
femela masoara 10-13 mm/0,6 mm
anterior prezinta o capsula bucala (prelungire anterioara a cuticulei)
marginea ventrala a orificiului bucal prezinta 2 perechi de crlige recurbate napoi
marginea dorsala a orificiului bucal prezinta 2 spini
3 buze
esofag cu 3 lobi faringieni
la extremitatea posterioara a masculului se gaseste punga copulatoare (aspect
umbreliform); se deschide orificiul cloacal; organe copulatoare - 2 spiculi lungi
corp acoperit de cuticula, sub care se gaseste hipodermul si o patura musculara (de tip
meromiar)
aparat digestiv: esofag lung - intestin larg - rect foarte scurt - orificiu anal

aparatul reproducator al masculului: testicol (tub subtire si sinuos) care se

deschide mpreuna cu tubul digestiv n cloaca
aparatul reproducator al femelei: 2 tuburi genitale (formate din ovar, oviduct,
uter), orificul vulvar
oul: forma ovalara, 50-60 m lungime, transparent, nvelis neted si subtire,
contine n interior 2-4-8 blastomere, neembrionat

NECATOR AMERICANUS

asemanator cu A. duodenale dar mai mic

masculul masoara 7-9 mm/0,3 mm
femela masoara 9-11 mm/0,4 mm
capsula bucala lipsita de crlige, prezinta 2 lame taioase, semicirculare
ouale: alungite, ovalare, 64-75 m lungime, transparente, nvelis subtire si neted,
n interior prezinta 6-8 blastomere

Ciclul evolutiv

adultii traiesc n segmentele proximale ale intestinului subtire

n infectiile masive are loc invadarea ntregului tub digestiv
se fixeaza pe mucoasa intestinala cu ajutorul capsulei bucale prevazuta cu
crlige
mucoasa intestinala este atrasa n interiorul capsulei bucale si taiata cu ajutorul
lamelor chitinoase, apoi digerata de enzimele din glandele esofagiene
leziunea vaselor sanguine ntretine hemoragia si este determinata de substantele
anticoagulante secretate de parazit

ciclul evolutiv - trei faze:

- mediul extern
- tesuturile organismului uman
- tubul digestiv uman
eliminarea oualor neembrionate n mediul extern se produce o data cu materiile
fecale
la suprafata solului ouale si continua dezvoltarea, se formeaza larva care rupe
coaja oului si ramne libera (larva de tip rabditoid - are esofagul alcatuit din 2
portiuni despartite printr-o strangulatie)

dupa 2-3 zile, naprleste si se transforma n larva de tip strongiloid avnd esofagul
foarte lung (larva filariforma) iar ulterior n larva strongiloida nchistata (foarte
rezistenta la conditiile de mediu), care este forma infectanta pentru om
proprietatile larvelor nchistate:
- termotropism
- higrotropism

- geotropism negativ
- histotropism

contaminarea omului se face

- transcutanat: larvele infectante patrund prin piele, intra n sistemul circulator
venos, urca pna n inima dreapta, trec n artera pulmonara, capilarele pulmonare,
alveolele pulmonare, apoi n caile aeriene, dupa care sunt nghitite si trec n
faringe si n jejun
- mai rar: pe cale digestiva (alimente, apa)

la nivelul intestinului subtire se transforma n viermi maturi

Epidemiologie
geohelmintioza (transmitere prin sol)
paraziteaza anual peste 800 milioane de oameni pe glob
raspndire geografica:
- zone tropicale si subtropicale
- endemica pentru toate tarile calde si umede
- predomina n mediul rural
- A. duodenale: bazinul Mediteranean, China, India, Japonia, America de Sud
- N. americanus: Africa tropicala, Asia de SE (India, Extremul Orient), Malaezia,
Australia, America Centrala si de Sud, Caraibe, sudul SUA
rezervor de infectie: omul infectat
caile de transmitere:
- transcutanat
- oral

receptivitatea
- universala
- barbatii sunt mai expusi (profesional)
- afecteaza mai ales muncitori agricoli, pescari, orezari, mineri

Tabloul clinic
infectii usoare
- manifestari cutanate: apar mai ales la nivelul membrelor inferioare sub forma de
macule, papule, eritem localizat
- manifestari respiratorii: tuse, dispnee
- manifestari digestive: tablou clinic de gastroenterita, dureri epigastrice, balonari,

diaree, anorexie, hemoragie intestinala

- are ca si consecinta instalarea unei anemii

infectiile grave: apare anemie foarte severa manifestata prin aspect palid al
tegumentelor si mucoaselor, edeme ale fetei, adinamie, oboseala marcata, dispnee

Diagnostic
date epidemiologice
clinic
examene de laborator:
Diagnosticul de certitudine se pune prin evidentierea oualor caracteristice n materiile
fecale (examen direct - ser fiziologic/lugol, n infectii cu numar redus - metode de
concentrare: floatarea n sulfat de zinc).
Evidentierea larvelor se face prin urmatoarele metode larvoscopice: metoda culturii cu
carbune (Dancescu), metoda Harada - Mori.
Eozinofilia sanguina este crescuta n faza tisulara a bolii (30-60 %).
Prognostic
n majoritatea cazurilor este favorabil
rezervat la persoanele cu malnutritie si la persoanele cu dieta saraca n fier si
proteine
prognosticul anemiei este rezervat la copilul mic
Tratament

tratament etiotrop:
- Pamoat de Pyrantel, 11 mg/kgc/zi, timp de 3 zile
- Albendazol, 400 mg (doza unica)
- Mebendazol, 200 mg/zi, timp de 3 zile

tratament patogenetic si simptomatic:

- terapia anemiei (n formele grave): preparate de Fe, per os, transfuzii
- corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice
- antibiotice (n cazul suprainfectiilor)
- corticosteroizi

Curs 6
FILARIOZELE LIMFATICE
afectiuni parazitare date de viermi nematozi care traiesc n vasele si spatiile
limfatice pe care le obstructioneaza, provocnd manifestari acute si cronice care
constituie limfopatia filarica

afecteaza anual 120 milioane de persoane global

Etiologie

fac parte din clasa Nematoda, familia Onchocercidae, speciile:

o Wuchereria bancrofti
o Brugia malayi
o Brugia timori

Morfologie

Parazitii adulti (macrofilariile) sunt viermi cilindrici, albi, lungi,

filiformi,polimiari.

WUCHERERIA BANCROFTI
Filaria sangvinis hominis
Filaria bancrofti
Filaria nocturna
Boala: filarioza bancroftiana
Parazit cu raspandire in regiunile tropicale si subtropicale
Boala este endemica in Africa Ecuatoriala, India, Asia de Sud-Est, Pacificul de Vest,
estul regiunii Mediterane, America Centrala si Extremul Orient:
Japonia, China, Coreea, Vietnam
Numarul total de persoane infectate este estimat la 80 milioane.

Adultul traieste in ganglionii si vasele limfatice

Masculul: 40 mm lung si 0.1 mm latime
Femela: 80-100 mm/ 0.3 mm

Morfologie:

Sunt viermi cilindrici, filariformi, alb crem, cu extremitati ascutite, suprafata

cuticulara neteda

Uterul intins pe toata lungimea parazitului, in care se afla embrionii inconjurati de

membrana oului din care au iesit.

Odata cu dezvoltarea parazitului, membrana se alungeste pt a forma teaca

microfilariei mature, eliminata de femela.
Dimensiunile microfilariilor sunt de 300/7 m si isi pastreaza in jurul lor teaca
hialina.
Pe frotiul sangvin proaspat , nefixat se vad miscarile ondulatorii ale corpului.
Pe preparatele colorate corpul este format dintr-o coloana de nuclei intens
colorati, care e intrerupta uneori de spatii sau de diferite celule.
La extremitatea anterioara, spatiul cefalic liber este mic, iar posterior , coloana de
nuclei este redusa la un singur rand, care nu se deschide pana la varful cozii.

Ciclul biologic

Microfilariile ingerate de vector (culicid) pastreaza initial invelisul, dar dupa

cateva ore il vor indeparta si migreaza in muschii toracelui, devenind paraziti
intracelulari.
Apoi migreaz n proboscis la anarul femel din familia culicidae.
Dup un prnz sanguin narul elibereaz filariile n piele i apoi acestea sunt
preluate de limfatice i are loc formarea paraziilor aduli.
Microfilariile eliminate de femela parasesc limfaticele si patrund in circulatia
sangvina.
Ele ajung in sangele periferic cu o periodicitate nocturna marcata, cu doua ore
inainte si dupa miezul noptii.
In timpul zilei microfilariile dispar din sangele periferic, acumulandu-se in
viscere, in special in plaman.
Dezvoltarea microfilariilor pana in faza de adult este lenta: primele microfilarii
apar in sange dupa 8 luni de la infectarea gazdei iar durata de viata a parazitului in
om este de aprox 8 ani.

BRUGIA MALAYI - FILARIA MALAYI

Boala: Filarioza malaeza
Raspandire: India, Sri-Lanka, Thailanda, Vietnam, Filipine, Japonia, China.
Morfologie

Asemanator cu W.bancrofti dar prezinta dimensiuni mai mici

Microfilariile sunt diferite: mai mici, 220-270 um/ 6 um, spatiul cefalic mai mare,
coloana de nuclei se extinde pana la regiunea caudala cu 2 nuclei terminali. Acesti
nuclei impreuna cu spatiul cefalic reprezinta elemente de diferentiere fata de
W.bancrofti
2 rase ale speciei B. malayi deosebite prin caracterele fiziologice:

o unele cu periodicitate nocturna fiind infectioase pt tintari

o a doua e semiperiodica, cu o crestere nocturna, dar persista si in timpul
zilei
Patogenie
2 aspecte:
modalitatile prin parazitul evita raspunsul imun al gazdei, reusind sa se
dezvolte si sa se inmulteasca timp indelungat in organe
mijloacele prin care este lezata gazda

Infectia cu filarii produce un raspuns imun de tip umoral si celular.

Organismele infectate sunt hiporeactive fata de antigenele acestor paraziti.

Aceasta rezulta din dezvoltarea unor mecanisme imunoreglatoare, care

actioneaza limitand raspunsul gazdei fata de antigenele parazitare.
Manifestari clinice in infectia cu WUCHEREHIA BANCROFTI

Febra
Limfangita
Limfadenita

Atacul febril debuteza cu frison, cu febra in platou pt 1-2 zile dupa care scade
treptat in decurs de 2-5 zile.
Limfangita afecteaza mai ales membrele dar poate fi intalnita si la scrot sau sani.
Limfangita se dezvolta centrifug, pornind din zona ganglionului limfatic parazitat
si progreseaza distal de-a lungul vasului limfatic, care este destins, sensibil, iar
tegumentul care-l acopera este eritematos si cald. Zona inconjuratoare este
edematiata.
Atacul de limfangita recidiveaza periodic, avand aceeasi localizare si evoluand
spre leziuni obstructive. Se pot observa uneori abcese care ulcereaza.
Se poate produce si limfadenita cu afectarea ganglionilor femurali si epitrohleari.
Gg sunt hipertrofiati, duri, sensibili. Limfangitele profunde afecteaza trunchiurile
limfatice toracice sau abdominale, rar cele retroperitoneale
Manifestari genitale apar in infectia cu W. bancrofti: orhite, epididimite si
funiculite, afectand epididimul si cordonul spermatic.
Se poate produce si dilatarea si ruperea cordonului in sacul scrotal ducand la
formarea limfocelului. In lichidul limfocelului se pot gasi microfilarii.

Manifestari clinice in infectia cu B. MALAYI

Limfangita
Limfadenita

Ganglionii inghinali superficiali sunt afectati, inflamatia extinzandu-se la

limfaticele membrelor inferioare. Ruperea varicelor limfatice in orice zona a
tractului urinar va duce la trecerea limfei in urina, chiluria. In urina chiloasa se pot
afla microfilarii.

Ca rezultat a recaderilor inflamatorii apar manifestari obstructive, care apar ca

urmare a blocarii circulatiei limfatice si a acumularii limfei in tesuturile
interstitiale.
Cu timpul vasele limfatice se rup, producand fistule care genereaza complicatii:
limforagii, diaree chiloasa, limfurie, chilotorax, ascita chiloasa.
Complicatie tardiva: hipertrofia sclero-fibroasa a dermului si hipodermului, care
se produce progresiv intr-un teritoriu unde se succed crize recurente de limfangita.
Acestea constituie apectul major al obstructiei limfatice si se numesc elefantiazis.
De regula este afectat unul din membrele inferioare sau scrotul, rar sanii sau
membrele superioare.
Manifestarile sunt diferite la cei care au intrat recent intr-o zona endemica in
comparatie cu cei care se afla de regula in regiuni cu acest parazit: timpul de
expunere pt contaminare este de 3-6 luni, dupa care 1/3 din cei expusi devin
simptomatici
In locul aparitiei microfilaremiei, ei prezinta semnele unor inflamatii acute
limfatice si scrotale, mai acute si intense decat cele observate la rezidentii
regiunilor endemice. Se presupune ca la acesti bolnavi nu s-au dezvoltat
mecanismele imunomodulatorii intalnite la persoanele cu infectii cronice.
Simptomele dispar sau evolutia clinica se opreste daca persoanele bolnave
parasesc zona endemica.

Sindromul de eozinofilie tropicala reprezinta o hipereactie fata de microfilarii.

Acestea nu se gasesc in circulatie, se acumuleaza in plaman sau in gg limfatici.
Se manifesta clinic prin tuse si wheezing, care se exacerbeaza noaptea, alaturi de
febra, adenopatie si eozinofilie marcata
Radioscopic se observa in plaman leziuni difuze de 1-3 mm. Netratarea leziunilor
pulmonare va duce la dezvoltarea unei boli pulmonare interstitiale cronice.

Diagnostic

prin evidentierea parazitului adult in sistemul limfatic sau microfilariilor

circulante (in sange, urina, hidrocel) ori retinute in tesuturi, ca in sindromul de
eozinofilie tropicala
In alegerea momentului recoltarii sangelui se va tine cont de periodicitatea
parazitului.
Timpul optim de recoltare pt filarii cu periodicitate nocturna este intre 22-02 iar pt
speciile subperiodice dupa amiaza, in jurul orei 16, pt cele aperiodice in oricare
moment al zilei

Bolnavilor cu filarioze cu periodicitate nocturna li se poate stimula eliberarea

larvelor in sange prin administrarea de 100 mg de Diethylcarbamazina, urmata de
recoltarea sangelui dupa 45 de minute (test de provocare).

Sangele recoltat se examineaza direct: se observa microfilariile mobile, completat

de un frotiu si o picatura groasa, ambele colorate Giemsa, in vederea studierii
caracterelor morfologice.
Se pot utiliza tehnici de concentrare prin centrifugare dupa o prealabila hemoliza
a eritrocitelor se concentreaza leucocitele si microfilariile

Decelarea e posibila si prin punctie ganglionara dar cu riscul declansarii unei

limfangite

Diagnosticul eozinofiliei tropicale se bazeaza:

1. istoricul unei sederi prelungite intr-o zona endemica
2. lipsa microfilariilor in sangele periferic
3. eozinofilie periferica peste 3000 de celule/ mm
4. titru crescut de anticorpi antifilarieni
5. nivel crescut de IgE (cel putin 100 unitati/mm)
6. raspuns la Diethylcarbamazina
Tratament

Diethylcarbamazina produce o scadere rapida a numarului de microfilarii

circulante. Se administreaza 2 mg/ kg, de 3 ori pe zi, timp de 3-4
saptamani

Epidemiologie
Boala intalnita in focare limitate pentru ca vectorii sunt slab infectati
(maxim 1-8 larve), microfilariile neinmultindu-se in organismul insectei.
Focarele de filarioza se pot dezvolta doar in zona in care exista o densitate
vectoriala mare si un contact bun om-vector, care sa compenseze slaba
capacitate de raspandire si de transmitere a vectorului.
In zonele rurale unde transmiterea e asigurata de Anopheles, Aedes si
Mansonia, focarele cu transmitere intensa se intalnesc in regiuni unde sunt
conditii ecologice favorabile vectorilor: temperatura medie anuala intre 23-27
C si sezon ploios lung pt a intretine cuiburile larvare permanente.
In zonele urbane sau in marile aglomerari rurale focarele sunt intretinute
de Culex, care-si gaseste conditii favorabile de dezvoltare in colectii de apa
stagnanta din subsoluri, diferite recipiente.

Profilaxia

Masuri de lupta antivectoriala prin mijloace chimice, biologice si de asanare a

mediului, in scopul suprimarii cuiburilor larvare
Tratarea in masa a populatiei cu Diethylcarbamazina pentru reducerea numarului
de microfilarii pana la nivelul la care nu se mai poate realiza transmiterea
Educatie sanitara a populatiei

LOAZA

filarioza Loa-loa
helmintioza africana
filarioza cutaneo-dermica si sanguina
clinic: edeme subcutanate circumscrise, trecatoare si recurente

Etiologie

Determinata de viermi din clasa Nematoda, familia Onchocercidae, genul Loa,

specia LOA-LOA

Morfologie

filariile adulte, foarte mobile, sunt viermi filiformi, cilindrici, culoarea albopalina,
acoperiti la exterior de o cuticula care prezinta protuberante emisferice
canal alimentar: gura - esofag - intestin - rect

Masculul

3-3,4 cm/0,35 -0,43 mm

corp:
- mai larg la extremitatea anterioara, se ngusteaza treptat spre posterior
- extremitatea caudala este recurbata, prezinta 2 aripioare longitudinale
- prezinta orificiul ano-genital cu 2 spiculi copulatori inegali

Femela

5-7 cm/0,5 mm
aparatul genital este format din ovare, 2 tuburi uterine lungi, vagin, vulva
ovo-vivipara

Microfilarii

lungime = 300 m

- teaca hialina nvelitoare care depaseste putin corpul microfilariei si este

foarte greu colorabila
- nucleii embrionari ai coloanei centrale sunt rotunzi sau ovoizi, mai mari,
intens colorati si mai rari dect n cazul W. bancrofti, suprapusi partial,
ajungnd pna n
vrful cozii efilate; capatul cefalic al coloanei se termina brusc
periodiciate diurna (orele 8.00-20.00, maximum: orele 13.00-14.00)
Ciclul biologic
filariile adulte traiesc n tesutul celular subcutanat uman
femela adulta emite microfilarii n:
- tesutul celular subcutanat
- snge
gazdele intermediare obligatorii (cu rol de vector) sunt insecte din genul Chrysops
(musca tabanida, musca rosie, taun, musca filarie)
femelele acestor muste sunt hematofage, foarte agresive n cursul dupa-amiezii
musca va ingera microfilariile n timpul prnzului sanguin; acestea se matureza n
corpul mustelor n decurs de 10 zile (suferind 3 naprliri) si se transforma n
microfilarie infectanta
o data cu hranirea, musca va inocula microfilariile n stratul superficial al pielii
unei noi gazde umane
Epidemiologie
biohelmintioza transcutanata, transmisibila
aproximativ 20 milioane de persoane infectate anual, global
raspndire geografica: zonele forestiere ale Africii de V si Centrale

Rezervorul de infectie
- doar omul este infectat
- omul - gazda definitiva
- longevitate: peste 15 ani

Cai de transmitere - transcutanata, prin insecte vectoare atrase de culoare nchisa,

prefera indigenii negri

Receptivitate:
- generala
- barbatii sunt mai frecvent afectati (activitate n zonele forestiere)

Tablou clinic

dominat de manifestari cutanate sau conjunctivale produse de migrarea filariei

adulte sub piele sau n spatiul subconjunctival
incubatie: 4 luni-3 ani
dupa penetrare, determina manifestari alergice generale care cedeaza usor (n
aceasta perioada creste valoarea eozinofilelor)
prurit (brate, umeri, torace, fata)
fotofobie, congestie conjunctivala (pasaj subconjunctival)
furnicaturi, dureri sub forma de ntepaturi (pasaj subtegumentar)
edemul de Calabar (edem subcutanat fugace): apare brusc, tumefieri
neeritematoase, nedureroase, senzatie de caldura locala, dur si nu lasa godeu

Evolutie si prognostic
de obicei favorabil
recaderi - n special n cazul edemului de Calabar
Diagnostic

Se pune pe baza datelor epidemiologice, clinice, de laborator.

Diagnosticul de laborator:
argumente de certitudine:
- evidentierea microfilariilor n sngele periferic (frotiu, picatura groasa) cu
coloratie Giemsa sau Wright (prelevare n jurul orei 13.00); se pot folosi tehnici de
concentrare
- evidentierea macrofilariei n timpul pasajului

argumente prezumtive:
eozinofilia cu valori crescute
imunodiagnostic (putin specific): RFC, ELISA, PCR

Tratament

tratament specific:
- Dietilcarbamazina (DEC): de electie
- ziua 1: 50 mg
- ziua 2: 50 mg, de 3x/zi
- ziua 3: 100 mg, de 3x/zi
- ziua 4-21: 6 mg/kgc/zi, divizat n 3 prize
- Ivermectina: doza unica 200 g/kgc
- Albendazol - 200 mg, de 2x/zi, 21 zile

tratament patogenetic: antihistaminice, corticosteroizi

tratament simptomatic:

- chirurgical: extragere viermi adulti migranti (tegumente, conjunctiva)

- antiinflamatoare, analgezice, depletive
- tratament oftalmologic de specialitate
Profilaxie

chimioprofilaxie
pastrarea unei zone libere de 1-2 km ntre zonele de padure si asezarile umane

Curs 7
FILARIOZELE LIMFATICE - ONCOCERCOZA
river blindness
filarioza cutaneo-dermica
clinic: dermatita pruriginoasa, noduli subcutanati, keratite, corioretinite
leziuni oculare care duc la cecitate
Etiologie:
Viermi din clasa Nematoda, familia Onchocercide, genul Onchocerca, specia
ONCHOCERCA VOLVULUS.
Morfologie:

paraziti specifici umani

adultii traiesc n derm:
- liber
- ncolaciti n noduli cutanati fibrosi (oncocercoame)
longevitate: 10-15 ani
corp filiform, conic la ambele capete, alb-opalin
cuticula cu striatii

masculul:
2,5 cm/130-210 m
coada bulbara la vrf
cloaca cu spiculi copulatori proeminenti, recurbati si inegali

femela:
23-70 cm/250-400 m, coada recurbata
Ovovivipara

oul: diametru 30-50 m, nvelis striat, mica proeminenta la nivelul fiecaruia din

cei 2 poli

viermii traiesc n ghemuri - 4 masculi : 2 femele

femela emite microfilarii mobile, avnd urmatoarele caracteristici:

- lipsite de teaca hialina
- dubla coloana de nuclei
- alungirea nucleilor terminali
- coada recurbata, un singur rnd de nuclei
- cincimea anterioara a corpului: marker anterior sub forma literei V
- se gasesc n tesutul celular subcutanat (stratul superficial al tegumentelor), globii
oculari, ganglioni limfatici periferici
- nu circula n snge
- nu exista periodicitate
- atrase de lumina, ataca zonele descoperite ale corpului
Ciclul de viata
microfilariile sunt ingerate de catre insecte vectoare din genul Simulium (gazde
intermediare)
n corpul insectei vectoare, microfilariile se matureaza si sunt inoculate n
organismul uman cu ocazia unui nou prnz sanguin
n corpul uman patrund la nivelul pielii unde se vor dezvolta viermii adulti
durata de viata a viermilor adulti este de pna la 20 ani
Epidemiologie:
biohelminitioza, se transmite transcutanat
antroponoza
afecteaza 18 milioane persoane anual, majoritatea din Africa Ecuatoriala
270,000 de cazuri de cecitate

raspndire geografica:
- simulidele si depun ouale pe plante sau stnci, din apele curente aerate
- Africa: Ghana, Coasta de Fildes, Burkina-Faso
- Yemen
- America Centrala si de Sud: Mexic, Guatemala, Brazilia
rezervorul de infectie:
- paraziti specific umani
- omul
cai de transmitere:
transcutanat, prin vectori din genul Simulium (musca neagra)
doar musca femela este hematofaga
Receptivitate
generala

mai crecuta la barbati (profesional)

Tablou clinic

incubatie foarte lunga: 10-20 luni

microfilaremia asimptomatica
manifestari precoce: prurit, urticarie, conjunctivita
sindrom cutanat:
prurit, rash cutanat (papule eritematoase, circulare)
alternarea zonelor depigmentate cu cele hiperpigmentate (pielea de
leopard)
sindrom chistic: oncocercoame (noduli subcutanati, chiste oncocerciene)
manifestari generale sistemice: scadere n greutate, dureri musculare
sindrom ocular:
- la persoane intens si repetat infectate
- pot interesa att segmentul anterior, ct si cel posterior al ochiului
- keratite: congestie, edem, lacrimare, fotofobie
- iridociclite
- corioretinite
- atrofie optica
tulburari limfatice: adenopatii, limfedem
afectarea SNC: epilepsie
Prognostic:
totdeauna sever
afectarea oculara poate duce la cecitate la aprox. 2% din persoanele infectate
Diagnostic:
epidemiologic
clinic (sindrom cutanat), chistic, tulburari de vedere
de laborator:
- argumente directe: evidentierea microfilariilor:
- biopsii cutanate
- subdermic
- nodul oncocercian
ochi (lampa cu fanta)
argumente indirecte:
- hipereozinofilie sanguina: moderata, mai mare de 20%
- imunologic
Tratament:
tratament specific:

- Dietilcarbamazina (DEC):
- adult: 400 mg/zi - n 3 prize, 21 zile
- copil: 6 mg/kgc/zi - n 3 prize, 21 zile
- se ncepe cu 25 mg prima zi
- cure lunare timp de 6 luni pentru evitarea recaderilor: 25-50 mg doza
unica / sapt. - 6 luni (afectare oculara)
- Ivermectina
- de electie
- oral 150g/kgc, doza unica
- repetare peste 3 luni, daca simptomatologia presista
- Suramina (toxicitate renala)
- Albendazol
- Amocarzin (n stadiu de cercetare)
nodulectomia - suprimarea viermilor adulti din chistele accesibile
Profilaxia:
tratarea bolnavilor - medicamente costisitoare, administrare sub control riguros
lupta antivectoriala
echipamente de protectie, folosirea de insectifuge
chimioprofilaxie
DRACUNCULOZA
filarioza de Medina
helmintioza afro-asiatica, cutaneo-dermica
clinic - ulcer cutanat cronic
Etiologie:
viermi din Clasa Nematoda, familia Dracunculidae, genul Dracunculus
specia DRACUNCULUS MEDINENDIS (filaria de Medina)
nu este o filarie adevarata
Morfologie:
traiesc n derm, dismorfism sexual accentuat
masculul:
- 1,5-4 cm/400 m
- la extremitatea posterioara prezinta 2 spiculi inegali, rasuciti
- dupa copulatie moare imediat
- nu are rol patogen
femela:
- singura responsabila de manifestarile clinice ale bolii
- 60-80 cm/1,5-2 mm
- culoare alba, cuticula neteda

- extremitate anterioara rotunjita

- extremitatea posterioara - ascutita, ncovoiata, terminata cu un crlig
- glande cu secretie foarte iritanta pentru piele
- canal alimentar mic, foarte greu de evidentiat
- aparatul genital: 2 ovare, 2 oviducte, 2 utere pline cu larve, vulva
- vivipare
embrionii (larvele):
- L = 500-750 m
- extremitate cefalica rotunda, coada foarte lunga
- corp usor aplatizat
Ciclul biologic:
femelele (derm, tesut celular subcutanat) - nu provoaca leziuni dect n
momentulexpulziei larvelor
cnd larvele sunt complet formate n uterul femelei, aceasta migreaza spre
straturile superficiale ale pielii, produce leziuni ulcerative, determinnd
evaginarea uterului prin piele; n contact cu apa se elimina un numar mare de
embrioni
embrionii ajunsi n apa sunt ingerati de catre gazda intermediara obligatorie, un
crustacu de apa dulce din genul Cyclops (ciclopul), n interiorul caruia si
continua dezvoltarea (2-3 naprliri)
omul (singurul rezervor si gazda definitiva) se infecteaza bnd apa cu ciclopi
parazitati
ciclopii ajung n tubul digestiv uman, sunt distrusi de aciditatea gastrica si are loc
eliberarea larvelor
larvele sunt absorbite prin peretele intestinal si ajung n vasele limfatice si
sanguine, apoi n tesutul conjunctiv al spatiului retroperitoneal, unde se dezvolta
adultii
dupa fecundare, masculii mor iar femela migreaza spre periferia corpului (tesutul
celular subcutanat din zonele declive ale corpului)
la nivelul tegumentelor si n contact cu apa are loc eliberarea larvelor
Epidemiologie:

biohelmintioza care se transmite pe cale orala

anual 10 milioane de persoane afectate global
raspndire geografica:
- Asia: India, Arabia Saudita, Iran, Irak, Yemen
- Africa: Mauritania, Mali, Senegal, Nigeria, Ghana
sezonalitate:
- zonele rurale din India: la sfrsitul sezonului secetos (nivelul apei este foarte
scazut)
- zona Asiei (semidesert), Africa: n sezonul ploios
- zonele de savana ale Africii: permanent
rezervorul de infectie: omul (parazit specific uman)
cai de transmitere: cale digestiva

receptivitate:
- generala
- mai crescuta la persoanele cu vrsta ntre 15-40 ani

Tablou clinic:
incubatie: 8-12 luni
determinat de migrarea femelei adulte, de manifestarile alergice date de prezenta
larvelor/adultilor, de suprainfectiile bacteriene de la nivelul leziunilor cutanate
manifestari generale date de migrarile habituale ale femelei adulte:
edeme foarte dureroase cu impotenta functionala, n special la nivelul
membrelor inferioare
manifestari alergice: febra, prurit, urticarie
manifestari locale: ulcer cutanat cronic
Prognostic:
n majoritatea cazurilor favorabil - vindecare
n cazul infectiilor bacteriene secundare - rezervat/sever
Diagnostic:
epidemiologic
clinic: descoperirea la palpare a femelei adulte (cordon indurat, sinuos)
laborator: eozinofilie mai mica de 15 %
Tratament:
nu exista terapie specifica
Thiabendazol 50 mg/kgc, n 2 prize, 2 zile
Metronidazol 5 mg/kgc, de 2x/zi, 7 zile
Nu duce la moartea viermilor adulti, doar la regresia proceselor inflamatorii.
extractia traditionala a viermelui prin metoda indigena
antiimflamatoare, corticosteroizi
interventie chirurgicala
antibiotice (suprainfectie bacteriana)
profilaxia antitetanica
Profilaxie:
filtarea/fierberea apei provenite din surse necontrolate
produs activ (Temephos - ABATE)
educatia sanitara a populatiei