Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Administrativ I 2010
Curs Administrativ I 2010
22 februarie 2010
09:17
Administratia publica este o componenta a puterii executive, una din cele 3 puteri clasice in stat.
Inca din Antichitate, Aristotel a fundamentat teza care va fi mai tarziu dezvoltata de Montesquieu potrivit careia in
orice stat exista 3 mari puteri:
a) Una care face legile - puterea legiuitoare - in sens modern: Parlamentul
b) Puterea care le pune in executare - puterea executiva
c) Puterea care solutioneaza litigiile aparute in viata publica si privata - puterea judecatoareasca
Necesitatea ca aceste 3 puteri sa fie separate a fost motivata de Montesquieu de la constatarea ca
acela care detine puterea are tendinta naturala sa abuzeze de ea. De aceea, petru a scapa abuzul puterii trebuie sa
opreasca puterea, adica puterea trebuie sa fie incredintata unor titulari diferiti care sa controleze si contracareze
reciproc.
Dincolo de aceasta separare necesara esentiala pentru oricee democratie, intre cele 3 puteri trebuie sa existe si o
anumita colaborare din care rezulta un echilibru menit functionarii normale in orice stat.
Teoria separatiei puterii in stat a stat la baza formarii gandirii juridice, politice, filosofice moderne, alaturi de teoria
contractului social si cea a drepturilor naturale.Ea a fost multa vreme considerata si consacrata de Constitutiile lumii
adoptate in sec. XIX ca principiu esential care carmuieste orice guvernare.
In nevoia colaborarii intre puteri exista ca premisa si faptul ca exista autoritati publice care exercita
prerogative specifice mai multor puteri.
Ex: Presedintele statului, indiferent de forma de guvernamant, este exponentul puterii executive, printre
atributiile lui se regaseste si aceea de a promulga legile, care semnifica convenirea unei forte juridice
obligatorii actelor adoptate de corpul legiuitor, in acest fel exercitand atributii specifice puterii legislative. Tot
seful statului este cel care acorda gratierea individuala (gratierea colectiva, potrivit Constitutiei - se acorda
prin lege organica) si in multe sisteme numeste judecatorii, exercitand atributii din sfera puterii
judecatoresti.
Precizam faptul ca in ideea acestei colaborari exista autoritati publice care nu pot fi incadrate din punct de vedere
al statutului lor in niciuna din cele 3 mari puteri.
Autoritati autonome
- consacrate chiar de legile fundamentale
Avocatul Poporului
Curtea Constitutionala
Curtea de Conturi
- in concluzie, in conformitate si cu aceste realitati si petrecute in constitutionalismul modern, Constitutia
actuala a Romaniei astfel cum a fost revizuita prin Legea 429/2003, prevede in Art. 1 alin. 4 ca statul
functioneaza potrivit separatiei si echilibrului puterilor (legislativa, executiva si judecatoreasca) in cadrul
administratiei constiutionale.
Autoritatile publice care realizeaza prerogativele celor 3 clasice puteri in stat sunt reglementate in
Titlul III Constitutie in urmatoarea succesiune:
Capitolul I - Parlamentul - dublu statut - prima putere in stat - puterea legislativa
a) organ reprezentativ suprem al poporului roman
b) unica autoritate legiuitoare in stat
Capitolul II - Presedintele
Capitolul III - Guvernul
Capitolul IV - Raporturi Parlament/Guvern
Capitolul V - Administratia Publica - puterea executiva (a doua putere in stat)
Capitolul VI - Autoritate judecatoreasca - a treia putere in stat --> puterea judecatoreasca
Autoritatile publice, grupate in titlul III, nu sunt singurele autoritati publice prevazute de Constitutie sau care
exista in sistemul constitutional actual.
Notiunea de autoritate publica evoca in filosofia constitutionala acea persoana juridica de drept public care este
investita cu prerogative de putere publica prin intermediul caruia desfasoara o activitate de interes general, de interes
public.
In afara autoritatilor publice cuprinse in Titlul III, Constitutia reglementeaza si alte autoritati publice, in alta parti
ale sale, cum ar fi:
a) Avocatul Poporului, reglementat de Capitolul II, consacrat drepturilor si libertatilor
fundamentale
Cursuri Page 1
fundamentale
b) Curtea de Conturi - tilul IV - economia si finantele publice
c) Curtea Constitutionala - titlul V
Administratia publica este o componenta a puterii executive fara a fi insa singura dimensiune a acesteia. In
doctrina clasica, puterea executiva este considerata a avea 2 componente:
a) Administrarea
- Punerea legii in executare si prestarea de servicii publice, in acest fel satisfacandu-se nevoi
sociale cotidiene, immediate, inerente vietii comunitatilor
b) Guvernarea
- Luarea deciziilor majore, esentiale pentru prezentul dat, dar mai ales pentru viitorul unei
natiuni, construirea de strategii, politica externa, colaborarea si cooperarea cu state, organisme si
organizatii internationale, integrarea unui stat in structuri europene si internationale
Aceste 2 elemente se disting si din dublul rol pe care Constitutia il consacra Guvernului
a) Politic (guvernarea) prin care acesta asigura realizarea politicii interne si externe a tarii
b) Administrativ prin care acesta exercita conducerea generala a adminstratiei publice
(administrarea)
Mai mult chiar, in Titlul III se regaseste un Capitol care poarta chiar denumirea de "Administratie
publica" si in care sunt reglementate acele autoritati publice centrale si locale care au ca misiune
exclusiva administrarea (realizarea administratiei publice). Este vorba de Administratia Centrala de
Specialitate si Administratia Publica din unitatile administrativ-teritoriale care functioneaza pe
principiul autonomiei locale, respectiv Autoritatile Deliberative si Executive ale autonomiei locale
si anume Consiliul local, primarul, consiliul judetean si presedintele consiliului judetean, precum si
prefectul care este reprezentantul Guvernului in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.
Cursuri Page 2
Curs 2
1 martie 2010
08:12
Pe langa aceste autoritati de stat si autonome locale, administratia publica mai este infaptuita si
de:
alte categorii de persoane juridice
de asociatii de dezvoltare intercomunitara
de structuri neguvernamentale
de persoane juridice de drept privat care au fost autorizate sa presteze anumite activitati de natura administrativa.
In concluzie, administratia publica in sistemul constitutional actual, nu mai este in integralitatea
ei o administratie de stat, asa cum era in regimul totalitar, ea incluzand astfel:
a) o administratie de stat
b) O administratie autonoma locala
c) o administratie infaptuita de structuri carora statul, prin organele sale competente, le -a transferat atributul de a desfasura
activitati de natura administrativa.
Cursuri Page 3
Activitatea administratiei, prin intermediul careia se asigura ordinea publica poarta denumirea
traditionala de pozitie administrativa.
Cursuri Page 4
reglementata de art. 115 Constitutie, in baza careia Guvernul poate sa adopte acte normative numite ordonante, care
pot fi simple sau de urgenta.
De aceea, in doctrina contemporana, au loc dezbateri cu privire la mutatiile produse in statutul si competenta
autoritatilor publice, respectiv a celor executive, cu implicatii asupra principiului separatiei puterilor in stat . Aceasta
deoarece rolul puterii executive nu se mai limiteaza a fi executarea legii in sensul clasic al cuvantului, puterea
executiva dispunand de o competenta normativa primara in baza careia poate sa adopte acte juridice cu forta legii.
Serviciul public reprezinta cea de-a doua forma din care administratia isi concretizeaza activitatea.
El reprezinta o institutie traditionala a dreptului administrativ,
semnificand o activitate desfasurata de un organ public sau de un agent privat autorizat de un organ public prin
intermediul careia se satisfac nevoi sociale de interes public.
Prestarea de servicii publice, in vremurile actuale, nu mai reprezinta astfel un monopol al statului si al
autoritatilor sale. Din ce in ce mai mult initiativa privata a patruns in sfera serviciilor publice, vorbindu -se in doctrina
despre un veritabil proces de privatizare a serviciilor publice. Insa, chiar si legea fundamentala a Romaniei recunoaste
atat forma publica, cat si forma privata pentru servicii publice, cum ar fi invatamantul, serviciile de mass -media etc.
Desi statul, prin organele sale competente, transfera unor structuri private competenta de a testa anumite
servicii publice, el conserva prerogativa de a controla modul in care particularii autorizati, persoanele private
autorizate isi exercita activitatea, respectand legea in limitele acesteia . Din acest drept de control, de supraveghere
a modului in care agentii privati autorizati isi desfasoara activitatea, rezulta si dreptul statului si al autoritatilor sale
de a interveni, de a sanctiona, mergand pana la inchiderea sau suspendarea activitatii unui serviciu privat considerat
a se exercita in afara cadrului legal.
3. Administratia publica se realizeaza intr-un regim de putere publica, acesta presupunand acele prerogative speciale cu care sunt
investite autoritatile adminstratiei publice si prin intermediul carora se asigura prioritatea interesului public sau general fata
de interesul particular, personal.
Faptul ca administratia publica se concretizeaza prin 2 categorii de activitati, respectiv ?? sau prestarea in limitele legii a
unor servicii, a determinat doctrina sa considere ca administratiei publice ii sunt caracteristice 2 tipuri de activitati, respectiv
activitati cu caracter prestator, respectiv cele de executare concreta a legilor, si in al doilea rand, activitati cu caracter si
prestator si prescriptiv, prin intermediul carora se editeaza reguli juridice de regula cu forta inferiora legii (hotarari, ordine,
norme, instructiuni) prin care se stabileste cadrul de organizare si functionare, modalitatile si procedura specifice adminis tratiei.
Cursuri Page 5
Curs 3
11 martie 2010
19:49
Cursuri Page 6
2.
3.
4.
5.
c) Ordonanta de Guvern
Reprezinta rodul delegarii legislative reglementate de art.115 din Constitutie, care semnifica un transfer de
competenta in materie de legiferare de la Parlament (unica autoritate legiuitoare a tarii), catre Guvern (clasicul
executiv)
Constitutia actuala consacra 2 tipuri de ordonante:
1. Simpla
2. De urgenta
Ordonanta simpla:
Se adopta in baza unei legi speciale de abilitare prin care Parlamentul imputerniceste Guvernul sa
adopte acest tip de ordonante in materii care nu fac obiectul unei legi organice, rezultand ca ele pot
reflecta doar domenii ale legilor ordinare
Legea de abilitare trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu domeniul si data pana la care Guvernul este
abilitat sa adopte ordonante, insa poate sa prevada si faptul ca le supune ulterior aprobarii
Parlamentului, fara a fi obligatorie aceasta aprobare.
Insa, in practica, ca regula, in legea de abilitare se prevede aprobarea de catre Parlament.
Ordonanta de urgenta
Se adopta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata cu obligativitatea
pentru Guvern de a motiva urgenta in continutul ordonantei
Nu necesita lege de abilitare, dreptul Guvernului de a adopta aceste ordonante izvorand chiar din textul
constitutional
Se supun intotdeauna aprobarii Parlamentului, neputand intra in vigoare decat dupa ce au fost supuse
spre aprobare in Parlament si dupa ce au fost publicate in Monitorul Oficial, in caz contrar ele fiind
inexistente
Pot reglementa si materii ale legii organice, caz in care aprobarea lor de catre Parlament se va face cu
majoritatea absoluta necesara adoptarii legilor organice
Constitutia instituie anumite interdictii si restrictii:
1. Interdictia de a reglementa in materia legilor constitutionale
2. Interdictia de a apela regimul institutiilor fundamentale ale statului
+ drepturi si libertati cetatenesti
+ drepturi electorale
3. Interdictia de a viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica
Cele 2 tipuri de ordonante se semneaza de catre Primul Ministru, se contrasemneaza de ministrii care au sarcina
punerii in aplicatie si se publica in Monitorul Oficial, nepublicarea atragand cea mai drastica sanctiune, ca si in cazul
Hotararilor de Guvern si Decretelor --> inexistenta lor.
Ordonantele de Guvern au misiunea sa inlocuiasca legea, ele emanand de la puterea executiva, insa avand forta
legii
Sunt supuse controlului de constitutionalitate, exercitat de Curtea Constitutionala, iar prin legea de revizuire a
Constitutiei din 2003, a fost consacrata competenta instantelor judecatoresti de a se pronunta asupra celor
vatamati prin ordonante sau dispozitii de ordonante declarate neconstitutionale
Sunt izvoare ale dreptului administrativ in masura in care reglementeaza materii care intra in obiectul de
reglementare al acestuia.
d) Hotararile de Guvern
Sunt actele prin care Guvernul isi exercita competenta lui originara = de a pune legea in executare
Sunt adoptate pt organizarea executarii legilor potrivit art. 108 alin (2) Constitutie
Sunt acte administrative care pot avea:
caracter normativ atunci cand contin dispozitii generale obligatorii, opozabile erga omnes
caracter individual cand reglementeaza o situatie pentru un subiect determinat de drept
In calitatea lor de acte administrative, ele se supun controlului de legalitate exercitat de instantele judecatoresti de
Cursuri Page 7
Cursuri Page 8
2) Convingerea subiectelor de drept care cad sub incidenta lui de caracter obligatoriu
3) Sa reglementeze materii care tin de dreptul administrativ
b) Doctrina de specialitate:
Ca regula nu este izvor de drept, dar influenteaza in egala masura procesul de formare, ca si de aplicare a dreptului
In practica instantelor de contencios administrativ, ca si a instantelor de judecata, solutiile pronuntate sunt de
regula fundamentate prin raportare la teze exprimate in literatura de specialitate
Cursuri Page 9
Curs 4
15 martie 2010
08:02
Cursuri Page 10
fie:
Cursuri Page 11
Curs 5
28 martie 2010
22:27
Actuala Constitutie a Romaniei consacra un regim politic de tip semi-prezidential atenuat sau parlamentarizat, calificare
determinata in principal de faptul ca atributiile care intr-un regim semi-prezidential tipic revin sefului de stat, in sistemul romanesc
sunt transferate catre Parlament, caruia I se confera statutul de organ reprezentativ suprem al poporului roman.
La nivel central, au statut de organe reprezentative:
1) Parlamentul
2) Presedintele
La nivel local, au statut de organe reprezentative:
1) Autoritatile autonomiei locale executive si deliberative, respectiv consiliile locale
2) Primarii
3) Consiliile judetene
Sunt alese pe baza de scrutin majoritar de lista, iar altele pe baza de scrutin uninominal.
Semnificatia acestei norme constitutionale trebuie inteleasa prin raportare la prevederile art. 152 care reglementeaza limitele
revizuirii ei si care enumera de o maniera limitativa dispozitiile legii fundamentale care sunt sustrase posibilitatii de a fi revizuite, fiind
vorba despre cele privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant,
integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul poltiic si limba oficiala.
In art. 80 intitulat "Rolul Presedintelui" se determina urmatoarele dimensiuni ale statului si rolului actual al Presedintelui:
1. Seful statului
2. Sef al executivului - caracter bicefal/dualist - functia executiva alaturi de Guvern
3. Reprezentantul statului romanesc, atat in plan intern, cat si in plan extern
4. Garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale________ exercitat in virtutea de calitatii lui de
comandant al fortelor armate si de presedinte al CSAT-ului
5. Vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice in care el exercita functia de
mediere intre puterile statului si intre stat si societate
Presedintele nu este singurul subiect de drept investit cu atributii pentru respectarea Constitutiei.
Garantul suprematiei Constitutiei este Curtea Constitutionala.
Cursuri Page 12
Alegerea presedintelui
Se face prin vot universal si direct pentru un mandat care, in urma revizuirii Constitutiei, a devenit de 5 ani, anterior mandatul fiind
de 4 ani.
Alegerea se face pe baza de scrutin majoritar, uninominal, in 2 tururi de scrutin.
Atributiile presedintelui
In doctrina sunt utilizate mai multe criterii de analiza a acestor atributii, cum ar fi criteriul existentei unor proceduri prealabile in
exercitarea unor atributii; organelor in raport cu care se exercita astfel de atributii identificand atributiile in raport cu Parlamentul, cu
justitia, cu poporul, precum si atributiile exercitate in calitate de sef al executivului.
1. Atributiile Presedintelui in raport cu Parlamentul
1. Promulgarea legii de catre presedinte
O atributie specifica fiecarui sef de stat, indiferent de forma de guvernamant.
Acestei atributii ii corespunde dreptul sefului de stat de a se opune promulgarii utilizand proceduri
constitutionale fiecarui stat
a) In sistemul romanesc, promulgarea legii se face in cel mult 20 de zile, presedintele putand sa uzeze de 2
instrumente:
i) Sesizarea Curtii Constitutionale in cadrul controlului prealabil de constutionalitate
ii) Solicitarea catre Parlament de a reexemina legea
i) Se intervina cand legea contine elemente de neconstutionalitate
ii) Se intervine cand legea contine elemente de neconstitutionalitate politica
Promulgarea se reduce la cel mult 10 zile de la primirea legii adoptata dupa reexeminare sau de la primirea
de neconstitutionalitate
Presedintele poate o singura data sa apeleze la una dintre cele 2 cai prin care se poate opune promulgarii.
2. Convocarea Parlamentului in sesiune
a) Art. 63 alin (3) - Parlamentul nou ales se intruneste la convocarea presedintelui intr-un termen de cel mult 20 de
zile de la alegeri
b) Art. 66 alin (2) - intrunirea Parlamentului in sesiuni extraordinare
Cererea poate fi formulata de catre Presedintele Romaniei sau de birourile permanente ale fiecarei
camere si de catre 1/3 din numarul deputatilor sau senatorilor
Acestia au dreptul de a formula cererea, convocarea facandu-se intotdeauna de catre Presedintele
Camerelor.
3. Adresarea de mesaje Parlamentului de catre Presedinte, cu privire la principalele probleme politice ale natiunii
Act politic exclusiv al Presedintelui care dispune de libertatea de a alege o anumita problema, singura conditie
fiind ca aceasta sa poate fi calificata la problemele principale ale natiunii
Nu poate fi indeplinita de Presedintele interimat, ca si cea privind dizolvarea Parlamentului si organizarea unui
referendum
In conformitatea cu art. 65 alin. (2) lit. a), primirea mesajelor presedintelui Romaniei se face de catre Camerele
Parlamentului reunite in sedinta comuna
Doctrina Curtii Constitutionale a impus interpretarea ca Parlamentul se intruneste in sedinta comuna pentru a
primit mesajele, nu si pentru a-l dezbate, cum era initial prevazut in Regulamentul Camerelor Reunite ale
Parlamentului
Dat fiind statutul presedintelui, faptul ca acesta nu este supus controlului Parlamentului, cum este
Guvernul, o eventuala dezbatere nu se justifica, iar daca se realizeaza, nu impune prezenta seful de stat la
dezbatere
Cursuri Page 13
dezbatere
Potrivit Art. 90 din Constitutie, Presedintele poate, dupa consultarea Parlamentulu,isa ceara poporului sa-si exprime
prin referendum vointa cu privire la problemele de interes national.
Referendumul reprezinta o modalitate de exercitare a suveranitatii, Constitutia reglementandu-l in mai multe
prevederi ale sale care consacra tipuri diferite de referendumuri.
Ex: Art. 151 al. 3, revizuirea Constitutiei se aproba prin referendum.
Potrivit Art. 95, propunerea de suspendare din functie a Presedintelui trebuie aprobata de catre popor prin
referendum organizat in cel mult 30 de zile de la data suspendarii, ceea ce atrage demiterea Presedintelui.
In ceea ce priveste referendumul prevazut de Art. 90, el reprezinta o forma de consultare in care Presedintele
dispune, ca si la mesaj, de libertatea de a selecta problemele asupra carora urmeaza sa fie consultat poporul, cu obligatia
ca acestea sa poata privi incadrarea de probleme de interes national.
O anumita discutie se poate face cu privire la problema daca Presedintele poate sa supuna consultarii poporului prin
referendum o problema care este contrara prevederilor legii fundamentale.
Cursuri Page 15
Curs 6
30 martie 2010
21:47
a. De calitatea de sef de stat este atasata cea de comandant al fortelor armate si de presedinte al CSAT, aceast fiind o autoritate
autonoma de rang constitutional, a carei misiune consta in organizarea si coordonarea tuturor activitatilor care privesc in plan intern
apararea tarii si securitatea nationala, iar pe plan extern participarea la mentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva
in sistemul de alianta militara, precum si la actiunile de mentinere si restabilire a pacii. Textul trebuie raportat la prevederile art. 149
privitoare la procedura de aderare a Romaniei la NATO, tara noastra devenind membra a acestui tratat.
Vicepresedinte al CSATeste primul-ministru, legea organica a acestei autoritati publice fiind temporar modificata in sensul consacrarii
pentru presedintele senatului al functiei de vicepresedinte al CSAT. Solutia a fost declarata neconstitutionala de catre Curtea
Constitutional, revenindu-se la solutia cu un singur vicepresedinte al CSAT, si anume primul ministru.
In calitatea lui de comandant al fortelor armate, presedintele exercita, potrivit art. 92 din Constitutie, urmatoarele atributii:
1) Declararea mobilizarii partiale/totale a fortelor armate, care poate cunoaste 2 forme:
a) Regula o reprezinta obtinerea in prealabil a aprobarii Parlamentului cu privire la masura de mobilizare care
urmeaza sa se ia, Parlamentul exprimandu-se in calitatea lui de organ suprem reprezentativ
b) Situatia atipicia - intervenind in cazuri exceptionale cand se declara masura de mobilizare si se obtine ulterior
aprobarea Parlamentului
2) Respingere a agresiunii armate indreptate impotriva tarii pe care o aduce la cunostinta Parlamentului printr-un mesajl; in
cazul in care Parlamentul este in vacanta, el se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii.
Constiutia consacra norma de principiu potrivit careia Parlamentul isi continua activitatea pe intreaga perioada cat
dureaza starea de mobilizare/razboi, iar daca nu este in sesiune, se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea
oricareia dintre cele 2 stari.
Cursuri Page 16
a,b,c - se realizeaza prin decrete ale Presedintelui, care, potrivit art. 100 alin. (2) sunt contrasemnate de primul ministru
d. Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe langa presedintele Romaniei
Art. 100 din Constitutie prevede ca in exercitarea atributiilor sale, presedintele emite decrete. Norma constitutionala nu trebuie
interpretata in sensul ca toate atributiile presedintelui imbraca forma unor decrete. Pot sa fie identificate mai multe forme de concretizare a
acestor atributii, respectiv:
Prin operatiuni administrative, respectiv consultarea Guvernului, presedintilor camerelor, partidelor politice,
participarea la sedintele Guvernului si conducerea acestor sedinte
Prin acte juridice care poarta denumirea de decrete
Exista si forme mixte care contin atat o dimensiune politica, cat si una juridica: mesajul (art. 92 alin. (3) din Constitutie)
Decretul presedintele are urmatoarele reglementari constitutionale:
Act administrativ, o manifestare de vointa juridica cu caracter unilateral, emis in regim de putere publica, prin care se
nasc/modifica/sting drepturi si obligatii
Din punct de vedere al intinderii efectelor sale, in doctrina de specialitate exista2 optiuni:
Decretul presedintelui sa aiba numai caracter individual (produce efecte numai fata de un subiect determinat de
drept)
Decretul presedintelui poate sa aiba si caracter normativ, poate fi si general-obligatoriu, opozabil erga omnes atunci
cand prevede intermedierea lor, presedintele executa atributii in domeniul apararii in situatii extreme. Aceasta solutie
corespunde specificului atributiilor pe care presedintele le executa, regula reprezentand-o actele cu caracter
individual.
Unele se contrasemneaza de primul-ministru
Decretele care privesc atributiile in domeniul politicii externe
In domeniul apararii
In situatii exceptionale
Cele prin care se ofera decoratii si titluri de onoare, gradele militare (general/maresal/amiral)
Cele prin care se acorda gratierea individuala
Prin intermediul contrasemnarii, se exercita un control indirect de catre Parlament asupra activitatii presedintelui,
dat fiind faptul ca Guvernul raspunde politic pentru intreaga activitate si exclusiv pentru faptele sale in fata
Parlamentului, inclusiv pentru decretele contrasemnate de premier.
Art. 100 alin. (2) precizeaza expres si limitativ care decrete ale presedintelui se supun contrasemnarii, determinand
concluzia ca regula o reprezinta faptul ca decretele presedintelui nu se contrasemneaza de catre premier, acest lucru
realizandu-se doar daca prevede expres Constitutia.
Se publica in mod obligatoriu in Monitorul Oficial, in caz contrar se aplica cea mai drastica sanctiune: inexistenta actului,
prevazuta de art. 108 si pentru cazul nepublicarii Hotararilor sau OG.
Se supun controlului de legalitate exercitat de institutiile judiciare de contencios administrativ, exceptandu-se acele
decrete care sunt sustrase acestui control in baza art. 26 alin. (6), art. 52 din Constitutie si prevederile Legii 54/2004 a
contenciosului administrativ cu modificarile si completarile ulterioare.
Cursuri Page 17
Raspunderea penala
Reglementata de art. 96: punerea sub acuzare, atunci cand presedintele a savarsit fapta de inalta tradare.
Aceasta nu se identifica cu fapta de tradare reglementata de Codul Penal, fiind vorba despre o fapta cu un continut complex
juridic, dar si politic in egala masura.
In doctrina s-a pus problema necesitatii definitiei "inaltei tradari", necesitate cuprinsa in adagiul latin "nullum crimaere sine lege,
nulla penna sine" -> "principiul legalitatii incriminarii"
Interventia raspunderii penala cunoaste 2 faze:
Politica - implicat Parlamentul, reunit in sedinta comuna
Juridica - Parchetul de pe langa ICCJ
Faza politica - etape:
a. Initierea propunerii de punere sub acuzare care se poate face de catre majoritatea deputatilor si senatorilor
b. Aducerea neintarziata la cunostinta presedintelui, care, ca si in cazul suspendarii, poate da explicatii cu privire la faptele
care I se imputa
c. Ca si la suspendare, se poate constitui comisie de ancheta
d. Aprobarea masurii de punere sub acuzare (se aproba de majoritatea calificata de 1/3 din numarul total al
parlamentarilor)
e. De la data punerii sub acuzare pana la data demiterii, presedintele este suspendat de drept, intervenind interimatul
Faza judiciara - etape:
a. Sesizarea Parchetul de pe langa ICCJ, care, in baza cercetarilor poate:
a) Sa-l trimita in judecata printr-un rechizitoriu
b) Sa constate ca nu a savarsit faptele -> scoaterea de sub urmarire penala printr-o rezolutie
b. Judecarea de catre ICCJ, in 2 grade jurisdictie:
a) Fondul - care intra in competenta sectiei penale a ICCJ
b) Recursul - care intre in competenta sectiilor reunite ale ICCJ
Cursuri Page 18
Curs 7
12 aprilie 2010
08:04
Guvernul
Reglementat in Constitutie in capitolele 3 si 4 ale Titlul III, consacrate Guvernului si, respectiv, raporturilor acestuia cu Parlament, dar si in alte
prevederi constitutionale, plasate in alte parti ale legii fundamentale (ex: in capitolul privind Presedintele, in Titlul privind Curtea
Constitutionala etc).
In conformitate cu art. 101 din Constitutie, este consacrat un dublu rol pentru Guvern:
a) Un rol politic prin care Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a tarii
b) Un rol administrativ, in temeiul caruia Guvernul exercita conducerea generala a Administratiei Publice
Ambele roluri sunt duse la indeplinire in baza unui program de Guvernare care a fost acceptat de Parlament.
Pentru exercitarea rolului sau constitutional, a competentei cu care este investit prin Constitutie si prin Legea Organica nr. 90/2001, cu
modificarile si completarile ulterioare, Guvernul are obligatia constitutionala sa coopereze cu toate organismele sociale interesate, adica sa
coopereze cu sindicate, patronatele, Biserica, organismele non-guvernamentale in general care sunt reglementantii societatii civile.
Structura Guvernului
Din interpretarea art. 102 alin. (3) al Constitutiei, rezulta ca Guvernul are in compozitia sa 2 categorii de membri:
a) Membrii stabiliti de Constitutie
(a) Primul-Ministru
(b) Ministrii
b) Membrii stabiliti de Legea Organica (Legea 90/2001)
(a) Ministrii delegati pe langa Primul-Ministru
(b) Ministrii de stat
(c) Vice-prim-ministru
Statutul Guvernului potrivit Constitutiei din 1991
Guvernul este unui din cei 2 sefi ai executivului nostru bicefal/dualist, un organ cu caracter colegial (pluripersonal), spre deosebire de celelalt
sef al executivului, Presedintele, care este un organ unipersonal.
Constitutia actual consacra un Guvern care respecta conceptia clasica a dreptului constitutional, potrivit careia Guvernul este Parlamentar
prin origine si Guvernamental prin functiune.
In exercitarea rolului sau (politic si adminstrativ), Guvernul intra in mai multe categorii de raporturi juridice cu celelalte autoritati din sfera
puterii executive:
1) Raportul de subordonare fata de Guvern a Ministerelor si a celorlalte organe centrale subordonate lui
2) Raportul de colaborare cu Presedintele si celelalte autoritati publice care nu se afla in subordinea
Guvernului sau al altei autoritati
3) Raporturile de tutela administrativa pe care Guvernul le exercita fata de organele administratiei publice
locale, care functioneaza in baza autonomiei locale, deconcentrarii serviciilor publice si descentralizarii.
Ele se exercita prin Prefect, care este reprezentantul in teritoriu al Guvernului, care are misiunea
sa vegheze la respectarea legii in activitatea autoritatilor autonome locale, ceea ce ii ofera dreptul sa
atace in contenciosul administrativ actele autoritatilor publice locale pe care le considera ilegale, ceea ce
atrage suspendarea de drept a actului atacat.
Guvernul dispune de o anumita putere normativa in baza delegarii legislative reglementata de art. 115 din Constitutie, raportat la art.108 din
Constitutie, care ii confera competenta (atributia) de a adopta ordonante de Guvern:
a) Simple
b) De urgenta
Potrivit art. 74 din Constitutie, Guvernul este unul din titularii dreptului de initiativa legislativa, alaturi de parlamentari si de initiativa
cetateneasca.
In baza art. 108 alin. (2) din Constitutie, Guvernul adopta hotarari prin care sunt puse in executare legile (si ordonantele de Guvern,
care au valoare de lege).
Din interpretarea prevederilor Constitutionale referitoare la Guvern, rezulta ca acesta reprezinta un organ central al administratiei publice, cu
competenta materiala generala si competenta teritoriala de nivel national, care, in baza programului sau de guvernare si in cooperare cu
organismele sociale interesate, actioneaza pentru realizarea politicii interne si externe a tarii si pentru exercitarea conducerii generale a
Administratiei Publice.
Investitura Guvernului
Din coroborarea art. 85 si 103 din Constitutie, rezulta ca procedura constitutionala de investire a Guvernului parcurge urmatoarele etape:
1. Desemnarea de catre Presedinte a candidatului la functia de prim-ministru
Reprezinta o operatiune constitutionala, care declanseaza procesul de investire a unui Guvern si care este
precedata de anumite consultari pe care Presedintele trebuie sa le realizeze fie cu partidul care are majoritatea
absoluta in Parlament, daca exista o asemenea majoritate, fie cu toate partidele reprezentative din Parlament, in caz
Cursuri Page 19
absoluta in Parlament, daca exista o asemenea majoritate, fie cu toate partidele reprezentative din Parlament, in caz
contrar.
De esenta regimului juridic al consultarii este faptul ca ea are caracter obligatoriu in sensul parcurgerii ei, fara a
avea obligativitatea opinia rezultatelor consultarii.
Rolul consultarii politice pe care o realizeaza Presedintele este acela de a desemna un candidat care, prin
sustinerea unei parti a Parlamentului, sa poata alcatui un program de guvernare si o echipa guvernamentala.
2. Alcatuirea programului de guvernare si a echipei guvernamentale intr-un termen de 10 zile de la desemnare
In doctrina s-a pus problema naturii juridice a termenului, in sensul ca acesta este pus la dispozitia candidatului
desemnat pentru a putea sa alcatuiasca atat echipa, cat si programul. In cazul in care nu se reuseste acest lucru,
Presedintele poate retrage propunerea formulata si desemna un nou candidat( termen de decadere).
Programul de guvernare se alcatuieste in baza programelor politice ale partidelor care urmeaza sa preia actul de
guvernare, iar echipa guvernamentala cuprinde candidati la functia de ministru, propusi de partidul/partidele care vor
alcatui urmatoarea alianta. Fiecare candidat este audiat in comisiile de specialitate, reunite ale celor 2 Camere si
primeste un aviz consultativ din partea acestora (obligatoriu doar sa fie cerut, nu si respectat).
3. Dezbaterea programului, a listei si acordarea votului de incredere
Atat programul, cat si lista se dezbat in sedinta camerelor reunite ale Parlamentului. Acordarea votului de
incredere se face de catre majoritatea absoluta, adica majoritatea deputatilor si senatorilor.
4. Numirea Guvernului
Se realizeaza de catre Presedinte, pe baza votului acordat de Parlament.
Presedintele va numi in functie acel Guvern caruia Parlamentul i-a dat votul de incredere, fara sa aiba
competenta sa intervina in sensul schimbarii echipei investita prin votul Parlamentului.
Intregul Guvern, in frunte cu primul-ministru, depun in fata Presedintelui juramantul de credinta, al carui
continut este prevazut de art. 82 din Constitutie, care este acelasi pe care Presedintele insusi il depune in fata
Parlamentului. Momentul depunerii juramantului semnifica inceputul mandatului pentru Guvern si pentru fiecare din
membrii sai.
Mandatul Guvernului dureaza astfel de la data depunerii juramantului pana la data validarii alegerilor
Parlamentare generale, potrivit art. 104 alin. (2) coroborat cu art. 110 alin. (1). Acesta reprezinta situatia tipica a
duratei mandatului, regula.
Exceptia este in cazul in care mandatul inceteaza inainte de data validarii alegerilor Parlamentare generale, in
una din urmatoarele situatii:
(a) Guvernul este demis ca urmare a adoptarii unei motiuni de cenzura in conditiile art. 113 sau
114 din Constitutie.
(b) Primul-ministru se afla intr-una din situatiile reglementate de art. 106 din Constitutie ca
modalitati de incetare a functiei de membru al Guvernului, cu exceptia revocarii. Textul
prevede:
1. Demisia
2. Pierderea drepturilor electorale
3. Interventia unei stari de incompatibilitate
4. Decesul
5. Alte cazuri prevazute de lege
Este mentionata in continutul acestuia si revocarea, care nu se aplica insa in cazul
primului-ministru, procedura fiind interzisa expres prin art. 107 alin. (2) din Constitutie.
(c) Primul-ministru se afla in imposibilitatea de a-si exercita mandatul mai mult de 45 de zile.
Astfel, pentru fiecare membru al Guvernului, Constitutia admite o durata de
maxim 45 de zile in interiorul caruia acesta (fiecare membru) se poate afla in
imposibilitatea de a-si exercita mandatul.
Depasirea acestei perioade atrage incetarea mandatului functiei de membru al
Guvernului, iar daca este vorba de primul-ministru, atrage si incetarea mandatului
Guvernului, dat fiind ca mandatul Guvernului este indisolubil legat de mandatul
primului-ministru.
Guvernul al carui mandat a incetat devine astfel Guvern demisionar si poate sa
indeplineasca numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice pana la
depunerea juramantului de catre noul Guvern.
Cursuri Page 20
Suspendarea mandatului sau functiei de membru al Guvernului este reglementata de art. 109 sub 2 forme:
(a) Suspendarea care poate fi dispusa de Presedintele Romaniei daca s-a cerut urmarirea penala impotriva unui
membru al Guvernului
(b) Suspendarea de drept care intervine in cazul trimiterii in judecata a unui membru al Guvernului
Statutul primului-ministru
Este reglementat de art. 107 din Constitutie dupa cum urmeaza:
(a) Primul-ministru conduce Guvernul, este seful acestuia
(b) Primul-ministru coordoneaza activitatea membrilor Guvernului, avand insa obligatia sa respecte atributiile specifice
care revin fiecarui membru in parte
(c) Primul-ministru prezinta Camerelor Parlamentului rapoarte si declaratii cu privire la poltiica Guvernului, care se
dezbat cu prioritate
(d) Poate sa ceara Presedintelui sa participe la unele din sedintele Guvernului atunci cand se dezbat probleme de
interes national potrivit art. 87 din Constitutie
(e) Propune Presedintelui potrivit art. 85 alin. (2) si (3) numirea sau revocarea din functie a unor membri ai Guvernului in
procedura de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului.
Remanierea guvernamentalareprezinta un atribut al Primului-Ministru si al Sefului de Stat atata vreme cat
prin intermediul ei nu este afectata structura sau compozitia politica a Guvernului. In situatia in care remanierea
guvernamentala are o asemenea consecinta,este necesara aprobarea Parlamentului.
(f) Contrasemneaza unele din decretele Presedintele in conditiile art. 100 din Constitutie
(g) Potrivit art. 108, primul-ministru semneaza Hotararile si Ordonantele de Guvern care, la randul lor, sunt
contrasemnate de ministrii care au sarcina sa le puna in executare
(h) Reprezinta Guvernul Romaniei in raporturile cu celelalte autoritati publice, precum si in plan international
(i) Este vice-presedintele CSAT-ului.
(j) Numeste si revoca din functie conducatorii organelor centrale de specialitate subordonate Guvernului, cu exceptia
celor care au calitatea de membru al Guvernului, pe care ii numeste Guvernul, secretarii de stat, personalul din
aparatul de lucru al Guvernului
Atributiile Guvernului
Guvernul are plenitudinea de competenta in ceea ce priveste atributiile puterii executive, astfel incat toate celelalte atributii care nu
sunt prevazute de Constitutie ca fiind exercitate de Presedinte, revin Guvernului.
De aceea, spre deosebire de Presedinte, pentru care Constitutia consacra un tablou al atributiilor acestuia, Constitutia Romaniei nu
realizeaza acest lucru in ce-l priveste pe Guvern, putand fi identificate din prevederile sale unele atributii, insa reglementarea acestora se
regaseste in legea organica la care trimite atat art. 73 alin. (3) lit. e), cat si alte texte constitutionale.
Este vorba de legea 90/2001, al carei obiect de reglementare il constituie atat organizarea si functionarea Guvernului, cat si a
Ministerelor.
Din interpretarea normelor constitutionale rezulta anumite atributii prevazute de acestea pentru Guvern si anume:
(a) Guvernul are initiativa legislativa - art. 74
(b) Guvernul negociaza tratate internationale - art. 91 alin. (1)
(c) Guvernul propune Presedintelui acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei in alte state,
precum si infiintarea/desfiintarea/schimbarea rangului misiunilor diplomatice - art. 91 alin. (2)
(d) Guvernul poate sesiza Curtea Constitutionala in cadrul controlului prealabil de constitutionalitate - art. 146 lit. a)
(e) Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in Municipiul Bucuresti - art. 123 alin. (1)
(f) Guvernul organizeaza alegeri pentru un nou presedinte in caz de vacanta a postului (functiei) in termen de 3 luni de
la data cand a intervenit vacanta postului - art. 97 alin. (2)
(g) Guvernul, ca si Ministerele, pot sa infiinteze autoritati centrale in subordinea lor cu avizul Curtii de Conturi si
recunoasterea acestei atributii prin Legea Organica nr. 90/2001
Cursuri Page 21
Curs 8
19 aprilie 2010
08:01
Functionarea Guvernului
Forma de lucru a Guvernului este sedinta, regasita la majoritatea organelor colegiale in cele 2 forme ale sale:
a) Sedinta ordinara
are o anumita periodicitate stabilita prin lege (sedinta saptamanala)
iar in cadrul altor organe colegiale (consilille locale - judetene) - lunar
b) Sedinta extraordinara
are loc atunci cand probleme urgente a caror solutionare impune sedinta guvernului determina intrunirea
acestuia in sedinta extraordinara
Sedintele sunt conduse de catre primul ministru, in calitatea acestuia de sef al Guvernului.
Atunci cand la sedinte participa in conditiile art. 87 din Constitutie si Presedintele Romaniei, acesta prezideaza sedintele de
Guvern.
Actele Guvernului
In conformitate cu art. 108 din Constitutie, Guvernul adoptahotarari si ordonante.
Hotararile Guvernului
Reprezinta formele juridice prin care Guvernul isi concretizeaza activitatea.
Dar, in afara acestor notalitati, ca in cazul oricarei alte autoritati publice, mai pot fi identificate si alte forme de concretizare a
activitatii Guvernului ca organ colegial, sef al puterii executive, si anume:
a) Acte cu caracter politic
b) Diferite fapte si operatiuni administrative
c) Acte juridice care se adopta de catre membrii Guvernului
primul ministru emite decizii
ministrii emit instructiuni
Hotararile de Guvern = actele prin intermediul carora acesta isi realizeaza competenta sa specifica de organ executiv, care consta in
organizarea executarii legilor (sa puna in executare legea) - art. 108 alin. (2) din Constitutie prevazand ca rolul hotararilor de Guvern consta
in organizarea executarii legilor.
Din punct de vedere al intinderii efectelorpe care le produc, hotararile de Guvern pot sa aiba:
a) caracter normativ, atunci cand efectele lor sunt general obligatorii si au opozabilitate erga omnes
b) Caracter individual - atunci cand produc efecte fata de un subiect determinat de drept (infiintarea unei persoane
juridice)
Hotararile sunt acte administrative, respectiv acte juridice care constau intr-o manifestare de vointa juridica expresa si unilaterala,
prin care se nasc/modifica/sting drepturi si obligatii intr-un regim de putere publica si sub controlul principal de legalitate al instantelor
judecatoresti.
In calitatea lor de acte administrative, hotararile de Guvern se supun controlului principal de legalitate,exercitat de instantele
judecatoresti de contencios administrativ, cu exceptia celor care, in baza art. 126 alin (6) sunt sustrase acestui control:
cele care privesc raporturile cu Parlamentul
cele de comandament cu caracter militar)
Precum si alte categorii de acte administrative exceptate, alte categorii de acte prevazute de legea organica 554/2004 a
contenciosului adminstrativ cu modificarile si completarile ulterioare, la care trimit art. 52 alin (2) din Constitutie, pentru a reglementa
atat conditiile, cat si limitele exercitarii dreptului persoanei vatamate de o autoritate publica.
Hotararile se publica in Monitorul Oficial, nerespectarea acestei proceduri atragand, ca si in cazul altor acte juridice,inexistenta
hotararii. Pentru hotarariel de Guvern Constitutia admite insa o exceptie, si anume hotararile cu caracter militar, care, din ratiuni care tin de
specificul domeniului militar, se comunica doar institutiilor interesate.
Hotararile se semneaza de premier(seful Guvernului) si se contrasemneaza de ministrii care au sarcina sa le puna in executare,
inclusiv atunci cand ele sunt adoptate in cadrul sedintelor, care au fost prezidate de Presedintele Romaniei.
Ordonantele de Guvern
Cursuri Page 22
Reprezinta rezultatul unei competente legislative delegateprin care, potrivit art. 108, 115, raportat la art. 108, sunt transferate unele
atributii normative dinspre Parlament, care reprezinta, potrivit art. 61 alin. (1) din Constitutia, unica autoritate legiuitoare a tarii, catre
Guvern, care reprezinta clasicul executiv.
Constitutia creeaza cadrul in care sa se exercite aceasta delegare legislativa, urmarind sa pastreze echilibrul intre statutul Parlamentul
de unica autoritate legiuitoare pe de o parte, si dreptul Guvernului de a adopta acte juridice cu forta legii in baza delegarii legislative, pe
de alta parte.
Interpretarea literala si logico-sistematica a textului "daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii
Parlamentului" determina concluzia ca regula o reprezinta faptul ca acest tip de ordonante nu se supune aprobarii
Parlamentului si numai prin exceptie, cand legea de abilitare prevede expres, se realizeaza acest lucru. In realitate, in practica,
aceste ordonante se supun intotdeauna aprobarii Parlamentului, legea de abilitare cuprinzand si prevederi in acest sens .
Pot fi adoptate numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate sa fie amanata, iar Guvernul are obligatiasa motiveze
urgenta in continutul ordonantei.
Constitutia nu defineste, pentru ca nu este rolul ei, notiunea de situatie extraordinara, semnificatia acesteia fiind descifrata atata de
doctrina, cat si de jurisprudenta Curtii Constitutionale, care a pronuntat unele decizii prin care a declarat neconstitutionale in integritate lor
unele ordonante de Guvern, tocmai pe considerentul ca nu este indeplinit imperativul unor situatii extraordinare pe care il impune
Constitutia.
Potrivit textului Constitutional, motivarea care reprezinta o operatiune administrativa concomitenta prin care se arata argumentele
de fapt si de drept care au determinat un organ sa adopte sau sa emita un act, dobandeste caracter de institutie de rang constitutional si
capata obligativitate pentru Guvern. De altfel, in dreptul comunitar (european) motivarea reprezinta o operatiune juridica obligatorie pentru
toate izvoarele de drept comunitar.
Se depune intotdeauna in mod obligatoriu spre aprobare la Parlament, acest lucru deosebind ordonantele de urgenta de cele
simple, care, se supun aprobarii Parlamentului doar daca legea de abilitare prevede expres acest lucru.
De momentul depunerii spre aprobare la Parlament este legata siproducerea de efecte juridice de catre ordonanta de urgenta.
Constitutia prevede astfel ca ea intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta
sa fie sesizata si, evident, dupa ce s-a publicat in Monitorul Oficial, deoarece nepublicarea atrage inexistenta ordonantei. In situatia in care
Camerele Parlamentului nu se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in termen de 5 zile de la data depunerii sau, dupa caz, a
trimiterii ordonantei. Acesta reprezinta un caz singular prin care Guvernul determina urmare a adoptarii unei ordonante de urgenta
intrunirea Parlamentului in sesiune extraordinara.
Ordonantele de urgenta pot reglementa si materii ale legilor organice,caz in care adoptarea lor se va face cu majoritatea prevazuta
de art. 76 alin. (1), adica majoritatea membrilor Camerei Parlamentului.
Prin Constitutie se impune o procedura de adoptare caracterizata prin celeritate (urgenta),Constitutia impunand 30 de zile de la
depunere ca termen pe care Camera care are in dezbatere ordonanta trebuie sa il respecte pentru aprobarea ei.
Prin Constitutie se prevad anumite restrictii si interdictii pentru ordonantele de urgenta si anume:
a) Nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale
b) Nu pot sa afecteze regimul institutiilor fundamentale ale statului
Cursuri Page 23
a)
b)
c)
d)
Intreaga administratie publica, in frunte cu Guvernul, este asezata sub un control parlamentar. Guvernul insusi este calificat ca un
organ al administratiei publice, fiind vorba despre un organ cu competenta materiala generala si competenta teritoriala nationala.
Formele de control parlamentar traditional exercitat asupra Guvernului in conformitate cuart. 111, 112 din Constitutie sunt:
1. Prezentarea de informatii si documente pe care cele 2 camere ale Parlamentului si comisiile parlamentare le solicita prin
intermediul presedintilor lor.
Acestea trebuie sa vizeze activitatea Parlamentului, iar, in anumite situatii, este obligatorie solicitarea lor, cum
ar fi in cazul initiativelor legislative care implica modificarea bugetului de stat sau a asigurarile sociale.
2. Prin intrebari si interpelari, care reprezinta procedura clasica de control de catre Parlament a Guvernului, fiind
programat un anumit timp pentru formularea acestora sau pentru primirea raspunsurilor.
Pot fi adresate Guvernului si fiecaruia din membrii sai, iar procedura de formulare si raspuns este
reglementata de regulamentul fiecarei Camere.
Intrebarea vizeaza un raspuns punctual cu privire la o anumita problema si poate fi formulata ca si,
raspunsurile, in mod scris sau oral.
Interpelarea are un caracter mai complex, poate imbraca doar forma scrisa si prin intermediul ei se urmareste
sa se afle pozitia Guvernului la o anumita problema din domeniul sau de activitate sau ce masuri intentioneaza
Guvernul sa intreprinda. De aceea si Constitutia prevede ca Parlamentul poate sa adopte o motiune simpla prin
intermediul careia sa-si exprime pozitia cu privirea la o problema de politica interna/externa, care a facut obiectul
unei interpelari.
3. Prin comisiile (simple sau de ancheta).
Acestea pot sa fie proprii fiecarei Camere, art. 64 prevazand in alin. (4) ca fiecare Camera isi constituie comisii
permanente si poate sa instituie comisii de ancheta sau alte comisii speciale, iar Camerele pot sa-si instituie si
comisii comune (permanente/ancheta).
Exemplu: Comisia de afaceri europene; comisia privind statulul parlamentarilor
Activitatea comisiilor de ancheta se finalizeaza printr-un raport care se da publicitatii si care cuprinde masuri
pe care Guvernule este obligat sa le transpuna in practica.
Raspunderea Guvernului
Din art. 109 din Constitutie se consacraraspunderea politica a Guvernului care se exercita exclusiv in fata Parlamentului.
Aceasta vizeaza intreaga activitate a Guvernuluisi este caracterizata prin principiul solidaritatii, fiecare membru al Guvernului
raspunzand politic, solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si actele acestuia.
Pe langa raspunderea politica, Guvernul si membrii acestuia sunt supusi si altor forme de raspundere, si anume:
1. Raspundere patrimoniala care intervine in conditiile art. 52, 126 alin. (6) si Legii 554/2004 a contenciosului administrativ
2. Raspundere administrativ-disciplinara care poate imbraca forma suspendarii din functie, a destituirii etc
3. Raspundere penala care priveste faptele membrilor Guvernului savarsite in exercitiul functiei lor.
Dreptul de a cere urmarirea penalaa membrilor Guvernului apartine fiecarei Camere a Parlamentului si
Presedintelui Romaniei.
4. Raspunderea disciplinara sub forma suspendarii din functie, care poate imbraca 2 modalitati:
One. Suspendarea lasata la indemana Presedintelui, la dispozitia sa, daca s-a cerut urmarirea penala a unui
membru al Guvernului
Two. Suspendarea de drept care intervine in cazul in care a fost trimis in judecata un membru al Guvernului
Forma extrema a raspunderii politice este incetarea mandatului Guvernului, urmare a unei motiuni de cenzura
adoptata in conditiile art. 113 si 114 din Constiutie.
Cursuri Page 24
Dreptul a initia motiunea apartine unui numar de 1/4 din numarul parlamentarilor
Obligatia comunicarii catre Guvern la data depunerii acesteia pentru ca acesta sa-si pregateasca pozitia
Dezbaterea in 3 zile de la data prezentarii in sedinta comuna a Camerelor
Votarea motiunii si aprobarea ei de catre majoritatea parlamentarilor in sedinta comuna.
Daca motiunea nu a fost votata, cei care au semnat-o nu mai pot semna in aceeasi sesiune o noua motiune, cu
exceptia cand Guvernul isi angajeaza raspunderea.
In concluzie, motiunea este actul simetric acordarii votului de incredere prin care Parlamentul retrage Guvernului
increderea acordata la momentul investirii.
Institutia se regaseste si in alte Constitutii si intervine in acele momente cand Guvernul risca, nemaibucurandu-se de
sustinerea Parlamentului, dar poate sa si castige si ceea ce printr-o procedura parlamentara obisnuita va obtine foarte greu.
Ea reprezinta astfel o procedura atipica, de exceptie, in activitatea Guvernului si in materia legiferarii, care nu poate fi
transformata intr-o regula.
Cursuri Page 25
Curs 9
26 aprilie 2010
08:10
Cursuri Page 26
Constitutia asaza la baza organizarii si functionarii administratiei publice din unitatile administrativ teritoriale principiile
descentralizarii autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice. Prin legea de revizuire acest articol (fost art. 119 inainte de
reglementare si actualul art. 120) a fost completat cu un nou alineat care consacra pentru cetatenii din unitatile adminstrativ-teritoriale
unde minoritatile nationale au o pondere semnificativa, dreptul de a-si folosi limba natala in scris si oral, in relatiile cu autoritatile
administratiei publice locale, precum si cu serviciile publice deconcentrate in conditiile prevazute de legea organica, adica de legea
215/2001 republicata in 2006.
Sintagma "pondere semnificativa" in acceptiunea legiuitorului organic semnifica peste 20% din totalul populatiei. Textul trebuie
coroborat pe o parte cu art. 13 din Constitutie, care proclama in Romania limba romana ca fiind limba oficiala, iar pe de alta parte cu art.
152 care reglementeaza limitele revizuirii. Intre dispozitiile constitutionale care sunt exceptate, sustrase de la posibilitatea de a fi revizuite,
se regaseste si cea privind limba oficiala, alaturi de cele care privesc caracterul national, independent, unitar si indivizi bil al statului roman,
forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei si pluralismul politic.
Celor 4 principii constitutionale prevazute de art.120 din Constitutie, legea organica le adauga principiiile eligibilitatii autoritatilor
administratiei publice locale, legalitatii si consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.
Autonomia locala
Este denumita de legea organica intr-un mod care valorifica elementele de continut ale acestui principiu, regasite la nivel
european, inclusiv in charta europeana privind exercitiul autonomiei locale.
Ea reprezinta astfel dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in
numele si interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, drepturile publice in conditiile legii.
Notiunea de colectivitate localautilizata frecvent in limbajul juridic si public contemporan, evoca totalitatea locuitorilor dintr-o
unitate administrativ-teritoriala determinata.
Din punct de vedere al organizarii administrativ-teritoriale, Romania este formata din:
comune si orase ca unitati administrative de baza
judetele ca unitati administrative de nivel intermediar.
In conditiile legii, este posibila declararea unor orase ca municipii, insa municipiile nu sunt unitati administrative distincte de
orase, ci sunt orase care indeplinesc anumite conditii din punct de vedere al numarului de locuitori, al dotarilor edilitar-gospodaresti care
permit declararea lor ca municipii. Unele dintre acestea au statul de municipiii - resedinta de judet, in cadrul lor regasindu-se 2
viceprimari fata de celelalte localitati unde se regasesc un primar si un viceprimar sau un singur viceprimar.
Pentru a clarifica regimul autonomiei locale, legea organica ii determina urmatoarele elemente:
1) Caracterul administrativ - ea priveste organizarea si functionarea, competenta si atributiile autoritatilor administrative
din colectivitatile teritoriale.
2) Caracterul financiar - priveste gestionarea resurselor locale; potrivit legii apartin orasului, comunei sau judetului.
Textul trebuie coroborat si cu art. 139 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia impozitele si taxele locale se
stabilesc de consiliile locale si judetene in limitele si conditiile prevazute de lege.
3) Autonomia locala ingaduie posibilitatea de a se recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alta
forma de participare directa a cetatenilor la treburile publice.
De altfel, principiul consultarii este prevazut de legea organica printre principiile asezate la baza activitatii
administratiei publice locale.
4) Autonomia locala determina competenta materiala generala a autoritatilor administrative de la nivelul colectivitatilor
locale in a rezolva treburile publice ale acestor colectivitati.
In spiritul normei constitutionale, legea recunoaste autoritatilor locale autonome dreptul ca, in limitele
legii, sa aiba initiative in toate domeniile cu exceptia celor care sunt date in competenta altor autoritati publice.
Conferirea de atributii catre alte autoritati publice in spiritul acestui principiu si al celui al subsidiaritatii, care
este specific dreptului comunitar, trebuie sa se faca numai in masura in care nevoile cetatenilor sunt mai bine
realizate in acest mod decat daca ar ramane in competenta autoritatilor autonome.
5) Autonomia exclude subordonarea, prevedere consacrata expres in art. 123 alin. (4) din Constitutie, potrivit caruia:
intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primar pe de alta parte
precum si consiliile judetene si presedintii acestora, nu exista raporturi de subordonare.
Inexistenta unor asemenea raporturi este confirmata si de legea administratiei publice locale potrivit
careia, in relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean pe de o parte, precum si
intre consiliul local si primar pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.
Faptul ca rolul consiliul local este acela de a hotari, de a delibera, iar al primarului de a executa, inclusiv
hotararile consiliului local, nu il aseaza pe primar intr-un raport de subordonare fata de consiliul local. Ambele
sunt autoritati autonome care au ca misiune comuna sa contribuie unul ca organ deliberativ si altul ca organ
executiv, la rezolvarea treburilor publice din comune si orase, asa cum prevede art. 121 alin. (1) din Constitutie.
Raporturile dintre autoritatile administratiei publice constituite la nivelul de baza (comuna si oras) si nivelul
intermediar se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii in
rezolvarea problemelor de interes ale intregului judet.
6) Autonomia locala, la fel ca si celelalte principii aplicabile administratiei publice locale, trebuie astfel aplicate, incat sa nu
aduca atingere caracterului de stat national, unitar si indivizibil al Romaniei.
Cursuri Page 27
Deconcentrare
In cazul deconcentrarii serviciilor publice, transferul de atributii se realizeaza catre autoritati de natura statala plasate in
teritoriu, care se afla in raporturi de subordonare ierarhica fata de autoritatile centrale.
De aceea, descentralizarea serviciilor publice este legata de autonomie, fiind un corolar al acesteia, pe cand deconcentrarea este
legata de centralism.
In varianta initiala a Constitutiei, art. 122 care reglementa prefectul (in prezent art. 123) prevedea ca acesta este sef al serviciilor
publice descentralizate din unitatile administrativ teritoriale. Formularea era incorecta deoarece serviciile publice ale Ministerelor si ale
celorlalte organe statale de specialitate erau servicii deconcentrate. Desi legiuitorul constituant avusese in vedere semnificatia ambelor
principii, pentru a se evita orice confuzie, prin legea de revizuire a Constitutiei s -au modificat textul, in sensul ca acesta (prefectul)
conduce serviciile publice deconcentrate. De asemenea, s-a introdus in art. 120 privind principiile de baza, principiul deconcentrarii
serviciilor publice, care anterior lipsea, fiind prevazute in forma initiala doar autonomia si descentralizarea.
Principiul legalitatii, consacrat de legea organica printre principiile aplicabile administratiei publice locale, reprezinta un principiu
de baza pentru intreaga administratie, a carei misiune este aceea de a pune in executare legea si de a presta servicii publice in limitele
legii. Constitutia, in art. 1 alin. (5) proclama obligativitatea respectarii in Romania a Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor. Iar prin art.
16 se prevede obligativitatea tuturor in fata legii si a autoritatilor publice fara privilegii si discriminari, coroborat cu regula ca "nim eni nu
este mai presus de lege".
Principiul eligibilitatii semnifica faptul ca autoritatile autonome locale sunt alese de colectivitatile locale prin vot direct, legea
administratiei locale prevazand in mod expres ca autonomia locala se exercita de:
consiliile locale si de primar
autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal,
egal, direct, secret si liber exprimat
de consiliile judetene si presedintii acestora
Initial, presedintele de consiliu judetean era ales prin vot indirect din randul consilierilor judeteni. In varianta initiala a
Constitutiei, el nici nu era mentionat de aceasta, insa prin revizuirea Constitutiei si completarea articolului privind prefectul cu un
text care interzice raporturile de subordonare dintre acesta si autoritatile administratiei publice locale si judetene, a fost mentionat
in mod expres alaturi de consiliul judetean. Modalitatea de alegere a lui, prin vot direct a fost consacrata prin Legea nr. 35/2008
privind alegerea Camerei Deputatilor si Senatului, care a introdus sistemul de scrutin majoritar in uninominal.
Principiul consultarii este reglementat de legea administratiei publice locale in primul rand prin procedura referendumului, dar si
a altor forme de consultare a cetatenilor privind solutionarea problemelor locale de interes deosebit. Prin modificarile aduse legii
administratiei publice locale in 2006, s-a consacrat si posibilitatea dizolvarii Consiliului Local si a celui Judetean prin referendum.
O a 2a modalitate de consultare este reglementata de Legea Administratiei Locale care consacra o obligatie a autoritatilor
administratiei publice centrale de a consulta, inainte de adoptarea oricarei decizii, structurile asociative ale autoritatilor
administratiei publice locale in toate probleme care le privesc in mod direct potrivit legii.
Legea determina si care sunt acele structuri asociative, respectiv:
Asociatia Comunelor, a Oraselor, a Municipiilor
Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania
Lasand posibilitatea constituirii si de alte forme asociative in conditiile legii care priveste exercitarea dreptului de
asociere, respectiv Ordonanta 26/2000 privind asociatiile si fundatiile. Prin aceasta reglementare, legea administratiei
publice locale urmareste realizarea unui echilibru intre conducerea prin organe reprezentative si participarea poporului
in mod direct la conducerea treburilor publice.
Legea este in concordanta si cu art. 2 din Constitutie potrivit caruia "suveranitatea nationala apartine poporului
roman, care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum". In ceea ce priveste dreptul minoritatilor
nationale de a-si folosi limba materna in relatiile cu autoritatile administratiei publice locale si cu serviciile publice
deconcentrate, regimul acestui principiu este dezvoltat de legea romana in concordanta cu reglementarea europeana
(charta) privind folosirea limbii minoritatilor si in sensul ca priveste atat activitatea (relatiile) dintre cetatenii
minoritatilor si organele administratiei publice, cat si modul de functionare a organelor administratiei publice locale.
In ceea ce priveste primul aspect, adica relatii cetatean-administratie, legea prevede:
(a) Posibilitateaacestor cetateni de a se adresa in limba natala si de a primi raspunsuri de la administratie in acelasi mod
(b) Obligativitateapublicarii actelor administratiei locale cu caracter normativ si a ordinii de zi, a sedintelor organelor
deliberative si in limba minoritatii respective
(c) Obligatia consacrata si de Legea privind Statutul Functionarilor Publici nr. 188/1999 republicata, ca functionarii din
structurile care au legatura directa cu cetatenii sa vorbeasca si limba minoritatiicare are o pondere semnificativa.
Sub al doilea aspect, legea permite ca in consiliile locale sau judetene in care consilierii care apartin unei minoritati au peste
Cursuri Page 28
Sub al doilea aspect, legea permite ca in consiliile locale sau judetene in care consilierii care apartin unei minoritati au peste
1/5 din numarul total, sa se poata utiliza la sedintele de consiliu local si limba minoritatii respective nationale cu obligatia, care
trebuie realizata de primar sau de consiliul judetean, asigurarii traducerii in limba oficiala a statului, iar actele se incheie
intotdeauna in limba romana.
Pentru principiul descentralizarii, legea administratiei publice locale prevede ca la transpunerea in practica a elementelor care
decurg din acest principiu se realizeaza in conditiile unei legi organice, unei legi-cadru privind descentralizarea , in prezent Legea nr.
195/2006.
Cursuri Page 29
Curs 10
3 mai 2010
17:10
Cursuri Page 30
Asocierea cu persoane fizice sau juridice, in vederea realizarii in comun a unor proiecte de interes local
Infratirea cu alte localitati din strainatate
Cooperarea cu alte localitati din tara sau din strainatate
Mandatul Consiliului Local
Ca si la Consiliul Judetean: 4 ani, de la data constituirii -> data constituirii legale a noului Consiliu Local
Ca si mandatul altor autoritati publice, mandatul poate fi prelungit numai prin lege organica si numai in situatii
exceptionale (razboi, catastrofa).
Forma de lucru
Ca la orice organ colegial -> sedinta.
Ordinara - lunar, la convocarea primarului
Extraordinara - de cate ori este nevoie, la cererea primarului sau 1/3 din consilieri
Procedura de initiere a sedintei
Invitatia la sedinta
Stabilirea ordinii de zi
In limba romana (limba oficiala) +/ Limba minoritatii reprezentate
Se desfasoara in limba romana = limba oficiala
Se desfasoara cu majoritatea consilierilor
Se poate desfasura si in limba materna a minoritatilor, cu obligatia de a traduce in limba romana lucrarile, iar
actele de sedinta se incheie intotdeauna in limba romana
Actele Consiliului Local
In exercitarea atributiilor sale, Consiliul Local adopta hotarari, in prezenta majoritatii consilierilor in functie prezenti, cu
exceptia situatiilor in care legea sau regulamentul prevad o alta majoritate. Ca regula aceste acte se adopta cu votul
majoritatii celor prezenti. Pe cale de exceptie legea prevede majoritatea absoluta, atunci cand se adopta hotarari in
urmatoarele domenii:
- bugetul local;
- contractarea de imprumuturi;
- stabilirea de impozite si taxe;
- participarea la programe de dezvoltare;
- organizarea si dezvoltarea urbanistica;
- asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice sau cu diverse persoane juridice.
Tot ca o exceptie, legea impune si o majoritate calificata pentru actele adoptate de consiliu in privinta patrimoniului.
Dupa cum decide consiliul, anumite hotarari pot fi adoptate prin vot secret. De asemenea ca regula actele care privesc
persoane sunt luate intotdeauna prin vot secret.
Semnarea hotararilor: de catre Presedintele de sedinta, iar in lipsa acestuia de 3-5 consilieri si se contrasemneaza de
Secretarul de unitate-administrativ teritoriala, care poate sa refuze pe cele pe care le considera ilegale (trebuie sa-si
motiveze decizia).
Hotararile Consiliului Local
Caracter individual - produce efecte fata de un subiect determinat de drept (de la data comunicarii)
Caracter normativ - produce efecte general-obligatorii, efecte erga omnes (de la data publicarii)
Comunicarea si publicarea se realizeaza si in limba minoritatii reprezentative !!
In satele care nu sunt reprezentate de un consilier, se alege un delegat satesc, ce participa la lucrarile consiliului local.
Dizolvarea Consiliului Local
(1) De drept
Atunci cand Consiliul Local nu se intruneste timp de 2 luni consecutiv
Cand nu a adoptat, in 3 sedinte ordinare, nicio hotarare
Cand numarul consilierilor se reduce sub 1/2 + 1 si nu poate fi completat prin supleanti
(2) Prin referendum
Urmare a solicitarii a cel putin 25% din numarul locuitorilor cu drept de vot, de catre o comisie constituita prin
ordin al prefectului, formata prin reprezentanti ai prefectului, primarului, Consiliului Judetean si un judecator de
la Judecatoria competenta teritoriala.
Referendumul e validat - 1/2 + 1 dintre cetateni s-au prezentat si atrage retragerea mandatului, daca acestia au
votat in sensul dizolvarii
Suspendarea Consiliului, ca si in cazul celorlalte autoritati, precum Primarul, are loc doar pentru arestarea
preventiva (prefectul constata prin ordin interventia suspendarii). In cazul in care se constata nevinovatia ->
despagubiri.
Primarul si vice-primarul
Nu se gasesc un primar si un vice-primar, ci un primar si 2 vice-primari in municipiile-resedinta de judet.
In cazul scrutinului uninominal, vice-primarul este ales prin vot direct, pe baza de vot de lista - in calitate de consilier si prin
vot indirect - este ales ca vice-primar de catre majoritatea consilierilor (aceeasi majoritate il poate schimba din functie, la
propunerea primarului sau 1/3 din consilierii localitatii in functie).
Tema:
Anterior modificarii Legii 215/2001 ( -> 2006), schimbarea din functie a vice-primarului se realiza de 2/3 din numarul
consilierilor si numai in cazul in care vice-primarul savarsea fapte ca erau incompatibile.
Prin legea 286/2006, s-a schimbat procedura de revocare, aceasta facandu-se de majoritatea absoluta si fara sa se mai
impuna conditia unor fapte care sa justifice aceasta masura.
Care din cele 2 solutii e corecta si de ce?
Vice-primarul a devenit subordonat primarului, calitate inexistenta in reglementarea actuala. Argumentati
legitimitatea solutiei --> Numirea ambilor se face de catre Consiliul Local !!
Vice-primarul este in prezent subordonat primarului si inlocuitorul de drept al acestuia.
Pe durata exercitarii functiei, ambii primesc o indemnizatie (unica forma de salarizare), neputand fi adaugate alte
Cursuri Page 31
Institutia Primariei
NU are personalitate juridica
Formata din:
Primar
Vice-primar
Aparatul de specialitate
Cursuri Page 32
Aparatul de specialitate
Numit de primar
Se bucura de stabilitate in functie
Are misiunea de a duce la indeplinire hotararile Consiliului Local si dispozitiile primarului, contribuind la solutionarea nevoilor
colectivitatii locale
Administratia Publica de la nivelul Municipiului Bucuresti
Particularitati determinate de faptul ca este unitate administrativ-teritoriala organizata in 6 subdiviziuni, Constitutia si Legea
prevazand posibilitatea constituirii de autoritati autonome, atat la nivelul municipiului, cat si la nivelul fiecarui sector.
Municipiu
Organ deliberativ: Consiliul General al Capitalei
Organ executiv: Primarul General
Sector
Organ deliberativ: Consiliul de Sector
Organ executiv: Primarul de Sector
Consiliile judetene
Art. 122 din Constitutie
Actele = hotarari
Semnate de presedintele judetului
Contrasemnate de secretarul judetului
Definitie
Autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea
realizarii serviciilor publice de interes judetean
Membrii
Numarul de consilieri se stabileste in functie de numarul locuitorilor ( 30-36 de membri)
Guvernul organizeaza alegerile Consiliului Judetean !!
Constituirea
Etapa 1: validarea alegerii presedintelui de Consiliu Judetean, dat fiind faptul ca dupa 2008 s-a modificat modul de
alegere al presedintelui de Consiliul Judetean: in prezent prin vot direct.
De aceea, mai intai este validata alegerea presedintelui Consiliului Judetean, in termen de 20 de zile de la data
desfasurarii alegerilor, de catre un reprezentant, desemnat de catre presedintele Tribunalului Judetean.
Etapa 2: juramantul
Etapa 3: constituirea Consiliului Judetean (in 3 zile de la data depunerii juramantului de catre presedinte Consiliului
Judetean)
Legea impune majoritatea calificata in sedinta de constituire. Daca la 3 sedinte de constituire, nu se indeplineste
majoritatea, se completeaza cu supleanti etc.
Lucrarile sedintelor de constituire sunt conduse de presedintele Consiliului Judetean si se deruleaza o procedura
similara Consiliului Local: se constituie comisii de validare, validarea mandatului, depunerea juramantului).
Mandatul Consiliului Judetean: 4 ani
Forma de lucru
Sedinta
Condusa de presedinteSAU de 1 vice-presedinte SAU de catre consilierul judetean ales de ceilalti consilieri
Atributiile Consiliului Judetean
(1) Atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al consiliului judetean, ale institutiilor si
serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean
Numirea personalului
Alcatuirea regulamentelor
Sanctionarea, suspendarea, modificarea raporturilor de serviciu
(2) Atributii privind dezvoltarea economico-sociala a judetului
Aprobarea bugetului judetului
Contractarea imprumuturilor
Taxe + impozite
Strategii
(3) Atributii privind gestionarea patrimoniului judetului
Stabilirea modalitatii de valorificare a bunurilor judetene
(4) Atributii privind gestionarea serviciilor publice din subordine
Masurile necesare pentru crearea cadrului necesar pentru buna functionare a tuturor categoriilor de servicii de
la nivelul judetului
(5) Atributii privind cooperarea interinstitutionala
Formele de asociere cu alte persoane fizice sau juridice
Infratirea cu unitati administrativ-teritoriale (departamente in Franta)
Cursuri Page 33
Curs 11
15 mai 2010
20:49
ADMINISTRATORUL PUBLIC
Reprezinta o institutie introdusa in sistemul romanesc prin legea nr. 286/2006, dupa modelul city manager care exista in
sistemul anglo-saxon.
Legea prevede posibilitatea infiintarii acestei functii la propunerea primarului, sau dupa caz, a presedintelui de Consiliu
judetean, la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale
Posibilitatea este recunoscuta si pentru asociatiile de dezvoltare intercomunitara
Numirea si eliberarea din functie a administratorului public se face de catre primar sau dupa caz, presedintele Consiliului
judetean, in baza unor criterii si proceduri aprobate de Consiliul local sau, dupa caz, cel judetean
Atat primarul, cat si presedintele de Consiliul judetean, pot delega administratorului public coordonarea aparatului de
specialitate, precum si functia de coordonator principal de credite
Fiecare unitate administrativ-teritoriala detine in proprietate bunuri, dintre care unele apartin proprietatii publice (bunuri
publice) si constituie domeniul public al acestora, iar altele proprietatii private si formeaza domeniul privat al unitatiilor
administrativ-teritoriale
Regula in sistemul constitutional actual o reprezinta proprietatea privata, care poate fi detinuta de orice persoana fizica sau
juridica, inclusiv de unitatiile administrativ-teritoriale, iar exceptia o reprezinta proprietatea publica.
Totalitatea bunurilor mobile si imobile si ale obligatiilor si drepturilor cu caracter patrimonial constituie patrimoniul unitatii
administrativ-teritoriale
Bunurile din domeniul public al acestora se supun regimului de putere publica, dominat de regula inalienabilitatii, iar cele
din domeniul privat al lor, se supun regulilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel
Modalitatiile de punere in valoarea a bunurilor din domeniul public sunt prevazute de Constitutie si de lege, respectiv darea
in administrare catre o regie autonoma sau o institutie publica , concesionarea, inchirierea si darea in folosinta gratuita pe o
perioada determinata institutiilor de utilitate publica
Bunurile din domeniul privat pot fi inclusiv vandute, legea administratiei publice locale prevazand norma de principiu,
potrivit careia, vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor din domeniul public sau privat al unitatiilor administrati v
teritoriale se face numai prin licitatie publica
Licitatia este prevazuta si ca procedura necesara pentru contractarea unor lucrari publice de interes local sau judetean, in
limita sumelor aprobate prin bugetele locale sau judetene
INSTITUTIA PREFECTULUI
In majoritatea statelor U.E. regasim un reprezentant al Guvernului in plan local, care poarta denumirea de prefect sau alte
denumiri
Rolul lui este, pe de-o parte de a veghea la desfasurarea in conditiile legii a activitatii autoritatiilor administratiei publice
deliberative si executive, dar si de a asigura transpunerea in practica, la nivelul unitatilor administrativ -terioriale a programelor
si strategiilor guvernamentale
Exista 2 solutii din punct de vedere al statutului al acestui reprezentant:
(1) Demnitar politic, persoana numita de guvern.
(2) Functionar public, din clasa cea mai importanta, respectiv a inaltilor functionari publici
Pana in 2003, cand s-a modificat legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, prin legea nr. 161/2003, prefectul
in Romania a fost demnitar politic
In 2003 prefectul este, ca si subprefectul, trecut in categoria inaltilor functionari publici, prevazandu-se ca dobandirea
efectiva a statutului de inalt functionar public prin parcurgerea formelor prevazute de lege, urma sa se faca in mod esalonat
incepand cu 1 ianuarie 2006
Acest lucru a impus modificarea legii prefectului nr. 340/2004, printr-o O.U.G. 179/2005, prin care prefectii care ocupau
functia respectiva au fost atestati pe post si transformati in inalti functionari publici, ca si subprefectii, la acea data, cate unul in
fiecare judet
A fost desfiintata functia de secretar general de prefectura si s-a infiintat o noua functie de subprefect, in care au fost
numiti cei care exercitau functia de secretar general pana la data modifcarii legislativ, in baza unui concurs organizat potr ivit legii
In prezent, functia de prefect si subprefect face parte din categoria inaltilor functionari publici, statutul lor juridic fiind
reglementat pentru cele 2 functii, atat de legea organica nr. 340/2004, privind prefectul si institutia prefectul, cat si de legea
188/1999 privind statutul functionarilor publici si legislatia subsecventa adoptata in baza acesteia
Legea interzice prefectilor si subprefectilor sa faca parte dintr-un partid politic, sub sanctiunea destituirii din functie
Legea garanteaza atat stabilitatea in functie, cat si mobilitatea, principiul recunoscut in legislatia europeana, potrivit caruia
pot interveni anumite modificari in raportul de serviciu al functionarului public atunci cand acestea sunt impuse de nevoia d e
eficientizare a activitatii administrative sau de interese personale legitime ale functionarului public
Cursuri Page 36
Aceste 2 ratiuni sunt singurele care consideram ca ar trebui sa legitimeze modificarile intervenite in statutul prefectului s i
subprefectului si nu ratiuni care tin de modificarile intervenite in structura guvernului sau a fortelor politice care sustin guvernul
Statutul juridic
Prin art. 123 Constiutie., astfel cum a fost el modificat prin legea de revizuire si dezvoltat prin legea organica a prefectului
(340), se consacra urmatorul statut juridic al prefectului:
(1) Reprezentantul guvernului in fiecare judet si in municipiul Bucuresti
In aceasta calitate, el are responsabilitatea de a transmite si de a asigura realizarea in teritoriu a
obiectivelorcare rezulta din programul de guvernare si din strategiile guvernamentale
(2) Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlaltor organe centrale de specialitate
Initial, Constitutia facea referire la servicii publice descentralizate, notiune care continea o utilizare
incorecta a principiului descentralizarii si implicit a denumirii a acestor servicii, care, in calitatea lor, de
dezmembraminte ale administratiei centrale de specialitate sunt autoritati deconcentrate si nu
descentralizate, acest lucru determinand si modificarea denumirii lor prin legea de revizuire
(3) Prefectul este cel care supravegheaza respectarea legii in unitatile administraiv-teritoriale, indeplinind un rol pe care
doctrina il numeste traditional " tutela administrativa", denumire consacrata in prezent si de legea nr. 554/2004 a
contenciosului administrativ atunci cand reglementeaza actiunile formulate in fata instantei de catre prefect sau
presedintele agentiei nationale a functionarilor publici.
In virtutea acestui rol, prefectului ii sunt comunicate prin grija secretarului de unitate administrativteritoriala actele emise sau adoptate de catre Consiliul local sau judetean sau de catre primar sau
presedintelui Consiliului judetean.
Prefectul prin aparatul de specialitate verifica legalitatea acestor acte, propune revizuirea lor cand este
necesara pentru a le pune in acord cu legea, iar daca nu se reuseste acest lucru, prefectul poate ataca in fata
instantei judecatoresti de contencios administrativ actele acestor autoritati publice , ceea ce atrage suspendarea
de drept a acestor acte.
Un asemenea rol nu il plaseaza pe prefect ca organ supraordonat autoritatilor autonome locale, lucru
prevazut expres de art. 123 alin. (4) Constitutie.
Actele prefectului
In exercitarea atributiilor sale, prefectul emite ordine, care pot avea caracter normativ sau individual si care sunt
obligatorii in judetul in care acesta isi desfasoara activitatea.
Faptul ca prefectul, desi este reprezentant al puterii centrale, este reglementat in Constitutie in sectiunea privind
administratia publica locala, trebuie explicat rolul pe care acesta il exercita si prin competenta sa memoriala care este cir cumscrisa
la nivelul unui judet sau municipiului Bucuresti.
In unitatile administrativ-teritoriale mai intinse ca suprafata, legea prevede posibilitatea infiintarii de oficii prefecturale, cu
scopul de a se aduce mai aproape aceasta instiutie de cetatenii judetului.
Cursuri Page 37
Curs 12
17 mai 2010
18:38
Functia publica
Pe langa art. 73 alin. (3) lit. j Constitutia contine si alte prevederi referitoare la functionarul public, categorii de
functionari publici, principii, drepturi si obligatii specifice -> veritabile fundamente sau baze constitutionale ale functionarului
public in Romania, cum ar fi:
Art. 16 alin. (3)
Functiile si demnitatile publice civile sau militare pot fi ocupate in conditiile legii de persoane cu cetatenie romana
si domiciliul in Romania, iar statul garanteaza egalitate de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii.
Pana la revizuirea Constitutiei se impunea conditia cetateniei romane in mod exclusiv, insa textul a fost modificat
din perspectiva integrarii in UE, care, conferind calitatea de cetatean european tuturor cetatenilor statelor membre,
recunoaste si posibilitatea ocuparii functiilor.
Art. 54 alin. (2)
Cetatenii carora le sunt incredintate functii publice si militare, raspunde de indeplinirea cu credinta a
atributiilor ce le revin si in acest scop vor depune juramantul cerut de lege.
Dispozitiile ce stabilesc incompatibilitati pentru categoriile de personal sau demnitar: art. 58 alin. (2)
Avocatul Poporului si adjunctii sai nu pot indeplini alte functii publice si private, cu exceptia celor didactice din
invatamantul superior.
Cursuri Page 38
invatamantul superior.
Aceste prevederi se adauga si privind magistratii, membrii Guvernului.
Functia si functionarul public sunt de rang constitutional -> constitutionalitatea si legalitatea functionarului public
recunoscuta in majoritatea statelor membre ale UE.
Tema: Identificati in constitutie prevederile care reprezinta izvoare exprese sau implicite pentru functia publica si
functionarul public.
In cadrul autoritatilor si institutiilor publice isi desfasoara activitatea mai multe categorii de personal:
1. Persoane alese sau numite in demnitati publice
Parlamentari, ministri, secretari de stat, primari, consilieri - statutul juridic e reglementat prin diferite legi organice
+ Constitutie
2. Functionarii publici
Persoane numite intr-o functie publica in cadrul unei autoritati publice al caror statut juridic este reglementat de
Legea 188/1999, republicata.
Statutul General de Exercitare a unei functii publice in Romania sau de diferite statute publice speciale,
adoptate prin legi speciale de catre personalul lui din cadrul unor autoritati publice.
Statute speciale - functionarii care isi desfasoara activitatea in cadrul administratiei prezidentiale,
corpului legislativ, MAI, serviciile diplomatice si consulare, institutiile de pe langa Parlament, precum si alte
institutii prevazute de lege.
Desigur, exista anumite limite:
Regula: prin statute speciale - drepturi si obligatii, incompatibilitati specifice, altele decat cele
prevazute de statutul functionarului public, precum si functii publice specifice
Exceptia: vizeaza pe functionarii publici din serviciile diplomatice consulare, precum si politistii si alte
structuri din MAI, in cazul carora prin statute speciale pot fi reglementate si aspecte privind cariera.
3. Salariatii
Persoane incadrate in anumite posturi dintr-o autoritate sau institutie publica.
Legea 188/1999 prevede ca dispozitiile sale nu se aplica salariatilor din aparatul propriu, al autoritatilor si
institutiilor publice, care desfasoara activitati de secretariat, de protocol, paza, intretinere, gospodarie, precum si alte
categorii de persoane care nu exercita prerogative de putere publice.
Li se aplica legislatia muncii.
4. Diferite categorii cu statul special
Nici functionarii publici in sensul Legii 188/1999, nici salariat-personal contractual.
I. Personalul didactic
II. Magistratii
De esenta unei functii publice: faptul ca titularul este investit cu exercitarea unor prerogative de putere publica.
Legea precizeaza de o maniera limitativa care sunt activitatile exercitate de functionari publici, de unde reies
prerogativele de putere publica, urmarindu-se astfel sa se elimine integrarea fortata in corpul functionarilor publici a
unor categorii de persoane care, prin activitatea desfasurata, nu justifica o asemenea apartenenta, practica existenta
anterior si prin care se supradimensiona si se denatura implicit identitatea acestui corp.
Spre deosebire de personalul contractual, care este incadrat in munca pe baza contractului individual de munca aici regasim un contract bilateral negociat intre angajat si angajator.
Nasterea functieise face pe baza unui act de numire (act administrativ incheiat in forma scrisa) care cuprinde
elemente esentiale pentru functie:
Temeiul legal
Denumirea functiei
Data exercitarii drepturilor salariale
Locul de desfasurare a activitatii
Atasat fiecarui act administrativ este fisa postului, in care sunt precizate atributiile specifice fiecarei functii si locul
functionarului in cadrul ierarhiei administrative dintr-o institutie publica.
Legea denumeste actul de numire ca fiind un act administrativ, care reprezinta o manifestare unilaterala de
vointa juridica,insa in jurisprudenta ICCJ, printr-o decizie adoptata in recursul in interesul legii, prin aceasta instanta,
urmareste sa justifice jurisprudenta, unitara a institutiei judiciare, in doctrina s-a formulat teza: si in cazul functionarului
public avem de-a face cu o situatie contractuala -> nu este vorba de un contract de munca, ci despre un contract
administrativ, guvernat de norme de putere publica, din care deriva drepturi si obligatii corelative pentru functionarii
publici.
Recrutarea intr-o functie publica se face in formele prevazute de lege, insa dreptul comun de ocupare unei functii
publice in Romania il reprezinta concursul, regasit inclusiv la nivelul functionarilor publici din cadrul institutiilor
europene.
Pentru toti functionarii publici, ca si pentru demnitari de altfel, in momentul intrarii in corpul functionarilor publici,
se depunde juramantul, continut prevazut de lege, refuzul depunerii juramantului atragand sanctiunea incetarii
Cursuri Page 39
raportului de serviciu -> raport ce se naste prin promovarea unui concurs, dar se naste doar din momentul depunerii
juramanatului.
Legea consacra mai multe categorii de functionari publici, utilizand ca si criteriu de competenta, fie specificul atributiilor, fie
nivelul studiilor, fie nivelul autoritatilor publice in care-si desfasoara activitatea, fie nivelul responsabilitatii aferente fiecarei
functii -> mai multe modificari legislative. Cea realizata in 2003 si desavarsita ulterior, prin care, pe langa functionarii publici de
conducere si de executie, a fost infiintata categoria inaltilor functionari publici.
Inaltii functionari publici - cei care realizeaza managementul superior din cadrul autoritatilor publice centrale.
Sunt:
- Directori din cadrul ministerelor
- Secretari generali
- Inspectori guvernamentali
- Prefecti
- Subprefecti
Cursuri Page 40