Sunteți pe pagina 1din 11

Facultatea de Administraie i Afaceri

Specializarea Administrarea Afacerilor

Liberalismul economic

Curs opional: Economia comerului


Conf. Univ. Dr. Razvan-Mihail Papuc

Studeni:
Mateiu Elena (204)
Sincu Andreea Tatiana (205)

Universitatea din Bucureti

Cuprins
1. Introducere 3
2. Principii fundamentale4
Stimulentele materiale si nonmateriale influenteaza
comportamentul uman intr-o maniera previzibila..........4
Comertul si schimburile libere promoveaza progresul
economic........................................................................4
Profiturile orienteaza intreprinderile economice catre
activitati care sporesc avutia generala............................5
Progresul economic este rezultatul comertului, al resurselor
umane, investitiilor de capital, progresului tehnologic si mai
bunei organizari economice...........................................6
Principiul mainii invizibile : preturile pietei armonizeaza
interesul personal cu bunastarea generala......................6

3. Surse majore ale progresului


economic.................................................7
Pietele concurentiale: concurenta duce la folosirea eficienta a
resurselor si stimuleaza inovatia................................................7
Impozitele mici: oamenii vor produce mai mult atunci cand le este
permis sa pastreze cat mai mult din ceea ce castiga..................7
Comertul liber...........................................................................7
O piata a capitalurilor eficienta.................................................8

4. Teme privind statul si functiile sale


economice...............................................8
5. Concluzii.................................................10
6. Bibliografie.............................................11

1. Introducere

Liberalismul constituie una dintre cele mai complete si marcante doctrine


ale societatii moderne si contemporane. Liberalismul a marcat aparitia unei noi
orientari in gandirea politica, dar si economica. In domeniul economic liberalismul
a fost conceptia care a transferat centrul cercetarilor economice din sfera
circulatiei marfurilor in sfera producerii acestora, a marcat trecerea cercetarii de la
nivelul individual la analiza de ansamblu a legaturilor economice la scara sociala,
nationala si internationala, a impus aspiratia spre libertatea de miscare si a
considerat proprietatea privata sociala si individuala, temelia societatii moderne, a
economiei de piata. La baza oricarui model liberal stau patru principii
fundamentale si anume: economia este guvernata de legi obiective, este
organizata pe baza proprietatii private, exista libertate de actiune a organizarii
economice si exista concurenta libera si perfecta. Vom arata aceste lucruri in
referatul nostru.
Una dintre ideile centrale ale liberalismului e aceea a ordinii naturale,
conform cruia universul e guvernat de legi proprii, obiective. Noiunea de lege
naional i de ordine naional au cptat n timp mai multe coninuturi n
funcie de evoluia istoric a umaniti. n antichitate si Evul mediu (pn sec al
XV-lea) se considera c legea i ordinea naional sunt de proveniena lor divin
i obligatorie, respectarea lor conduce spre prosperit i fericire, iar nclcarea spre
srcie i moarte. Atractivitatea liberalismului const n aceea c pornete de la
ideea de naionalitate, oamenii sunt egali si liberi si scopul este o organizare
social i economic capabil s asigure egalitatea indivizilor. Dup prerea lor
ordinea economic e natural cnd organizarea economic asigur funcionarea
exclusiv a legilor economiei obiective. De aceea reglementarea total este inutil,
adic legile sunt suficiente.
De asemenea, liberalismul a impus un nou mecanism de reglare a
economiei, cel al pietei, a raportului dintre cerere si oferta, el avand capacitatea de
a autoechilibra in mod spontan economia. Liberalismul este si prima paradigma
economica care explica preturile si profiturile din economia moderna pornind de la
teoria valorii bazata pe munca. O caracteristica majora a paradigmei liberale o
constituie impunerea politicii economice a liberului schimb sau, altfel spus,
politica liberei concurente. Aceasta politica a fost sintetizata de economistii
francezi sub forma, laissez faise, laissez passer, le monde va de lui meme, lasati lucrurile sa-si urmeze cursul lor firesc.

Intr-o societate libera, in calitatea noastra de cetateni si votanti, noi alegem


legile sau regulile jocului. Insa, pentru a alege inteligent, atat pentru noi, cat si
pentru societate, trebuie sa intelegem cateva principii fundamentale ale
comportamentului uman. Stiinta economica ne ajuta sa intelegem fortele care ne
determina deciziile. In continuare vom prezenta cateva principii fundamentale ale
gandirii economice.

2. Principii fundamentale
Stimulentele materiale si nonmateriale influenteaza
comportamentul uman intr-o maniera previzibila
Cand este vorba despre piata libera, s-a aratat ca, daca pretul unui bun
creste, consumatorii vor cumpara mai putin, iar producatorii vor oferi mai mult din
el pentru ca un pret mai mare face ca producerea bunului respectiv sa fie mai
profitabila. Atat cumparatorii, cat si vanzatorii raspund stimulentelor. Preturile
pietei le armonizeaza actiunile intr-un mod foarte simplu. In cazul in care
cantitatea pe care cumparatorii vor sa o achizitioneze depaseste cantitatea pe care
vanzatorii sunt dispusi sa o furnizeze, pretul va creste. Pretul mai inalt va
descuraja insa consumul si va incuraja o productie aditionala bunului sau
serviciului in cauza, generand un echilibru intre cantitatea ceruta si cantitatea
oferita. In mod alternativ, in cazul in care cantitatea curenta este mai mare decat
cantitatea ceruta, cantitatea nevanduta se va acumula si va avea loc o presiune ce
va determina pretul sa scada. La randul sau, pretul odata scazut va incuraja
consumul si va descuraja productia pana cand cantitatea ceruta de consumatori se
va afla din nou in echilibru cu productia bunului. Pietele functioneaza pentru ca
atat vanzatorii, cat si cumparatorii isi adapteaza comportamentul ca raspuns la
aceste schimbari. Implicatiile sunt clare: preturile pietei vor coordona atat actiunile
producatorilor, cat si ale cumparatorilor si le vor armoniza.

Comerul si schimburile libere promoveaza progresul


economic
Fundamentul comertului este schimbul reciproc. Partile sunt de acord sa
faca un schimb intrucat anticipeaza ca dupa efectuarea schimbului isi vor spori

bunastarea. Motivatia schimbului pe piata libera este insumata de fraza Iti dau
ceva de care ai nevoie daca imi dai ceva de care am nevoie.. Comertul este
productiv; el permite fiecarui partener sa obtina ceea ce isi doreste.
Comertul canalizeaza bunurile si serviciile catre cei care le pretuiesc cel
mai mult. Schimbul sporeste simultan atat avutia indivizilor ce fac schimbul, cat si
pe cea a natiunii in ansamblul ei, pentru ca bunurile se muta de la cei ce le
pretuiesc mai putin catre cei care le pretuiesc mai mult.
Schimbul permite partenerilor sa castige specializandu-se in producerea
acelor lucruri pe care le fac cel mai bine. Specializarea permite marirea productiei
totale. Membrii unui grup sau locuitorii unei regiuni sau tari vor putea sa produca
mai mult atunci cand fiecare se specializeaza in producerea bunurilor si serviciilor
pe care le doreste, dar pe care el le poate produce numai cu un cost ridicat.
Economistii numesc acest principiu legea avantajului comparativ.
Schimbul liber permite obtinerea de avantaje de pe urma cooperarii,
diviziunii muncii si adoptarii unor metode de productie pe scara larga. Schimbul
permite existenta unei piete mult mai vaste pentru produsele muncii umane.
Specializarea permite indivizilor sa culeaga avantaje de pe urma diversitatii
inzestrarilor si maiestriei lor. Totodata, da posibilitatea celor care coordoneaza
procesul de productie sa foloseasca muncitori in functie de capacitatile lor. In
absenta schimbului, toate avantajele si castigurile ar fi pierdute, caci, fara o piata
larga de schimb, productia pe scara mare nu ar avea sens.

Profiturile orienteaz ntreprinderile economice ctre


activiti care sporesc avuia general
Traim intr-o lume a gusturilor si tehnologiei in schimbare, a cunoasterii
imperfecte si a incertitudinii. Cei care iau decizii cu privire la activitatea
economica nu pot fi siguri de preturile pietei sau costurile de productie. Deciziile
lor trebuie bazate pe anticipari si predictii. Totusi, structura de tip rasplatasanctiune a economiei de piata este clara. Firmele care produc eficient si
anticipeaza corect produsele si serviciile pentru care cererea viitoare va fi cea mai
intensa vor realiza profituri economice. Cele care sunt ineficiente si aloca incorect
resursele in domenii cu o slaba cerere viitoare vor fi penalizate cu pierderi.
In esenta, profiturile si pierderile orienteaza activitatea de afaceri catre
proiecte ce promoveaza progresul economic si o indeparteaza de acele proiecte
care irosesc resursele. Este cert faptul ca natiunile care nu reusesc sa indeplineasca
bine aceasta functie nu se vor bucura de crestere economica decat accidental.

Progresul economic este rezultatul comerului, al resurselor


umane, investiiilor de capital, progresului tehnologic i mai bunei
organizri economice
Organizarea economica eficienta faciliteaza cooperarea sociala si
canalizeaza resursele catre productia acelor bunuri pe care oamenii le doresc. In
mod simetric, organizarea economica ce protejeaza practicile ineficiente si nu
reuseste sa recompenseze crearea de avutie incetineste progresul economic.
Atingerea unui venit si a unui standard de viata ridicat depinde de o productie si o
productivitate mai ridicate. Progresul economic depinde de capacitatea noastra de
a construi mai mult si mai bine cu o cantitate mai mica de munca si de resurse.
Daca intelegem legatura dintre productie si venit, intelegem mai usor si de
ce impunerea legislatiei salariului minim si presiunile sindicatelor nu pot in
realitate sa sporeasca salariile. Un salariu minim mai inalt va scoate in afara pietei
pe acei lucratori cu o calificare redusa, intrucat nu vor mai putea fi platiti legal la
valoarea de piata a muncii lor calificarea redusa pune salariul lor sub pragul
minim. Prin urmare, somajul va creste, iar productia totala va scadea. In cel mai
bun caz va avea loc o reimpartire a fondului salarial national in favoarea unora.

Principiul minii invizibile : preurile pieei armonizeaz


interesul personal cu bunstarea general
Asa cum nota Adam Smith, ceea ce este cu totul remarcabil cu privire la o
economie bazata pe proprietatea privata si libertatea contractului este ca preturile
pietei reusesc sa creeze o armonie intre actiunile indivizilor manati de propriile
interese si prosperitatea generala a unei comunitati sau natiuni.
Principiul mainii invizibile este greu de inteles pentru ca exista o tendinta
naturala de a asocia ordinea economica si sociala cu planificarea centralizata. Daca
resursele par a fi alocate cu pricepe, o autoritate centrala trebuie sa fie neaparat
raspunzatoare pentru asta. Principiul mainii invizibile subliniaza ca nu este nevoie
ca lucrurile sa stea astfel. Atunci cand proprietatea privata si libertatea schimbului
sunt prezente, preturile pietei vor inregistra preferintele a practic milioane de
consumatori, producatori si furnizor si le vor armoniza unele cu celelalte. Preturile
vor reflecta informatiile despre preferintele consumatorilor, costurile si problemele
legate de timp, loc si circumstante, probleme care sunt cu mult peste putinta de
cuprindere a vreunui individ sau a vreunei autoritati central-planificatoare.
Mana invizibila a procesului pietei lucreaza automat, astfel incat
majoritatea oamenilor ii dau o foarte mica atentie. Procesul mainii invizibile
induce ordine, armonie si diversitate. El lucreaza insa atat de discret, incat este

prea putin inteles si rareori apreciat. Cu toate acestea, este cu adevarat vital pentru
bunastarea noastra economica.

3. Surse majore ale progresului economic


Pieele concureniale: concurena duce la folosirea eficient a
resurselor si stimuleaza inovatia
Competitia stimuleaza continua crestere a eficientei productiei. Ea
impinge fiecare producator sa elimine risipa si sa scada costurile astfel incat sa
poata vinde la un pret mai mic decat altii. Ea ii elimina pe cei ale caror costuri
raman ridicate si face astfel incat productia ajunge mai devreme sau mai tarziu pe
mainile acelora ale caror costuri sunt mai mici (Clair Wilcox, Competition and
Monopoly in American Industry).
Putem vorbi de concurenta doar atunci cand exista libertatea de a patrunde
pe o piata si cand, in acelasi timp, pe acea piata exista mai multi vanzatori
alternativi. Intr-o economie libera, competitia inhama interesul personal si il pune
la lucru, ridicand nivelul de viata al tuturor.

Impozitele mici: oamenii vor produce mai mult atunci cnd le


este permis s pastreze ct mai mult din ceea ce ctig
Daca impozitele mari retin o parte substantiala a venitului unei persoane,
motivatia acesteia de a lucra si de a folosi productiv resursele este subminata.
Ratele inalte ale impozitului descurajeaza dorinta de a munci si reduc eficienta
productiva a muncii. De asemenea, ratele inalte ale impozitului reduc atat nivelul,
cat si eficienta formarii de capital si descurajeaza productia de bunuri cerute pe
piata, dar nescutite de impozite, si o incurajeaza pe cea de bunuri mult mai putin
cerute, dar scutite de impozite.
Guvernele ce vor sa promoveze prosperitatea se vor stradui sa mentina la
un nivel scazut ratele impozitului, in special ratele marginale ale impozitului.

Comerul liber
Comertul liber consta pur si simplu in a-i lasa pe oameni sa vanda si sa
cumpere ce vor si cum vor... Tarifele protective sunt aidoma armatelor ce impun o
blocada, o aplicare a fortei. Obiectivul lor este acelasi: sa impiedice comertul.

Diferenta dintre cele doua e aceea ca armatele ce impun blocada sunt un mijloc
prin care statele cauta sa-si impiedice dusmanii sa faca negot; in timp ce tarifele
protective sunt un mijloc prin care statele incearca sa-si impiedice propriul popor
sa faca acest lucru (Henry George, Protection or Free Trade).
Datorita comertului international, membrii fiecarei natiuni isi vor putea
folosi mai eficient resursele pentru a produce si vinde lucruri pe care le fac bine si
la costuri competitive si isi vor putea folosi veniturile astfel obtinute pentru a
cumpara bunuri pe care le-ar putea produce numai la un cost ridicat. Comertul
international promoveaza competitia pe piata interna si permite consumatorilor sa
cumpere o mai mare varietate de bunuri la preturi scazute.

O pia a capitalurilor eficient: o ar trebuie s aiba un


mecanism apt s ndrepte capitalul spre proiectele productive si
creatoare de avutie
Intr-o economie de piata, aceasta functie este indeplinita de piata
capitalurilor, foarte diversificata, care cuprinde piete de obligatiuni, actiuni si
bunuri imobiliare, precum si piata fondurilor disponibile pentru imprumut. Piata
capitalurilor coordoneaza actiunile celor care economisesc si care astfel creeaza si
furnizeaza fonduri pentru imprumut cu cele ale investitorilor care sunt in cautare
de fonduri pentru a-si finanta diferite proiecte economice. Cu totii au motive
serioase sa evalueze cu atentie potentialele proiecte si sa caute sa le promoveze pe
cele profitabile.

4. Teme privind statul i funciile sale


economice
Atunci cnd statul protejeaz drepturile indivizilor i ofer
bunuri ce nu pot fi furnizate prin intermediul pieei, servete la
promovarea progresului economic
Statul poate promova cooperarea sociala si spori bunastarea economica in
doua moduri principale: asigurand cetatenilor protectie pentru viata, libertatea si
proprietatile lor si asigurand pentru cetatenii sai cateva bunuri ce au niste
caracteristici cu totul speciale si care le fac sa fie greu de furnizat pe caile
obisnuite adica prin intermediul pietelor.

Atunci cnd statul este puternic implicat n ncercarea de a-i


ajuta pe unii ceteni pe seama altora, eforturile oamenilor se vor
orienta ctre fraud, iar creterea economic va fi subminat
Atunci cand incurajeaza activitatea productiva si descurajeaza furtul, statele
promoveaza prosperitatea economica. Acest obiectiv poate fi cel mai bine atins de
o guvernare ce actioneaza ca o forta neutra care protejeaza drepturile de
proprietate si vegheaza la respectarea contractelor.
In aceasta epoca in care puterea statului este practic nelimitata, transferurile
de venituri de la contribuabili catre grupurile bine organizate si catre blocurile
electorale au devenit esenta politicii moderne in tarile bogate. In competitia
politica este avantajat politicianul care stie cum sa obtina controlul asupra unor
fonduri in modul cel mai putin agresiv, iar apoi le foloseste pentru a favoriza
grupurile care-i dau cele mai multe voturi in schimbul transferurilor acelor fonduri
catre ele.

Planificarea centralizat a unei economii nu face dect s


nlocuiasc piaa cu politica; un asemenea efect va irosi resursele
naionale i va ntrzia progresul economic
Planificarea centralizata nu face decat sa inlocuiasca procesele pietei libere
si verdictele date de piata cu politica. Avem toate motivele sa credem ca
investitorii care-si risca propriii bani vor face alegeri mai bune in privinta
investitiilor decat autoritatile planificatoare de stat care jongleaza cu banii
contribuabililor. Stiind ca autoritatile sunt o sursa de subventii si fonduri pentru
investitii, atat managerii intreprinderilor publice, cat si cei ai firmelor private vor
furniza acestora informatii tendentioase si inexacte, destinate atragerii favorurilor
guvernamentale. Este imposibil ca autoritatea planificatoare sa poata obtine
suficiente informatii pentru a crea un plan national coerent.

Concurena dintre diferitele uniti administrativ-teritoriale


ale statului i concurena dintre ntreprinderile de stat i
organizaiile private oblig statul s acioneze spre binele public
Concurenta este o forta ce disciplineaza activitatea economica si politica.
Intr-o economie de piata, firmele trebuie sa intre in concurenta pentru a-si pastra
loialitatea clientilor. Atunci cand isi servesc prost clientii, firmele sfarsesc prin a

ceda terenul rivalilor care ofera un serviciu mai bun. Concurenta protejeaza
consumatorii de preturile foarte ridicate, de marfurile de proasta calitate, de
serviciile inadecvate sau de comportamentul insolent. In privinta sectorului privat,
toata lumea recunoaste acest lucru. Din nefericire, in ceea ce priveste sectorul
public, importanta competitiei nu este tot atat de clar recunoscuta.

5. Concluzii
Teoria economica si experienta istorica ne arata deopotriva ca proprietatea
privata, libertatea schimburilor, pietele concurentiale si stabilitatea monetara sunt
pietrele de temelie ale prosperitatii economice. In prezenta acestor elemente,
indivizii vor putea culege ce-au sadit, energiile productive vor fi descatusate si
va fi creata avutie. Aceasta este reteta care a generat progresul material al Americii
si al intregului Occident.
Mai mult, este o reteta care se poate aplica peste tot in lume. Tarile care
adopta politici sanatoase vor prospera, celelalte vor stagna. Abundenta de resurse
naturale nu reprezinta o conditie necesara, nici suficienta pentru prosperitatea
economica. In mod similar, daca factorul principal ar fi tehnologia, s-ar vedea
usor: bunastarea economica a tarilor slab dezvoltate ar spori rapid odata cu simplul
transfer de tehnologie. Din nefericire, nu se intampla asa. Cheia se afla in alta
parte.
Este clar ca raspunsul il dau in buna masura institutiile si politicile care
definesc organizarea economica a unei natiuni. Dupa cum am vazut, drepturile de
proprietate bine definite, impozitele mici, stabilitatea monetara si sprijinirea
competitiei si economiei de piata constituie factori cheie ai cresterii economice.
Statele care-si ingradesc si inabusa activitatea comerciala si antreprenoriala a
propriului popor, care introduc impozite ridicate, care controleaza preturile si
dobanzile si au o politica monetara inflationista descurajeaza activitatea productiva
si folosirea eficienta a resurselor. Prosperitatea popoarelor lumii se afla intr-o
stransa relatie cu forma si calitatea organizarii lor economice. Acesta este
liberalismul economic.

Bibliografie
James D. Gwartney, Richard L. Stroup, Dwight R. Lee
Liberalismul economic, editura Humanitas, anul
2008
Dr. Ioan Bari, Economia mondiala, editura Didactica
si Pedagogica, Bucuresti, 1994
Milton Friedman, Capitalism si libertate, editura
Enciclopedica, Bucuresti, 1995
http://www.scribd.com/doc/6464182/LiberalismulEconomic-Cursul-4
http://ro.wikipedia.org/wiki/Liberalism
www.referate.ro