PRIMUL CONGRES AL INGINERILOR DIN ROMANIA

-- zap 1921 -

Ing. CINCINAT I. SFINTESCU

Administrafille Commie
4

Indastrializarea Omer

COMUN1CARE
..

PREZENTATA CONGRESULUI DELA IASI DIN 9-12 MARIE

glE3
-

111. 3

BUCURESTI
1921

;-

www.dacoromanica.ro

PARERILE EXPRIMATE SUNT PROPRII ALE AUTORULUI

'

www.dacoromanica.ro

Atimillistratille Comunale
i.
si iniustrializarea ornelor

1 1 Ir

1,i

p.

1. Oraul e un intensificator al vietel.

Orastle au reprezintat si vor .reprezenta tot.deanna viata umand intensi. Ele s'au nascut prin intensificarea vietci si au un rol : acela de a intensiflea viata.-si mai mult. Aceastd intensificare o intalnim in to de raporturile umane, sociale, materiate,
adicd ec000mice (comerciale si industriale), intelectuale (cultura) si morale Odin' civilizatia in sensul
material, iar nu civiliza(ia economic5).
S'au: gisit unii care n'au inteles rostul oraselor
in omenire siu urindrind o tezd, au declarat orasele
ca (cparazi(i ai satelor1). Se intlimpla i a:easta sd fie
adevarat, dar in cazuri exceptionale, cAnd de fapt.
.acele orase nu reprezintd o ntensificare a vietei ci
o lncezire a ei, o stare morbid& a societdtei. Ade-.
F

v'arul este ca orasele au rolul real sei in!ensifice via(

sub boate formele ei, spre folosul general. Orasele care
nu-si indeplinese acest rol sunt destinate s dispard,
dupd cum sunt destinate si dispard popoarele care
nu intensified viata, nu au energie.
Bineinteles Ca noi nu vom imbrdtisa aici decal,
cadrul intensifiedrei vietei economice si in deosebi.
1) Un astfel de parazitizm ar reprezenta o buni parte din tArgurile
Moldova care nu au nici o vista, industriala, ci servesc numai ca sii hill=
mecca 0 popuiatm streindwww.dacoromanica.ro
inadaptabilk

industriale, dup care apoi-urmeaza intensificarea comerciald.

G,
hO intensificare a .yietei industriale cere o marire a energiei potentiale si cinetice a societatei, prin
urmare o crestere a populatiei, i invers, o crestere
sc.populatiei de obicei dezvolta industria. bold dar de
ce cele mai intense industrii se dezvolt acolo undo

sunt si centrele cele mai populate si reciproc, cele

mai, mari industrii fac ca centrele sa se populeze din

coin

ce mai

milli.

DezVoltandu se industria, in mod natural se dez,

voila .si- comertul, prin urmare starea economica a
poputatiei se imbunatateste. Fortat apoi cultura i ci,

vilizatia populatiei se va intensifica, vom avea deci

Un progres, care trece imediat si la sate.
De acest adevar sunt patrunsi toti conducatorii
oraselor din tarile inaintate si de aceia gasim in
acele orase mari sfortari ca sa atraga in ele cat mai
mull industria, sa-i creeze conditii cat- mai prielnice
de dezvollare,
.

Ii. Modal de actime al oraselor asupra industrieL.

Iniprejurarile politice i economice care an per4nrbat intreaga Europa si chiar omenirea, dan pentru un ,moment Romaniei Mari posibilitati sail intensifice mull viata industriala oraseneasea. Conditiunile a.:tuale care impiedica oarecum concurenta

streina nu vor Ii insa permanente, si daca nu vom

sti, sa profitam de acest- moment pentru progresul
.

general starei noastre sociale, nmi vom putea s mai

speram intr'un timp scurt la inaltarea noasnia n

omenire.

Dona cum am vazut centrele aglomerate stint

cele mai apte unei dezvoltdri industriale, abstractie
facand de celeialte conditiuni industriale, ca materii
prime, masini, personal tecnic, debuseuri, etc. Avem
in Romania putine centre cu populatii nutheroase,
tocinai din cauza ca nu prea am avut industrii. Riacurest. ul este orasul dcstinat ca sa contribue cat mai
mult la dezvoltarea industriei tal-ei, in primul rand
.

www.dacoromanica.ro

4;

EItt

;.!:)qt,

-in interesul lui ca oras cu populatie numeroasa, si

In al doilea rand in interesul general al Ora Asa

dar, afara de sforPrile ce le face statul pentru 'dezI

voltarea industriei, afar de acelea ale capitalistilor
si initiativele private in acelas sens, i pentru folosul
lor sau folosul general, autoritatea comunald trebUie
sa-si inscrie in programul ei de aeyiune; si sub eaL
pitol important, masurile de luat pentru industriali

zarea capitalei.
Vom trece sa analizam i s vedem care ar fl
acele masuri de luat. Acest punct de vedere ne con
duce la conditiile cerute de industrie. Aceste coditii
sunt: capital, materii prime, energie mecanica, petsonal tecnic i lucratori, debuseuri pentru produse,
terenuri pentru dezvoltarea industriilor, mijloace .de
transport, depozite. Fere a fi nevoe s -examindm.in

detaliu aceste conditii generale industriale, putem

trece de indat la conditiile industriale locale ale

oraselor, consecinte logice ale conditiilor generale si

anume: a) MI d comunicatie interioare i exterioare
suficiente ca debit, iuteald si cost, b) myloace de legiiturd pentru transmisiune $1 receptiune de ordine, interioare si exterioare orasului cu aceleasi calitati da
si caile de comunicatie, c) $coli superioare $t infei
rioare pentru Invatdmdntul industrial, suficiente in ce
priveste capacitatea si calitatea lor, d) terenuri votrivite ca situatie; forma, marime, cost. comunicatii
atat pentru asezarea i dezvoltarea industriilor, eat
si pentru formarea de depozite pentru materiile pritne
si fabricate, e) locuinte potrivite ca situatie, dispozitie
si cost pentru a da ada post bratelor de munca si fa
miliilor lor, f) asigurarea alimentatiei in conditinni
bune si eftine, pentru a se face posibil traiul confortabil si, dorul de munc, care atrag bratele in industrii, g) birouri de plasare a muncitorilor care s

asigura fiecarei industrii numrul de lucralori de

care are nevoie, s gaseasca oricarui muncitor un
mijloc de a-si castiga existenta si s impiedice paL

razitismul celor ce nu au ocupatie. ;..

,'.;'
Fiecare din chestiunile
enumerate
mai
sus
trebue
www.dacoromanica.ro
.s5 faca obiect de preocupare unei bune adrninistratii

..011

.1

6
.4.

'
,

cOmunale a unui Oras mare, care vrea si trebuie stt

iraiasca prin propriile lui forte (cele industriale si
vornerciale) iar nu s se resemneze la o viata sara!aCioas, neproductiva i miluita de stat, care nu-i
Intretine o viata de baloane cu oxigen deck numai
(din cauza intereselor lor administrative. -Numai ora-

pele care se preocupa i reusesc sa rezolve troble-:

mele de mai sus isi castiga i isi merita autonomia
administrativa, mijloc de utilizare mai mare a muncei
omenesti.

Uncle din acele conditii industriale pot fi satis'Acute de administratide comunale prin ele insi-le,
,altele insd nu pot fi satisfacute dealt prin o strans
eonlucrare cif guvernul statului,:si din aceste ultime
ar fi in special legaturile orasului cu exteriorul. ;
Nu ma gandesc sa fac aici o dezvoliare din toate
punctele de vedere a actiunei ce autoritatile comu'male orasenesti trebuie sa intreprinda in fiecare din
,directiile cerute de necesitatile industriale. Ele forMeaza object de studii speciale si delailate i trebuie
'eercetate separat de specialist. Ma voi ocupa insa aici
de legaturile ce trebuie sa existe intre chestiunile clasate mai sus si un plan de sistematizare si extindere

a unui oras, plan care emana si se executa prin ad-

-thinistratia comunala.

-:

III. Planul de sistematizare ale ornelor 1 industrille.

Este cunoscut ci un plan de sistematizare al until

oras reprezinta perfectionarea ce s'a adus in organizarea mijloacelor nu numai de imbuna Wire a vietei
In orase, dar si a intensificapi ei. Cum aceast imbunatatire si intensificare a vietei in orase este un
rezultat al industrializarei lui, este invederat ca un
plan de sistematizare al unui oras si mai ales al unui
oras mare, nu se poate concepe fara a avea in vedere
necesitatile industriei ca formare, viabilitate si dezvoltare a ei.
Planul de sistematizare al unui oras reprezinta
dar programul de lucrari pe care administratia cowww.dacoromanica.ro
munald este chemata
nu numai sa le proecteze dar

7
."

sa le execute, impreuna cu alte nOsurj.,, sprp a.,yeni

1. r
in ajutorul industriei.
al Unui
en plan de sistematizare i
pras mare poate influenta foarte mutt cOnditille in.

duitriale, si anurne in ce priveste caile de comuni-

catie si mijloacele de transport, terenurile industriale

pi locMntele personalului industrial, si chiar in asigurarea alimentarei materialului uman industrial.
Ne vom opri dar putin asupra acestor puncte de
influentA.

Cdile de comunicatie $i mijloacele de transport ,en-

fru indastrie. Am aratut ca aceste cal de comunicatie

sunt interioare si exterioare unui ora i ca ele trebuie sa permild un debit de transport suficient necesitatilor industriale, sa permita o iuteala suficienta

naturei industriei si sa ceard un cost de transport

suportabil industriei locale in raport cu celelalte in-

dustrii similare din alta localitate sau tara, care o

poate concura.

.
.

Un plan de sistematizare al unui oras nu poate

influenta in o larga masura cEle de comunicatie cu

exteriorul. El nu poate cleat arnenaja legaturile acelor

,cal de comunicatie cu interiorul orasului, asa ea,

ra'mne ea o dezvoltare a unor asemenea legaturi
exterioare s fie actionate direct de autoritatea comunala fata de autoritatea statului, care la randu-i
desigur este oblitiat sa inteleaga rolul i necesitatile
unui oras mare. e'Putem da cate-va exemple.
Exemplal I. Orasul Bucuresti dupd cafe slim este

cel mai bine legat oras cu cai ferate si sosele din

tara. Din cauza lipsei mijloacelor de tractiune pe

cane ferate si pc sosele, acest oras sufera mutt economiceste mai ales fiindca tot din aceste cauze si
industria acestui oras sufera. asa cd nu poate trai,
ne cum dezvolta. Pe de alta parte legaturile de cai

de comunicatie si mijloacele de transport ale Capitalei

si din exteriorul ei au fost scumpe, si au devenit

foarte scumpe, asa ca in trecut nu am putut avea in

Bucuresti o dezvoltare prea mare a industriilor, din
cele care cereau materii prime grele si de valoare
www.dacoromanica.ro
redusa, in primul
rand industria constructiunei
; iar
;:.),

pe viitor, daca nu se vor gsi noi mijloace, industria

no va putea prospera, ceace va fi in primul rand

spre paguba cettenilor acestui oras

Va -trebui dar inmultite liniile ferate si mai ales
cantata o solutie ca Bucurestiul s poseada i o cale
pe apa pentru transporturile voluminoase, grele pi

care nu suporta un cost ridicat de transport. Este

drept cat s'a agitat ideia \raga a unui canal navigabil

si c solutionarea lui economica este foarte grea, de
oarece Bucurestiului .nu ii trebue numai o cale navigabila la Dunare ci si una spre regiunea deluroasd
si muntoasa a tarei, de unde s poata aduce materii
prime : lemne, carbuni, piatra, pamant s. a. pentru

industria mare ce trebuie sa se dezvolte in oras.

Calea la Dunare i-ar servi mai putin pentru materii

prime industriale si mai mult pentru alimentarea

orasului cu produse cereale si pentru desfacerea unor

produse industriale ale Capitalei. Prin urmare noi

concepem din punct de vedere economic, un canal

navigabil care s lege regiunea din nordul cu cea
din sudul si din estul cu cea din vestul capitalei.
Autoritatei Comunale a Bucurestilor Ii revine
sarcina sa struiasca pe langa guvern pentru proectarea i executarea unor astfel de legaturi pe apa,
singurele care pot da un mare avant industrial orasului i sa-i intensifice viata.

Exemplu II. Este invederat ca orasele Galati si

Braila vor lua o mare desvoltare comerciala si in-

dustriala in Romania Mare, mull mai mare ca in trecut

din cauza pozitiei lor geografice speciale. Actualmente
ambele sufera tot din cauza insuficientei editor de comunicatie i rnijioacelor. de transport. 0 conditie
esentiala insa pentru viitorul acestor orase va fi exe-

cutarea liniilor de legituri directe cu Basarabia si

Transilvania peste Carpati i desvoltarea navigatiei
pe Siret i Prut. Desvoltarea acestor cai de comunicatie nu depinde insa nurnai de autoritatile cornunale
a acelor cloud orase, dar depinde de ele sa lupte cat
mai mrit pe langa guvernul tarei pentru realizarea
lor, si in aceastd lupta sa tie acele autoritati sa-si
www.dacoromanica.ro
ralieze pe toti cei
interesati la aceasta prosperitate.

In ce priveste chile de conninicatie si ridiloacele

de transport interioare orasului, autoritatea ,comu:

nald este .singura chemata i indrePtatitd s, ,albd grija

pentru desvoltarea industriei. De aceia,' autoritatea
comunala va trebui ca de comun ,acord si Stabileasc
cu Ministerul de Lucrari Publice pozjtia gdrilor i liniilor ferate in interiorul sau la periferia oraselor,
chestiunea accesului lor, a traversrei eu linii ferate
a orasului, a traseului canalelor navigabile, avand in
vedere in primul rand nevoile industriale.
autoritatea comunald va ingriji s inzestreze regiunile

industriale cu artere de circulatie cat mai. proPrii

desvoltarei industriilor, activitatei industriale : strazi
largi, drepte, bine pavate, care sd permita transporturi grele si cu diferite iuteli. Am observat ca autoritatile comunale nu au nici o conceptie si deci
nici un program in acest sens, iar indUstriile sunt
lasate la voia intamplrei.
Terenurile industriale. Chestiunea organizarei te-

rennrilor industriale constitue un eleinent principal

pentru desvoltarea industriilor in orae i o laturf>
importanta a planului de sisternatizare a unui, ora
modern. La noi in tara s'a eonsiderat si .se considers
Inca de autorittile comunale, cd aceasta nu trebue
.

sale fach object de preocupare si de .aceia in ve.

chiul regat nu cunoastern vre-o autoritate comunala

care sa.`11 avut vre-o grije de organizarea
teremirilor
industrial e.

Conceptia multor planuri de sistematizare moderne. mai ales in Germania, a oraselor mari, mijlocii i chiar mici, dar cu o menire industrial, are
la land o specializare a diferitelor regiuni ale ora-

,selor. Aceasta specializare a cartierelor este adoptatn,

in ultimul timp si de orasele americana si engleze,

flincicd este conforma cerintelor sociale moderne;

cmn industria are un rol preponderent in un oras

desigur ca in fiecare plan de sistematizare i extensiune a unui oras figureazd amenajarea uneia sau
mai multor cartiere industriale, potrivit conditiilor locale.

Pozitia flip de oras a acestui earlier este indife.www.dacoromanica.ro

Tenth' din punct de vedere industrial. Industrille cer

numai o amenajare a acestui earlier potrivit nevoilor
lor. Cerintele higienice ale orasului cer a se aseza
partea
cartierele industriale la periferia orasului si
opus a vnturilor predominante. 1) Asezarea vacestor
cartiere la pereferie corespunde i nevoilor industriale, cat priveste chestiunea vnturilor predominante,
aceasta are o importanta cu totul relativa. Impor-

tanta asezarei cartierelor industriale fata de vanturi

variazd cu clima, cu starea atmosferica, cu intensi-

-,-

tatea i continuitatea vfmturilor, mai ales cu marimea

orasului, numarul industriilor, felul lor si natura

energiei intrelmintata. De aceia, cu drept cuvnt, pentru

orasul Londra, cu o clima umedd, o atmosfera in

mare parte a anului nebuloasti, o suprafata a orasului .propriu zis de 7-10 ori aceia a Bucurestiului,
cu o industrie vastd care intrebuinteaza aproape numai carbuni ea generator de energie cinetica, si cu
vnturi predominante continui din aceeas directie,

chestiunea asezarei cartierului industrial fata de oras

are o importanta mare mai ales in lupta contra himului. La noi in tard, aceasta chestiune are si yaavea o importantA mult mai reduS5'. In vechiul regat

mai ales in orasele din cmpia rorthina, vfmturite

predominante sunt doud : crivatul toamna Si iarna,
si austrul primavara i vara. De aceia cele mai bute
pozitii pentru industrii, din acest punct de vedere,
.

.
-

sunt cele din pereferia .sudica a oraselor. Nu trebuie

Ins sa exagerdrn importanta acestor pozilii in de7' favoarea altor conditii necesare -prosperitatei industriei precum starea de fapt a situatiei industriei
in loci Mate, situatia legaturilor de comunicatie, terenurile apte pentru industrii, apa necesard industriilor etc. Asemenea trebuesc avute In vedere si na-

tura industriilor : daca degaje multe gaze rata mirositoare sau viitdmdtoare. Mai treouie sa Unern seama

de atmOsfera tarsi noastre, in mare parte a anului

senina, si de densitatea i marimea industriei noastre

prezente si viitoare, care -pledeaza pentru o exigenta

mai re(Ius cu privire la pozitia cartierelor indus-

www.dacoromanica.ro
1) Vezi pag.29 (fBlocul
$i Parcela in consatuirea'oraglorp de Cincinat
Sfinfescu, Bncuregi, 1916,
-

II

triale. in raport cu directia vtinturilor. Sunt title conditii Insa care predomina in alegerea cartierului im

'

dustrial.

Am insistat asnpra acestui punct, din canza Ca

la noi am observat- o exageratie a acestei cerinte la
uncle persoape care cunosc aceasta conditie,, dar care

se pare c nu sunt tocmai edificate asupra importantei ei relative si urmaresc respectarea ei textual.

Eu insumi Intampin dificultati de natura administra-tiva. din aceasta cauza, cu privire la Stabilirea prin
planul de- sistematizare a regiunilor industriale a Ca
pitalei noastre. Totusi, remarc aci ca Valid in prezent

.
,

antoritlile noastre comunale, si chiar statul, nu a

facut nimic cu privire la formarea cartierelor industriale. Nu gaSim deck .cAteva prescriptii in legea
eanitara en privire la mutarea industriilor insalubre
la periferia oraselor, insa oriunde, nu in un anumit
cartier industrial. De alttel i aceste prescriptii au
ramas platonice fata de vechea industrie, si rdmAn
uneori tot asa i. fata de noile industrii ce se infiipteazd.

e 'Dar treeem mai- departe, sa vedem necesitiitile

industriei in legatura cu pozitia cartierelor industriale

in bi-ase. Am vaznt ca industria cere bune legaturi

dc comunicatie si transporturi lesnicioase, terenuri
suliciente si eftine Si locuintele lucraiorilor bune,
eftine i in apropiere. Aceste conditii pot ii indeplinite de regiunile periferice ale .oraselor, uneori de
regiuni afara din orase si nu departe de.ele, fiindca
lucrarile de comunicatie se fac in conditii bune si
eftine pe .terenurile cat mai putin divizale si construite, care costa" cu mult mai eftin deal terenurile

.
.

mai spre interiorul orasului. Tot din cauza eftinatatei

si pezitiei periferice a terenului, se mai poate trage
si avantajul asigurarei de terenuri vaste pentru extinderea viitoare rationald a industriei cu sacrificii
dac nu recluse la zero (prin exploatarile terenului
pentro alimentatie) dar foarte mici chiar la inceputul
industrieL Cu acest mod industriile, mai ales de acum
incolo, .cAnd evenimentele le impuu s se ingrijasca

in mare masUra de starea economicd a lucratorilor

www.dacoromanica.ro
_

tor, au posibilitate s execute in conditii, eftine locuin-

tele si cele necesare acelor lucratori pe care trebuie

sa-i

atasele cat mai mutt sufleteste la industria la

care lucreaza.
Ar fi o mare gresala ca 'sa nu se profile de acurn,
cand se face exproprierea si se fac mari transmisiuni
de proprietati, ca administratiile cornunale'sd nu caute
.

a intra in posesiunea unor vaste terenuri periferice

apte pentru, dezvoltarea industriilor, cartierelor de
locuiete pentru lucratori si de terenuri pentru cultura de alimente pentru lucratori sau materii indus-

triale. Nu se poate prevedea in deajuns enormul profit

pe care orasele i industriile 11 pot trage din o asemenea actiune.
Trebuie s profita'm si noi de experientele fcut

de alte ri cu industrii vechi, mule chiar in ordsetele mici ce se intiinteaza acum 1) se achizitioneaza
dela inceput acele Factories districts" pentru ca in
viitor industriile s nu mai fie nevoite sa emigreze,
din cauza ca nu mai au loc si se .dezvolte. perzandu-se astfel mari valori cuprinse in cladirile si instar
latiF4e ce trebuie sa se paraseasca, dupa cum s'a intamplat in multe orase ale Anglici si chiar Germaniei. Citam cazul fabricantului Lever care a p'6rsit
fabrica sa din Liverpool si a infiintat orasul-gradina
Port-Sunlight, unde -industria sa de sapunuri si parfumerie a luat o desvoltare neinchipuita. Asemenea
citam cazul fabricilor de aparate electrice SiemensSchukert din Charlottenburg. Aceasta firma nu a mai
putut sa-si extinda industria pe terenul din Franklinstrasse din Charlottenburg, si a trebuit sa-si instaleze
noile fabrici la Nonnendam langa Charlottenburg,
unde a gasit teren suficient pentru nevoile sale.

Desi vreau sa raman in generalitatile acestei

chestiuni, totusi voi face aici o schitare a situatiei si

alcatuirei cartierelor industriale si a cartierelor de
locuinte pentru lucratori, asa cum necesita Bucuretiul pentru a ilustra cu un exemplu real consideratiunile mai sus expuse.
.

..
.

1) Vezi Ora,sele-grddini Engleze, pag. 19 de Cincinat I. Sfintescu,1913.,

www.dacoromanica.ro

re
;CI

-,

13
ti

Actualmente gsim industria Bucurestiulut raspandita mai in toata periferia orasului i inceputuri
de dezvoltdri de cartiere de locuinte de lucratori in
imediata lor vecinatate, nscute in mod natural lard
a se fi urmat in trecut vre-un program.
Totusi daca observarn pozitia acelor industrii
vom vedea -Ca cele mai multe din ele sunt situate in
apropierea garilor i liniilor ferate. Pe artera ChitilaGara de Nord-Filaret observAm insirate o serie de
industrii si cartiere de lucrtori, precum : in nordvestul orasului, atelierele editor ferate, manufactura
de tutun, fabrica Lessel, Pirotecnia Armatei. Uzina
de apa i electricitate i cartierele de lucrtori Gri-

vita, Grant si Plesoianu. Mai la rasaritul orasului, spre

gara Dealul Spirei, gasim fabricile : de bazalt, metalurgice Vulcan, de bere Opler, Arsenalul, etc. cu car-

tierul de lucrtori Lupeasca. Spre sud si sud-vestul

orasului, spre gara Filaret, industria se indeseste si
.gsim fabrici de mobile, de cafea, de cherestea, de
chibrituri, de bere (Bragadiru, de tricotaje, de uleiufi
(Fenix), metalurgice (Wolf), uzina de gaz etc. cu cartierele de lucratori Ferentari, Magurele, Veseliei,
Soseaua Viilor, Pieptanari.

Pe cea de a doua artera ferata Gara de NordObor-Pantelimon, mai nou, au inceput acum s se

insire industriile, terenurile pe prima arterd mentionata mai sus find cam toate ocupate. Gasim in nordul
orasului asezate cAteva mori, precum Olmazu, si fabrica de uleinri Asian. 0 serie de noi industrii s'au
asezat in ultimul timp in jurul garei Obor. Cartierele de lucratori ce deservesc aceste industrii sunt :
Floreasca, Tei si Gherassy (Sutter). 0 deosebita predilectie an avut pentr# regiunea nordica a Capitalei,
fabricile de cararnida. Gasim aici fabricile Tonolla,
Cerkez, Hagi Tudorachy i allele disparute. Terenul
si apronierea de punctul de consumatie a facut ea
aceste fabrici sa se aseze aiei: Legea sanitara le impune ins sa iasa la cel putin 1 km. afar din oras.
Dincolo de gara Obor gasim fabrica Titan, apoi

cea de caramida Flachs

etc., in partea de rasarit a
www.dacoromanica.ro
Capitalei, deoarece eftinatatea terenurilor i linia fe-

14

rata din acea parte erau proprii pentru industria

1P4teria1e1or de ,constructie.

4
.

'

In partea de sud si sud est a Capitalei nu prea

s a asezat mci industria si nici cartierele de !nerdtori. Numai in regiunea bltoasa spre str. Veriisori
Abator .s'au asezat industriile de tbbcdrie, pielarie, cleiuri, animate etc., din cauza abatorului si a
apei necesare acestor industrii insalubre, pe care legea sanitara le scoate din oras, dar care nu vor deocamdata s iasa. Industria tabacariilor dealtfel a inCeput sa se stabileasca si la .nord-estul orasului, pe
Colentina, tot din cauza apei.
Dup cte vedem, gasim Capitala inconjurata
.aproape pe 3 parti de industrii, insirate pe cele 2
,

artere ferate. Chestiunea vanturilor predominante nu

le-au preocupat. Prin urmare planul de sistematizare

..

?.

va trebui pe deoparte sa tina seama de aceasta situatie existenta si va trebui in acelas timp sa intro_clued oarecare corectAri largind in anumite puncte
cadrul de dezvoltare al indnstriilor, mai ales cand
vedem c pe artera Chitila-Filaret mai exista putine
terefiuri apte pentru industrii, care de altfel s'au
scumpit mult.

Am vazut ca tocmai in partea sudica a Capitalei, uncle din punctul de vedere al vnturilor s'ar
. ,putea admite cartierul industrial, din cauza lipsei
tinci linii ferate sau canal de navigatie, industriile

nu s'au desvoltat.
Avilnd in vedere eh' mai exist multe terenuri
Virane eftine chiar in interiorul Capitalei actuate
(ocolul IV) vom cauta ca prin planul de sistematizare sa ocuparn o parte spre interiorul orasului cu
cartiere de locuinte pentru lucratori i chiar cu industrh. Adevarata desav6rsire ins a industriilor cu
terenuri nu o vom putea-o face decAt spre exteriorul periferiei Capitalei.
.

Dace tinem seama de actuala retea de cal ferate si de cele viitoare proectate in imediata vecinatate a Capitalei, ca i de niste eventuate canale
de navigatie ce
am preconizat mai sus, care sa ocowww.dacoromanica.ro

leasca estul, vestul i sudul Bucurestiului, vedem cat

15

putem, preVedea o :dezvoltare curndd a industriel

Capita lei mai ales in rdSdritul i sui-vestullei, i alta
:dezvOltare mai tArzie, dar mai mare, spre suddl Capitalei. Linia Obor-Filaret proectata va deveni o ar
tera Imbratisatd de indtistrii, i o noun artera" Chitik.FiIaret sau Chitila-Serban-Voda, paralel5 cu- artera existentd Gara de Nord-Dealul Spirei-Filaret, va
fl inibrdtisata asemenea de o noua zond industriala
de apus i sud a Capitalei.
Rmne sd vedem cum trebuie proportionate si

aMenaiate -aceste zone industriale. -.

Am vazut c industriile si deci terenurile pe Care
ele sunt. desvOltate trebuie s'a fie in imediata vecind.

tate a liniei de transport. Prin urmare intre artera

,de tranSport (cale terat, canal de navigatie, etC. si

parcela industriald nu trebuie sa se gaseasca alte propriethti care s jeneze trecerea .tactorilor idustriaH,
Zonele ocupate de terenurile industriale vor ,fi

deci doud benzi de o parte si alta a arterei de co-

municatie, care pe o parte (spre artera de comunicatie)

vor fi prevazute cu I inii de garaj (cazul liniei ferate)
sau cu elevatoare etc. (cazul .canalelor de -navigatie)

iar pe partea opusa, acele fasii de terenuri vor fi

prevazute de obicei cu artere de comunicatie pe uscat

,(sosele bine pavate).
. Lungimea benzilor de teren Ca si nuindrul lo r
se determind prin extensiunea probabild -a industriei.
Latimea acestor benzi industriale este deter minat
de Consideratii pur indUstriale si de aceasta ne ocuparn.

Orice indtistrie cere ca instalatia ei .sd poseda

.Punctul de introducere in fabricd a energiei i Mate-,

riilor prime, a materialelor anexe i uneltelor, $.1
ptincth de depozitare a lor. Repartitia acestor unelte

'niateriale in diferitele ateliere trebuie facuta judicios ca si trecerea semifabricatelor din un atelier
In altul pAnd ce marfa este compleet gala i trece
la depozitare. Prin urmare in interiorul industriei
materiile .prime si semifabricatele trebuie sh meargd
in un singur sens. 1) Industria mare este repartizatd
$1

1) Stadtebauliche conferinta ,Industriale. 1914 de W. Franz Pro-

www.dacoromanica.ro
loser la coala Politecnica
din Charlottenberg,
.

" ,....:t;

't

ay.
L

V.11.1 ,..! ,t
;: 0

1616.'.:

:. .;

r 1;1 y .:

In mai Mu ite cladiri dispuse astfel cae 'principiul de

mai sus sa fie respectat. De obicei lungimile ,parcelelor industriale sunt suficiente daca au ,500L-,6001n.
De aci rezultd ca latimea unei bande industriale dist
pusa in lungul arterei de comunicatie a regiunei industriale va fi de 500-600 rn. Dincolo de aceasta
!Mime trebuie rezervat spatiul pentru locuintele luparcelelor industriale stint variacratorilor,
bile; de obicei insa intro 150-200
r''' Aceasta latitne de parcela nu are ins% importarita la stabilirea zonei industriale, fiindca mai tarziu
nu avem dead sa defalcam din banda industriala. o
parcela de latimea necesitata de industria respectiva.
Urmeazd sa ne ocupam acum de forma parcelei
industriale. Aceasta variaza dupa cum artera de tran.

sport 'e calea ferata, sau un canal de navigatie. La

calea ferata forma parcelei industriale este un para16gram...din cauza necesitatei de inscriere a curbei

de racordare a liniei de garaj a tabricei la artera

ferata industrialao La canale de navigatie nu mai este

nevoie de acel unghiu, ci laturile parcelei se fac de

obicei chiar perpendiculare pe axa canalului.
In acelas timp trebuie observat ca terenul destinat industriilor sa fie cat mai plan.
Ramane sa cercetam cum se poate achizitiona
le
aceste benzi de terenuri.
Parte din aceste terenuri cad in interiorul ora.

sclor, parte, cele de extensiune, afara de ele. Urmeaza

deci ca Administratiile comunale sa intocmeasca un

proect
industrial de acord cu autoritatile interesate,
.
st pe baza lui s inceapa cumpararea prin buna invoiala a terenurilor dela diversii proprietari, sau daca
nu se ajunge la intelegere sa se faca exproprierea acestei zone. Pentru terenurile ee cad afara din org,
blunt poate in anumite cazuri s mearga mai usor,
terenul fiind mai putin devizat, de obicei neconstruit
deletc ,. sau poate cadea chiar in o mosie expropriabila
conform reformei agrare. in acest ultim caz Adaninistratia Comunala nu are de cat sa intervie la Auto-

spre a defalca din expropriere banda

- ritatea respectivawww.dacoromanica.ro

sau benzile necesare industriilor, care se vor plati de

oras proprietaralui in acelas chip cum se plateste desateni terenurile expropriate in folosul lor.
Am verbit:..Mai sus de exproprierele. pe zone.,
Pentru :a se putea face acest lucru. trebue: Insa mo7

1.

dificath 1eg6, exproprierilor in acest Sens, si teet tardsi

este resortul ,adMinistratillor comunale ca sa faca sa.

se obtina o asemenea lege. Eu am prevazut In un.

anteproect de lege 1) clauze 2n acest sens, dar -ace!
:

anteproact a ramas /Alma actim in cartoanele, Ministerului :de interne, chemat, dupa organizatia actuala
a comunelor; sa dea curs unor asemenea lucrari. tste,
cazul. ca 'competentele FA intervie ca asemenea ches-

tiuni sa se ia din mAna celor nechema0, .a'si da pk:

rerea i. a. lua masuri in :0 materie pentru care on
an nici o conceptie, menire sau interes.
Cred ca spun ceva prea cunoscut daca voi mciitiona din nou c actualmente administrafdle comu.

nale, mai ales din vecniul regat, mi an nici un

fell

de politica cu privire la asignrarea-terenurilor industriale. Orasele din Transilvania, subinfluenta politicci

germane, au urmarit acest obiectiv si suntem infor

mati ca orasul Timisoar. poate fi dat ca model,

CAt priyeste orasul Bucuresti en insumi am
incercat atAt inainte de rAzboi (1916). cAt i dupa
,

razboi (1019) sa amorsez e astfel de politica a

administratiei comunale in unire cu Ministerul de

Industrie si Directia Callor Ferate. Totul s'a restrAns.

la un schimb de adrese pentru numirea de delegati

pentru studierea chestiunei, care se pare ..nu a gasit
un rasunet 'nicaierL si a ramas .pentru mine un Eruct
care ins& nu este copt pentrn administratiite noastre.
Sper insa ca in cercul specialistilor 'chestiunea va Ii
inelcas in adevarata ei valoare i o actiune en rezultate se va incepe. Dar sa tree la cealalta chestiune
in legatura en industria si planul de sistematizare al
unui oras.

1.

Alimentarea raaselor muncitoare. Prosperarea in-

1) Vezi B uc a re01 Siz viitorm $i Anteproectul pvliry stabilirea si sistematizarea Cortaznelor de C. Sfintesca, 1939.

www.dacoromanica.ro
.1

.
ctbStriei .eSte in gransa legatura si CW1

posibilit5016-

de alimentare ettin i convenabild a. lualo5torilOr.

Mai ales acuM dtipa r5zboi industria pc'
alte mari dificultati, s'a izbit si de aceasta prOblerul;
de a arei rezolyire depindea daca munciterul vine
sau nu la lucru. In adevr de poSibilitatile alinw

t5rei dep4tde costul alimentelor,. si de COStul, ali-

mene1or depinde in large" m5Sur5. salariile personalului industrial. Asa dar interesul mare al indiistr'illor

este ea orasul s5 fie at mai suficient

i eftin :ali-

mentat cu cele necesare vinci. Ace,t lueru era prea

bine cunoscut de industriasii germani care inainte
de razboini european erau in o continua Inpta 'poMica cu agrarienii. Pe .cand industriasii erau pentru
liberul import al materiilor alimentarer agrarienii
aYand In vedere interesul lor, erau pentrutaxe cat mai
mari pe asemenea materii. Asemenea administratide
oraselor au inteles importanta a limentatiei si ou
tot posibitul pentruca ea sa se faca cat. mai Olin,
cultivand terenuri mari agrieole in jprul oraselotU.
cu zarzavaturi, fructe, s. a. si organizand transportul
si desfacerea lor in orase. Parisul este :mutt ajutat in
liMentare en zamvaturile provenite din cultivarea
asa numitelor champs d'pandages Ca si. Berlinul,
cu cele provenite de la ale sale all iesel telder. Organizarea fransporturilor .se face de administratie
- pe apa sau uscat dup caz, iar desfacerile prin pietele de desfacere comunale si prin incurajarea intreprinderilOr pentru alimentarea eftina i higienica a
populatiei.

Un plan de extensiune, si sistematizare trebuie

aib i acest punct in vedere, in special prin asigurarea de centurd si de zone agricole, de piete de
desfacere legate cu bane si eftine mijloace de tranSport. Dar, pentruca un asemenea plan sa nu rarnana
numai amintire istoric5, administratia confunaWiar5s.
trebuie s5 luereze din rasputeri pentru gsirea mijloacelor de infaptuire a Iui.
Administratiile noastre Comunale an lticratsi In
,

trecut pentru alimentarea cebtenilor, dar fard s5

rational si bine studiat, cu toatd
aib un program
www.dacoromanica.ro

amploarea cuvenita, $i mai ales cu obiectivul incu

rajerei industriei orasului.

IV. Mte mijioace comunale pentru

industrializare

'

Ma voi margini nUmai sa le mentionez, fiind-ca

dezvoltarea lor ar esi din cadrul ce mi-am propus..

Unele din aceste miiloace sunt economice, allele'
cultutale.
Mijloace conoMice ar mai fi, pe langa cele de

care ne-am ocupat: birourile de plasare a mun..ito-.'

rilor, infiintare de:. societati pentru constructii dc
locuinte eftine pentru lucratori, intretinerea unei bune
statistici industriale, expozitii si . trirgirri industriale
anuale, o buna politic si un bun serviciu de siguranta
contra incendiilor si inundatHlor, stdrpirea para-'
.

zitismulni.

Mijloace culturale industriale ar .,fi: muzeele industriale si de higiena, scoli de educa.ie profesionala- .si de perfectionare.
Este usor de inteles ca la fiecare din aceste rnijloace trebuie sa contribuie i industriile -existente $i
capitalurite disponibile pentru ca astfel ele sa fie mai
cu succes valorificate. .Autoritatea coinunala va avea
rolul sa coordoneze si dea directiva eforturilor variate.

Fiecare din aceste mijloace vor fi aplicate de:

oficii speciale puse la dispozitia industriilor si Intre

tinute de ele, care s satistaed acel nevoi speciale
ale indusriilor, care trebuie s remand coneentrate'
in eforturile lor la rnarirea i perfectionarea productiunei in specialitatea lots. cAci numai prin concentrare decfort se asigtirksuccesul, mai ales In industrie.
Observ si de asta data ca administratiile Oraselor
noastre nu au urmarit In mod-deplin constient acestemijloace si nu- au cautat sa le coordoneze chiar cu
testransele disponibiIi1ti pe care le aVeau. bar a-.
,ceasta provine si din faptnl ea Romania nu a urmat
in- trecut in mod fatis o politica industtiald:- ;!.
.

www.dacoromanica.ro

V. Propuneri pentru viltor.

Toate cele aratate pana aici nu ar servi la nimic
daca nu am cauta sa tragem concluziuni praCtice si
sa Main masuri eticace pentru progresul industrilor
In orase.
;

Propun dar urmatoarele masuri:

1) SA se institue pe langa fiecare consiliu comunal

al oraselor cu oarecare perspectiva industriald, ate

o comisie industriald in care sa fie reprezentate competentele, adica Ministerul Industriei, (Ie Lucrari Pub lice

Industriasii. Aceasta comisiune va alcatui programe

care vor constitui directive pentru Administratia-Comunala, asa ca toate activitatile sa fie coordonate si
completate.
2) Statul i adminislratiile oraselor vor cauta ca

sa stabileascd islanurile de sistematizare si extindere

a oraselor in vederea unei dezvol

industriale a
lor, cautand in acelas limp a achizitiona pe cale de
bun invoiala sau expropriere in massa, terenuri
vaste pentru dezvoltarea de regiuni industriale ordsanesti.

Acele terenuri se vor cornassa, i adapta nevoiloi industriale, cu mijloace de comunicatie i tran-

sport, si vor fl puse la dispozitia industriilor de catre autoritatile comunale. Jn acelas timp se vor fixa
si amenaja tot pe planul de sistematizare cartierele
de locuinte pentru lucratori, zonele de cultura pentru alimentatie, i desfacerea produselor alimentare.
Se va alcatui si promulga legislalia necesara si
se vor da i mijloacele financiare necesare realizarei
acestui scop.
3. Administratiiie comunale in unire cu celelalte
actiuni ale statului i particularilor, pentru progresul

industriilor, vor aviza la toate mijloacele de propaganda, cultura i inlesnire economica industriala, introducand o politica industriala bine marcata in activitatea lor, care s asigure prosperitatea industriilor
necesare zonei de influenta a orawlui i chiar pentru
o supraproductie de alimentare a altor debuseuri.
www.dacoromanica.ro

'
;

www.dacoromanica.ro