Sunteți pe pagina 1din 5
ion pop reteganui¢” oe . —— http://cartilecopilarieimele.blogspot.com 1ON POP-RETEGANUL Zina apelor Repovestire: Al. Mitru lexandru era un béict orfan, sdrac si ama- rit. Trdia din pescuit pe malul Dundrii. Intr-o dimineata, prinse in virse 0 mrea- na. Mreana ii scépa din mina si se facu © fata — Sint zina apelor ! zise. M-am ldsat prinsé ca mrea- na spre binele tau si al altor oameni. Huide si du-ma acum in ‘locul unde te-ai ndascut. Alexandru vazuse lumina zilei pe mosia de linga Dundre a unui domn bogat. Numai cé domnul atita-i chinuise si-i batuse pe parintii lui incit acestia-si da- duseré duhul. Sosind inapoi pe mosie, din vointa ‘zinei, in locul unde fusese coliba parinteascd, se indlfa o casa min- dra si plind cu de toate. Domnul trimise sa-| cheme pe bdiat si-i grai — Ji-ai cladit, fara voie, o casé mai ardtoasa decit a mea, pe mosia unde sint stapin eu | = Intocmai, recunoscu bdiatul. Pe mosia unde-au murit, slujindu-te, parintii mei. — Esti feciorul unui iobag, mai zise domnul, si deci esti si tu_iobag ca si el. Va trebui sa-mi implinesti po- runcile. $i, dacé vei izbuti, va fi bine, iar de nu,iti vei pierde viata. — Ascult ! — Pina miine s-mi tai padurea din jos de casa ta. Sa sameni porumb, sé-! culegi, sa-I macini si sd-mi faci din el malai pentru maémdliga mea de-amiaz ! Cu ajutorul zinei apelor, porunca se implini in timpul cuvenit. — Taie-mi acum si padurea din sus de casa ta, po- runti_a doua zi domnul, sddeste pe ea vie. Si miine, la prinz, s&-mi aduci struguri copti. Cu ajutorul zinei, si porunca aceasta se implini — Sa iei si cele doua bivolite din staul, sa le duci unde stii, se incrunta a treia zi domnul, Numai miine sa le vad cu viteii dupa ele si cu ugerele pline de lapte. Vreau s@ maninc de-amiaza lapte de bivolita Cu ajutorul zinei apelor si-aceasta de-a treia po- runcé se implini. Domnul era in ziua urmdtoare adinc supdrat. Tra- gea din pipa si se gindea: cu ce |-ar mai putea oropsi pe feciorul fostilor sai iobagi. — SG te duci, ii porunci — incredintat ca de data aceasta ii va veni de hac — si sd-I poftesti pe sfintul Soare pentru miine de-amiaza la mine la masa. $i nu care cumva sé vii fara el,ca ai patit-o, sa stil! Alexandru isi lué cu sine cele trebuincioase drumu- lui si pleca. Fara indoiala, tot cu ajutorul zinei, desi calea era cu destule greutati si primejdii, ajunse si la Soare. — Ce e, baiete ? il intreba acesta, zimbindu-i cu blindete = Ce sa fie, luminatia ta, raspunse Alexandru. M-c hainul de domn sd te poftesc pentru miine ia masa. Ce raspuns sa-i dau ? Sa-i spui cd am sa vin, dar numai cind va fi si el in stare s@ faptuiasca atitea cite-ai implinit tu. Alexandru dadu cuviincios binete Soarelui. Facu indata calea intoarsd. | se infatisé domnului si-i duse raspunsul Soarelui — Si cutezi sd-mi aduci mie asemenea cuvinte ? se infurie domnul mai mult ca_niciodaté. = Cutez | De-atita furie cité mocnea in el, domnul po- runci ca Alexandru sd fie cetluit in lanturi, azvirlit in temnita si-a doua zi in zori sa fie spinzurat. Numai cé-n zori, cine se ivi-n usa temnitii ? Soarele. — Alexandre, iesi afard | — Nu pot, sint cetluit in lanturi. — Scutura-le si-au sé cada. Le scutura “si lanturile, intr-adevaér, se sfdrimara ca si cum ar fi fost putrede, si cdzurd. - Mosia aceasta unde ti-au trait si unde fi-s in- gropati parintii, de astézi inainte este a ta! hotari Soarele. Domnul, care iesise in ogradé, auzind si vazind acestea, a cazut jos. I-a pleznit fierea. Si s-a pornit o petrecere, in capul mesii cu insusi Sfintul Soare, cé de nu s-o fi terminat, sigur cd moi fine si astazi!