gCOMPOZITE 7 (STRATIFICATE) pag 21

Cuprins
1. Introducere
2. Tehnologia furnirelor estetice
3. Tehnologia furnirelor tehnice
4. Tehnologia placajelor, a lemnului stratificat, a panelului si a placilor celulare
5. Tehnologia stratificatelor mulate
6. Tehnologia altor stratificate (LVL, PSL etc)
Bibliografie selectiva
1. Barbu, M. C. (1995): Structuri compozite optimizate din lemn si alte materiale, Teza de
doctorat, Brasov, 1995.
2. Barbu, M.C. (1999): Materiale compozite din lemn. Editura LuxLibris, Braov.
3. Brendorfern D. i Zlate Gh. Bazele produciei i prelucrrii lemnului, Editura Ceres,
Bucureti, 1990.
4. Lunguleasa A Materiale compozite obtinute din biomasa lemnoasa, Editura Universitatii
Transilvania Brasov, 2009, ISBN 978-973-598-486-1, 122 pag.
5. Lunguleasa A. Semifabricate II. Tehnologia produselor stratificate si aglomerate din
lemn, Editura Universitatii Transilvania, Brasov, 2005, ISBN 973 635 440, 106 pagini.
6. Mitior Al. - Tehnologia produselor stratificate din lemn ndrumar pentru lucrri
practice, Universitatea din Braov, 1977.
5. Mitior Al. i Istrate V. Tehnologia furnirelor, a placajelor i a plcilor din fibre de lemn,
Editura Tehnic, Bucureti, 1982.

1. Introducere
Definirea. Materiale compozite actuale sunt materiale de ultima generatie, care
nglobeaza n structura lor tehnologii nalte, obtinute la nivel de nano-stiinta si nanotehnologie. De aceea materialele compozite actuale mai poarta denumirea de nano-materiale.
Exist si materiale compozite realizate prin stratificare, amestec si aglomerare, dar acestea fac
parte din generatia veche, respectiv cea a compozitelor clasice. Din acest punct de vedere,
materialele compozite se clasifica in materiale compozite clasice (PAL, PFL, placaje etc) si
moderne (OSB, MDF etc). Fiecare din aceste materiale au importanta lor industrial si
propriile domenii de utilizare.
Materialele compozite sunt combinatii macroscopice de doua sau mai multe produse
individuale (numite constituienti) in diferite proportii, avand proprietati superioare
materialelor din care s-au obtinut. Scopul crerii acestora este deci de a realiza un nou produs
cu caracteristici superioare, care sa diminueze performantele slabe ale unuia dintre
constituienti, si sa puna in valoare trsturile superioare ale altuia. Participarea constituientilor
in cadrul unui material compozit nu este intodeauna egala ci poate fi diferita. De aceea vom
avea un material de baza numit matrice si unul sau mai multi ingredienti (materiale de
ranforsare sau ranforsanti). Matricea compozitului este de obicei materialul mai ieftin, iar

ingredientul este materialul care face posibila mbunatatirea caracteristicilor materialului

compozit. Pentru compozitele pe baza de lemn, matricea este lemnul sub forma de cherestea,
lamele, furnire, tocatura, aschii, elemente fibroase, fibre, rumegus, faina de lemn, past
papetara etc, iar ingredientii sub forma de adezivi, elemente de ramforsare fibroase, textile,
fibra carbonica, lianti minerali etc.
Compozitele stratificate pe baza de lemn sunt compozite realizate din mai multe straturi
diferite de materiale. Deoarece sunt compozite pe baza de lemn, compozitele stratificate sunt
realizate de obicei din mai multe straturi de furnire tehnice incleiate cu adeziv. Fiind alcatuite
din foi de furnire late, aceste compozite mai poarta denumirea de compozite laminate (de la
traducerea din engleza lamina-foaie). Pentru a se obtine o mai buna rezistenta, estetica,
omogenitate, stabilitate termica sau la actiunea umiditatii, pe lng straturile de furnire se pot
introduce folii din materiale plastice, textile, hrtie, metal, fibra de sticla sau carbon, fibra
vegetala de in, cnep etc. Materialul de baza al compozitelor lemnoase stratificate este
furnirul tehnic.

1.TEHNOLOGIA FURNIRELOR ESTETICE

1. Aspecte introductive
Furnirele estetice reprezint furnire valoroase din punct de vedere estetic, avnd
grosimi cuprinse ntre 0,55 i 1,2 mm, n funcie de specia lemnoas utilizat. Grosimea
furnirelor estetice este dat de densitatea, structura i penetrabilitatea specilor lemnoase, dup
cum urmeaz:
speciile cu densitate mare i penetrabilitate redus (nuc, pr) vor avea o grosime a
furnirului de 0,55 mm;
speciile cu densitate medie i porozitate redus (anin, fag, paltin, cire) vor avea o grosime
a furnirului de 0,6-0,7 mm;
speciile cu densitate redus i penetrabilitate mare (plop, tei) vor avea o grosime a
furnirului de 0,7 mm;
speciile cu vase mari i penetrabilitate ridicat (stejari, ulmi, frasin) vor avea o grosime a
furnirului de 0,7-0,8 mm;
speciile de rinoase vor avea o grosime de 1,0 mm;
speciile cu defecte cu valoare estetic ridicat (paltin i plop mzrat i ulm) sau din
rdcin vor avea grosimea de 0,6 mm dac este nuc i de 1 mm dac este plop;
furnirele radiale vor avea o grosime mai mare ca cele tiate tangenial, datorit structurii
densificate a acestora.
Speciile lemnoase des utilizate la fabricarea furnirelor estetice sunt urmtoarele:
-indigene: anin, cire, fag, molid, frasin, mesteacn, nuc, paltin, pr, plop, stejar tei, etc;
-exotice: mahon, ovengol etc.
Speciile exotice folosite la fabricarea furnirelor estetice se clasific n trei grupe, respectiv:
grupa speciilor exotice roii, care are dou subgrupe: subgrupa tip mahon (cu mahonul,
sapelli, sipo, cosipo etc) i subgrupa de tip pr (macore, muculungu etc);
grupa speciilor nlocuitoare de pr: dibetu, mansonia, mutenie etc;
grupa exoticelor diverse: avodire, limba, framire, zingana etc.
2. Flux tehnologic i organizatoric
Ordinea operaiilor ntr-o fabric este prezentat n fig 37.

Depozitare materie prim

Tratament termic
Secionare i cojire
Fasonare buteni
Debitare furnire estetice
Uscare
Croire furnire
Sortare i mpachetare
Depozitare
Expediie
Fig. 37. Succesiunea operaiilor ntr-o fabric de furnire estetice
Conform succesiunii operaiilor se prezint n fig 38 organizarea tehnologic,
respectiv modul de dispunere a utilajelor i a instalaiilor de legtur dintre acestea dintr-o
fabric de furnire estetice.

Fig 39. Organizarea tehnologic a unei fabrici de furnire estetice: 1-depozit de buteni 2transportor longitudinal; 3-opritor; 4-transportor transversal; 5-role libere; 6-ferstru de
secionat; 7-ferstru de fasonat; 8-cale de rularea a ferstrului panglic; 9-cale de rulare
a podului rulant; 10-pod rulant; 11-bazine de tratament; 12-ramp de cojire; 13-transportor
longitudinal; 14-electropalan; 15-derulor; 16-maini de tiat plan furnire; 17-transportoare;
18- usctoare; 19- mese de stocare; 20-foarfec; 21-sortare ; 22-mpachetare; 23-mas; 24magazie.
3. Depozitarea i conservarea materiei prime
Principalele operaii din depozitul de materie prim al unei fabrici de furnire estetice
sunt urmtoarele:
recepia materiei prime;
stocarea;
conservarea;
pregtirea n vederea debitrii.
Materia prim pentru furnire estetice se prezint sub form de buteni clasa Fe.
Consevarea materiei prime este specific anotimpului i speciei lemnoase,
procedeele principale de conservare i protecie bazndu-se pe meninerea lemnului n

condiii de umiditate nefavorabil dezvoltrii ciupercilor i apariiei crpturilor. Ciupercile

sunt aerobe i se dezvolt la temperaturi de cca. 20 0C i o umiditate de cca. 35 %, iar
crpturile se datoreaz reducerii rapide a umiditii n special la capete i la exteriorul
butenilor. Procedeele de protecie i conservare a butenilor se bazeaz pe urmtoarele:
mrirea umiditii lemnului peste 70 %, prin imersie sau stropire cu ap;
reducerea lent a umiditii lemnului sub 35 %;
blocarea accesului aerului n lemn, prin acoperirea cu paste de protecie.

Fig. 39.Conservarea butenilor prin imersie i stropire n bazine: 1-stlp; 2-fundaie; 3stiv de buteni; 4-duz de stropire; 5-pod rulant; 6-dispozitiv de prindere a butenilor; 7cabin operator; 8-cale de rulare.
Iarna nu este nevoie de tratamente de protecie, datorit temperaturilor sczute.
Conservarea n ap se face numai n anotimpul cald, fiind necesar schimbarea
periodic a apei pentru a se evita infestarea lemnului. Conservarea prin stropire se face pentru
buteni cu umiditatea iniial peste 65-70 %. Stropirile se fac zilnic, avnd o durat de 10-15
min la intervale de 1-2 ore, n timpul zilei i 1-2 stropiri n timpul nopilor clduroase. Pe
vreme uscat i cu vnt regimul de stropire se intensific. Consumul specific de ap este de
30-35 l/h m3 buteni, din acesta numai 5 % este reinut de lemn, restul de 65 % recolectnduse din rigole, 15 % reumezete atmosfera iar 15 % umezete terenul depozitului.
4. Detectarea incluziunilor metalice, secionarea i cojirea butenilor
Operaiile de pregtire a materiei prime n vederea debitrii furnirelor estetice sunt
urmtoarele:
detectarea incluziunilor metalice;
secionarea butenilor;
fasonarea butenilor;
plastifierea;
cojirea.
Detectarea incluziunilor metalice este necesar pentru evitarea deteriorrii cuitelor
i mainilor. Dup ce au fost localizate, incluziunile metalice pot fi eliminate prin cioplire

(cnd se observ la suprafaa buteanului) sau prin secionare. Din aceste considerente este
necesar ca operaia de detectare s precead pe cea de secionare. Instalaiile pentru detectarea
incluziunilor metalice funcioneaz pe principiul perturbrii cmpului magnetic al unei bobine
de ctre incluziunea metalic. Aceast instalaie se monteaz ntre transportoare i
semnalizeaz optic sau acustic existena inluziunii, sau comand descrcarea automat a
butenilor pe o ramp.
Secionarea butenilor are drept scop ndeprtarea capetelor de buteni, a eliminrii
unor defecte grosolane de pe lungimea acestora i obinerea unor lungimi corespunztoare
dimensiunilor mainilor de debitat. Trebuie s se in seama c lungimea butenilor trebuie s
aib o supradimensiune de 10 % pentru operaiile de croire a furnilor. La alegerea planului de
secionare trebuie s se in seama de urmtoarele:
defectele mari s se regseasc numai ntr-o parte a secionrii;
s se evite curburile multiple sau n mai multe planuri;
secionarea s micoreze curbura butucilor faa de cea a butenilor iniiali;
planul secionrii s fie perpendicular pe axa longitudinal a buteanului.
Principalele utilaje folosite la secionare sunt ferstraele circulare basculante sau ferstraele cu
lan cu acionare electric sau cu motor cu ardere intern.
Cojirea butenilor este operaia de ndeprtare a cojii, deoarece coaja conine multe
minerale i impuriti de la sol, care deterioreaz sau uzeaz sculele tietoare. De asemenea
prin ndeprtarea cojii crete capacitatea de producie a mainilor de debitat i calitatea
furnirelor.
Exist mai multe tipuri de maini de cojit, printre care:
maini de cojit prin frezare;
maini de cojit prin forfecare n zona cambial, cu cuite boante;
maini de cojit cu lam vibratoare;
maini de cojit cu jeturi de ap sub presiune.
In fig. 40 se prezint o main de cojit cu jet de ap sub presiune.

Fig. 40. Main de cojit cu ap sub presiune: 1-butean; 2-role elastice de antrenare i
rotire a buteanului; 3-coroan fix; 4-butean; 5- eav circular cu duze de ap sub
presiune.
5. Plastifierea butenilor
Operaie de plastifiere a butenilor contribuie la nmuierea lemnului n vederea
debitrii prin tiere plan sau derulare excentric n bune condiii. Referitor la acest aspect se
poate spune c plasticitatea natural a foioaselor moi este mai mare dect a foioaselor tari,
lemnul tnr este mai plastic dect cel btrn, lemnul din alburn este mai plastic dect cel din
duramen, lemnul umed este mai plastic dect cel uscat, iar lemnul nclzit este mai plastic
dect cel rece.

Procedeele de plastifiere ale butenilor se bazeaz pe aciunea simultan a cldurii i

umiditii, care realizeaz scindarea puncilor ligno-celulozice, reduce forele de coeziune i
nmoaie stratul de lipire dintre celule, strat bogat n lignin i pectine.
Procedeele de tratament termic a butenilor se clasific n:
procedee uscate: cu CIF, cu curent de nalt tensiune etc;
procedee umede: hidrotermice i higrotermice (aburire direct sau indirect).
Tratamentele uscate sunt mai puin folosite pe scar industrial deoarece sunt foarte scumpe.
Parametrii regimului de trare cu abur sau ap cald sunt temperatura i durata de tratare.
Temperatura trebuie s fie uniform pe toat seciunea buteanului, putnd fi de 60 0C la fag i
de 80 0C la stejar. Durata de tratare termic este dependent de specie i se calculeaz pn n
momentul uniformizrii temperaturii pe ntreaga seciune a buteanului.

Fig. 41. Bazine de tratament termic: 1-bazin cu ap 2-protecie lateral; 3-capac etan cu
ap; 4-buteni; 5-elemente de nclzire,

6. Fasonarea butenilor
Realizarea unei suprafee plane de la care s nceap tierea plan, fr consumuri
suplimentare de energie poart denumirea de fasonarea butenilor, de obicei n prisme.
Aceast operaie face s se obin nc de la nceputul tierii o lime bun de furnire, iar la
partea opus tierii o suprafa plan de sprijin, paralel cu cea de tiere. Operaie de fasonare
se face prin ferstruire longitudinal, de aa natur nct s avem pierderi minime.

Fig.42. Modaliti de fasonare i tiere plan ulterioar: a-pe bloc ntreg; b-pe jumti; cpe sferturi; 1-margine de fasonare; 2-rest cuit; 3-direcia de tiere.

Fig 43. Fasonarea butenilor n cazul derulrii excentrice: a-fasonarea pe jumti; bfasonarea pe sferturi; 1-butean; 2-direcii de derulare; 3-punct de fixare n rozete.
Fasonarea se face n mod uzual cu ferstrul panglic, dar se poate folosi i gaterele orizontale
i ferstraele cu lan.

Fig. 44. Ferstru panglic orizontal de fasonat buteni: 1-butean; 2-rozete de prindere;
3-crucior de avans a buteanului; 4-cadru de sprijin al ferstrului; 5-volani; 6-mecanism
de acionare crucior; 7-pnza panglic; 8-urub-piuli pentru ridicare ferstru.
7.Tehnologia i utilajul pentru tierea plan a furnirelor estetice
La debitarea furnirelor estetice prin tiere plan se folosesc maini orizontale i
verticale. Operaia de tiere plan se aseamn cu cellalte tieri de achiere, cu specificaia
c de aceast dat achia este produsul finit furnirul, cu o tiere neted. Pentru a se evita
despicarea lemnului n faa cuitului dup planuri de minim rezisten, precum i pentru a se
evita fragmentarea furnirului prin forfecare se monteaz deasupra cuitului o bar de presare.
Aceast bar creaz o fort n zona de tiere, care mrete fora de tiere, dar i mpiedic
despicarea lemnului i fragmentarea achiei. De asemenea bara de presare comprim furnirul
pe faa de degajare a cuitului, reducnd vibraiile acestuia. Unghiul de ascuire optim al barei
este 75 0 iar cel de aezare de 15 0.
Gradul de presare al lemnului obinut dup tiere plan se calculeaz cu relaia:

s s0
100
s

[%]

[49]
unde: s este distana ntre direcia de acionare a vrfului cuitului i a bara de presare; s0
-grosimea furnirului.
Cuitele de tiere sunt realizate din oeluri aliate avnd un unghi de ascuire de 17-19 0
(cel mic pentru specii moi), iar unghiul de aezare mic de 0,5-1,5 0.

Fig. 45. Maina de tiat plan orizontal: 1-prism; 2-suport cuit; 3-furnir; 4-role de
evacuare furnir; 5-suport bar de presare; 6-manivel; 7-volant; 8-butonul bielei; 9-ghidaje;
10-grife de fixare; 11-mecanism urub-piulit de ridicare mas; 12-patine de glisare; 13roat de antrenare.
Miscarea de tiere este realizat de ctre cuit iar cea de avans de ctre prism, cu o grosime
de furnir. Sistemul de ridicare prezint o roat de clichet care primete micarea de la arborele
principal. Exist o micare rapid i una de lucru a prismei, n funcie de necesiti.
Schimbarea grosimii furnirelor se face prin schimbarea unui sistem de roi dinate.

Fig.46. Maina de tiat plan furnire de construcie vertical: 1-mecanism urub-piuli; 2curele nguste a avans furnir; 3-role acionate; 4-suport bar de presare; 5-suport cuit; 6prism; 7-grife de strngere; 8-sistem de culisare; 9-batiu; 10-biel-manivel; 11-volant; 12transmisie cu curele; 13-motor electric; 14-elecromotor.
Avantajele folosirii mainilor de tiat plan furnire verticale, fa de cele orizontale sunt
urmtoarele:
mase n micare mult mai mici;
lungimea cursei de tiere mai mic;
consumul energetic mai mic;

 evacuarea uoar a furnirelor;

suprafaa ocupat mai mic.
Dezavantajele folosirii masinilor verticale de tiat pln furnire faa de cele orizontale:
se lucreaz cu diametre mici de butean;
se prelucreaz o singur prism sau butean;
putere instalat mare;
nu se observ suprafaa de tiere n timpul lucrului.
9. Uscarea furnirelor estetice
Dup debitare furnirele prezint o umiditate mare de 50-80 %, iar pentru conservare
este necesar o umiditate de 6-10-15 %. La uscare, furnirele se deformeaz i se fisureaz,
motiv pentru care n timpul uscrii trebuie s se in seama de proprietile plastice i de
relaxare ale lemnului.
Uscarea natural a furnirelor se face pe rastele din ncperi cu ventilaie natural, caz
n care, datorit deformaiilor mari, este necesar o stivuire stns pentru ndreptare.
Uscarea artificial a furnirelor se face cu aer cald n tunele de uscare. Temperatura de
uscare este mare de 160-180 0C. n lungul instalaiei de uscare temperatura trebuie s creasc
lent pentru ca furnirele s nu se cementeze superficial i s devin fragile. Viteza de circulaie
a aerului poate s creasc pn la 8-10 m/s i este perpendicular pe suprafaa furnirului
pentru a elimina rapid umiditatea din furnir. Aceast dirijare perpendicular pe suprafaa
furnirului se face prin cutii cu duze. Ca instalaii se pot folosi usctoare cu band i duze (fig.
47) sau usctoare cu role i duze.

Fig. 47. Usctor cu band i duze: 1-transportor cu plas de srm inferior; 2-trasportor
superior; 3-direcia de circulaie a aerului longitudinal n echicurent; 4-direcia long. De
cieculaie a aerului n contracurent; 5-couri de aerisire; 6-ventilatoare. A-zon de nclzire;
B-zona de uscare; C-zona de condiionare; D-zon de rcire.
Circulaia aerului n instalaie se face longitudinal, n echicurent n prima parte i n
contracurent n partea a doua, dar i transversal datorit cutiilor cu duze.
Trasportoarele cu band din srm sunt apropiate dou cte dou pentru ca furnirul s
fie stns n timpul uscrii i s nu se deformeze.
9. Prelucrarea furnirelor estetice dup uscare. Consumuri specifice

Dup uscare furnirele estetice se stivuiesc n pachete de 12 sau 24 foi, n ordinea

debitrii, inmdu-se seama de suprapunerea texturii i nu de alinierea canturilor. Pachetele
astfel formate sunt secionate pentru eliminarea defectelor neadmise, dar i pentru ndreptarea
canturilor.

Fig.48. Foarfec de secionat furnire: 1-pachet de furnire; 2-mas; 3-cuit 4-contracuit.

Pachetele astfel dimensionate se sorteaz, se leag cu sfoar i se depoziteaz n magazie pe
specii i clase de calitate, pn n momentul livrrii.
Consumul specific de materie prim n cazul tehnologiei furnirelor estetice se
definete ca i n cazul altor tehnologii, tot ca raport ntre cantitatea de materie prim i cea de
furnire rezultate, cu specificaia c se raporteaz la 1000 m2 furnire (adic m3 lemn/1000 m2
de furnire). Inversul consumului specific poart denumirea de randament i se definete i n
funcie de nivelul pierderilor cu relaia:
n

100 pi
i 1

[50]
Consumul specific al materiei prime la fabricaia furnirelor estetice este dependent de specia
lemnoas, fiind de 2,2 pentru fag i de cca. 1,5 la speciile exotice. Balana materiei prime este
urmtoarea:
furnir..33 %
rumegu4 %;
capete de buteni..4 %;
lturoaie.2 %;
resturi furnire.25 %;
rest cuit .24 %;
diverse pierderi.8 %
Cile de reducere ale consumului specific se refer la urmtoarele:
-reducerea grosimii furnirelor estetice la 0,2-0,3 mm;
-reducerea defectelor de uscare;
-mrirea capacitii mainilor i utilajelor;
-creterea gradului de calificare a operatorilor umani.
10. Tehnologia furnirelor reconstuite

Tehnologia furnirelor reconstituite a aprut ca urmare a valorificrii superioare a

furnirelor de mici dimensiuni i a speciilor mai puin valoroase, dar i a diversificrii
produciei de furnire estetice. Prin aceast tehnologie se obine furnirul lamelin.
Mai nti furnirele mici i resturi de furnire se coloreaz, se usuc pn la 3-5 %, se
aplic adezivul, se formeaz pachetul i se preseaz la rece. Adezivul folosit trebuie s fie
hidrorezistent, s formeze pelicule rezistente, dar care s nu uzeze sculele tietoare i sa
nu afecteze culoarea pachetului de furnire format. Dup presare, blocul de furnire se
debiteaz la maina de tiat plan furnire, cu planul de tiere perpendicular pe suprafaa
furnirelor.
Dac la formarea pachetului se introduc buci de lemn de dimensiuni mici, datorit
denivelrilor acestora, textura furnirelor obinute poate imita nodurile, iar dac platanele
folosite au denivelri, la debitarea tangenial se obin desene cu fladre.
Furnirul lamelin obinut prin aceast tehnologie are n general un desen riglat i se
contrage mai puin din cauza discontinuitii lemnului.

2. TEHNOLOGIA FURNIRELOR TEHNICE

1.1. Flux tehnologic de fabricaie (succesiunea operatiilor) al furnirelor
tehnice
Furnirele tehnice sunt acele furnire folosite la realizarea produselor
stratificate, de o calitate inferioar celor estetice, obinute numai prin derulare
centric i avnd grosimi mari de 0,3-1,5 mm cnd sunt destinate feelor de
produse stratificate sau peste 1,5 mm cnd sunt destinate straturilor intermediare
(miez) de produse stratificate. Furnirele tehnice se folosesc de obicei pentru
produse stratificate ca placaje, panele i lemn stratificat, dar se pot folosi i n
alte domenii ca la chibrituri, ambalaje, jaluzele, bete pentru ngheat etc. n
figura 2.1 sunt prezentate principalele operatii de la fabricatia furnirelor tehnoce,
in ordinea fluxului tehnologic. Se observa mai inti operatiile de pregatire a
materiei prime pentru debitare in furnire (depozitare, conservare, tratament
termic de plastifiere, sectionare, dezghetare, cojire etc), apoi debitarea furnirelor
prin derulare centrica precedata de centrarea butucilor, apoi prelucrarea
furnirelor umede (sectionare, eliminare defecte naturale si de prelucrare),
uscarea furnirelor si croirea furnirelor uscate.
Depozitarea materiei prime
Conservarea materiei prime
Tratament termic de plastifiere
Cojirea butenilor

Secionarea butenilor
Centrarea butenilor in derulor
Derularea furnirelor tehnice
Inmagazinarea furnirelor tehnice
Croirea furnirelor umede
Uscarea furnirelor tehnice
Croirea furnirelor uscate
mbinarea furnirelor
Depozitarea furnirelor tehnice
Fig. 1.1. Succesiunea operaiilor la realizarea furnire tehnice

n continuare furnirele tehnice trec la

stratificate.

fabricarea altor produse compozite

2. Depozitarea i conservarea materiei prime (busteni de derulaj)

Principalele operaii din depozitul de materie prim al unei fabrici de furnire
tehnice sunt urmtoarele:
recepia materiei prime, a bustenilor de derulaj;
stocarea si depozitarea bustenilor;
conservarea bustenilor;
pregtirea n vederea debitrii.
Materia prim pentru furnire tehnice se prezint sub form de buteni de clasa
superioara Ft. Sortarea bustenilor se face in: lemn de rezonant R, pentru furnire
estetice si tehnice Fe si Ft, busteni pentru cherestea C si lemn de foc.
Conservarea materiei prime este specific anotimpului i speciei
lemnoase, procedeele principale de conservare i protecie bazndu-se pe
meninerea lemnului n condiii de umiditate nefavorabil dezvoltrii ciupercilor
i apariiei crpturilor. Ciupercile xilofage sunt aerobe i se dezvolt la
temperaturi de cca 20 0C i o umiditate a lemnului de cca 55 %, iar crpturile
se datoreaz reducerii rapide a umiditii n special la capete i la exteriorul
butenilor. Procedeele de protecie i conservare a butenilor se bazeaz pe
urmtoarele principii:
mrirea umiditii lemnului peste 70 %, prin imersie sau stropire cu ap, prin
care majoritatea golurile din lemn sunt pline cu ap;

 reducerea lent a umiditii lemnului sub 40 %;

blocarea accesului aerului n lemn, prin acoperirea cu paste de protecie, pe
capete.
fixarea unor S-uri metalice pe capetele bustenilor

Fig. 1.2.Conservarea butenilor prin imersie i stropire n bazine: 1-stlp; 2-fundaie; 3stiv de buteni; 4-duz de stropire; 5-pod rulant; 6- cabin operator; 7- dispozitiv de
prindere a butenilor; 8-cale de rulare a podului rulant.

Iarna nu este nevoie de tratamente de protecie, datorit temperaturilor sczute,

dar bustenii trebuie dezghetati.
Conservarea n ap se face numai n anotimpul cald, fiind necesar
schimbarea periodic a apei pentru a se evita infestarea lemnului. Conservarea
prin stropire se face pentru buteni cu umiditatea iniial peste 65-70 %.
Stropirile se fac zilnic, avnd o durat de 10-15 minute la intervale de 1-2 ore, n
timpul zilei i 1-2 stropiri n timpul nopilor clduroase. Pe vreme uscat i cu
vnt regimul de stropire se intensific. Consumul specific de ap este de 30-35
l/h m3 buteni, din acesta numai 5 % este reinut de lemn, restul de 65 %
recolectndu-se din rigole, 15 % reumezete atmosfera, iar 15 % umezete
terenul depozitului.
3. Detectarea incluziunilor metalice si secionarea butenilor
Operaiile de pregtire a materiei prime n vederea debitrii furnirelor
tehnice sunt urmtoarele:
detectarea incluziunilor metalice;
secionarea butenilor;
plastifierea;
cojirea.

Detectarea incluziunilor metalice este necesar pentru evitarea

deteriorrii cuitelor i mainilor. Dup ce au fost localizate, incluziunile
metalice pot fi eliminate prin cioplire (cnd se observ la suprafaa buteanului)
sau prin secionare. Din aceste considerente este necesar ca operaia de detectare
s precead pe cea de secionare. Instalaiile pentru detectarea incluziunilor
metalice funcioneaz pe principiul perturbrii cmpului magnetic al unei bobine
de ctre incluziunea metalic. Aceast instalaie se monteaz ntre transportoare
(..) i semnalizeaz optic sau acustic existena inluziunii, sau comand
descrcarea automat a butenilor cu incluziuni pe o ramp. Uneori, in zona
existentei unei incluziuni metalice se stropeste cu vopsea pentru o mai buna
evidentiere. Eliminarea zonelor respective se face prin sectionarea zonei cu
incluziune, sau prin cioplirea si extragerea incluziunii, cand aceasta se gaseste la
suprafata busteanului si este vizibila.
Secionarea butenilor are drept scop ndeprtarea capetelor de buteni
(cand se numeste retezare), a eliminrii unor defecte grosolane de pe lungimea
acestora i obinerea unor lungimi corespunztoare dimensiunilor mainilor de
debitat. Trebuie s se in seama c lungimea butenilor trebuie s aib o
supradimensiune de 10 % pentru operaiile de croire a furnirelor. La alegerea
planului de secionare trebuie s se in seama de urmtoarele:
defectele mari s se regseasc numai ntr-o parte a secionarii;
s se evite curburile multiple sau n mai multe planuri;
secionarea s micoreze curbura butucilor faa de cea a butenilor iniiali;
planul secionrii s fie perpendicular pe axa longitudinal a buteanului.

Fig 2. 3. Sectionarea bustenilorcu ferastrau cu lant: 1-role de avans; 2-bustean; 3-ferstru

cu lan; 4-motor de actionare; 5-articulatie.

Principalele utilaje folosite la secionare sunt ferstraele circulare basculante sau

ferstraele cu lan cu acionare electric sau cu motor cu ardere intern. In figura
2.3 se prezinta un ferastrau basculant cu lant, care executa sectionarea bustenilor
la dimensiunea derulorului sau elimina defectele sau capetele. Chiar daca
busteanul este transportat cu transportoare cu lant, in zona de sectionare acestea
se intrerup si sectionarea se face intre cteva role de avans. De asemenea, rolele
se ridica pentru a nu se bloca lantul in taietur.

4. Cojirea butenilor
Cojirea butenilor este operaia de ndeprtare a cojii, deoarece coaja conine
multe minerale proprii i alte impuriti de la sol, care deterioreaz sau uzeaz
sculele tietoare. De asemenea prin ndeprtarea cojii crete capacitatea de
producie a mainilor de debitat furnire.
Exist mai multe tipuri de maini de cojit, printre care:
maini de cojit prin frezare;
maini de cojit prin forfecare n zona cambial, cu cuite boante;
maini de cojit cu lam vibratoare;
maini de cojit cu jeturi de ap sub presiune.
In fig. 2.4 se prezint o main de cojit prin frezare, cea mai simpla si mai des
folosita instalatie. Elementul care efectueaza cojirea propriu zis este o frez 3
care vine in contact cu busteanul 2, actionata de un motor electric 5, prin
intermediul unor curele trapezoidale 4. Pentru a fi in contact permanent cu
busteanul la capatul opus al frezei se afla dispus un piston hidraulic 7. Pentru ca
busteanul sa se roteasca si in acelasi timp sa avanseze, acesta se reazem pe un
sir de discuri actionate 2, cu axul putin inclinat spre directia de avans.

Fig. 1.4. Main de cojit prin frezare: 2-butean; 1-discuri de antrenare i rotire a
buteanului; 3-frez; 4-transmisie cu curele; 5-motor electric ; 6-articulatie ; 7-cilindru
hidraulic.

Avantajele si dezavantaje....
5. Plastifierea butenilor
Operaie de plastifiere a butenilor contribuie la nmuierea lemnului n
vederea debitrii n bune condiii, prin derulare centric. Referitor la acest aspect
se poate spune c plasticitatea natural a foioaselor moi este mai mare dect a
foioaselor tari, lemnul tnr este mai plastic dect cel matur, lemnul din alburn
este mai plastic dect cel din duramen, lemnul umed este mai plastic dect cel
uscat, iar lemnul nclzit este mai plastic dect cel rece.

Procedeele de plastifiere ale butenilor se bazeaz pe aciunea simultan a

cldurii i umiditii, care realizeaz scindarea puncilor ligno-celulozice, reduce
forele de coeziune i nmoaie stratul de lipire dintre celule, strat bogat n lignin
i pectine.
Procedeele de tratament termic a butenilor se clasific n:
procedee uscate: cu CIF, cu curent de nalt tensiune etc;
procedee umede: hidrotermice (cu ap cald) i higrotermice (aburire direct
sau indirect).
Tratamentele uscate sunt mai puin folosite pe scar industrial deoarece sunt
foarte scumpe. Parametrii regimului de tratare cu abur sau ap cald sunt
temperatura i durata de tratare. Temperatura trebuie s fie uniform pe toat
seciunea buteanului, putnd fi de 60 0C la fag i de 80 0C la stejar. Durata de
tratare termic este dependent de specie (densitate) i se calculeaz pn n
momentul uniformizrii temperaturii pe ntreaga seciune a buteanului. In
figura 2.5 se prezinta un bazin de tratament termic al bustenilor cu apa cald,
prevzut cu un capac detasabil care se etanseaza cu apa pe tot conturul exterior.
La partea inferioara a bazinului sub nivelul suportilor se afla elementele de
incalzire 5, de tip calorifer. Pe prtile laterale ale bazinului se afla dispuse
elemente de protectie din lemn 1, iar rezistenta mecanic si la infiltrare este dat
de peretele 6.

Fig. 1.5. Bazine de tratament termic: 1- protecie lateral; 2-bazin cu ap; 3-capac etan, cu
ap; 4-buteni; 5-elemente de nclzire ; 6-perete din beton armat si hidroizolatie.

1.6. Centrarea butenilor

Centrarea butenilor const n aflarea axei geometrice a cilindrului cu
diametru maxim care se poate nscrie n butuc, pentru a se putea fixa n acel
punct n rozetele derulorului. Dac nu se face aceast centrare pierderile la
operaia de derulare prin cilindrare vor fi mari, respectiv va rezulta un
randament sczut de utilizare a lemnului.
Centrarea butenilor se poate face: cu ochiul liber, cu dispozitive manuale
sau cu instalaii mecanice sau optice de centrare. Centrarea manual se face de

unul sau doi operatori umani cu ajutorul electropalanului, aceast operaie

suprapunndu-se peste operaia de alimentare a derulorului. Centrarea cu
dispozitive sau instalaii mecanice se face prin sprijinirea n dou, trei sau mai
multe puncte a buteanului, asa cum se observ n fig. 2.6. n fig. 2.7 se prezint
o instalaie mecanic de centrare a butenilor.

Fig. 1.6. Principiile centrrii butenilor cu dispozitive mecanice n vederea derulrii: a-cu
fixare in doua puncte; b-cu fixare in trei puncte; c-cu fixare in patru puncte.

Fig. 2.7. Instalaie mecanic pentru centrarea butenilor: 1- derulor; 2- rozete de prindere;
3- butean; 4-brate de strangere si fixare ; 5-dispozitiv de rotatie a surubului ; 6-piulita ; 7articulatie.

1.7. Derularea butenilor n furnire tehnice

Operaia de derulare a furnirelor tehnice reprezint tierea unei foi continue de
furnir dup spirala lui Arhimede, atunci cnd buteanul se rotete, iar cuitul

avanseaz ctre acesta. Unghiul de ascuire a cuitului este de 20 0 pentru specii

omogene i de 21-22 0 pentru specii neomogene. Unghiul de aezare trebuie s
fie optim, deoarece dac este prea mare, cuitul nu se sprijin pe lemn, care va
ncepe s vibreze, iar furnirul va avea o rugozitate mare, cu smulgeri de fibre.
Dac unghiul de aezare este mic cuitul preseaz pe lemn, buteanul se
deformeaz, iar furnirul obinut va avea o grosime neuniform. De asemenea, n
timpul derulrii furnirului, unghiul de aezare variaz pe msur ce se reduce
diametrul buteanului, pentru aceasta traversa port-cuit rotindu-se n jurul
muchiei tietoare, datorit unui ghidaj suplimentar i nclinat.

Fig. Procesul de derulare al lemnului

Pentru ca operaia de derulare s aib loc n condiii bune este necesar

existena unei bare de presare, care poate fi sub form de cuit, sub form
cilindric sau hidrostatic, cu aer cald i umed. Rolul unei bare de presare n
procesul derulrii este dat de urmtoarele considerente:
-apas pe lemn, anihilnd efectul de pan al cuitului, respectiv de despridere a
lemnului n faa cuitului;
-reduce tensiunile din furnir, mai ales pe seciunea transversal, care ar
conduce la fragmentarea acestuia;
-reduce o parte din vibraiile care apar n butean n timpul derulrii;
-conduce la eliminarea unei cantiti de ap din butean, prin stoarcere i
frecare.
Barele de presare cilindrice se rostogolesc pe suprafaa buteanului, fiind
antrenate cu vitez periferic variabil, egal cu viteza de derulare.
Derulorul reprezint utilajul de baz de la fabricarea furnirelor tehnice i este
alctuit din urmtoarele pri componente:
-batiu;
-suportul barei de presare i al cuitului;
-mecanismul de fixare i rotire a butucului;
-mecanismul de antrenare i trasmisie a micrii.
Capacitatea de producie a mainii de derulat este urmtoarea:

T
K
t

[busteni / schimb ]

unde: T este durata unui schimb, 480 min; t-durata de derulare a unui butean; kcoeficient de utilizare a timpului de lucru 0,94-0,96.
In figura 2.8 se prezinta schema de lucru a derulorului. Bu teanul 1 este adus
n faa derulorului, se centreaza si se fixeaza intre rozetele 2 (2 randuri
telescopice, cele subtiri fiind folosite cnd grosimea busteanului scade si incep
sa apara vibraii). Rozetele au rolul de fixare, dar si de rotatie a butucului, prin
intermediul roilor 4 si 5, a cuplajului 12 si a motorului electric 13. Mi carea de
avans continua a traversei cutitului si barei de presiune se face de la acelasi
motor electric 13, prin cutia Norton de schimbare a grosimilor furnirului, a
arborelui 9 si a transmisiei intermediare 10. Utilajul mai este prevazut cu doua
role de sprijin a butucului 11, pentru reducerea vibratiilor din timpul derularii.

Fig.1.8. Schema de lucru a derulorului: 1-butuc; 2- rozete interioare; 3-rozete exterioare ;

4,5,6- roti dintate ; 7-cutie Norton pentru reglarea grosimii furnirelor; 8-traversa port-cuit i
a barei de presare; 9-arbore; 10-transmisie intermediara; 11-dispozitiv pentru rezemarea
rolei ; 12-cuplaj ; 13-motor electric.

La derularea furnirelor tehnice se obin mai multe sortimente, respectiv

vor fi mai multe zone ale buteanului, dup cum urmeaz:
-fii de furnire inutilizabile, obinute prin cilindrare i n afara cuitelor
trasoare, respectiv zona I din butean;
-fii de furnire utilizabile, respectiv zona a II a;
-band continua de furnir, respectiv zona a III a;
-rest-rol, respectiv zona a IV a din butean.
1.8. Instalaii pentru nmagazinarea furnirelor tehnice
nmagazinarea furnirelor tehnice se poate face prin mai multe metode printre
care se pot aminti cele de nfuratre a benzii continue pe bobine (ce se
pstreaz n magazii pn la o prelucrare ulterioar), dar i cele de nmagazinare

pe transportoare cu benzi nguste etajate (prezentat n fig. 2.9). Inmagazinarea

pe bobine a furnirului continuu este des practicata, dar timpul de pstrare este
scurt, pentru ca exista posibilitatea alterrii cromatice a acestuia. inmagazinarea
pe benzi nguste este foarte avantajoasa, mai ales datorita faptului ca benzile se
dispun deasupra uscatorului si n aceasta perioada are loc si o pre-uscare a
furnirelor individuale. Banda continu obtinuta prin derulare 1 se croieste cu
foarfeca 2 in fsii, dupa care se ncarca fiecare etaj al sistemului de
nmagazinare, prin intermediul transportoarelor 3 si 4. Descarcarea se face in
ordinea incarcarii, cu transportorul 7, iar alimentarea uscatorului 10 se face cu
ajutorul transportoarelor 7 si 8. Dup uscare, exista o foarfeca 11 pentru
eliminarea defectelor aprute dup uscare.

Fig. 1.9. Instalaie pentru nmagazinarea furnirelor pe trasportoare cu benzi nguste

etajate: 1- rola de furnir; 2- foarfec ghilotin pentru croire furnir; 3-transportor cu banda;
4-transportor rabatabil pentru incarcare; 5-cadru de rezistenta; 6- transportoare cu benzi
inguste de stocare usctor; 7-transportoare de descarcare; 8-transportor de ntoarcere a
furnirelor; 9-zona de descrcare uscator; 10-uscator cu mai multe etaje; 11-forfeca de
eliminare defecte de uscare.

1.9. Secionarea (croirea) furnirelor tehnice

Obinerea formatelor de furnir necesare pentru urmtoarele formate de
produse stratificate n care se incorporeaz se face prin secionarea benzii
continue de furnir obinut la derulare, dar i formatizarea fiilor utilizabile
pentru obinerea formatului final. De asemenea la secionare se va ine seama i
de defectele grosiere ale furnirelor, respectiv acestea se vor elimina. La aceast
operaie sunt dou tendine generale i anume:
-eliminarea tuturor defectelor nereparabile i obinerea a unor caliti
superioare de produse stratificate;
-eliminarea numai a defectelor majore, celelalte defecte reparndu-se (daca
este posibil, daca nu vor ramane in starea respectiva, declasnd calitatea
produsului), dar se obin caliti inferioare de produse stratificate.
Secionarea longitudinal a furnirelelor tehnice se face foaie cu foaie,
individual, iar cea transversal se face n pachete, cu foarfeca ghilotin (vezi
figura 2.10). Sectionarea se face prin forfecare, existand un cutit 3 si un

contracutit. Actionarea cutitului se face cu ajutorul unui piston pneumatic si a

unui grup de prghii 1, care realizeaza miscarea rectilinie alternativa pe
vertical. Pentru mecanizarea operatiei, alimentarea cu furnire se face cu role
actionate 6 (antrenate cu rotile de lant 4 si lantul 7) si intreruperea se face numai
n zona tierii.

Fig. 1.10. Foarfec pneumatic pentru secionarea furnirelor tehnice: 1-articulaii; 2cilindru pneumatic;; 3-travers port-cuit; 4-furnir; 5- roat de lan; 6-rola de avans; 7-lant.

1.10. Uscarea furnirelor i prelucrarea furnirelor uscate

Uscarea furnirelor tehnice este o operaie tehnologic de reducere a
umiditii furnirelor de la 70-130 %, ct au n momentul debitrii, pn la 6-12
%, ct trebuie s aib n momentrul introducerii n produsele stratificate finale,
respectiv de 6-8 % la utilizarea adezivilor n soluie i de 10-12 % la folosirea
adezivilor sub form de filme.
La uscarea furnirelor tehnice se pot folosi att instalaiile cu band i duze
ct i cele cu role i duze. La utilizarea instalaiilor de uscare cu role i duze
trebuie s se in seama ca fibrele furnirelor s fie introduse perpendiculare pe
axul rolelor i s aib capetele anterioare suprapuse pe o distan de 50 mm
peste capetele posterioare ale furnirelor precedente, pentru a se evita nfurarea
pe role a acestora i blocarea prin nfundare a usctorului.
Prelucrarea furnirelor uscate se refer la operaiile de secionare,
sortare, formatizare i frezare n pachete, eliminarea nodurilor i aplicarea de
petice din lemn sntos i curat, mbinarea i repararea furnirelor.
Sortarea foilor de furnir tehnic. Este nevoie de o sortare a furnirelor uscate,
chiar dac s-a efectuat o sortare anterioar a furnirelor umede, deoarece n
timpul uscrii i a manipulrii, furnirele se fisureaz sau se rup. Sortarea se face
dup mai multe criterii, respectiv:
-dup specie: furnire de fag, de plop, de arin etc;
-dup grosime: furnire de 1,1 mm, de 1,2 mm, de 2,2 mm etc;
-dup format: foi ntregi i fii de furnire;
-dup sensul fibrei: furnire longitudinale i transversale;
-dup limea foilor de furnir: late, nguste i foarte nguste;
-dup calitate: furnire cu defecte i furnire fr defecte;

-dup aspect: furnire cu desene remarcabile (de fa) i fr desene

remarcabile (de dos);
-dup culoare: cu culori nchise i cu culori deschise.
Repararea furnirelor care prezint crpturi pe margine se face prin
fixarea celor dou pri cu agrafe sau hrtie gumat, iar n cazul crpturilor
deschise se aplic pene din material fr defecte, care se lipesc cu hrtie gumat.
Furnirele care prezint defecte de suprafa (noduri, crpturi, coaj nfundat,
pungi de rin etc) se repar prin tanarea defectului i nlocuirea acestuia cu
petic decupat din furnire fr defecte.
Frezarea furnirelor n pachete este o operaie ce se efectueaz n vederea
ndreptrii canturilor furnirelor i mbinrii ulterioare a acestora. Maina este
prevzut cu o mas rabatabil pe care se aeaz furnirele sub form de fii,
care are un dispozitiv de vibraie n vederea alinierii la cant a tuturor foilor de
furnir. Dup aceea masa este transferat n faa mainii, furnirele sunt strse cu
ajutorul unei bare de presare i sunt frezate prin dou treceri, una grosier i alta
fin. Concomitent cu ultima frezare are loc i aplicarea adezivului termoplast.
Imbinarea furnirelor tehnice are loc prin mai multe procedee, respectiv
prin ncleierea direct a canturilor folosind adeziv termoplast, cu hrtie gumat
aplicat longitudinal sau transversal, cu fir fuzibil n zig-zag, prin frezarea
canturilor i ncleierea ulterioar etc., aa cum se observ n fig 2.11. Pe
lungime, mbinarea furnirelor se face n dini.

Fig. 2.11. Tipuri de mbinare a furnirelor tehnice a-prin ncleiere direct; b-cu hrtie
gumat; c-cu fir fuzibil.

Instalaiile mecanice pentru mbinarea pe lime a furnirelor tehnice pot fi cu

avans longitudinal sau cu avans transversal, dup cum se observ n fig. 2. 12.
Cele cu avans longitudinal pot folosi hrtie gumata sau fir fuzibil 7 (fig 2.12.a),
incalzit pna la topire cu rezistenta 6. Prin combinarea miscarii de avans si
apropriere a furnirelor data de discurile 3 si rolele 4, si de miscare alternativa
rectilinie a firului fuzibil se obtine aplicarea sub forma de zig-zag a firului topit
si lipirea celor doua furnire 1. Rigla de ghidaj 2 are rolul de a nu suprapune celor
dou furnire care se doresc a se lipi, iar rola 5 de evacuare a furnirelor lipite.
Instalatia de inbinare a furnirelor cu avans transversal (fig 2.12.b) imbina
furnirele deja ncleiate pe cant cu adeziv termoplast 1, intre doua placi incalzite

3 si 4. Placa superioar 4 are posibilitarea de ase regla pe verticala cu arcurile si

piulitele 5, pentru a se produce o incetinire a avansului furnirelor de a se
apropria pe cant. Dup racire, furnirele incleiate apar ca o banda continua, motiv
pentru care o foarfeca 7 le formatizeaza la dimensiunea dorita 8.

Fig. 1.12. Instalaii mecanice de mbinare a furnirelor tehnice:

a-cu avans longitudinal; 1-fii de furnire; 2-rigl de ghidaj; 3- discuri de apropiere; 4-rol
superioar de presare; 5-rol de evacuare
b-cu avans transversal; 1-mas; 2-cilindri de avans; 3-plac de nclzire; 4,6-plac
superioar /patin de frnare; 5-arcuri de reglare presiune; 7-foarfec; 8-furnire mbinate
transversal.

3.TEHNOLOGIA
CELULARE

PLACAJELOR,

PANELULUI,

PLACILOR

1. Proprieti, succesiunea operatiilor (schema bloc) i tipuri de placaje

Placajul este un compozit din lemn, realizat din trei sau mai multe straturi (un
numr impar) de furnire, dispuse la 90 0 ntre ele, ncleiate ntre ele cu adeziv i
presate. Numrul impar de furnire este dat de simetria structurii plcii finale.
Dispunerea perpendicular a dou straturi de furnire alturate confer placajului
o uniformitate ridicat a proprietilor, mai ales rezistenele perpendiculare i
paralele cu fibrele lemnului furnirului de fa. Dintre proprietile placajului,
unele din acestea facndu-l s fie preferat lemnului masiv se pot aminti
urmtoarele:
Densitatea placajelor este mai mare dect a lemnului masiv de proveniena a
furnirelor, datorit gradului de densificare i a densitii n stare uscat a
adezivului;
Higroscopicitatea placajului este sczut faa de cea a lemnului masiv
datorit prezenei adezivului uscat care nu este higroscopic. Spre exemplu
lemnul masiv imersat n ap timp de 200 ore absoarbe 130 %, placajul din
trei straturi 92 %, iar placajul din 5 straturi absoarbe 67 %;
Contragerea total a placajul este semnificativ mai mic dect a lemnului
masiv, fiind de cca 10 ori mai mic pe direcie transversal i de cca 2 ori
mai mare pe direcie longitudinal;

 Cldura specific i conductibilitatea termic sunt apropiate de cele ale

lemnului masiv, comprimarera i umplerea porilor cu adeziv mrind
coeficientul de transmisie a cldurii; de aceea placajul poate fi folosit cu
succes ca izolator termic;
Unele proprieti acustice cum ar fi izolarea i absoria fonic sunt superioare
lemnului masiv;
Placajul are rezistene superioare lemnului masiv, iar indicele de calitate
(raportul dintre rezisten i densitate) face ca placajul s fie superior
oelului i aliajelor din aluminiu;
Rapoprtul dintre rezistentele pe direcie londitudinal i transversal este la
lemnul masiv de cca. 24-100, iar la placajul cu numr mare de straturi acesta
tinde ctre 1.
Placajele sunt foarte diverse, cele mai importante fiind urmtoarele:
-Placajele de interior sunt destinate utilizrilor de interior, fiind realizate din
furnire de fag, rinoase, plop, anin, tei etc. Se sorteaz n 4 clase de calitate A,
B, C, D, n funcie de clasa furnirului de fa i de dos. Grosimile uzuale ale
acestui placaj sunt de 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 12, 15, 18, 20 mm, iar formatele
plcilor de 20001250, 24401220 sau 22001220 mm. Se folosesc adezivi
ureoformaldehidici.
-Placajele de exterior, destinate utilizrii n condiii de exterior, sub influena
intemperiilor, a apei sau a mediilor cu umiditate ridicat (cum ar fi spre exemplu
placajele de cofraje). Sunt de dou categorii, respectiv cu feele acoperite cu
rin fenolformaldehidic, sau cu feele acopoerite cu altfel de pelicule de
protecie (hidrofuge, fungicide, ignifuge etc).
Se folosesc pentru ncleiere de obicei adezivii fenolformaldehidici.
-Placaje pentru vagoane de marf, a cror fee sunt protejate cu hrtie
impregnat cu rini fenolice (tegotex).
-Placaje speciale, cum ar fi placajele pentru construcii speciale (placaje cu
grosimi mari, cu rezistene mari i fee de calitate inferioar), placajele
decorative (avnd feele de o estetic deosebit, imprimate, texturate, sablate
etc), placaje nnobilate (folosite ca suport pentru acoperirea cu folii i filme, la
acestea contnd planitatea suprafeei, rugozitatea acestora etc), placajele
compozite (care pe lng lemn mai au n structur fibr de sticl, folii metalice,
achii de lemn etc) i plajele mulate (care se preseaz n matrie cu forme
definite de destinaia reperului produsului de destinaie).
Schema bloc a succesiunii operaielor la fabricaia placajelor este cea din fig. 2.
13.
Furnire tehnice
Secionare furnire tehnice
mbinare foilor de furnire

Reparaii foi de furnire

Stoc foi de furnire
Aplicare adeziv

Pregtire reet adeziv

Formare pachete
Presare
Formatizare
Calibrare
Sortare
Depozitare placilor
Fig. 13. Succesiunea operaiilor ntr-o fabric de placaje

2. Sortarea foilor de furnir i ncleierea acestora

Sortarea foilor de furnir se face nainte de ncleiere n trei pri: furnire de
fa, furnire de dos i furnire de miez. Acestea se stivuiesc separat, n aceeai
stiv fiind foi ntregi din acelasi tip cu aceai grosime si specie. Uzual la
formarea pachetelor se folosesc urmtoarele structuri:
-pentru placajul de 3 mm: 1,1 1,1 1,1;
-pentru placajul de 4 mm: 1,1 2,2 1,1.
ncleierea furnirelor n vederea presrii folosete materiale de ncleiere
formate din adezivi, ntritori i ingredieni. n funcie de starea de agregare
adezivii pot fi n soluie sau sub form de filme. Ca adezivi se folosete Urelitul
n soluie sau adezivii fenolici, n soluie sau sub form de filme. Folosirea
filmelor adezive la realizarea placajelor prezint urmtoarele avantaje:
Se obin rezistene superioare cu consumuri reduse de rsin;
Se evit penetraia adezivului prin furnirele de fa;
Utilizarea unor umiditi mrite a furnirelor care se ncleie.
O reet de soluie adeziv este urmtoarea:
-Urelit P
= 60 kg;
-Fin de secar
=26 kg;
-Sol. clorur de amoniu =5 kg;
-Uree tehnic
=3 kg;
-Ap
=42 kg.

Fig. 2.14. Principiul aplicrii adezivului cu valuri: 1 -cilindru de dozare superioar; 2cilindrii cauciucai-striai pentru avans i aplicare adeziv; 3-furnir ;4-cilindru inferior ; 5cuv pentru surplusul de adeziv ; 6-cilindrul de dozare inferioar;7-discuri subiri ;8-cuv cu
ap.

n figura 2.14 se prezinta modalitatea de aplicare a adezivului pe furnirul 3 cu

doua valuri 2 si 4. Dozarea adezivului se face cu doi cilindri 1 si 6, iar susplusul
de adeziv se scurge in cuva 5. Dup aplicarea adezivului pe furnir, acesta este
preluat de nite discuri subiri 7, in permanen spalai intr-o cuva de apa 8,
pentru a nu se prelua o cantitate foarte mare de adeziv de pe furnir. Umiditatea
furnirelor nainte de ncleiere este de diferit, n fucie de tipul adezivului folosit,
respectiv:
-dac adezivul este n soluie, umiditatea este de 4-6 %, fiind de 4 % pentru
furnirele de miez i de 6 % pentru furnirele de faa;
-dac adezivul este sub form de film, umiditatea este de 10-12 % .
Aplicarea adezivului pe furnire se face n general prin vluire (vezi fig 8), dar i
prin turnare, pulverizare, extrudere i chiar pensulare.
In main furnirele se introduc cu fibrele paralele cu direcia de avans,
pentru a nu se curba sau rupe n timpul aplicrii adezivului.
3. Formarea pachetelor de furnire i presarea
Presarea se poate face la rece sau la cald, cu avantaje i dezavantaje
pentru fiecare metod. La rece duratele de presare sunt foarte mari, dar i la cald
avem pierderi prin comprimare i contragere (dezavantaj care se poate elimina
parial prin acoperirea feelor cu hrtie impregnat cu rini).
Regimul de presare cuprinde urmtorii parametri: temperatura, durata i
presiunea. Temperatura de presare este pentru adezivii ureo-formaldehidici de
110-120 0C, iar pentru adezivii fenol-formaldehidici de 130-160 0C. De
asemenea, spre deosebire de rinile ureo-formaldehidice, prin mrirea

temperaturii crete rezistena ncleierii la forfecare. Durata de presare este

format din mai multe perioade, respectiv:
Timpul necesar ca miezul pachetului de furnire s atig temperatura de
ntrire a adezivului;
Timpul de ntrire al adezivului;
Timpul de nclzire al plcilor de aluminiu nsoitoare.
Presiunea din timpul presrii depinde de densitatea speciei i de tipul adezivului,
fiind de 0,5-3 MPa. Odat cu creterea presiunii, proprietile mecanice vor
crete, ns va crete i densitatea, respectiv pierderile prin comprimare.

Fig.1.15. Diagram de presare: t1-perioada de atingere a presiunii de regim; t2-timpul de

presare propriu zis; t3-timp de deschidere a presei.

n fig. 2.15 se prezint o diagram uzual de presare, unde se observ perioadele

presrii amintite anterior, dar i perioada final de evacuare a vaporilor formai
n timpul presrii (n caz contrar se produc umflturi ale plcii sau chiar
desprinderea acesteia n dou pri datorit presiunii acestor vapori).
Organizarea locului de munc la presarea placilor este prezentata n figura
2.16. Mai nti se aplica adezivul pe furnirele de miez 1, prin intermediul
instalatiei cu valuri 2, dup care se formeaza pachetele de presare (furnir fa,
furnir miez, furnir dos i cele doua placi de aluminiu exterioare) pe liftul 5 al
presei 6. Dup presare, plcile obinute mpreuna cu tablele de aluminiu sunt
descrcate din pres cu un mpingator pe platforma 7. n continuare se face
separaia dintre table i plci, placile stivuindu-se separat, iar tablele de aluminiu
stivuindu-se pe rastelul caruciorului 8. Caruciorul cu tablele suport va trece
printr-un tunel de rcire, dupa care se va aduce la formarea pachetelor de
formare. Se recomand s existe doua rnduri de de table de protec ie, de asa
natura nct, n timp ce un rnd se afla la rcire, un altul trebuie sa se gseasc la
formarea pachetelor in vederea presrii.

Fig.2.16. Organizarea locului de munc la formarea pachetelor (din trei furnire) i

presare: 1-furnir de miez; 2-main de aplicat adeziv; 3,4-furnire de fa i de dos; 5-lift de
ncrcare a presei; 6-presa PH15; 7-mas de descrcare a placajelor; 8-crucior de rcire
a plcilor de aluminiu.

4. Depozitarea plcilor de placaj

Depozitatea placajelor se face n magazii nchise, avnd o umiditate
relativ de max 60 %, n stive dispuse pe paleti, ordonate pe vertical i
orizontal pe dimensiuni i caliti, manipularea efectundu-se cu stivuitoare cu
furci laterale de mare capacitate. Stocul de placaje din magazie nu trebuie s
depeasc capacitatea fabricii pentru o perioad de o jumtate de lun. La
calculul suprafeei magaziei de plci se va ine seama de toate zonele necesar
unei bune funcionri a magaziei, anume: spaiul de depozitare a stivelor, spaiul
pentru depozitatea coletelor ambalate, spaiu pentru palete goale si n reparaie,
spaiu de acces i circulaie pentru autostivuitor si spaiu pentru birou expediie.
Suprafaa pentru stivele de stoc magazie se calculeaza ca produs ntre
numrul de stive si suprafaa unei stive. Suprafaa de ambalare reprezint 30 %
din suprafaa calculat anterior. Suprafaa pentru depozitare palete goale
reprezint 6 % din suprafaa cu stive stoc tampon magazie. Spaiul de acces i
circulaie a autostivuitoarelor reprezint 100 % din suma suprafetelor calculate
anterior. Spaiul pentru produse ambalate intr n cadrul suprafetei de produse
stoc magazie, deci nu se calculeaza. Spaiul pentru birou expediie este de circa
25 m2, iar spaiul pentru magazia cu materiale de ambalaj este de circa 40 m2.
Dac suprafaa de intarire a adezivului coincide cu suprafaa de depozitate,
atunci la surafetele anterioare se mai adaug spaiul pentru stivele la
polimerizare, respectiv circa 100 %. n urma tuturor calculelor de dimensionare
efectuate se poate efectua o schia a magaziei de plci, cu delimitarea
principalelor compartimente funcionale ale acesteia, aa cum se observ n fig
2.50.

Fig 3.50. Magazia de plci: 1-cale ferat; 2-ua de legtua ntre magazie si rampa de
expediie; 3- vagon; 4-zona de stive de plci ambalate; 5-magazie cu materiale de ambalaj; 6ua de legtur cu linia de fabricaie; 7-stive de placi; 8-birou de expeditie.

5. Condiionarea si racirea placajelor

Condiionarea si racirea placajelor presate se face prin rcire n stare
compact timp de cca. 24 ore, perioad n care se uniformizeaz umiditatea
plcilor i se atenueaz tensiunile interne din placaj. Uneori, placajele se
stropesc cu ap, dup care se stivuiesc strns pentru uniformizare umiditate. In
aceasta perioada are loc si definitivarea reactiei de intarire a adezivului.
n fig. 2.47 se prezint o linie de rcire a plcilor.

Fig. 2.47. Linie de rcire a plcilor: 1- plci; 2-role acionate; 3-cadrul rcitorului; 4dispozitiv rotitor de rcire plci; 5-opritor; 6-formare stiva de placi racite; 7- stiv
compact; 8-transportor cu role libere/actionate pentru stive de plci racite; 9-lift hidraulic
pentru stivuire.

6. Formatizarea placajelor
Formatizarea placajelor se refer la ndreptatarea canturilor care prezint
defecte i obinerea de formate standardizate. Mainile de formatizat placaje
lucreaz prin trecere sau pe poziie, cu 1, 2 sau mai multe discuri circulare

placate cu carburi metalice. Cele doua operatii (de tivire canturi si formatizare)
se executa separat cand avem formate mari de placi sau simultan cand avem
formate mici. Formatizarea se face n pachete de cte 3-5 foi de placaje, pentru a
se crete productivitatea muncii.
n figura 2.17 este prezentat schema de organizare a operaiei de
formatizarea placajelor cu dou perechi de discuri circulare i transferul la 90 0 a
pachetului ntre cele dou tieri.

Fig. 2. 17. Schema formatizrii placajelor: 1-stiv pentru formatizare; 2,6-enile de avans;
3,7-ferstrae de tivit dou canturi; 4-transportor; 5-opritor; 8-stiv de placaje formatizate.

7. Calibrarea placajelor
Aceasta operatie se face n vederea asigurrii unei planiti ridicate a
suprafeelor, cu maini cu cilindri sau cu band lat, ambele prevzute cu sistem
de oscilaie n plan orizontal, pentru o uzur uniform a benzii pe limea
acesteia. Se folosesc de obicei mainile de lefuit cu trei cilindri, avnd contact
de sus (sau de jos) i sistem de avans propriu.
nainte de calibrare placajele se chituiesc i se las s se usuce la
temperatura camerei, operaie care are drept scop acoperirea eventualelor spaii
libere de pe suprafaa placajelor. O schem de organizare a locului de munc la
calibrarea placajelor se prezint n fig. 2.18.

Fig. 2. 18. Organizarea locului de munc la calibrarea placajelor :1-lift foarfeca cu stiva de
placi; 2-impingator pneumatic; 3-stiva de placi; 4-role actionate de preluare a placilor; 5masina de calibrat cu 3 cilindri, cu contact de sus; 6-cilindru hidraulic de intoarcere a
placii ; 7-stiva de placi calibrate.

Sortarea placajelor se face vizual, prin analizarea fiecrei fee, aezndu-se

separat pe 4 clase de calitate.
8. Expediia plcilor de placaj. Consumurile specifice
Expediia placilor se face n stare ambalat sau ne-ambalat, n vagoane de
cale ferat sau mijloace auto, acoperite sau atunci cand nu sunt acoperite,
protejate cu prelate. n funcie de cantitatea zilnica de plci care trebuie
expediat, se poate calcula lungimea frontului de expediie, att pentru mijloace
auto ct si pentru vagoane de cale ferat, cu urmtoarea relaie:
Lf

Qz
l1 k
Qmt
[m]

[3.17.1]
Unde: Qz este cantitatea de plci care trebuie expediat zilnic, in m 3; Qmt
cantitatea de plci care intr ntr-un mijloc de transport, in m 3; l1 lungimea
mijlocului de transport, in m; k-coeficient de siguran, de obicei 1,1-1,3.
Cantitatea de placi care intr ntr-un mijloc de transport se determina in
functie de volumul util al acestuia si nu trebuie sa depseasc tonajul acestuia.
Consumurile specifice de materie prim (cs) la fabricarea placajelor se
determin n funcie de randamentul de utilizare a materiei prime (), care la
rndul su este dependent de pierderile de fabricaie, respectiv:
cs

100

[m 3 busteni/ m 3 placaj ]
n

100 pi

[%]
Spre exemplu, la fag consumul specific este de cca 2, 2 m 3 buteni/ m3
placaj. Pierderile tehnologice de la fabricarea placajelor sunt n medie
urmtoarele:
Secionare . 4,5 %;
i 1

Derulare ....27 %;
Croire furnire umede 2 %;
Uscare .. 6,5 %;
Reparare furnire.6,6 %;
Presare1,6 %;
Formatizare4,8 %;
Slefuire1,5 %;
Total54,5 %
Tehnologia Lemnului stratificat
este un material compozit format din mai multe straturi de furnire tehnice
ncleiate cu adezivi fenolici, cu care s-au impregnat iniial furnirele. Acest
semifabricat superior pe baz de lemn are unele avantaje faa de lemnul masiv:
Are o stabilitate dimensional i rezistene mecanice mrite;
Dispersia efectului defectelor lemnului (ca de exemplu noduri), la fel ca i n
cazul placajelor;
Compactizare mrit faa de lemnul masiv i chiar faa de placaje.
Aceast plac are ca dezavantaj un coeficient de umflare mrit faa de lemnul
masiv (chiar dac absoria este mai mic), dezavantaj care se poate reduce prin
bachelizarea produsului. Lemnul stratificat poate fi:
1. lemn stratificat nedensificat LSN, cnd presiunea de presare este sub 5 MPa
i densitatea produsului pn la 1 g/cm3;
2. lemn stratificat densificat LSD, cnd presiunea este mai mare de 5 MPa, i
densitatea produsului este peste 1 g/cm3.
Lemnul stratificat se caracterizeaz prin faptul c toate sau o mare parte din
furnire au aceiai orientare a fibrelor (spre deosebire), din acest punct de
vedere avnd:
Lemn stratificat avnd toate furnirele cu fibrele paralele;
Lemn stratificat cu 5 sau 10 straturi cu fibrele paralele, alternnd cu un strat
cu fibrele perpendiculare (cel mai des folosit);
Lemn stratificat la care fibrele straturilor alaturate formeaz unghiuri de 1545 0, numit lemn stratificat stelat.
Grosimea furnirelor utilizate este de 0,6 mm, 0,8 mm, 1,0 mm, 1,5 mm sau de
2,0 mm, iar formatele curente folosite sunt de 1270/920 i 1250/920.
Lemnul stratificat are proprieti dielectrice bune, motiv pentru care se
recomand folosirea acestuia n electrotehnic, ca nlocuitor al textolitului.
Tehnologia de fabricaie este dat de succesiunea de operaii din fig 3.19.
Pregtirea fasiilor furnirelor
Aplicarea adezivului prin imersie

Uscarea furnirelor cu adeziv

Formarea pachetelor i presarea
Condiionare-formatizare
Fig. 1.19. Succesiunea operaiilor la lemn stratificat

Fig 1.20. Lemnul stratificat

Umiditatea furnirelor trebuie s fie de 6-8 % cnd se folosete adeziv n
soluie i de 10-12 % cnd se folosete adeziv sub form de film fenolic. Prin
pregtirea furnirelor se nelege tierea la format cu foarfeca ghilotin. Furnirele
se impregneaz cu adezivi fenolici n autoclave cu vid-presiune dac se dorete
o cantitate mare de rin sau mai simplu prin imersie sau vluire cnd se
dorete o cantitate mai mic de rin, iar pentru uscare se folosesc tunele de
uscare. La impregnare, furnirele se aeaz vertical n casete din plas de srm,
presiunea fiind de cca 0,5 bari, n acest fel coninutul n rin crete la 40 %.
Pachetele de furnire se formeaz pe plci metalice din aluminiu, unse n
prealabil cu ulei sicativ, straturile exterioare ale pachetului fiind formate din foi
ntregi de furnire, iar la straturile de miez muchiile s fie la o distana de maxim
2 mm.

Tehnologia panelului
Panelul reprezint o plac stratificat format dintr-un miez de rinoase sau
foioase moi i dou furnire groase de faa numite blind, dispuse cu fibrele
perpendicular pe direcia fibrelor miezului (fig 2.20).

Fig. 2.20. Panelul:1-furnir de fata sau blind; 2-miez din sipci de rasinoase

Furnirele de faa pot fi realizarte din tei, anin, plop i fag i au o grosime de 3
mm. Placile de panel au o densitate de cca. 0,550 g/cm 3. Fluxul tehnologic de
fabricaie este cel prezentat n fig 2.21.
Alegerea cherestea
Uscarea cherestelei
Rindeluirea pe dou fee
Spintecarea n ipci de 25 mm
Formarea miezului

Alegerea furnirelor
Pregtirea foilor de faa

Aplicarea adezivului pe miez

Formarea pachetului
Presare
Condiionare-formatizare
Calibrare
Finisare
Fig. 4.21. Succesiunea operaiilor la fabricaia panelului

La formarea miezului, ipcile se altur de aa natur nct suprafeele n contact

s fie cele rindeluite, ipcile laterale fiind dintr-o singur bucat, iar cele

intermediare s fie cu capetele frontale alturate sau mbinate n dini.

Consolidarea miezului se face cu cleme metalice sau cu sfoar introdus n dou
canale transversale, practicate prin frezare pe suprafaa miezului.
Presarea se face la cald n pres multietajat, sau n pres monoetajata
continu, cu o presiune specific de 0,8-1,2 MPa.
Tehnologia placilor celulare
Plcile celulare sunt compozite uoare, tip sandwich, formate dintr-o ram
din lemn, placat pe ambele fee cu placaj sau PFL, iar interiorul este completat
cu un miez de distanare din PFL frnt, fagure de hrtie i alte categorii. Aceste
plci sunt destinate fabricrii uilor de interior i mobilierului uor.

Fig. 5. 22. Plcile celulare: a-cu miez din PFL frnt; b-cu miez din fagure de hrtie ;
1-fete furniruite ; 2-PFL frnt ; 3-lonjeroan ; 4-traversa rama ; 5-capse metalice ; 6-fagure
de hrtie.

Fagurele de hrtie se obine prin ncleierea intermitent a mai multor straturi de

hrtie, dup care se taie la o lime corespunztoare cu grosimea miezului. n
final, prin ntindere se obine suprafaa proiectat a miezului de fagure.
Aplicarea adezivului se face numai pe miez (cnd miezul are rigiditate
suficient) sau numai pe fee, introducndu-se cte dou foi suprapuse simultan.
Presiunea este de 0,6 MPa, temperatura de 120 0C, la o durat de cca. 3-5 min.
5. TEHNOLOGIA COMPOZITELOR STRATIFICATE MULATE

Compozitele stratificate mulate sunt produse moderne realizate prin

ncleierea si presarea simultana curba a furnirelor tehnice. Curbura obtinuta prin
aceasta tehnologie poate fi plana sau spatiala, acesta fiind elementul de baza
care face diferenta fata de celelalte produse stratificate si promoveaza produsele
in alte domenii de folosinta. Principalele avantaje ale compozitelor stratificate
mulate sunt urmatoarele:
-se reduce foarte mult consumul de material lemnos masiv pe care il inlocuie;
-se asigura un design si un confort marit al produselor realizate;
-se reduce consumul de manopera, deoarece compozitele stratificate mulate se
realizeaza pe blocuri, care se vor debita ulterior.
In tabelul 4.1 se prezinta comparativ cateva caracteristici de analiza pentru un
scaun realizat in trei variante (Petrican s. a., 1979).
Tab 4.1. Studiu comparativ a unui scaun realizat in trei variante constructive
Indicatorul
Scaun tnplresc din Scaun de lemn Scaun
din
lemn masiv
masiv curbat
compozite stratif
mulate
Repere in produs
19
7
3
Operatii pe produs
152
63
19
Productivitate, ore
1,8
0.7
0.3
Nr de produse/m3 18
65
76
busteni
Costul produsului, 100
70
30
%

Un model de scaun realizat din elemente mulate stratificate se prezinta in figura

Fig 4.1. Scaun realizat din elemente mulate stratificate

Scaunul prezentat in fig 4.1 poate fi realizat total sau partial din compozite
stratificate mulate. Principalele avantaje ale folosirii elementelor mulate sunt
date de faptul ca la o presare se obtine un bloc de furnire, care se debiteaza in
mai multe elemente, asa cum se observa din schema bloc de fabricatie din figura
4.2.
Furnire tehnice
Aplicare adeziv pe furnire
Formarea pachetelor
Presarea
Conditionare
Debitare bloc in elemente
Prelucrare mecanica

Asamblare produs
Finisaj produs
Fig 4.2. Schema bloc a realizarii produselor finite cu compozite stratificate mulate

Prin mulare se pot obtine o multime de forme si dimensiuni, cu diferite raze

de curbura, ondulate, frante, cu contur deschis sau inchis. Dintre contururile
inchise se pot aminti centurile de scaune, lagare de alunecare sau tuburile pentru
transport lichide. Elementele mulate din furnir se pot folosi si ca structuri
portante, sub forma sinusoidala sau frnt, care se pot rigidiza prin aplicarea
unei folii metalice.
Raza minima de curbura a furnirelor difera in functie de specie, dar
mai ales in functie de grosimea furnirelor. Daca nu se tine seama de aceasta, va
apare pericolul ruperii furnirelor. Cu cresterea grosimii furnirelor, raza de
curbura a furnirelor individuale se mareste. Aceasta influenta se poate determina
experimental, cu un dispozitiv prevazut cu mai multe raze de curbura, ca in
figura 4.3.

Fig 4.3. Dispozitiv pentru determinarea razei minime de curbare a furnirelor

Pentru experimentri s-au folosit fsii de furnire cu latimea constanta de 30 mm,

care sunt curbate pe dispozitiv pe fiecare raza de la cea mare catre cea mica,
pana la ruperea furnirului. Raza anterioara ruperii se considera raza minima de
curbura. Toate valorile obtinute au stat la baza realizarii diagramei din fig 4.4.

Fig 4.4. Influenta grosimii furnirelor asupra razei minime de curbura

Determinarea fortelor de presare. Realizarea centurilor de scaune din furnire

mulate este un caz specific de utilizare a compozitelor mulate. Pentru forme
curbe plane deschise presiunea specifica pe intreaga suprafata este relativ
constanta, aa cum se observa in fugura 4.5.

Fig 4.5. Forta si presiunea specifica pentru mulate deschise: 1-patrita; 2-furnire; 3-matrita

La piesele mulate cu contur inchis, distributia presiunii nu mai este constant,

datorita existentei unor puncte cu raze de curbura diferite, unde apare o presiune
suplimentar, asa cum se observa in figura 4.6.

Fig 4.6. Diagrama fortelor totale pentru o centura de scaun: 1-dispozitiv; 2-centura de
scaun; 3-piesa de consolidare; F1-forta pentru zona liniara; F2-fora pentru un unghi de 60 0;
F3 fora pentru un unghi de 120 0; F4 forta de suprapnere a capetelor furnirelor
Deoarece este nevoie de o adeziune foarte buna in fiecare punct al conturului centurii, mai
intai trebuie realizata o diagrama teoretica a presiunilor si fortelor de pe conturul centurii
(vezi fig 4.6), corespunzatoare speciei lemnoase folosite si a grosimii furnirului. Pe baza
acestei diagrame se va proiecta apoi dispozitivul de presare, obtinandu-se procesul real de
presare. Toate tipurile de forte si presiuni se pot stabili individual, iar pentru tipul de centur
analizat avem urmatoarele tipuri:
Presiunea pentru zonele liniare;
Presiunea pentru coluri cu unghiuri diferite;
Presiunea sau fora de incleiere imbinare a capetelor furnirelor.
Presiunea de colt se stabileste experimental, in functie de specia lemnoasa, grosimea
furnirului si raza de curbura a reperului proiectat si unghiul dintre... Deoarece o serie de
elemente sunt aprioric cunoscute (specie, raze ale dispozitivului etc), pentru fiecare bloc de
furnire trebuie mai inti stabilita raza minima de curbura individual pentru fiecare tip de
furnir (grosime si specie), dupa care se poate stabili raza de curbura pentru intregul bloc de
furnire incleiate. Cnd se pune problema razei de curbura a intregului bloc de furnire trebuie
sa se tina seama de numarul de furnire, de frecarea dintre furnire sub presiune, dar si de
alunecarea dintre acestea datorita adezivului. De obicei, forta de presare pentru intregul bloc
de furnire este o suma a fortelor pentru fiecare furnir in parte, minus 10-20 % din aceasta
pentru frecare si/sau alunecare.
Lungimea de suprapunere a capetelor furnirelor. Numarul de straturi de furnire depinde
de grosimea totala a ramei de scaun, grosimea furnirului individual, dar si gradul de
comprimare din timpul presrii, respectiv:
g

n c 1
[buc.]

gf
100
[4.1]
Unde: gc este grosimea nominala a centurii de scaun, in mm;
gf grosimea furnirului, in mm;
- gradul de comprimare, in % (in jur de 4-7 %).
Dupa stabilirea numarului de staturi de furnire si grosimea acestora, se poate trece la
stabilirea modalitatii de apropiere a capetelor furnirelor si a calculului lungimii fiecarui furnir
din pachet. Pentru cazul unui dispozitiv circular de curbare, calcul lungimii furnirelor se poate
face succesiv, adaugand la precedentul cresterea datorata grosimii furnirului, pe circumferinta,
respectiv:

L1=D
L2=(D+g)= D+g
L3=(D+2g)= D+2g
.....................................
Ln=[D+(n-1)g]= D+(n-1)g

[4.2]

unde: L1, L2, L3, ..., Ln sunt lungimile furnirelor succesive, cu numrul de indexare 1, 2, 3, ...,n,
luate in ordinea de la dispozitiv spre exterior; D- diametrul exterior al dispozitivului,
in mm; g-grosimea furnirului, in mm.
Din analiza sumativa a relatiilor anterioare 4.2 se pot directiona doua metode pentru
determinarea lungimii foilor de furnire din interiorul blocului, respectiv:
Metoda in functie de pozitia furnirului in bloc, lungimea determinndu-se cu relatia
urmatoare:
Li=D+(i-1)g;
[4.3]
Metoda in functie de dimensiunea anterioara, lungimea furnirului calculndu-se cu relatia
urmatoare:
Li=Li-1+g,
[4.4]
Unde: i reprezinta pozitia furnirului in bloc.
Lungimea furnirelor depinde de asemenea de forma de suprapunere-apropiere a capetelor
furnirelor in vederea inchiderii conturului centurii de scaune, asa cum se observa in figura 4.7.
Se poate observa ca exista metode foarte precise (4.7.a), dar si mai putin precise (4.7.b si
4.7.c).

Fig 4.7. Forme de suprapunere a capetelor de furnire: a-suprapunere in scar bilateral

inchisa; b-suprapunere in scara unilaterala deschisa; c-suprapunere in taietura bilaterala; 1strat de adeziv; 2- furnir; 3-taietur.
Domeniile de utilizare a compozitelor mulate stratificate. Elementele mulate din furnire
sunt utilizate ca repere de mobila si in constructii, mai ales sub forma de grinzi de inalt
rezistent. lagare si tuburi Forma de cornier (I, T, L) confera grinzilor o rezistenta destul de
mare, comparabila cu cea a metalelor. Acestea, precum si alte mulate stratificate usoare sub
forma de placi celulare sun prezentate in figura 4.8.

Fig 4.8. Grizi si placi celulare din compozite mulate stratificate: a-grinzi stratificate; b-placi
celulare stratificate
Alte utilizari ale mulatelor stratificate sunt ca balustrade sau pervazuri, de obicei interioare.
Mobila de sedere sub forma de scaune si fotolii se preteaza foarte bine a fi realizat din
mulate stratificate, datorita rigiditatii acestor structuri, in mobilierul salilor de spectacole, a
birourilor, salilor de sedinte sau altor mobilier comerciale.

6.

TEHNOLOGIA ALTOR STRATIFICATE (LVL, PSL, PLV, COM-PLY,

GLULAM)
Grinzile din foi de furnire ncleiate au o utilizare larga n constructii, in
componentele grinzilor cu zbrele, in special pentru elementele supuse la
intindere. Sunt realizate din foi de furnire, avand aceasi orientare a fibrelor,
incleiate cu adezivi fenolici, folosind o tehnologie asemntoare placajului si a
lemnului stratificat. Produsul se numeste Parallel Laminated Veneer, prescurtat
PLV. Aceste compozite se caracterizeaza prin rezistente si rigiditti ridicate, la
costuri reduse. Sunt folosite la structura portant a acoperisurilor, a podurilor si a
mijloacelor de transport. De asemenea, se pot folosi n medii cu umiditate
ridicat, cnd n substantele adezive se introduc si substante hidrofuge de genul
emulsiei de parafin.
Grinzile din fsii de furnire ncleiate, Parallel Strand Lumber (PSL),
prescurtat PSL sau Parallam, se obtin din fsii de furnire orientate paralel
(rezultate ca resturi de furnire tehnice sau estetice), ncleiate cu adezivi fenolici
si presate n prese continue. Se mai pot folosi adezivi de tip isocianat, iar pentru
a presa plci cu grosimi mari s-a folosit presarea cu injectie de abur.

Placaj cu miez din aschii. Aceste placi denumite si Comply sau Com-ply, se
realizeaza dintr-un covor de aschii si doua furnire mai groase de fat, incleiate si
presate simultan. Ca si celalalte compozite pot fi proiectate ca placi sau ca grinzi
de nalta rezistent. Stratul de miez este de regula obtinut din aschii lungi
orientate, dispuse perpendicular pe directia fibrelor furnirelor de fat. In cazul
grinzilor Com-ply cele doua straturi de fa pot fi din placaje, iar miezul din mai
multe straturi de achii, furnire sau placaje. Ca domeniu de folosin important
este cel al construciilor, pentru panouri de compartimentare sau grinzi de inalta
rezisten.

Fig 5.7 Placaj cu miez din aschii

Grinzile laminate din cherestea ncleiat, Glue Laminated Timber, GLT
sau Glulam, sunt compozite realizate din lamele de cherestea de aceeasi
grosime mbinate pe lungime si ltime, prin ncleiere cu adezivi. Aceste produse
sunt mai rigide si mai rezistente dect grinzile corespunzatoare din lemn masiv.
Pretul marit al acestor compozite, dat de manoper si adeziv, fac ca utilizrile
vor fi pentru elemente cu portanta ridicat (deschideri mari si grosimi mici).

Fig 5. 2. Compozite din cherestea incleiat sub form de grinzi

Grinzile din cherestea pot avea la partea superioara sau/si inferioara placaje sau
alte placi precum OSB. Unele dintre acestea sunt rezistente la tractiune si
compresiune, iar altele la forfecare. Rigiditatea verticala poate fi incorporata
pentru a preveni desprinderea si a transfera incarcarea spre capete.
Componentele de acest tip sunt asamblate prin imbinari, cu cuie, cu adezivi sau
combinat. Aceste grinzi sunt disponibile sub forma de componente standard sau
la comanda. In paralel sunt utilizate Sectiuni rectangulare, sub forma de T sau I.
Acestea au avantaje precum rigiditate inalta raportata la greutate, proprietati
consistente, usurinta la asamblare si un cost mic fata de performante. Din motive
de rezistenta la foc si exterior, asemenea grinzi sunt deseori folosite pe pozitii de
protectie.
Compozitul de tip lemn lamelar este realizat din mai multe sipci de lemn
masiv incleiate pe cant. Principalul avantaj al acestui compozit este acela ca
foloseste material de mici dimensiuni, uneori chiar ramasite, imbinate in dinti pe
lungime, contribuind in acest fel, la valorificarea materialul lemnos de mici
dimensiuni, respectiv a ramsitelor de fabricatie de la diferite tehnologii de
fabricatie. Principale utilizari sunt la realizarea de mobilier, dusumele
decoratiuni si in constructii etc.
Laminated Veneer Lumber (LVL) cherestea stratificata din furnire

Laminated veneer lumber (LVL) este un produs ingineresc, realizat din mai multe
straturi de furnire, incleiate cu adeziv. Se foloseste pentru cornise, grinzi etc. Are o serie de
avantaje fata de cheresteaua obisnuita, fiind mai puternic, cu planeitate si uniformitate
ridicata. Este mai bun la deformare, rasucire sau contragere datorita naturii sale de material
compozit. LVL se aseamanator cu placajul fara stratul transversal, si se foloseste datorita
resistentei si a modulului de elasticitate la incovoiere bun, respectiv 19 MPa si 21 MPa
rezistenta si 12 000 MPa, 13 000 MPa, 14 000 MPa modulul paralel cu fibrele. Este un
material comparabil cu PSL (paralel strand lumber), utilizat in aceleasi aplicatii, dar sunt
folosite furnire cu multe defecte, aschii lungi etc. LSL (laminated strand lumber) este un alt
tip de stratificat care utilizeaza furnire mici, si este asemanator cu OSB(orienented strand
board) la partea aparenta. Acest compozit LVL se produce in America de Nord, de companii
care fabrica si profilele I, fiind folosit pentru grinzi si capriori. In 2012 producatorii de LVL
din America de Nord au produs 1,2 milioane metri cubi, in 18 variante constructive sau
dimensionale, pentru podele sau acoperisuri.