EPOCA PASOPTISTA

Iarna (pastel)
de Vasile Alecsandri
Scriitorul Vasile Alecsandri a fost o personalitate de tip clasic, dovada fiind faptul ca
poeziile sale sunt luminoase, vesele si reflecta frumosul: soarele, marea, natura in lumina. A fost,
totodata, unul dintre primii colaboratori ai lui Mihail Kogalniceanu, la revista Dacia literara.
Poezia Iarna face parte din volumul Pasteluri, Vasile Alecsandri fiind cel care a
introdus termenul de pastel in literature romana. Imprumutat din artele plastic, termenul
desemneaza o specie a genului liric, in care sentimentele poetului sunt exprimate prin
intermediul unei descrieri de natura.
Titlul, alcatuit din substantivul comun iarna, articulat enclitic, este un prim compus
semantic pertinent al textului, care face referire la tema operei. Tema reprezinta ilustrarea unui
tablou de natura, anuntat inca din titlu (un alb total), anotimpul fiind, astfel, personificat.
Din punct de vedere structural, poezia este alcatuita din patru catrene si doua tablouri
inegale: unul constituit din primele trei strofe, in care eul liric releva elemente ale cadrului
cosmic si terestru, iar cel de-al doilea, format din ultima strofa, prezentand acelasi peisaj, insa
armonizat de prezenta omului si a soarelui. Versurile sunt lungi, de 16-17 silabe, iar rima, dupa
modelul popular, este imperecheata.
Prima strofa cuprinde o descriere a iernii personificate: cumplita iarna cerne norii de
zapada. Eul liric isi exprima sentimentele prin personificarea fiori de gheata si epitetul
cromatic-alb, sugerat de constructii precum: fluturi albi, umeri albi.
Strofa a doua debuteaza cu repetitia verbului a ninge, ce prezinta caderea ninsorii,
accentuate de adverbele temporare (ziua, noaptea, dimineata) si de intarire (iara). Natura
se umanizeaza prin personificare: Cu o zale argintie se imbraca mandra tara, eul liric
exprimandu-si tristetea in final, sentiment redat prin comparatia: Ca un vis de tinerete pentru
anii trecatori.
Cea de-a treia strofa prezinta tabloul terestru, prin imagini dominant vizuale: Tot e alb
pe camp, pe dealuri, ce dau impresia unei lumi ireale.
Strofa a patra se diferentiaza de primele prin abandonarea sentimentului de tristete, natura
inflorindu-se la aparitia soarelui, sugerata de metafora hiperbolizanta oceanul de ninsoare.
Apar sugestia elementului uman si o marca a subiectivitatii, prin interjectia verbal iata.
In opinia mea, pastelurile lui Vasile Alecsandri sunt luminoase si reflecta,
totodata, frumosul, in stil clasic. Opera Iarna este o creatie literara, pentru ca transforma
realitatea printr-un act de creatie care se adreseaza sensibilitatii.