Trunchiul cerebral

Trunchiul cerebral cuprinde trei etaje: bulbul rahidian, puntea lui Varolio si pedunculii cerebrali (mezencefalul).
Bulbul rahidian deriva din a cincea vezicula cerebrala - mielencefal. Se intinde intre un plan orizontal care trece
deasupra radacinii primului nerv spinal si santul care-1 separa de punte, denumit santul bulbopontin. Pe fata
ventrala, bulbul prezinta toate elementele descrise in maduva. Fisura mediana ante- rioara care se termina la
nivelul santului bulbopontin. Cordoanele anterioare ale maduvei, la nivelulbulbului, devin mai proeminente,
formand piramidele bulbare anterioare.
Lateral de ele se vad santurile antero-laterale, continuarea celor din maduva. Si mai lateral, se afla cordoanele
laterale, continuarea celor din maduva, care prezinta cate o proeminenta ovoida numita oliva bulbara. Pe fata
dorsala, bulbul prezinta piramidele bulbare posterioare si o parte din ventriculul IV care se continua si pe fata
dorsala a puntii. Pe portiunea bulbara a ventriculului IV se vad locurile de origine ale unor nervi cranieni.
Structura interna
Substanta cenusie din bulb nu mai este dispusa in coloane ca in maduva spinarii, ci, datorita incrucisarii la acest
nivel a fibrelor nervoase ale substantei albe, ea este fragmentata in mase mici de substanta cenusie, formand
nucleii bulbari de origine a nervilor cranieni, ca si nucleii proprii, cum sunt: nucleii substantei reticulare, nucleii
olivari, nucleii Goli si Burdach. Substanta alba este reprezentata de caile ascendente si descendente descrise la
nivelul maduvei si un fascicul longitudinal de asociatie ce leaga intre ei nucleii nervilor cranieni care isi au originea
in trunchiul cerebral.
Functiile bulbului
Bulbul, fiind format din substanta cenusie si alba si considerat o prelungire a maduvei, indeplineste ca si aceasta
functia de centru reflex si functia de conducere. Din punctul de vedere al activitatii reflexe, bulbul prezinta o
importanta deosebita, fiind sediul centrilor unor functii vitale de mare importanta, ca: centrii respiratori, de reglare
a activitatii inimii, centrul salivar inferior, al deglutitiei, de reglare a functiei
digestive, voma, stranut, tuse etc.

In cadrul functiei de conducere, bulbul reprezinta calea obligatorie pentru toate fasciculele care duc informatiile
spre centrii nervosi superiori si care aduc comenzile spre centrii motori medulari. Dupa cum stim, o parte din
fibrele caii senzitive si cele motorii se incruciseaza la nivelul bulbului; asa ca influxul nervos se propaga si el
incrucisat, in ambele sensuri (ascendent si descendent). In concluzie trebuie sa aratam ca in bulb sunt localizati
patru tipuri de nuclei:
motori, care contin neuronii de origine a fibrelor motorii ale nervilor cranieni IX (glosofaringian), X (vag),
XI (accesori), XII (hipoglos);
senzitivi, care contin neuronii cu care fac sinapsa fibrele senzitive ale nervilor cranieni IX
(glosofaringian), X (vag), V (trigemen), VII (facial);
vegetativi, nucleul salivar inferior si nucleul dorsal al vagului care, impreuna cu cei din substanta
reticulara, sunt centrii unor reflexe viscerale controlate prin nervul vag;
proprii, care sunt raspanditi in substanta reticulara si reprezinta sediul centrilor respiratori (inspirator si
expirator), vasomotori si cardioinhibitori. in bulb se gasesc si nucleii Goli si Burdach, nucleul olivar statii pentru
traseul cailor senzitive si motorii.
Puntea lui Varolio
Reprezinta a doua parte a trunchiului cerebral care deriva din portiunea ventrala a metencefalului (vezicula a IVa). Este situata anterior de bulb si are infatisarea unei benzi de substanta alba formata din fascicule de fibre
asezate transversal pe extremitatea superioara a bulbului. Pe linia median-ventrala prezinta o continuare a fisurii
anterioare a bulbului, iar de o parte si de alta a ei se vad doua proeminente numite piramidele pontine, de la care
pornesc bratele puntii. Acestea formeaza pedunculii cerebelosi mijlocii ce fac legatura dintre punte si cerebel.
Dorsal, puntea ia parte la formarea ventriculului al IV-lea.

Structura interna
In structura puntii intra patru feluri de nuclei:
motori: ai nervilor cranieni V (trigemen), VI (abducens), VII (facial);
senzitivi: ai nervilor cranieni VIII (vestibulo-cohleari), nucleul principal al trigemenului (V);
vegetativi: salivar superior, lacrimal;
proprii: respiratori, cardiovasculari (in substanta reticulata).
Functiile puntii
Puntea indeplineste doua functii: functia de centru reflex si functia de conducere. Functia reflexa este asigurata
prin prezenta centrilor de reglare a unor procese fiziologice importante ca: salivatia, masticatia, secretia lacrimala.
in afara de acesti mai sunt si altii care comanda clipirea. Orientarea globilor oculari in directia in care se produce
un zgomot brusc. Functia de conducere se indeplineste prin fasciculele de fibre ascendente senzitive si
descendente motorii, care leaga etajele superioare de cele inferioare axului cerebrospinal.

Pedunculii cerebrali
Ei deriva din mezencefal (vezicula a IlI-a) si sunt formati din doua cordoane de substanta alba, ce leaga puntea
de creierul mare. in spatiul dintre ele, pe fata anterioara, se gaseste glanda hipofiza, iar pe fata posterioara se
afla corpii cvadrigemeni (doi superiori si doi nferiori). Fiecare din corpii cvadrigemeni este legat prin fascicule de
fibre cu talamusul.

Structura interna
Pedunculii cerebrali au substanta cenusie dispusa de asemenea in nuclei. Nucleii din pedunculii cerebrali sunt:
motori: ai nervilor cranieni III (oculomotor) si IV (trohlear);
senzitivi: al tractului mezencefalic al nervului V (trigemen);
vegetativi: accesori ai oculomototului;
proprii: sunt reprezentati prin substanta neagra care coordoneaza motilitatea, dar mai ales intervin
impreuna cu scoarta cerebrala si hipotalamusul in mecanismul somn-veghe; nucleul rosu cu rol inhibitor asupra
tonusului muscular; coliculii cvadrigemeni, legati de reflexele vizuale si auditive.
Substanta alba este formata din fascicule conducatoare ascendente si descendente.
Functiile pedunculilor cerebrali
Rolul de centru reflex este indeplinit de nucleii substantei cenusii: dintre acestia mentionam nucleul rosu care
joaca un rol foarte important in reglarea activitatii tonice a musculaturi scheletice. De asemenea, la nivelul
pedunculilor cerebrali se gasesc centrii reflexului vegetativ care regleaza diametrul pupilei in functie de
intensitatea stimulului luminos, printr-un mecanism de conexiune inversa.
Corpii cvadrigemeni superiori sunt legati de reflexele vizuale, dar nu intervin in formarea senzatiilor de vaz, ci
comanda inchiderea ochilor Ia lumina prea intensa si fac sa se intoarca privirea in directia unui excitant vizual.
Corpii cvadrigemeni inferiori sunt in legatura cu reflexele auditive, dar nu intervin in formarea senzatiilor de auz, ci
comanda intoarcerea capului in directia din care vine un zgomot sau fac sa tresara corpul la producerea unor
zgomote neasteptate.

http://www.clopotel.ro/enciclopedia/Sistemul_nervos_Trunchiul_cerebral-365.html

Cerebelul
Cerebelul reprezinta 10 % din volumul encefalului, este situat
inapoia protuberantei inelare ,acopera fata posterioara a
bulbului rahidian si este acoperit in cea mai mare parte de
emisferele cerebrale. Are forma de inima , cu varful situat
inainte si o greutate de 150 g , aproximativ. Este alcatuit din 2
lobi laterali , numiti emisferele cerebeloase si un lob median
numit vermis.
http://www.referatele.com/referate/psihologie/online5/Functiilecerebelului-Cerebelul--Arhicerebelul--Neocerebelul-referatelecom.php

Filogenetic, cerebelul este impartit in 3 parti: arhicerebel (aparut la pesti), paleocerebel (aparut la
amfibieni),

neocerebel

(aparut

la

primate

si

la

om).

Aceste parti sunt considerate lobi: arhicerebelul este lobul floculonodular, paleocerebelul este lobul
anterior, neocerebelul este lobul posterior.

Arhicerebelul prin situarea sa in derivatie pe calea vestibulara, inhiba tonusul muscular prin
tractusul cerebelovestibular (fastigiovestibular) continuat de cel vestibulospinal. Astfel contribuie la
coordonarea reflexelor de postura a capului si a celor de redresare, deci la mentinearea posturii
capului si a echilibrului corporal.
Paleocerebelul, prin situarea sa pe calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente, dozeaza stimuli
care ajung la scoarta cerebrala si inhiba tonusul muscular prin tractusurile cerebelolobulare
continuate

cu

tractusul

olivospinal

si

cu

cel

vestibulospinal.

Paleocerebelul contribuie astfel la coordonarea reflexelor musculare inclusiv a refelxelor posturale si

a celor de redresare, realizand astfel echilibrul corporal.
Neocerebelul prin situarea sa pe una din caile motilitatii involuntare extrapiramidale, intervine in
coordonarea miscarilor prin intensificarea influxului motor, care coboara pe aceasta cale din aria
premotoare

si

motoare

scoartei

cerbrale

la

nucleii

motori

medulari.

Astfel asigura finetea, precizia miscarilor, inclusiv a miscarilor reflexelor posturale si de redresare,
contribuind la pozitia de echilibru a corpului.
Cerebelul este implicat in coordonarea miscarii. Cerebelul este responsabil si pentru invatarea
miscarilor, precum calaritul sau mersul pe bicicleta. Cerebelul mai este numit si creierul mic.

http://www.descopera.org/cerebelul/
Legturile cerebelului cu trunchiul cerebral se fac prin cele 3 perechi de pedunculi
cerebeloi situai pe partea anterioara a cerebelului. De bulb este legat prin pedunculii
cerebeloi inferiori(PCI), de punte prin pedunculii cerebeloi mijlocii(PCM) iar de mezencefal
prin pedunculii cerebeloi superiori(PCS). Aceti pedunculi conin fibre aferene i eferene(de
proiecie).
Structura cerebelului relev alctuirea lui din substan cenuie i alb.
Substana cenuie alctuiete scoara cerebelului i cele 4 perechi de nuclei.
Imaginea cerebel-raporturi
Scoara cerebelului nconjur substana alb central i formeaz o structura asemntoare cu o
coroan de arbore. Este format din 3 straturi celulare:
1.

molecular extern(conine celule stelate i celule cu coulete) - rol asociativ

2.

intermediar (al celulelor Purkinje) - rol efector

3.

granular intern(conine celule granulare i celule Golgi) - rol receptor

Nucleii sunt mase de substana cenuie situate n substana alb. n vermis se afl nucleii
fastigiali. Ei aparin arhicerebelului i conin conexiunile tracturilor vestibulocerebelos i
cerebelovestibular. n emisferele cerebeloase se gsescnucleii globos, emboliform i dinat.
Nucleul dinat este situat n neocerebel i primeste aferene de la scoara cerebeloas i de la
toate fibrele aferente ale cerebelului. Trimite eferene la scoara cerebral(fibre
dentotalamocorticale) , la nucleul olivar(fibre cerebeloolivare) si la nucleul rosu(fibre dentorubrice).

Substana alb din interiorul cerebelului are fibre:

1.

de proiecie-leag scoara cerebeloas i nucleii cerebeloi cu alte segmente din nevrax.

Sunt aferene i eferene:
o

Aferenele cerebelului provin de la mduva spinrii pn la scoara cerebral. Prin

PCI vin:

fasciculul spinocerebelos direct(Flechsig) la paleocerebel

fasciculele olivocerebeloase la scoara cerebeloas

fasciculul vestibulocerebelos la scoara arhicerebelului(cele cu originea

n gg.Scarpa) i la scoara arhicerebelului i nucleul fastigial(cele cu
originea n nucleii vestibulari).

Prin PCM vin: fibre pontocerebeloase(componente ale cilor

corticopontocerebeloase) la neocerebel si fibrele comisurale.
Prin PCS vin: fasciculul spinocerebelos ncruciat(Gowers) la scoara
cerebelului.
o

Eferenele cerebelului pleac din scoara cerebeloas, ajung la nucleii cerebeloi,

terminndu-se n trunchiul cerebral, mduva spinrii i talamus.
ntalnim urmatoarele ci:

fascicolul (cerebelo)fastigio-vestibulo-spinal-din nucleul fastigeal,

merge prin PCI

fascicolul (cerebelo)dento-rubro-spinal-din nucleul dinat, merge

prin PCS

fascicolul (cerebelo)dento-talamo-cortical-din nucleul dinat al

neocerebelului, merge prin PCS

fascicolele cerebelo-reticulare-din nucleul dinat i fastigeal.

Imagine aferente si eferente

b.

de asociaie-leag scoara cerebeloas de nucleii cerebeloi(fibre cerebelodentate i

cerebelofastigiale).

c.

comisurale-leag zone similare din cele dou emisfere cerebeloase(fibre

dentocerebeloase)

http://www.lefo.ro/aelbiologie.lefo.ro/biologie/USC/Lectia37_Cerebelul_Anatomie_s
i_Fiziologie/11_material_biblioteca/cerebelul.html

Emisferele cerebrale