VIATA INTRAUTERINA

Stadiile Carnegie sunt un sistem folosit de embriologi pentru a descrie aparenta maturitate a
embrionului. Unui embrion i se atribuie un stadiu Carnegie (un numr de la 1-23) pe baza caracteristicilor
lui exterioare. Acest sistem de stadii nu e dependent de vrsta cronologic si nici de mrimea
embrionului. Stadiile sunt nivele arbitrare de matur 20320q1622u itate bazate pe caracteristicile fizice ale
embrionului. Embrionii pot avea vrste si dimensiuni diferite, dar sunt ncadrati n aceleasi stadiu
Carnegie pe baza aspectului exterior.
Vrsta postovulatorie- e frecvent utilizat de clinicieni pentru a descrie maturitatea embrionului. Ea se
refer la timpul scurs de la ultima ovulatie dinainte de sarcin. Vrsta postovulatorie e un bun indicator al
vrstei embrionului deoarece momentul cnd a avut loc ovulatia poate fi determinat iar fertilizarea trebuie
s fi avut loc n apropierea ovulatiei.
Stadiul 1

Vrsta-1 zi_____Dimensiune-0,1-0,15 mm

Evenimente-ovocitul a fost fecundat n 1/3 lateral a trompei uterine si prin miscri peristaltice ale
trompei uterine este mpins ctre uter. Imediat dup fecundare se initiaz segmentarea total, aproape
egal a oului, n dou blastomere.

Stadiul 2

Vrsta-2-3 zile_______Dimensiunea-0,1-0,2 mm

Evenimente-apare masa celulelor interne (embrioblast, buton embrionar) si masa celulelor externe
(trofoblast), n stadiul de 12-16 celule constituie morula, care ptrunde prin ostiul uterin n cavitatea
uterin. Segmentarea continu pn cnd indicele nucleocitoplasmatic devine unitar.
Stadiul 3

Vrsta-4-5 zile_____Dimensiunea-0,1-0,2 mm

Evenimente-se formeaz cavitatea unic, blastocel, care mpreun cu butonul embrionar si trofoblastul
alctuiesc blastocistul, care colind liber n cavitatea uterin.
Stadiul 4

Vrsta 5-6 zile____Dimensiunea -0,1-0,2 mm

Evenimente- ncepe ncuibrirea, blastocistul devine atasat mucoasei uterine.

Stadiul 5

Vrsta-7-12 zile_______Dimensiunea -0,1-0,2 mm

Evenimente-continu implantarea blastocistului

Stadiul 6

Vrsta-13-15 zile_____Dimensiunea-0,2 mm

Evenimente-apar mezodermul extraembrionar si linia primitiva

Stadiul 7

Vrsta-15-17 zile_____Dimensiunea-0,4 mm

Evenimente-are loc gastrulatia; apare notocordul

Stadiul 8

Vrsta-17-19 zile ____Dimensiunea-1-1,5 mm

Evenimente-se formeaz nodul primitiv si canalul notocordal

Stadiul 9
Numr somite-1-3

Vrsta-19-21 zile_____Dimensiunea-1,5-2,5 mm

Evenimente-apar plicile neurale, plicile cefalice si proeminenta cardiac

Stadiul 10 Vrsta-22-24 zile______Dimensiunea-2-3,5 mm

Numr somite-4-12

Evenimente-fuzioneaz plicile santului neural.

Stadiul 11
Numr somite-13-20

Evenimente-se nchide neuroporul anterior

Stadiul 12
Numr somite-21-29

Varsta-26-30 zile_______Dimensiunea-3-5 mm

Evenimente-se nchide neuroporul posterior

Stadiul 13
Numr somite-30

Vrsta-23-26 zile______Dimensiunea-2,5-4,5 mm

Vrsta-28-32 zile_______Dimensiunea-4-6 mm

Evenimente-apar mugurii membrelor, placoda cristalinului

Stadiul 14

Vrsta-31-35 zile_______Dimensiunea-5-7 mm

Evenimente-apar foseta cristalinului si cupa optic

Stadiul 15

Vrsta-35-38 zile_______Dimensiunea-7-9 mm

Evenimente-apar vezicula cristalinului, foseta olfactiv, segmentul distal al minii

Stadiul 16

Vrsta-37-42 zile_______Dimensiunea-8-11 mm

Evenimente-fosele nazale se deplaseaz ventral, apar proeminentele auriculare si paleta piciorului

Stadiul 17
Evenimente-apar razele degetelor

Vrsta-42-44 zile______Dimensiunea-11-14 mm

Stadiul 18

Vrsta-44-48 zile______Dimensiunea-13-17 mm

Evenimente-ncepe osificarea

Stadiul 19

Vrsta-48-51 zile_____Dimensiunea-16-18 mm

Evenimente-ndreptarea trunchiului

Stadiul 20

Vrsta-51-53 zile______Dimensiunea-18-22 mm

Evenimente-membrele superioare se alungesc si apare articulatia cotului

Stadiul 21

Vrsta-53-54_____Dimensiunea-22-24 mm

Evenimente-minile si picioarele se rotesc spre interior

Stadiul 22

Vrsta-54-56 zile_____Dimensiunea-23-28 mm

Evenimente-apar pleoapele, urechea extern

Stadiul 23

Vrsta-56-60 zile_____Dimensiunea-27-31 mm

Evenimente-capul are aspect rotund, se individualizeaz corpul si membrele.

Dezvoltarea intra-uterin n primele sptmni de viat

Multe din celulele corpului uman sunt celule "somatice", fiecare continnd n nucleul su 46 de
cromozomi. Spermatozoidul si ovulul sunt "gameti", fiecare cu cte 23 de cromozomi. Unirea acestor
gameti ntr-o singur celul care contine 46 de cromozomi dispusi n 23 de perechi, se petrece n procesul
fecundrii. Spermatozoizii ejaculati n vaginul femeii strbat mucusul secretat de colul uterin (care n
perioada ovulatiei devine mai putin dens si dispus ntr-un strat mai subtire), trec prin uter si ajung n
trompa uterin unde pot supravietui maximum 48 de ore. Dup fenomenul ovulatiei, ovocitul II, blocat n
metafaza celei de a 2-a diviziuni a meiozei, este atras de ctre trompa uterin, nainteaz datorit
miscrilor ondulatorii ale trompei si ajunge n treimea ei extern, locul unde are loc fecundatia.
Sptmna I-a

Spermiile depuse n tractul genital feminin ajung n 5-45 minute n 1/3

extern a tubei uterine, locul de electie al fecundrii. Viabilitatea si n special puterea fecundant a
spermiei este n medie de 24 ore dar poate dura 3-4 zile, deoarece multe spermii sunt stocate n mucusul
cervical. Fecundarea cuprinde: fuzionarea spermiei cu ovocitul secundar si activarea ovocitului. Pentru ca
o spermie s devin apt de fecundare trebuie s sufere dou procese: capaciatatia si reactia acrozomic.
Capacitatia are loc la trecerea spermiei prin tractul genital feminin. Reactia acrozomic are loc n
momentul trecerii spermiei prin corona radiata; ea const n fuzionarea membranei acrozomului cu
membrana capului spermiei si eliberarea unor enzime: hialuronidaza, acrozina, lisina necesare pentru
erodarea si strbaterea zonei pellucida.
Fecundarea dureaz n medie 24 ore si cuprinde mai multe faze:
-strbaterea coronei radiata,
-perforarea zonei pellucida,
-contactul dintre capul spermiei si ovocit,
-reactia ovocitului,
-formarea pronucleilor si fuzionarea lor.
Dup ce enzimele depozitate n acrozom sunt eliberate, spermatozoidul penetreaz peretele extern
al ovulului (zona de protectie reprezentat de corona radiata si zona pellucida).
O dat ce primul spermatozoid a ptruns prin zona pellucida se initiaz un chemotactism negativ
si nici un alt spermatozoid nu mai poate ptrunde n ovul; la specia uman un singur spermatozoid este
necesar si n acelas timp suficient pentru a fecunda ovulul.
Capul spermatozoidului odat ajuns n interiorul ovocitului II determin reactia acestuia cu
terminarea celei de a doua diviziuni de maturatie si formarea ovotidei care devine pronucleu femel. Capul
spermiei devine pronucleu mascul si are loc fuziunea celor doi pronulclei (amfimixia) n urma creia
rezult o singur celul, zigotul unicelular sau celula ou, o individualitate unic din punct de vedere
genetic. n timpul fecundrii au loc un fenomen de crossing over, transmiterea caracterelor ereditare si
totodat mentinerea heterogenittii speciei, stabilirea sexului genetic, restabilirea garniturii cromozomiale
diploide. Din acest moment, prin aranjamentul unic al materialului genetic (ADN) este determinat sexul si
toate celelalte caracteristici ale dezvoltrii somatice (culoarea prului, a ochilor, fizionomia, etc).
Imediat dup terminarea fecundrii se initiaz segmentarea. La om segmentarea zigotului este
total, aproape egal si are loc prin planuri de clivaj perpendiculare. Procesul ncepe cu mitoza zigotului
n urma creia se obtin dou celule noi, blastomere, aproape egale: un micromer si un macromer; urmeaz
o nou mitoz si la 50 ore din momentul fecundrii se obtin patru blastomere, apoi o nou mitoz, opt
blastomere etc.; diviziunea din cadrul segmentrii progreseaz prin multipli de 2 (8, 16, 32, etc); la 72 ore
se observ 12-16 blastomere, care alctuiesc o morul. Sub aceast form ptrunde n cavitatea uterin si
n urmtoarele 2-3 zile segmentarea continu cu viteze inegale pentru micromere si macromere. Laq 96
ore prezint 58 blastomere din care 5 macromere situate central formnd embrioblastul si restul
micromere situate periferic alctuind trofoblastul. In a 4-a zi de la fecundare n interiorul morulei se
evidentiaz o cavitate unic, blastocelul, embrioblastul fiind mpins la unul din poli. Aceste modificri
duc la aparitia blastocistului. Celulele sale vor forma pe viitor dou grupe: nvelisul periferic

(trofoblastul) care va da nastere structurilor nutritive, inclusiv placentei, si masa intern (butonul
embrionar sau embrioblastul) care constituie viitorul embrion.

Ziua a cincea
n ziua a 5-a zona pellucida dispare si la nceputul zilei a 6-a blastocistul se alipeste de endometrul uterin
pe care ncepe s-l erodeze. Embrionul a ajuns deja n cavitatea uterin, si mai rtceste nc 24 de ore,
cutndu-si locul ideal de implantare. Sub influenta hormonal, endometrul uterin se transform decidual.
Implantarea se face mai frecvent n mucoasa fundului uterin deoarece, la acest nivel, tonusul muscular
este mai sczut n sptmna care urmeaz ovulatiei.
Sptmna a II a
Sptmna a doua este caracterizat prin dou mari procese:-sfrsitul nidatiei;

-transformarea embrioblastului (buton embrionar) n disc embrionar bilaminar.

Embrioblastul ia o form turtit, circular, devenind disc embrionar n care se disting 2 straturi: unul
formeaz planseul cavittii amniotice, fiind alctuit din celule nalte, cu mare activitate proliferativ,
ectodermul primitiv; al doilea strat, care formeaz plafonul cavittii blastocelului, constituie endodermul
primitiv. La finele sptmnii a doua discul embrionar are dimensiunea ntre 0,1-0,2 mm.
n aceast perioad are loc, printr-un proces enzimatic, erodarea tesutului uterin superficial, se trece de la
modul de nutritie autotrof la cel heterotrof. Pe tot parcursul acestei sptmni oul se afund progresiv n
endometru, pn cnd va fi acoperit total de acesta, proces numit nidatie (ncuibrire). In paralel,
prelungiri pornite din stratul extern al embrionului (trofoblast) ncep s ptrund n endometru, pentru a
se forma ulterior placenta. n aceast period are loc contactul propriu-zis ntre organismul matern si
embrion, stabilindu-se toleranta imunitar a mamei vis-a-vis de acest "corp strin".

n timpul perioadei anterioare nidatiei are loc fenomenul impropriu denumit "pierdere". Se estimeaz c
ntre 20% si 50-60% dintre ovulele fertilizate sunt eliminate din uter. Ele nu reusesc s se implanteze si
sunt "pierdute" datorit unor dezechilibre chimice n sistemul reproductiv sau datorit unoranomalii
cromozomale sau genetice purtate de embrion.
Expunerea discului embrionar la egenti teratogeni n timpul acestor dou sptmni poate distruge
blastocistul sau determin avort spontan.

Sptmna a III a
Dup ce embrionul se nideaz cu succes, sufer o restructurare sau diferentiere a celulelor componente.
Procesul prin care discul embrionar didermic devine trilaminar se numeste "gastrulatie". Procesele care
caracterizeaz gastrulatia sunt: -aparitia liniei primitive,
-formarea notocordului.
Are loc o rearanjare a celulelor care se dispun n 3 straturi: ectoderm, mezoderm si endoderm embrionar.
Tot acum din mezodermul axial se contureaz notocordul (coarda dorsal) care determin dezvoltarea
initial a sistemului nervos si a coloanei vertebrale a embrionului.
n ziua a 17-a mezodermul prezint 3 segmente: paraaxial (somite), intermediar, lateral. Din materialul
somitelor vor ncep s se formeze cea mai mare parte a scheletului capului, trunchiului si musculatura
respectiv precum si dermul. Din cordoanele nefrogene se vor dezvolta ulterior aparatele excretor si
genital.

Pe seama mezenchimului plcii cardiogene se formeaz tubul cardiac primitiv care este animat de
contractii ncepnd cu ziua a 20-a; inima pompeaz cantitti tot mai mari de snge prin sistemul
circulator. Aparatul circulator este primul aparat care devine functional (la 21 zile). Se dezvolt reteaua
vascular si au loc primele schimburi de substante ntre circulatia embrionar si sngele matern; se trece
la un mod de nutritie hemotrof.

Perioada embrionar (sptmnile 4 - 8 de dezvoltare)

Caracterele generale ale acestor sptmni sunt:
-stabilirea formei generale a corpului,
-aparitia primordiilor de organe.
De asemenea este perioada critic n care expunerea la agenti teratogeni determin aparitia malformatiilor
congenitale.
Sptmna a IV a
Sub influenta inductorie a notocordului, ectodermul situat dorsal de notocord formeaz placa neural. Pe
suprafta spatelui embrionar se observ proeminentele somitelor. Tubul neural este nchis numai n dreptul
lor, prezentnd neuroporul anterior si posterior ca se nchid la 24 respectiv 28 zile de viat intra-uterin.
Tubul neural va da nastere sistemului nervos central iar zona de jonctiune dintre placa neural si restul
ectodermului va forma crestele neurale. Celulele crestei neurale vor da nastere ganglionilor spinali si
autonomi, partial ganglionilor nervilor V, VII, IX, X, tecii Schwann, leptomeningelui, celulelor
pigmentare, medulosuprarenalei, sistemului APUD si unor componente musculare si scheletice ale
regiunii capului.
n ziua a 24-a si fac aparitia primele dou din cele sase perechi de arcuri branhiale iar cordul proemin
ventral.. La vrsta de 26 zile devin vizibile primordiile membrelor superioare si placodele otice. n ziua a
28- a apar primordiile membrelor inferioare si placodele cristaliniene. n aceast sptmn apar primele
organe de simt: ochii, urechea intern si gura.
Se observ intestinul cu cele trei segmente: anterior, mijlociu si posterior. Din intestinul anterior se
dezvolt primordiul aparatului respirator.
Are loc formarea celomului intraembrionar care mparte mezodermul lateral n dou foite mezoteliale:
una dorsal, parietal sau somatic ce formeaz somatopleura si una ventral, visceral sau splanhnic, ce
formeaz splanhnopleura.
Oul se scald deja ntr-o cavitate amniotic voluminoas.

Sptmna a V a
Este caracterizat prin ritmul accelerat de crestere al capului. n ziua a 29 -a mugurii membrelor sunt bine
formati, alctuiti din cele trei segmente: proximal, medial, distal. Ochii se nchid la culoare pe msur ce
se produce pigmentarea. ncep s se formeze emisferele cerebrale (telencefalul). Apar placodele olfactive
care, nfundndu-se n tesutul subiacent determin formarea foselor nazale. n partea terminal a
intestinului anterior apar mugurele hepatocistic si cei doi muguri pancreatici (ventral si dorsal). Intestinul
mijlociu comunic cu restul sacului vitelin prin canalul vitelin care progresiv se nchide, intestinul
mijlociu devine intestin subtire, cec, colon ascendent si 2/3 din colonul transvers; intestinul posterior
formeaz restul colonului, rectul si partiunea superioar a canalului anal.
Sptmna a VI a

Apare pavilionul si metaul acustic extern. Membrele sunt lungi, se diferentiaz cotul si genunchiul, n
segmentul distal al membrelor apar santurile digitale.
ncepind cu ziua a 40 a se pot deosebi si nregistra undele cerebrale; de acum creierul ncepe s
coordoneze miscarea muschilor.

Sptmna a VII a

Se formeaz maxilarele, iar rdcinile celor 20 de dinti de lapte apar n gingii. Intestinul mijlociu herniaz
n celomul extraembrionar al cordonului ombilical. Embrionul ncepe s se miste spontan iar aceste
miscri sunt vizibile la examen ecografic. Initial miscrile sunt reduse dar pe msura dezvoltrii
sistemului muscular si osos se amplific. Mama va simti primele miscri abia n luna a patra (cele care
sunt la primasarcin) sau cel mai devreme la sfrsitul lunii a treia (mame multipare). Aceast sensibilitate
tardiv este datorat faptului c n sptmnile VII - XIV embrionul nu este destul de puternic pentru a
efectua miscri ample; miscrile sale sunt amortizate de lichidul amniotic n care se scald; dimensiunilor
sale sunt reduse si nu preseaz nc asupra peretelui uterin.

Sptmna a VIII a

Capul embrionului este rotund, deflectat, reprezint din lungimea sa. A aprut regiunea nucal,
pleoapele s-au schitat, ochii sunt nc descoperiti dar spre finele sptmnii, pleoiapele fuzioneaz.
Pavilionul urechii are form definitiv, dar este situat n pozitie joas. Degetele membrelor superioare
sunt scurte dar ncep s se diferentieze si degetele membrelor inferioare; articulatiile sint bine
individualizate.

nftisarea general ncepe s fie uman si ncepnd cu sptmna a 9-a de viat intra-uterin embrionul
devine ft. Acum msoar cca 2 cm si cntreste aproape un gram, toate organele interne exist, fata are
aspect uman, regiunea codal dispare. Inima bate de mai bine de o lun, stomacul produce sucuri gastrice
si rinichiisunt functionali. Intestinul s-a diferentiat deja n prtile sale succesive: esofag, stomac si intestin
propriu-zis. Abdomenul are deja o form rotunjit. Aparatul respirator se dezvolt intens si capt o
structur arborescent. Inima a ajuns la forma sa extern definitiv si la compartimentarea n patru
cavitti. Totusi circulatia sanguin va rmne ntr-o form primitiv pn la nastere pentru c nu cuprinde
dect circulatia sistemic; cea pulmonar va deveni functional doar la nastere.

Perioada fetal (sptmna a 9-a a dezvoltrii - pn la nastere)

Caracterele principale ale acestei perioade sunt:
-cresterea n greutate n ultimele sptmni,
-maturarea tesuturilor si organelor,
-definitivarea nftisrii umane.

Sptmna a IX a

La nceputul sptmnii a 9-a capul nc reprezint din lungimea total a corpului, dar pn n
sptmna a 12-a ritmul su de crestere scade, n timp ce lungimea ntregului corp devine mai mult dect
dubl celei din sptmna a 9-a. fata este larg, ochii lateralizati cu pleoapele fuzionate, urechile n
pozitie joas. Membrele sunt scurte cu degetele mici, amprentele sunt deja evidente n piele. Fizionomia
este clar uman, fosele nazale sunt separate de gur prin valul palatin.

Sptmna a X a

Ansele intestinale reintr n cavitatea peritoneal si celomul cordonului ombilical dispare. Ficatul este
principala surs de elemente figurate sanguine, dar spre finele sptmnii a 12-a activitatea sa ncepe s
scad si splina preia acest rol. Ftul se poate uita cu ochii ntredeschisi, si poate misca limba si poate
nghiti, si poate ncrunta fruntea.
Sptmna a XI a

Acum ftul are cam 4 cm. Miscrile muschilor devin mai coordonate. Mugurii gustativi sunt functionali.
Sptmnile XII - XVI
La finele sptmnii a 12-a ftul are 30 de grame, sunt prezente reflexul palpebral si reflexul de succiune
la atingerea buzelor. Ftul doarme iar cnd se trezeste si exerseaz puternic musculatura : ntoarce capul,
ndoaie degetele de la picioare, deschide si nchide gura, face srituri. Dac e mngiat, palma se va
strnge ntr-un pumn nchis tare.

Organele genitale externe iau forma matur fetal, sunt vizibile ecografic uterul se dubleaz ca mrime iar
rinichiul si ncepe functia secretorie. Curnd se vor nchide pleoapele, pentru a proteja ochii si se vor
redeschide n luna a saptea.
n sptmna a 13-a procesul de crestere se accelereaz pn n sptmna a 16-a. capul este mai mic
raportat la dimensiunile corpului. pe scalp apar firele de pr; membrele s-au alungit si osificarea

scheletului este avansat. Spre finele sptmnii a 16-a ovarele diferentiate contin ovogonii si foliculii
primordiali.

Sptmnile XVI - XX

ntre sptmnile 16-20 cresterea n lungime are ritm ncetinit dar ajunge la aproximativ 50 mm.
membrele inferioare si-au cptat proportiile iar miscrile fetale sunt resimtite de ctre mam. De la
aceast dat nasterea urmeaz la 14715 zile.
n sptmnile 18-20 uterul este complet format si ncepe s apar lumenul vaginal.
n sptmna a 20 -a ncepe coborrea testiculului.

Sptmnile XXI - XXV

Sptmnile 21-25 sunt caracterizate prin cresterea mare n greutate. Corpul a devenit relativ proportional
dar pielea este ncretit, transparent si de culoare rosietic din cauza numeroaselor capilare sanguine. n
sptmna a 24 -a celulele alveolare pulmonare elaboreaz surfactantul.
Sptmnile XXVI - XXIX
ntre sptmnile 26-29 fetusul este viabil chiar dac se naste prematur, datorit dezvoltrii suficiente a
plmnilor si vaselor sale. Sistemul nervos central este suficient de matur pentru a controla miscrile
respiratorii, ritmice si temperatura corpului. ochii se redeschid. Stratul de grsime alb subcutanat este

bine dezvoltat, n special n jurul articulatiei radiocarpiene. La finele sptmnii a 28- a eritropoieza scade
la nivelul splinei, functia ei fiind preluat de mduva osoas.
Sptmnile XXX - XL

n sptmnile 30 - 40 pielea devine neted, cantitatea de grsime alb ajunge la 7-8% din greutatea
corpului. reflexul pupilar la lumin este prezent din sptmna a 30-a. n sptmna a 36- a circumferinta
capului este egal cu cea a abdomenului, dup care ultima poate deveni mai mare. Cu ct se apropie
termenul de nastere, cresterea ncetineste; la termen, fetusul are o lungime de 50-51 cm vertex-clci si o
greutate de 3200 - 3400g.

Miscarile respiratorii in-utero

Sunt de 3 tipuri:

Sughituri, percepute de mama ca secuse

Miscari rapide si superficiale: survin incepand cu a 15-a saptaman. Permit o mobilizarea
minima a lichidului pulmonar si au rol in dezvoltarea morfologica a plamanului.
Gaspiaj (gasp-respiratie agonica): miscari rare si profunde, vizibile la ecografie. Cresterea
frecventei lor este semn de suferinta fetala si poate antrena inhalarea de lichid amniotic, nefasta
pentru