ABA- PACHETUL TEORETIC

AUTISMUL DIN PUNCT DE VEDERE COMPORTAMENTAL

Autismul este observabil doar in acord cu comportamente observabile

Aceste comportamente pot fi impartite in comportamente care sunt manifestate in

exces si comportamente care sunt deficitare.

Comportamente in exces:

comportamente autostimulative

comportamente autoagresive

agresiune

comportamente obsesive

compotament isteric

Comportamente deficitare:

limbajul

socializarea

jocul

comportamente de auto-ajutorare

cognitiv

Utilizand tehnica comportamentalista, compotamentele care sunt in exces pot descreste si

comportamentele deficitate pot fi crescute.
CONDITIONAREA TERMINOLOGICA:
In cadrul interventiei comportamentaliste , se pot identifica 3 tipuri de invatare care
sunt: Conditionare clasica, conditionare operativa, invatare observabila.
In sedintele aplicate de exemplu in clasa, la spital sau acasa, programele se bizuie pe
operarea, conditionarea operativa. Analiza Aplicata a Comportamentului ABA se ocupa
de comportamentele care se intalnesc in mediu si care au efecte ce afecteaza buna
desfasurare a actunilor viitoare.

Relatia dintre comportament si mediu este descrisa de principiile conditionarii

operative .Aceasta are trei componente:
A-ANTECEDENTELE
Antecedentele sunt stimulii care apar inaintea comportamentului, deci este ceva ce apare
chiar ininte de observarea comportamentului.
B- COMPORTAMENTE
Comportamentul este actul pe care individul il face.
C- CONSECINTA
Consecinta este evenimentul ce are loc imediat dupa comportament.
Tabelul urmator (KAZDIN 1994) ofera exemple de antecedente, comportamente si
consecinte ce se intampla in viata de zi cu zi.

Antecedent
Suna telefonul

Comportament
Raspunde la telefon

Semn de la un prieten
Apropierea de prieten
Sarcina din partea parintelui Copilul strange jucariile

Consecinta
Vocea altei

persoane

la

celalalt capat
Vizite si discutii
Premii si permisiuni

pentru copil, sa-si faca curat

in camera
Avertisment de a manca Mancatul

Greata si voma

adecvat
Pentru a dezvolta programe care pot influenta comportamentuol cu succes, este necesar
sa intelegem antecedentele si consecintele care influenteaza comportamentul si cum
opereaza ele.

Procesualitatea invatarii
3

Procesualitatea invatarii este o teorie care utilizeaza conditionarea operativa.

Aceasta metoda de invatare este adeseori utilizata la copiii cu autism si alte dificultati.
Proba discreta are o legatura directa cu componentele conditionarii operative, pe care le
vom descrie mai jos.
Proba discreta este formata din:

SD -------------------------------------- R ------------------------------------ SR
(Stimul discriminativ, comanda)

(Raspuns)

(Recompensare)

SD (Stimul discriminativ) = Antecedent

R (Raspuns) = Comportament
SR (Recompensare) = Consecinta
Cand predam, aceasta este metoda care trebuie folosita intotdeauna.
Folosind procesualitatea invatarii obtinem:

comportamentele pot fi manipulate si schimbate intr-un mod sistematic

copilului ii este clar ce se asteapta de la el si ce se va intampla in procesul

de invatare

perseverenta printre profesori este mentinuta

sistemul de colectare a datelor este simplu

evaluarea progresului poate fi intreprinsa in mod obiectiv

COMPONENTE ALE PROCESUALITATII INVATARII

SD-ul (Stimulul discriminativ, Comanda)

Instructiuni sau intrebari date copilului, ex. Semn, Ce este?

Indica copilului ca un raspuns este asteptat si ca recompensa este disponibila.

Trebuie sa fie data cu vocea putin ridicata si mai autoritara decat vorbirea curenta,
in special in stadiile incipiente ale programelor.

Nu trebuie sa se faca uz de un limbaj nefolositor. SD-ul trebuie sa fie acelasi in

timpul invatarii.

Numele copilului nu trebuie folosit inainte de a i se da SD-ul.

Nu trebuie sa fie recompensat inainte de terminarea probei.

SD-ul pentru fiecare program pe care copilul il face este inregistrat in foile de
colectare a datelor. Acesta ar trebui tinut la zi, astfel incat tutorii sa fie constanti si
astfel copilul sa nu fie confuz pentru ca oamenii folosesc instructiuni diferite.
R Raspunsul

Acesta este comportamentul copilului ca raspuns de urmare al SD-ului.

Criteriul pentru un raspuns corect la un SD dat este acceptat ca fiind singurul

raspuns corect, ex. SD= Fa valuri! R= Copilul isi ridica mainile si le misca dintr-o
parte in alta.

Copilul are la dispozitie 3-5 secunde sa raspunda, altfel este considerat un raspuns
gresit. Aceasta nu se include cand se calculeaza rata succesului.

Nici un alt comportament nu trebuie indeplinit in timpul raspunsului, cum ar fi

comportamentele auto-stimulative.

SR Recompensa

Aceasta este o consecinta pozitiva oferita atunci cand copilul demonstreaza un

raspuns corect.

Urmeaza intotdeauna un raspuns corect, imediat. Nu trebuie sa existe un timp de

amanare in oferirea recompensei, in stagiile de inceput ale programelor.

Oferirea de recompensa, ca si consecinta imediata a raspunsului corect va creste

probabilitate ca acest comportament adecvat sa se intample din nou.

Recompensa este oferita ca urmare a unui raspuns corect si nu ar trebui sa fie

disponibila cu nici o alta ocazie. (Aceasta inseamna ca lucrurile pe care copilul le
primeste ca recompensa, ar trebui sa fie scoase din folosirea lor curenta.)

Lucrurile pe care un copil le gaseste recompensatorii variaza de la copil la copil,

asa ca acestea trebuie alese in functie de preferintele individuale.

Recompensele trebuie sa fie usor de oferit, si sa fie luate repede, deci

recompensele pe baza de hrana trebuie sa fie potrivite pentru a fi mancate repede.

Recompensele verbale trebuie sa aiba un ton foarte diferit fata de SD si de NU-ul

informativ. Trebuie sa fie cu un ton vesel si entuziasmat.

Cantitatile mai mari de recompense vor avea efecte mai mari, dar pot cauza
stationarea.

Varierea recompenselor este esentiala, deci aceeasi mancare, jucarii, si

recompense verbale nu trebuie utilizate mereu.

Recompensele trebuie variate.

Exista diferite tipuri de recompense: pozitive, negative, primare, secundare.

NU-ul informational
Este folosit ca o consecinta imediata la un raspuns gresit sau un non-raspuns.
Este folosit doar atunci cand copilul a masterat programul respectiv pentru a fi
sigur ca acel copil stie raspunsul.

Folosind cuvantul NU inseamna ca acel copil stie ce este corect si ce nu este

corect si-l ajuta pe copil sa discrimineze intre raspunsuri diferite.
Folosind cuvantul NU inseamna ca tutorii sunt consecventi in a aplica consecinta
la un raspuns incorect sau un non-raspuns.
Cuvantul NU trebuie spus cu o voce calma si neutra.

RECOMPENSAREA

Definitie
Principiul recompensarii se refera la cresterea in frecventa a raspunsului, cand
raspunsul este imediat urmat de o anumita consecinta.

Recompensarea este un eveniment pozitiv, ca urmare imediata la un

comportament.

Este definita de faptul ca va creste frecventa comportamentului pe care l-a

urmat.

Daca frecventa comportamentului nu a crescut dupa recompensare inseamna

ca acea recompensare nu este recompensatorie.

Recompensa nu este acelasi lucru cu premiul, deci premiul este un eveniment

pozitiv ci o sarcina pozitiva pe care o primeste cineva ca urmare a unui lucru
bine facut. Dar premiul nu va creste neaparat frecventa comportamentului.

Recompensa Pozitiva si Recompensa Negativa

Amintiti-va ca toate recompensele cresc frecventa comportamentului.
Recompensa Pozitiva
Se refera la cresterea comportamentului si la cresterea frecventei raspunsurilor si
este urmata de un eveniment pozitiv.

Recompensa pozitiva, in termeni simpli, poate fi tradusa ca un eveniment

favorabil, dat ca urmare a unui raspuns.

Evenimente pe care unii le vad ca neplacute pot fi pentru altii recompense

pozitive. De exemplu, atunci cand tipam: Opreste-te! Sau oprirea fizica
pot fi in unele cazuri recompensari ale comportamentului.

Cateva exemple de recompense pozitive din viata de zi cu zi sunt: Faptul

ca, castigam la o masina cu maneta, salariile, cineva vorbeste cu tine cand
raspunzi la telefon.

Exemple de recompense pozitive pentru copii sunt: jucariile, dulciurile,

imbratisarile si premiile.

Recompensa Negativa
Se refera la cresterea frecventei comportamentului prin indepartarea unui
eveniment neplacut imediat dupa ce comportamentul a fost indeplinit.

Recompensa negativa se refera la o situatie cand cineva asteapta un

eveniment pe care il gaseste neplacut, dupa un raspuns pe care il da, acest
eveniment este dat la o parte.

Deci in anumite situatii este probabil sa dea acelasi raspuns din nou.
8

Indepartarea acestui eveniment neplacut trebuie sa cauzeze o crestere a

comportamentului, altfel nu este o recompensa.

Recompensa negativa nu trebuie confundata cu pedeapsa.

Cateva exemple de recompense negative din viata de zi cu zi sunt: cand un

parinte cicale copilul sa-si faca curat in camera (eveniment negativ),
copilul isi face curat in camera (raspuns/comportament), si parintele se
opreste din cicalit (recompensa negativa) sau cand un copil plange si tipa
la parintele sau sa il ia in brate (eveniment negativ), parintele isi ia in brate
copilul (raspuns/comportament), copilul se opreste din plans (recompensa
negativa pentru parinte). In al doilea exemplu, parintele este recompensat
pentru ca copilul se opreste din plans. Oricum, data viitoare cand copilul
va vrea sa fie luat in brate, va tipa din nou ca urmare a recompensei pe
care a primit-o fiindca a tipat, recompensa aceasta a fost faptul ca a fost
luat in brate.

Ca exemplu de aplicare la copil este atunci cand copilul vrea sa-si

indeparteze jacheta pentru ca ii este cald (eveniment negativ), dar are
nevoie de ajutor, la inceput copilui s-ar putea sa tipe, acest tip de
comportament nu este unul pe care am vrea sa-l crestem, deci ar trebui
ignorat. Copilul spune Ajuta-ma (raspuns/comportament), Printele/
tutorele il ajuta atunci sa isi dea jos jacheta (recompensa negativa) dar
acest comportament va creste probabilitatea ca copilul sa spuna ajutamasi data viitoare cand va avea nevoie de ajutor.

Scopul acestui program este fapul ca trebuie sa folosim mai des

recompensa pozitiva

(exemplele de acum in colo vor fii numai de

recompense pozitive)
RECOMPENSE PRIMARE SI SECUNDARE:
Recompense primare:

Cunoscute si sub numele de recompense neconditionate pentru ca nu au conditii

clare de recompensare, pentru ca ele sunt evenimente natural recompensatoare.
9

Exemple de recompense primare sunt hrana si apa

Recompensele primare se poate sa nu fie recompensatoare de fiecare data , daca

cineva spre exemplu a mancat foarte mult nu va mai privi hrana ca pe o
recompensa.

Recompensele de natura primara sunt folosite foarte mult in stagii primare ale
terapiei si sunt urmate intoadeauna de recompense secundare.
Recompensele secundare

Cunoscute si sub numele de recompense conditionate pentru ca acest tip de

recompense au criterii clare de aplicabilitate si copilul a invatat sa le gaseasca
recompensatoare.

Comparand evenimente care nu sunt initial recompensatoare cu evenimente care

sunt in mod natural recompensatoare , evenimenul dintai va castiga proprietatile
unei recompense (strans tichete cu premiul mancarii, tabla cu recompense)

Exemple de recompense secundare sunt :tichetele, cartonasele, premiile verbale.

Recompensele diferentiate

O aproximatie foarte apropiata a raspunsului ar trebui recompensata

Raspunsurile care nu se afla insa foarte aproape de raspunsul corect nu trebuiesc

recompensate.

Criteriul pentru raspunsul corect trebuie respectat de toata lumea, si dupa aceasta
trebuie oferita recompensa.

10

PROMPTUL

Promptul este modul in care il invatam pe copil cum sa indeplineasca cerinata,

sarcina.

Il promptam pe copil astfel incat sa aiba succes in realizarea sarcinii si astfel sa

primeasca recompensa.

MODURI DIFERITE DE PROMPTARE:

Promptul fizic:
Este ghidajul fizic pe care copilul il primeste pentru a i se arata cum trebuie sa faca un
anumit lucru. Acesta pate fii de tipul: punem mana noastra deasupra mainii copilului
asa incat sa-i aratam cum se bate la toba.
Demonstratia:
Acest tip de prompt cuprinde imitatia :inainte de asta copilui trebuie insa sa mastereze
programul de imitatie . Demonstratia include tutotele care indepluneste sarcina .
Reusita recenta:
Cresteti viteza cand promptati, cand obtineti un raspuns corect dati imediat un alt SD,
daca copilul a avut o experienta asa recenta a unui raspuns corect si a fost
recompensat adecvat pentru el, inseamna ca va raspunde corect din nou.
Promptul prin pozitie:
Itemul corect este plasat mai aproape de copil.
Legatul de un program cunoscut:
Folosind ceva ce copilul stie deja il vom ajuta sa raspunda corect . De exemplu:
Atinge rosu, copilul atinge rosu si este recompensat, apoi imediat intreaba Ce
este? si copilul va raspunde rosu si il recompensam.
Instructii verbale:

11

Ii dam copilului instructii verbale astfel incat sa realizeze sarcina punem cubul verde
pe cel rosu.
Inflexiunea vocii:
Punand accent pe cuvantul cel mai important din SD , putem astfel indica ce parte a
Sd-ului conteaza Arata ceasca MARE
Altele:
Exista si alte tipuri cum ar fii gesturi, aratat, privitul.
CAND SA FOLOSIM PROMPTUL:

Cand raspunsul este complet nou pentru copil, atunci raspunsul trebuie promptat
de cateva ori la rand (aceasta este numita promptare masiva).

In general promptul trebuie sa fie facut cat mai aproape de SD, daca este posibil
in acelasi timp.

Cand raspunsul a fost promptat de mai multe ori la rand, si copilul incepe sa-si
dea seama de raspunsul corect, promptul trebuie scazut.

Cand scadem promptul in intensitate promptul poate fi de exemplu pana la

jumanate , pentru ca el sa faca continuarea singur, sau un prompt mai putin
intruziv (mai discret) poate fi folosit ca o metoda de scadere in intensitate a
promptului.

Daca o sarcina a fost masterata , deci suntem siguri ca copilul stie sa o faca, atunci
promptul va fi dat dupa doua raspunsuri incorecte. Aceasta este cunoscuta ca
metoda NU-NU-PROMPT.

Copilul nu trebuie sa dea mai mult de 2 raspunsuri incorecte la rand fara sa

primeasca prompt.

REGULI PENTRU PROMPTARE:

Folositi promptul cel mai putzin intruziv (detaliat):
Ex:daca un copil poate sa imite este bine sa folosim un prompt imitativ decat unul fizic ,
pentru ca in promptul prin imitatie copilul indeplineste sarcina mai mult singur.
Trebuie stabilita ierarhia prompturilor:
12

Aceasta inseamna ca promptul trebuie folosit initaial, la inceputul programului cand

copilul nu stie sa indeplineasca sarcina respectiva, apoi vom scadea din intensitate
promptul respectiv.
Ex:cand invatam un copil cum sa imite batutul din palme, promptul initial va fi unul de
natura fizica, apoi cand copilul incepe sa faca o parte a sarcinii singur , promptul devine
doar o mana care ii face semn cum sa inceapa, apoi ultimul prompt poate fi doar
atingerea usoara a uneia dintre palme, ininte de scoaterea promptul definitiv.
Scadeti in intensitate promptul cat mai curand posibil:
Aceasta este o metoda prin care evitam ca, copilul sa devina dependent de prompt chiar
daca face sarcina si singur.
Exemplul de mai sus ne arata cum poate fi scazut in intensitate un pormpt.
Faceti intoadeauna prompt dupa doua raspunsuri incorecte:
Daca sarcina este masterata , copilului i se spune NU dupa un raspuns incorect ,
dupa doua raspunsuri negative consecutive faceti prompt pentru raspunsul corect.
Ex: un copil stie comanda ridica-te, dar nu o indeplineste spunem NU, mai dam
odata comanda, copilul iar greseste, spunem NU, dam din nou SD si promptam
raspunsul corect.
Folosim regula nu-nu-prompt pentru aceeasi sarcina de cate ori este nevoie in
decursul unui sitting:
Aceasta este tot pentru a se stabili daca copilul este acum capabil sa indeplineasca
sarcina fara primpt.
Ex:folosind exemplul de mai sus, daca copilul nu indeplineste nici acum asarcina ,
aplicam aceeasi regula, dupa un nu-nu-prompt copilul este lasat singur sa indeplineasca
comanda.
Recompensati si raspunsurile care au avut nevoie de prompt:
Trebuie sa diferentiem. Cand facem prompt pentru o sarcina noua trebuie sa oferim
recompensa mare . Cand facem prompt pentru o sarcina masterata nu trebuie sa oferim o
recompensa mare (ci una minimala)
Ex: in exemplul cu nu-nu-prompt copilul primeste dupa prompt doar recompensa bine
Testati sarcina promptata mai tarziu in acelasi sitting:

13

Daca copilul nu a indeplinit corect o sarcina masterata , si a trebuit promptat, o testam

imediat dupa aceea si o mai testam mai tarziu in timpul lectiilor.
Evitati prompturile neintentionate:
Ex: dam comanda atinge masina: si fara sa vrem ne uitam la masina.

Modelarea

Modelarea este o metoda care se foloseste pentru a invata comportamente care s-ar
putea sa nu apara niciodata, aceste comportamente nu pot fi promptate sau recompensate.
Un comoprtament bun, adecvat este achizitionat prin recompensarea pasilor mici pe
care ii face copilul in achizitionarea lui, in loc sa-l recompensam la sfarsitul
comportamenului.

Raspunsurile care sunt similare cu scopul final sunt recompensate si in acest fel
ele vor creste.

Aproximarea succesiva pana la scopul final inseamna ca acesta poate fi

achizitionat.

Acele raspunsuri care nu sunt similare scopului final nu trebuie recompensate si

astfel sunt exterminate.

Acesta metoda este folosita adesea la programul de imitatie verbala.

Ex: program:Imitatie verbala.
Scop:copilul sa spuna Ahhh
SD: spune Ahhh
Procedura de modelare:
SD: spune Ahhh
14

R:uahuh (recompensare puternica pentru ca cuvantul spus are alaturarea de litere pe care
dorim sa il invatam pe copil la mijloc)
SD: spune Ahhh
R:uh
(recompensa mai mica pentru ca tutorele stie ca acest copil a putut spune uahuh ca
raspuns si ca acesta din urma este mai aproape de raspunsul corect. Faptul ca facem o
diferentiere intre nivelul de recompensare pentru cele doua raspunsuri il face pe copil sa
stie care este raspunsul pe care il dorim de le el.)
SD: spune Ahhh
R:uahuh
(recompensa puternica din nou pentru ca acesta este raspunsul cel mai aproape de cel
corect pe care l-am putut obtine pana acum.)
La acest stagiu al invatarii, Tuorele trebuie sa continuie sa recompenseze copilul pana
raspunsul pe care il dorim (nu cel corect dar cel care se apropie de cel corect )se
stabilizeaza. Apoi trebuie sa scadem recompensa in intensitate pentru ca, copilul sa isi
schimbe raspunsul pentru a obtine iarasi recompensa cea mai puternica.
SD:Spune Ahhh
R: uahuh
(recompensa scade in intensitate)
SD:Spune Ahhh
R:uhahhh
(recompensa creste in intensitate pentru ca acest raspuns este si mai aproape de cel
corect)
Cand si acest raspuns devine constant se scade si aici recompensa.
SD: Spune Ahhh
R: uhahhh
(recompensa scade in intensitate)
SD: spune Ahhh

15

R: uhahhhhhhhhhh
(recompensa scazuta pentru ca acest raspuns se indeparteaza de raspunsul corect mai mult
decat ultimul sau raspuns)
SD: spune Ahhh
R: Ahhh
(recompensa foarte puternica pentru ca copilul a indeplinit comanda ceruta)
Cand despartim activitatea in etape s-ar putea sa fie situatii cand promptul poate fii folosit
cand copilul se apropie mult de activiatea ceruta. De exemplu cand copilul spunea
uhahhh Tutorele putea recompensa copilul foarte repede dupa raspuns astfel incat
recompensa sa fie data imediat dupa Ahhh, in loc sa lasam copilul sa mai repete odata
uhhh.
INLANTUIREA
Inlantuirea este deasemenea o metoda care este folosita pentru a invata comportamente
noi care nu apar niciodata si care nu pot fi promptate ca un intreg pentru ca intregul
comportament este foarte lung si complex.
O secnenta de raspunsuri se referea la o inlantuire.
Inlantuirea inseamna faptul ca Activitate pe care dorim sa o invatam este fragmnentata
in parti mai mici pe care le vom invata si primpta pe rand.
Procedura este sa identificam pasii actiunii respective , acest lucru senumeste Analiza
actiunii.
Exemple de fragmentare a actiunii.
Comportament: spalatul pe maini
1. ridicarea manecilor
2. dam drumul la robinet
3. punem mainile sub apa
4. luam sapunul
5. frecam mainile
6. clatim mainile
7. inchidem robinetul

16

8. ne stergem pe maini

Pe masura ce copilul indeplineste singur una dintre secventele actiunii incepem sa

scadem promptul pentru aceasta. Ex: Tutorele face prompt fizic la inceput pentru
ca , copilul sa isi ridice manecile.Acest prompt scade in intensitate cand copilul
face singur actiunea respectiva . Cand copilul a masterat aceasta secventa incepem
sa scacadem promptul pentru deschiderea robinetului. Astfel facem cu toate
secventele actiunii, pe rand.

Initaial fiecare secventa a inlantuirii este recompensata , in loc sa recompensam

faptul ca el poate indeplinii toata actiunea pana la capat.Asta pentru ca fiecare
parte a inlantuirii trebuie invatata temeinic si astfel recompensata.

De obicei cand il invatam o asemenea inlantuire de actiuni vom avea o singura

parte a intregii inlantuiri ca scop. Ex: astazi avem scopul sa il invatam pe copul sa
inchida robinetul.

Restul inlantuirii va fi promptat si secompensat , fiecare secventa pe rand , apoi

scadem promptul pentru segventa respectiva.

Cand copilul indeplineste intreaga inlantuire singur ii

oferim o recompensa

substantiala la sfarsitul inlantuirii

TIPURI DE INLANTUIRI:
Inlantuirea timpurie:
Invatatul incepe cu primul pas al secventei, apoi trecem la al doilea, apoi la al
treilea si asa mai departe.
Ex: pentru exemplul cu spalatul pe maini, ridicatul manecilor trebuie invatat primul,
in timp ce restul pasilor vor fi promptati la maxim, cand ridicatul manecilor este
masterat si copilul il face fara prompt , atunci trecem la secventa urmatoare.
Inlantuirea tardiva:
Acest tip de inlantuire incepe procedura de invatare cu ultimul pas al inlantuirii apoi
cu penultimul si asa mai departe.
Ex: constructia unui tren din cuburi si impinsul lui
Secventializare:
17

1. punem prima si a doua piesa a trenului impreuna

2. punem si a treia piesa
3. punem piesa a 4 a
4. punem trenul pe covor
5. impingem trenul prin camera.
Pentru a invata aceasta actiune prin intermediul inlantuirii tardive vom prompta la
maxim initial toata actiunea si vom aplica procesul de invatare doar pentru impinsul
trenului prin camera. Cand acesta parte este masterata, copilul va invata sa puna
trenul pe covor si sa-l impinga.
Inlantuirea tardiva este cel mai folosit tip de inlantuire pentru ca permite ca lantul sa
fie completat de catre copil de fiecare data si pentru ca copilul nu va fi recompensat
pentru toata segventa de fiecare data.
Unele inlantuiri nu se preteaza la aceasta metoda asa este si exemplul cu spalat pe
maini.
Avantajele inlantuirii (secventializarii)

metoda este aceeasi la toti tutorii

copilul are succes pentru ca actiunea este secventializata in actiuni mici

comportamentele complexe pot fi invatate intr-un mod sistematic

Dezavantajele secventializarii

poate dura mult timp sa-l invatam pe copil comportamente adecvate folosind
aceasta metoda , oricum partile componente pot fi invatate rapid.

IMPORTANT: Diferenta dintre modelare si inlantuire consta in faptul ca in

modelare stagiile peste care trecem cu invatarea nu mai sunt cerute in
comportamentul final in timp ce la inlantuire toate stagiile masterate sunt cerute in
comportamentul final.

18

PROCESUALITATEA INVATARII

Cand un copil nu stie cum sa indeplineasca un o anumita activiate (pe care o cerem),
toate metodele de mai sus ne invata cum sa procedam cand il invatam pe copil o sarcina
noua. Procesualitatea invatarii pe care trebuie sa o urmarim pentru tehnicile de mai sus
este:
1. Calea corecta
2. discriminarea
3. calea extinsa
4. rotatia cunostintelor
Acesti pasi pot fi folositi sau nu, depinde de copil
Calea corecta:
Aceasta inseamna actiunea repetata, ceea ce presupune faptul ca dam acelasi SD de
mai multe ori.

Aceasta metoda trebuie folosita numai atunci cand sctiunea este noua

Initial toti pasii sunt promptai pentru ca, copilul sa stie ce sa faca

Scadem promptul in intensitate pana cand copilul stie calea corecta pentru a
indeplini actiunea fara nici un fel de prompt

Cand copilul indeplineste 90-100% din actiunile cerute inseamna ca putem

trece mai departe (ideal este ca el sa indeplineasca 9 comenzi din 10 dar se
poate si 5 din 5)

EX: Program: receptiv instructii

Program in curs: a face valuri
Prompt: demonstrarea actiunii
SD: Fa valuri

19

R : copilul face valuri (cu prompt maxim)

Recompensa
SD: : Fa valuri
R:copilul face valuri (cu prompt maxim)
Recompensa
SD: Fa valuri
R:Copilul face valuri (cu prompt maxim)
Recompensa
SD: Fa valuri
R: Copilul face valuri (cu promptul redus la jumatate)
Recompensa
SD: Fa valuri
R: Copilul face valuri (cu promptul redus la jumatate)
Recompensa
SD: Fa valuri
R: Copilul face valuri (fara prompt)
Recompensa
SD: Fa valuri
R: Copilul face valuri (fara prompt)
Recompensa
Aceasta secventa poate fi facuta intr-un sigur sitting sau in mai multe. Aceasta
depinde de copil. Trebuie insa sa ramanem la acelasi nivel al prompului si trebuie
sa continuam astfel procesualitatea invatarii pana cand putem scadea promptul
pana la nivelul cand nu mai este necesar.
Copilul trebuie sa fie consatant in oferirea raspunsurilor corecte cu o frecventa
de 90-100 % pentru a trece la nivelul urmator.
Spre exemplu daca copilul raspunde corect consecutiv doua raspunsuri dupa
sase raspunsuri cu prompt nu consideram etapa respectiva ca masterata.
DISCRIMINAREA:

20

Cand un copil incepe un program nou, care il invata un anumit lucru,

initial copilul respectiv se poate sa nu cunoasca nimic despre lucrul
respectiv.

Ex: program: receptiv obiecte

Scopul acestui program este sa-l invatam pe copil sa discrimineze intre mai
multi stimuli, spre exemplu ca obiectul care are 4 roti se numeste masina.
SD: atinge obiect

Cand il invatam pe copil un lucru nou il invatam intai sa aleaga dintre mai
multe lucruri si sa discrimineze astfel acel obiect dintr-o multime.Cand ne
referim la exemplul cu masina ne referim la acest prim pas al invatarii.

Procesualitatea invatarii
a) Singur aceasta inseamna ca masina este singurul obiect de pe masa , pentru ca,
copilul sa invete obiectul respectiv doar prin atingere.
b) Cu un distracor neutru- aceasta inseamna ca masina se afla inca in curs de invatare ( se
cere numai masina) dar pe masa se afla si un distracor neutru pe care copilul nu trebuie
sa-l atinga, de exemplu un cub (3d) .
c) Initial atingerea masinii poate fi promptata fizic, sau tutorele va muta masina mai
aproape de copil pentru a oferi astfel un prompt discret
d) Cand copilul poate identifica masina oriunde s-ar afla ea pe masa avand pe masa in
acelasi timp si un distractor neutru, atunci se poate trece mai departe
e) Este important ca atunci cand pe masa se afla mai multi itemi acestia sa fie mutati in
pozitii diferite , pentru ca sa fim siguri ca , copilul nu invata pozitia itemului pe masa ci
itemul in sine.

Pana la acest nivel copilul stie deja ca va primi recompensa doar daca
atinge masina, dar nu stim sigur daca a retinut cuvantul cu care poate
identifica poza . Pentru a fi siguri ca stie exact care poza care se asociaza
cu cuvantul masina trebuie sa trecem aceasta poza prin procesul
discriminarii impreuna cu alte poze pe care el le stie si pentru care va fi
recompensat daca le recunoaste

21

Acesta este nivelul urmator. De exemplu punem masina pe masa impreuna

cu un elefant.

PROCESUALITATEA INVATARII:
a) obiectul sigur pe masa
b) impreuna cu un distractor neutru
c) folosind obiectul respectiv ca distracor pentru invatarea unor obiecte noi
d) cand copilul respectiv devine constant in raspunsuri corecte trebuie sa trecem la
pasul urmator
La acest nivel copilul trebuie sa discrimeineze obiectul invatat in conditii foarte
specifice.
ROTIREA ALEATORIE A CUNOSTINTELOR (RANDOM ROTATION)

Rotirea aleatorie a cunostiinetlor inseamna ca doua raspunsuri pe care

copilul le stie pot fi cerute aleatoriu si copilul le va sti, va discrimina intre
ele.

Pentru ca acest nivel sa fie atins trebuie sa facem discriminarea intre cei
doi itemi (sa fie capabil sa alterneze raspunsurile corecte si dand Sd-uri
diferite) si acest lucru sa fie invatat sistematic.

Aceasta invatare sistematica

trebuie indeplinita prin descresterea

succesiva a promptului si cerinta aleatorie de a atinege diferitele obiecte

de pe masa. Acest proces se numeste

Identificarea aleatorie a

cunostiintelor
Rotirea aleatorie a cunostiintelor ( Random rotation):
Ex:masina si elefantul se afla amandoua pe masa
Atinge elefanul (prompt maxim)
Atinge elefanul (prompt redus la jumatate)
Atinge elefanul (promptul redul la un sfert)
Atinge elefantul (fara poompt)

22

Atinge elefanul (fara prompt)

Atinge masina

(Prompt maxim deoearece acesta este un comportament nou

(discriminarea) si astfel acest comportament creste in intensitate)

Atinge masina (prompt redus la jumatare)
Atinge masina (prompt redus la un sfert)
Atinge masina( fara prompt)
Atinge masina (fara prompt)
(Pana la acest stagiu copilul a fost promptat pentru a discrimina descrescand intensitatea
de la prompt masiv si maxim pana la a face comportamentul adecvat si corect fara
prompt, pasul urmator este schimbarea de la un item la altul, promptul folosit pentru a
alterna trebuie redus dupa cum urmeaza)
Atinge elefantul (prompt redus la jumatate in plina descrestere)
Atinge elefantul (prompt redus la un sfert)
Atinge elefantul (fara prompt)
Atinge elefantul (fara prompt)
Atinge masina (prompt redus la jumatate- in plina descrestere)
Atinge masina(prompt redus la un sfert)
Atinge masina (Fara prompt)
Atinge masina (fara prompt)
( Din nou in cadrul fazei urmatoare promptul trebuie sa fie redus)
Atinge elefantul (promptul redus la un sfert)
Atinge elefantul (fara prompt)
Atinge elefantul (fara prompt)
Atinge masina (promptul redus la un sfert)
Atinge masina (fara prompt)
Atinge masina (fara prompt)
(La urmatoarea schimbare nu se va mai folosi nici un fel de prompt)
Atinge elefantul (fara prompt)
Atinge elefantul (fara prompt)
Atinge masina (fara prompt)
Atinge masina (fara prompt)

23

La acest stagiu copilul a aratat ca poate discrimina intre un elefant si o masina si

ca poate sa isi orienteze atentia cand asupra uneia , cand asupra altuia.

Acest stadiu trebuie sa fie consistent si constant in raspunsuri corecte, fara prompt
inaite sa consideream discriminarea intre cele 2 masterata.

Oice targhet nou trece prin procesul de invatare in procesualitatea invatarii si in rotatia
cunostiintelor.Programul de mai sus ajuta la discriminarea intre 2 stimuli. Al treilea
stimul introdus va fi discriminat folosind aceeasi procesualitate a discriminarii.

Procesualitatea extinsa:

Aceasta metoda este folosita pentru a creste gardual timpul intre prezentarea
itemilor noi, prin prezentarea cunostiintelor masterate deja.

Procesualitatea extinsa poate fi folosita daca un copil intampina dificultati in a

discrimina.

EX:Program: Instructii receptiv

Scopul programului: sa-l invete pe copil sa inteleaga comenzi simple.
Ex: a face valuri.
SD: (instructie) fa valuri
Scop: a face valuri
Comenzi folosite drept distractor (sunt deja cunoscute de copil) Bate din palme,
ridica-te, atinge nasul.Copilul stie deja sa execute aceste comenzi.
SD scop: fa valuri
SD- distracor: bate din palme
SD- scop: fa valuri
Se va ajunge la scopul propus parcurgandu-se cate un distractor pe rand . Daca copilul va
face discriminarea corect atunci tutorele va introduce cate 2 distracori odata.
SD- scop: fa valuri
SD1- distractor : intinde mainile
SD2-distracor: bate din palme
SD-scop: fa valuri
24

Daca si acest stagiu este indeplitit cu succes se va trece la extinderea cu 3 distracori

odata si tot asa. In mod normal se poate ajunge pana la 8 SD-uri distractor.
REGULI:

Distractorii trebuie adaugati pe rand , gradual daca copilul intelege si executa

corect, chiar si acelasi sitting . Altfel numarul distractorilor trebuie crescuti in
alte sittinguri. Tutorele trebuie sa lase notite cu cati distracori a lucrat cu
copilul.

Scopul programului este Sd-ul-scop, daca copilul incepe sa greseasca in a

raspunde corect la Sd-ul-scop atunci numarul distractorilor trebuie descrescut.

Daca copulul face graseli la indeplinirea distractorilor trebuie sa ne asiguram

intodeuna ca vom repeta acesti distracori si separat. Distractorul la care
copilul a grasit trebuie repetat mai tarziu.

Ex:daca scopul era extinderea distractorilor cu 3:

Fa valuri-corect
Bate din palme-corect
Intinde mainile-corect
Atinge nasul-incorect
Fa valuri-corect
In aceasta situatie comanda atinge nasul va fi repetata intr-un sitting ulterir.
CRITERII DE MASTERARE:
Un item este considerat ca fiind masterat cand copilul este capabil sa discrimineze
itemul respectiv impreuna cu alti itemi in cadrul aceluiasi sitting si sa faca lucrul acesta
aleator.
Pentru a putea fi considerat masterat un program trebuie sa fie:
90-100% corect in sedinte diferite (dimineata si seara, seara si dimineata)
(uneori criteriile pentru masterarea unui program pot sa fie diferite de la copil la copil)

25

Important! In celelalte programe trebuie sa avem o singura problema in lucru la un

moment dat, se lucreaza una cate una, pe rand.

SCADEREA IN INTENSITATE A COMPORTAMENTELOR

INADECVATE
Programele despre care am discutat pana acum erau menite sa creasca intensitatea
comportamentelor care erau un deficit. Copii cu autism pot avea deasemenea si
comportamente inadecvate, manifestate in exces care trebuie sa scada in intensitate , spre
exemplu scuturarea mainiolr sau comportamente auto-mutilante.
Exista cateva metode de reducere in intensitate a comportamentelor inadecvate .
Aceste metode se aplica comportamentelor care:

Ii distrag atentia copilului de la invatat, sunt repetitive si manifestate lungi

perioade de timp si cu o frecventa crescuta.

Sunt periculoase pentru copil sau alti oameni

Sunt inadecvate din punct de vedere social

Daca un comportament indeplineste un criteriu din cele descrise mai sus , atuci
interventia va fi imediata si constanta.
Interventia este necesara pentru acele comportamente care sunt periculoase sau apar cu
o fracventa ridicata. Nu toate comportamentele pot fi descrescute in intensitate in acelasi
timp, copilul trebuie sa invete sa inlocuiasca aceste comportamente cu unele adecvate si
acceptate social.
Recompensarea si comportamentele indecvate:

Comportamentele inadecvate pot fi recompensate si din acesta cauza au crescut in

intensitate.

Daca copilul primeste o recompensa pentru un comportament inadecvat, acesta va

creste in intensitate atata timp cat este recompensat. Ex: de cate ori un copil tipa el
primeste atentie de la cineva.

26

Consecinte care par negative pot actiona de fapt ca o recompensa . De ex: de cate
ori un copil loveste pe cineva ii este spus Nu cu voce tare. In aceasta situatie
copilul primeste intreaga atentie a cuiva de cate ori loveste pe cineva sau ceva.
Fata persoanei care spune nu poate arata haios pentru ca ea incearca sa para
serioasa , aceasta situatie poate actiona ca o recompensa pentru copil.
Alte interventii specifice pot fi utilizate ca mod de descrestere al
comportamentului auto-stimulativ , este insa esential ca aceste tehnici sa
indeplineasca conditiile stadializarii invatarii si tehnicile comportamentaliste ca
reactie la comportamentul copilului. Intodeauna trebuie sa tinem seama de
contitiile in care copilul va fi incurajat sa execute comportamentul din nou., aceste
conditii pot fi: atragerea atentei asupra propriei persoane, sau o consecinta a
cimportamentului pe care copilul o considera pozitiva . De Ex: daca un copil vrea
un biscuite si se aseaza in fata adultului si tipa, apoi primeste biscuitele, este
foarte probabil ca si data viitoare cand va dori un biscuite sa tipe in loc sa
vorbeasca.

DISPARITIA
Disparitia se refera la refuzul de a da recompensa pentru un raspuns recompensat
anterior.

Recompensa pe care un copil o simte atunci cand face un comportament

considerat inadecvat trebuie identificata pentru a o indeparta.

Cateodata recompensa este atentia pe care o primeste de la alti oameni, ca si in

cazul in care un copil loveste pentru a primi atentie, in acesta caz este recomandat
sa nu acordam atentie cand copilul incepe sa faca comportamentul respectiv,
atunci copilul va inceta sa faca comportamentul respectiv si nu il va mai folosi ca
metoda de atragere a atentiei.

Recompensa pentru un comportament nu este intodeuna atentia pe care copilul o

primeste. Trebuie insa sa stim ca nu-i mai acordam atentie copilului nu este
sinonim cu al ignora. De exemplu in copil poate manifesta un comportament
neadecvat: tipa. Adultul ii cere copilului sa taca, uneori poate face asa, dar uneori
prefera sa taca. Interventia este sbsolut necesara atunci cand copulului i s-a spus
27

sa taca timp de doua saptamanai si nu a avut loc nici o schimbare. Urmatoarele 2

saptamani comportamentul nu este comentat de nimeni din familie. Daca nici in
urmatoarele doua saptamanii coportamentul iandecvat nu scade in intensitate. Nu
trebiue sa acordam nici in continuare nici o atentie comportamentului dar trebuie
sa despartim acest comportament in segvente pentru a intervenii mai eficient .
Trebuie sa aplicam apoi o analiza supra comportamentului de tipul antecedent,
comportament si consecinta . Daca este evident faptul ca , copilul tipa cand i se
cere sa faca ceva (antecedent si comportament) si este adesea urmata de
neacordarea atentiei (consecinta). Deci copilul scapa de cerinta pe care o avem de
la el tipind. Pasul urmator este sa nu-l scutim pe copil de sarcina pe care o cerem
daca el tipa.

Cand copilul primeste ca si consecinta a comportamentului sau inadecvat lipsa de

atentie se poate ca acest comportament sa creasca la inceput in intensitate pentru a
trage si mai mult atentia- aceasta poarta numele de furtuna comportamentala

Furtuna comportamentala apare pentru ca anterior acelasi comportament primea

recompensa , deci nu se mai intampla ceea ce copilul se astepta sa se intampla si
copilul va incerca din rasputeri sa obtina ceea ce era obosnuit sa se intample. Deci
comportamentul va creste in intensitate si in fregventa.

Daca un comportament va fi recompensat cand se afla in stadiul de furtuna

comportamentala va ramane la nivelul la care va fi recompensat, deci un nivel
crescut si neconvenabil pentru noi.

Strategia de lucru care a fost abordata pentru a descreste comportamentele

indecvate tebuie sa fie aceeasi la toti membrii echipei, altfel comportamentul nu
va descreste in intensitate, este posibil chiar sa creasca.

Comportamentele care au fost recompensate in mod constant vor fi mai usor de

descrescut in intensitate, iar cele care au fost recompensate inconstant vor fi mai
greu de descrescut in intensitate.

Comprtamentele adegvate pot cadea si ele prada inconsecventei, daca nu

recompensam in mod constant un comportament adecvat este posibil sa
descreasca in intensitate.

28

Scaderea in intensitate este mai greu de aplicat la comportamentele autostimulative pentru ca acestea sunt mai grau de manipulat pentru ca recompensa
este de natura interna si nu externa.

Recompensa diferentiata pentru diferite comportamente DRO:

Orice comportament care nu este considerat neadecvat trebuie recompensat, astfel

copilul le va face mai des, ele luand locul comportamentului neadecvat. Trebuie
sa recompensam cu orice ocazie comportamentele adecvate. La fel trebuie sa
recompensam si atunci cand copilul nu executa a comportametul neadecvat in
sitatiile in care in mod obisnuit le-ar executa.

Este folositor si pentru comportamente care apar frecvent si pot scadea , marind
peroiada de timp in care comportamentul nu este manifertat.

Ex: comportamentul: copilul isi rasuceste parul intre dagetele aratator si index
Intervenrie: copilul este recompensat la intervale mici de timp ca nu manifesta
comportamentul, aceste intervale cresc in timp.
Recompensarea diferentiata pentru comportamentele incompatibile, inadecvate
DRI.

Unele comportamente care sunt depistate sunt recompensate specific, aceste

coportamente recompensate trebuie sa fie opusul comportamentelor inadecvate.

Comportamenetele care sunt specific recompensate vor creste, inlocuind astfel

comportamentele inadecvate

Ex: comportament: luat papusa si batut cu ea in masa

Interventie: copilul trebuie recompensat sa tina adecvat in brate papusa in loc sa o
loveasca de masa
Folosirea adegvata a DRO si DRI:

29

Recompensa pe care noi o oferim copilului pentru ca se poarta adecvat trebuie sa

fie mai placuta decat recompensa autostimulativa pe care o are atunci cand loveste
obiectele sau se poarta inadecvat, De exemplu recompensa sociala este de multe
ori prea mica pentru a concura cu recompensa autostimulativa pe care si-o ofera
singur dintr-o activiate cum este flutauratul mainilor in fata ochilor. In acest caz
trebuie folosita o recompensa specifica mai puternica.

Initaial pentru a face un comportament adecvat cu un lucru cu care pana acum

executa un comportament inadecvat va trebui sa-i facem prompt daca copilul stie
deja sa execute cu obiectul respectiv un comportament adecvat.

Aceste

interventii

DRO

si

DRI

sunt

considerate

derirectionari

ale

comportamentului inadecvat.

Corectarea consecintelor comportamentale:

Prin corectare comportamentala probabilitatea ca , copilul sa se angajeze in executatea
unor comoprtamente inadecvate, pe care nu le dorim, scade.
Corectarea comportamentala inseamna ca , copilul este pus sa indeplineasca o sarcina
care sa corecteze ceea ce el a produs printr-un comportament inadecvat.
Exista doua feluri de corectate ulterioara:
A) restituirea : a corecta efectele negative pe care le-a produs comportamentul sau
inadecvat asupra mediului. Ex: Daca copilui arunca mainacrea din farfurie pe jos sau
daca arunca farfuria cu totul, i sa cere sa stranga mizeria de pe podea.
B) Practica pozitiva: copilul trebuie sa indeplineasca comportamentul considerat adecvat
dar in mod repetat. Pentru exemplul de mai drevreme , copilul trebuie sa curete podeaua
de cateva ori la rand si poate exersa la masa cum sa manance adecvat,
Comportamentul care se exerseaza trebuie sa-l invete pe copil cum sa se comporte
adecvat. Copilul trebuie sa invete comportamente adecvate pe care este posibil sa nu le
stie dar aceasta probleme este depasita cu ajutorul promptului fizic.
Recompensa nu se ofera daca in timp ce copilul executa comportamentul adecvat trebuie
sa-l corectam intr-un fel sau altul.

30

Fara recompense
Aceasta pauza a oferirii recompenselor se refera la retragerea tuturor recompenselor
pozitive pentru o anumita perioada de timp.

Este important daca un comportament adecvat devine consistent, cotidian sa nu-i

mai oferim dupa un timp copilului recompensa pentru acel comportament. Cu
timpul nici un comportament care este consistent nu va mai fi recompensat.

La inceptutul acestei pauze copilul este trimis intr-un loc unde nu se va putea
angaja in comportamente autostimulative pentru ca va fi frustrat si unde nu vor
primi nici un fel de recompensa.

Pauzele de la recompense daca sunt mai mari nu inseamna ca vor creste

comportamenul adecvat al copilului dar este posibil ca el sa sesizeze diferenta.

Consultanul la introduce aceasta pauza si este foarte important ca toti membrii echipei
sa procedeze la fel si sa fie la curent cu munca celorlalti colegi pentru a ocoli
frustrarea pe care o produce inconsecventa.
O interventie trebuie sa urmeze imediat comportamenul respectiv, nu trebuie sa
amanam pentru ca, copilul nu va mai sti ce recompensam sau vrem sa inlaturam.

31

FOILE DE COLECTARE A DATELOR:

Colectarea datelor este necesara pentru ca
a) progresul sa poate fi monitorizat si demonstrat
b) interventia sa poate fi adaptata la necesarul copilului.
c) Tutorii sa fie consecventi si constanti in invatare.
Notitele trebuie sa includa intodeauna:
a)data colectarii
b)initialele tuorelui care scrie
c)sarcina
d)stadiul de invatare al sarcinii
e) nivelul succesului inregistrat
Notitele trebuie sa comunice persoanei care urmeaza ca ,copilul a facut achizitii in
timpul sedintei si de unde ar trebui sa continue procesul de invatare. Deci daca lasi notite
de tipul a fost chiar bine fara altfel de informatii nu va fi destul pentru a scurta perioada
de invatare a unui comportament nou.
Notatea fiecarei actiuni:
Uneori este necesar sa notam una cate una toate actiunile pe care le face copilul. Aceste
notite sunt foarte importante pentru a vedea care este progresul copilului fara a asista
neaparat la o lectie. In acest tip de notite tutorele trebuie sa noteze toate actiunile
copilului chiar daca au fost corecte, chiar daca au fost incorecte, sau chiar au avut nevoie
de prompt.
Cand se calculeaza procentajul de raspunsuri corecte se folosesc aceste notite foarte
amanuntite. Aceasta rata a raspunsurilor corecte se calculeaza doar incluzand raspunsurile

32

corecte si raspunsurile incorecte, cand copilul nu a raspuns sau a avut nevoie de prompt
notam dar nu calculam rata succesului folosind aceste informatii.
De exemplu 4 raspunsuri corecte si 4 raspunsuri incorecte, 1 raspuns promptat si 2 nonraspunsuri inseamna o rata a succesului de 50% . Asta deoarece numarul total de
raspunsuri corecte si incorecte la un loc este 8 si copilul a respuns corect la jumatate din
total.

GENERALIZAREA
Daca un program a fost masterat in cadrul rigid pe care sedintele la masa il ofera
copilului. Programul a fost masterat urmarind anumite SD-uri aceste actiuni specifice
trebuie generalizate. Aceasta inseamna ca, copilul trebuie sa demonstreze ca stie un
comportament adecvat si in alte conditii decat atunci cand a invatat sistematic acel
comportament. Aceste conditii por fi de exemplu limbajul SD-uri diferite, mediul sa fie
altul, materialele sa fie altele sau folosite diferit etc.Aceasta este o perte esentiala a
procesului de invatare pentru ca face din programele invatate la masa, intr-un mediu
rigid, comportamente care pot fi utilizate in orice mediu.
Cateva dintre nevoile pe care le are copilul pentru a generaliza este schimbarea
urmatoarelor componente:
1)Stimulii
- Copilul trebuie sa demonstreze ca a inteles conceptul chiar daca stinulii se schimba. De
Ex daca copilul a invatat conceptele de mare si mic pe doua cesti. El trebuie sa stie care
este mare si care este mic indiferent de materialele pe care le folosim, materiale care pot
fi identice sau nu.
2) Mediul
-Initial asta poate sa insemne ca el trebuie sa demonstreze ca a masterat programul si
intr-un loc diferit in aceeasi camera in care a invatat programul respectiv, dar in timp se
trece si la alta camera din casa si in final si in alte medii spre exemplu la scoala.
3) Persoane
33

-Generalizarea la persoane are loc si in timpul ce invata din moment ce copilul are mai
multi tutori. Oricum tinand cont de asta este important sa ne asiguram ca, copilul va
generaliza si cu oameni noi. Rude sau prieteni ale familiei copilului pot fi rugati sa faca o
activitate cu copilul in care acesta sa isi demonstreze cunostiintele chiar daca persoana
cu care face lectii nu este aceeasi care l-a invatat cunostiintele respective. Eventual
programul trebuie generalizat asa incat sa fim sigur ca, copilul poate raspunde tuturor
persoanelor cu care vine in contact.
4) SD-ul
-Cand copilul este invatat diferite concepte ,comenzile pe care le folosim sunt adesea
foarte simple si nu este un limbaj care este folosit in mod normal intr-un mediu natural,
tipic.Copilul trebuie atunci invatat sa inteleaga sensuri diferite si comenzi diferite cu care
i se pot adresa diferiti oameni.
EX: daca copilul a foat invatat comanda ridica-te trebuie sa-l invatam spre exemplu sa
indeplineasca si comanda te rog, ridica-te sau acum ridica-te , te rog sau poti sa te
ridici inseamna tot una.
5) Distanta
- Deseori cand spunem ceva sau acsultam ceva , oamenii cu care vorbim nu stau chiar in
fata noastra. Invatatoarea sta in fata clasei, deci este important ca, copilul sa asculte
informtia si sa indeplineasca sarcina chiar daca persoana cu care comunica nu sta chiar in
fata lui.
6) Recompensa
-In timp ce copilul face achizitii importante la un program si le mentine constante este
normal sa descrestem intensitatea recompensei, pentru ca , copilul sa nu ceara intensitati
ale recompensei ridicate pentru a continua sa indeplineasca corect programul. Aceasta se
realizeaza crescand numarul de raspunsuri corescte pe care trebuie sa le ofere pentru a
primi o recompensa, sau reducand din intensitatea recompensei.
De Ex: initial copilului i se pot da dulciuri pentru a creste rata raspunsurilor corecte , mai
tarziu putem introduce tabla cu cartonase si astfel copilul va trebui sa primeasca cateva
cartonase pentru a primi dulciuri sau a putea sa sa uite la televizor.

34

Fiecare copil trebuie sa aiba un dosar de generalizare. Luand un program care a fost
invatat la masa va fi trecut prin situatiile de generalizare, trecandu-l astfel in dosarul de
generalizare unde scopul este sa se treaca prin situatiile scrise mai sus intr-un mod cat
mai natural si copilul sa mastereze cunostiintele si intr-o situatie noua.
De Ex: daca un program se afla la generalizarea in medii diferite, atunci fiecare mediu in
care a fost generalizat programul respectiv trebuie notat in dosar si cand copilul a
demonstrat ca stie programul in mediul respectiv trebuie sa trecem la alt mediu notat in
dosar.
Fiecare arie a generalizarii trebuie sa fie combinata cu alta pentru a ne asigura ca ,
copilul a invat sa execute programele in medii diferite , cu SD-uri diferite si stimuli
diferiti , etc, in acelasi timp.
Generalizarea este o parte esentiala cand ii invatam pe copii un lucru nou . Un program
de generalizare trebuie sa fie facut odata la 6 sittinguri,pentru ca aproximativ 6 programe
de generalizare sa fie facute intr-un program de 3 ore.

35