Sunteți pe pagina 1din 18

Facultatea de Medicina Victor Papilian,

Sibiu
Genetica Medicala

Boala Canavan
Teodorescu Radu Dumitru, Mg V, Gr
8.

Definitie

Boala Canavan: este o afectiune genetica

degenerativa care se caracterizeaza prin distrugerea


progresiva a neuronilor cerebrali, insotita de edem
spongios al substantei nervoase albe.

Simptomele apar timpuriu, in primele 6 luni de viata


ale copilului, si are o evolutie fatala, la ora actuala
neexistand nici o metoda de tratament.

Fiind o maladie cu
transmitere ereditara
autosomal recesiva, aceasta
apare la copii cu ambii parinti
purtatori ai genei bolnave.

Se pare ca afectiunea apare


cu predilectie la poporul evreu
in special la Ashkenazi.

Neuron

Istoric

Afectiunea a fost descrisa


pentru prima data de Myrtelle
May Canavan, in 1931, cand
acesta a publicat o lucrare
despre boala unui copil mort la
numai 1 an si 4 luni, al carui
creier devenise alb, spongios si
moale. Aceasta a constatat ca
boala este o afectiune
degenerativa a tesutului nervos.
Myrtelle May
Canavan

Dr. Reuben
Matalon

Descoperirea genei mutante responsabile


de boala Canavan a fost facuta in 1993, de
catre dr. Reuben Matalon, cu sprijinul unei
familii in care se nascusera doi copii suferinzi
de aceasta afectiune.
Dr Matalon a stabilit cu aceasta ocazie si un
test de identificare prenatala a bolii

Incidenta bolii

Apare la orice persoana, indiferent de


provenienta, afectand in special poporul
evereu Ashkenazi, la care 1 din 40 de
reprezentanti este purtator al genei
bolnave.

Conform studiilor recente incidenta


bolii la aceasta etnie este de 1:6400, iar
pentru alte grupuri populationale
incidenta ramane necunoscuta, existand
totusi estimarea unei incidente de 1:300

Magazin de muzica San


Francisco

Preoti evrei in timpul


rugaciunii

Etiologie. Patogenie. Baze genetice ale bolii


Canavan.
Boala Canavan este o afectiune monogenica
determinata de mutatia genei ASPA, situata pe
bratul scurt al cromozomului 17 (17p13.2),
implicata in sinteza enzimei asparto-aciclaza.
Aceasta enzima este responsabila de degradarea
moleculelor de N-acetilaspartat din creier.
Mutatia genei ASPA produce un deficit de asparto
aciclaza, urmat de acumularea N-acetilaspartatului in
creier.

Cromozom
17

Intr-un mod inca necunoscut,


N-acetilaspartatul in exces interfera cu
procesul fiziologic de mielinizare a
neuronilor
cerebrali. Teaca de mielina are rol esential
in nutritia, protectia si izolarea electrica a
fibrelor neurale

Teaca de
mielina

Teaca de mielina incepe sa fie sintetizata in


saptamana a 14-a a dezvoltarii intrauterine, de
catre oligodendrocite pentru neuronii cerebrali,
si de catre celulele Schwann pentru neuronii
periferici. Ea este caracteristica vertebratelor,
fiind descoperita in 1854 de Rudolf Wirschow.
La nastere, procesul de mielinizare nu este
finalizat, el continua inca 10-15 ani, dupa care
scade dramatic ca eficacitate si intensitate.
Mielina este o substanta preponderent
lipoproteica.
Axonii mielinizati transmit impulsurile nervoase
saltatoriu, la nivelul strangulatiilor Ranvier,
mult mai rapid decat axonii nemielinizati.

Dispunerea
oligodendrocitul
ui si a tecii de
mielina in jurul
axonului

Proces de

Gena mutanta este recesiva, deci nu se manifesta


fenotipic decat daca se afla in dublu exemplar (rr) pe
cromozomii omologi din perechea 17.
Pentru ca un individ sa fie afectat (rr), el trebuie sa
primeasca gena mutanta de la ambii parinti (acestia fiind
purtatori sanatosi - Rr sau bolnavi - rr).
Cand ambii parinti sunt bolnavi (rr), toti descendentii
vor fi afectati (rr).
Exista o discontinuitate a fenotipurilor
morbide (a manifestarii mutatiei) in
succesiunea generatiilor.
Marea majoritate a bolnavilor sunt urmasi ai
unor purtatori heterozigoti (Rr), cand riscul de
aparitie a unui copil afectat (rr) este de 25%.

Semne si
Simptome

Nou-nascutii afectati de boala Canavan par normali la nastere.


Totusi, la o examinare mai amanuntita, se evidentiaza hipotonie
generalizata si dificultati la urmarirea cu privirea.

Ulterior, devin usor iritabili, hipotonia se mentine si se


accentueaza, si apare imposibilitatea sustinerii capului, observata
intre lunile 3 si 6 de viata.

S-a stabilit ca triada:


-hipotonie;
-macrocefalie;
-imposibilitatea sustinerii extremitatii
cefalice; este deosebit de sugestiva pentru boala
Canavan.

Treptat, hipotonia musculara generalizata este inlocuita de


spasticitate.

Reflexul deglutitiei nu se dezvolta corespunzator, iar dificultatile


in alimentare fac necesara montarea de sonda nazogastrica,
sau chiar efectuarea unei gastrostome.

Apare afectarea oculara, manifestata prin atrofie optica,


insa putini sunt cei care ajung la pierderea totala a vederii.

Diagnostic
paraclinic.
Computer tomografia si rezonanta magnetica evidentiaza la
acesti pacienti atrofia tesutului cerebral, expansiunea
ventriculilor, subtierea corpului calos si edemul generalizat al
substantei albe.
Biopsia tesutului nervos ilustreaza edemul
substantei albe, consecutiv
acumularii N-acetilaspartatului.

La examenul biochimic al urinei, Nacetilaspartatul se gaseste in cantitati de


peste 100 de ori mai mari decat la subiectii
sanatosi.

Diagnosticul cert este cel prin teste genetice,


care evidentiaza mutatia genei ASPA.

Diagnostic diferential.
Tratament.
Diagnosticul diferential se realizeaza,
in principal, cu alte tipuri de
leucodistrofii, insa substratul genetic
dovedit al afectiunii si excretia de Nacetiaspartat in urina stabilesc fara
dubii diagnosticul de boala Canavan.

Pentru boala Canavan nu exista in prezent un


tratament eficient. De regula, cei afectati
decedau in primele 18 luni de viata, dar
metodele de nursing, ingrijire paleativa si
tratament simptomatic au evoluat, permitand
chiar si supravietuirea pana dupa adolescenta.

Prognostic
Astazi se incearca dezvoltarea unui tratament prin terapie
genica; utilizarea unor particule virale modificate
molecular introduse prin cateter in substanta
cerebrala, care sa suplineasca functia enzimei
deficitare; folosirea triacetatului de glicerina pentru a
asigura o sursa de acetat necesara sintezei mielinei.

Profilaxie
Profilaxia bolii Canavan se desfasoara in mod curent in
comunitatile evreilor ashkenazi. Aceasta consta in
alcatuirea arborelui genealogic si analiza AND-ului, in
special in cazurile de afectare precedenta a unor
membrii ai familiei.

De asemenea se va recurge la amniocenteza in saptamanile 1416, urmata de analiza citogenetica indreptata spre evidentierea
mutatiei genei ASPA.
In lichidul amniotic se evidentiaza valori crescute de Nacetilaspartat, in cazul unui fat afectat.

Va multumesc !

Bibliografie
www.romedic.ro
www.orpha.net
www.sfatulmediculu
i.ro
www.i-medic.ro
www.wikipedia.org