Sunteți pe pagina 1din 388

iF

NICOLAE STOICESCU

BIBLIOGRAFIA LOCALITATILOR

SI MONUMENTELOR FEUDALE
DIN ROMANIA
ITARA ROMANEASCA
(Muntenia, Oltenia si Dobrogea)

Vol. 2: MZ, indici

Cu o prefata de
I.P.S.S.

FIRMILIAN

Arhiepiscopul Craiovei si Mitropolitul Oltehiel

Editata de Mitropolia Olteniei


1970

www.dacoromanica.ro

NICOLAE STOICESCU

BIBLIOGRAFIA LOCALITATILOR

SI MONUMENTELOR FEUDALE
DIN ROMANIA
ITARA ROMANEASCA
(Muntenia, Oltenia, si Dobrogea)

Vol. 2: MZ, indici

Cu o prefaci de
I.P.S.S. FIRMILIAN

Arhiepiscopul Craiovei si Mitropolitul Olteniei

Editata de Mitropolia Olteniei


1970

www.dacoromanica.ro

MACWL, jud. Do lj (M bis. =ink' Sf. Nicolae, Sf. Paraschiva si Sf. Voievozi-M. de Sus, construita de Neagoe ciobanul si Nastase Chintescu,
1825, reparatA gi zugravita 1883, bis. Sf. Nicolae-M. de Jos, 18561858 si cruce din sec. XVII 1). Vezi gi Cirna.
Bauer, p. 206 [sat pArasit]; Dig. Rom., IV, p. 253 [pisania]; Anuar
1909, p. 161-162; AMO, 1941, p. 249-250; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 438
[la 1845 doua bis. de zid]; Documente, indice sec. XVI $i XVII [satul amintit de la 1568, fiind al boierilor din Brincoveni]; Cristescu D., Sfinta m-re
Arnota, Buc., 1937, p. 132-134 [doc. 1661, satul dat m-rii] ; Documente agrare,
p. 303, 449, 548, 725 [sat al m-rii Arnota]; vezi 9i Indice cronologic nr. 5;

A. Rom., 2 oct. 1857 [arendarea mosiei].

MA.C1N, jud. Tulcea. Vezi si Vicina (unii cercetatori cred ca Vicina = Macin)

Panaitescu P. P., Ccila-tori poloni (indice); Iorga N., Studii ,Si doc.,
XV, p. 53-55 [insemnliri pe carti ale bis. din 1838]; Lon lay Dick de, En
Bulgarie (1877-1878) Ploesci, Matchin, Sistova, Tirnova . . . Paris, 1883;
Dig. Rom., IV, p. 254;
Munteanu-Sculeni N. C., Mcicinul i imprejurimile sale, BrAila, 67 p.
[despre mitropolia de Vicina, biserica veche gi moscheia, despre epoca mai
float din istoria orasului] ;
Dumitrescu Al. Th., 0 excursiune in nordul Dobrogii. Arrubium i mitro-

polia din Macin, Buc., 1904, 47 p. [crede CA Vicina = Macin; si despre


bis. din localitate]; Dobrescu N., intemeierea mitropoliilor i a primelor
m-ri din jarei, Buc., 1906, p. 45-46 [crede ca MAcin = Vicina ];
FORTAREATA MEDIEVALA.

Capitularea fortcirecei Milan (Arh. Bas.", 1931, p. 293-294) [doc.

din 1809]; Hurmuzaki, XXI, p. 31 [despre cucerirea fortare-cei de rusi, 1828].


M UN HAN VECHI, str. Victoriei coil cu Independentei.
M MOSCHEIA VECHE.
BISERICA SF. APOSTOLI (1834, recladita).

Vilcea (la 1840 patru bis. de lemn: Sf. Paraschiva, 1702, Sf.
Nicolae-Botorani, construita de popa Vlad si a1 ii, 1797, construita
de zid 1872, Intrarea in biserica-Bocsa, construita de Sima postel-

MACIUCA

nicul $i altii, 1817, construita de zid 1884 $i Sf. Nicolae-Valeni,


1804, construita de popa Enacache $i altii).
Bauer, p. 203 [M. de Jos si de Sus, fare bis.]; Popescu, Biserici, p.
104; Anuar 1909, p. 225; AMO 1941, p. 734-735; A.O., 1942, p. 175 [la

1834 trei bis. de lemn] ; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

410

de la 1531]; Dig. Rom., I, p. 553 [pisania bis. Botorani] 9i IV, p. 255.


MACIUCA, vezi Oveselu.
MACIUCESTI, vezi ObidiTi.

MADULARI (plasa Horez), jud. Vilcea (la 1840 patru bis. de lemn: Sf.

Paraschiva, preinoita 1800, in mina la 1909, construita de zid 1930,


Sf. Imparaci-Obir9ia, 1815, Sf. Nicolae-Valea Orlii, 1760 9i Intrarea in biserica-Orlea, 1710).
Popescu, Biserici, p. 42 2; Anuar 1909. p. 225; AMO, 1941, p. 736;
A.O., 1942, p. 176; Documente, sec. XVI, vol. II, p. 41 [satul M. amintit
la 1528].
MADULARI (plasa Oltetu), jud. Vilcea (la 1840 bis. de lemn Sf. Nicolae,
1782 construita de popa Serban 9i altii 9i Sf. Nicolae-Iacovile, facuta

de popa Radu qi alIii, 1801, construita de zid 1891; 9i cruce din


1774).

Popescu, Biserici, p. 126; Anuar 1909, p. 225; AMO, 1941, p. 735;


Dig. Rom., IV, p. 257-258.

Gorj (la 1840 doua bis. de lemn: Sf. Nicolae-M. din Vale,
MAGHERE$TI
1795 9i Sf. Paraschiva-M. din Deal, 1728).
Bauer, p. 212 [bis. sec. XVIII]; Rena9terea", 1944, p. 461-462 (catagr.

1840]; Dig. Rom., IV, p. 212 [bis. din 1820 9i 1843]; Anuar 1909, p.

179; AMO, 1941, p. 374 [bis. Sf. Paraschiva, inchisa 9i Sf. Gheorghe, de
lemn]; Documente, sec. XVII, vol. III, p. 468 [satul amintit la 1620];
$tefulescu, Documente slavo-romane (indice).
MAGHERU, vezi Birzei.
MAGLASI, vezi Pau9e9ti-MAgla9i.

MAGLAVIT, jud. Dolj (bis. bordei, construita de zid, Sf. Nicolae, ante
1845).

Nicortiescu-Plopcor C., Maglavitul. Acte f i documente privitoare la istoria

satului Maglavit-Dolj, Craiova, 1935, 128 p. [citeva documente despre sat,

restul despre P. Lupu]; Oltenia", I, 1940, p. 13; Anuar 1909, p. 162 ;


AMO, 1941, p. 248, 883-885; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 436 [cat. 1845];

Documente, indice sec. XVI 9i XVII [satul amintit de la <1589-1591>];


Dig. Rom., IV, p. 213.
MAGULA-TOMSANI
Prahova (bis. de lemn la 1792, reparata 1876,
in mina). Vezi ci Tom9ani-Bratieni.
Bratulescu V., Inscriptii, insemnciri (G.B., 1960, nr. 7-8, p. 659-660)
[insemnari, descriere]; Anuar 1909, p. 106.
MAGURA, jud. DimboviTa (la 1810 bis ...).
Bauer, p. 167 [fara bis.]; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 13.
MAGURA, com. Novaci, jud. Gorj (bis. de lemn Intrarea in bisericri, 1834,
raparatit 1893-1894). Vezi 9i Novaci.

M.O., VIII, 1956, nr. 6-7, p. 411-412.

MAGURA, jud. Olt (bis. Adormirea, 1732, reparata 1898).


AEA, 1929, p. 129; Anuar 1909, p. 301; Dig. Rom., IV, p. 260.
MAGURA, com. MihAe9ti, jud. Vilcea (M bis. Sf. Joan Botezatorul, 18341837, construita de Iosif Ungureanu 9i alcii, adaugat pridvorul 9i
clopotniTa 1844, reparata 1925). Vezi 9i Negreni.
Dig. Rom., IV, p. 260 [pisania]; Popescu, Biserici, p. 69-70; Anuar
1909, p. 225-226 [bis. din 1835-1837]; AMO, 1941, p. 740.
MAGURA (Laceanca) jud. Teleorman. Vezi 91 Laceni.
Indice cronologic nr. 1; A.G.R., 26 febr. 1865 [arenda mo9iei M.-Laceanca]
qi 10 ian. 1865 [Magura] ; Monografiile Vlasca, p. 51-61 [9i satul Laceanca] ;

Dig. Rom., IV, p. 260.

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

411

MAGURA, vezi Ciuta, Greci, Sirbi-Magura 9i Strimbu.


MAGURA CU LILIAC, vezi Atirnati.
MAGURELE - Buzau (bis. sec. XVIII).
Bauer, p. 129 [bis. 9i casa boiereasca].
MAGURELE - Ilfov, vezi N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic Bucuresti.
MAGURELE, jud. Prahova (bis. Sf. loan Botezatorul, construita la 1780
de Ancuta Oniceasca 9i fiul ei, loan Caramanliu caminar).

Iorga N., Studii fi doc., XV, p. 251-252; Idem, Tara ronuinilor, p.


111-112 [inscripTie]; Anuar 1909, p. 106 [bis. Adormirea, 1759-1760 9i
bis. Sf. loan, 1846-1847]; Documente, indice sec. XVII [localiz. probabila].
MAGURENI, jud. Prahova (ruinele caselor boiere9ti construite de Fauna,
soTia lui Draghici Cantacuzino spatarul, 1666-1667 3; M bis. Sf.
Treime, construita de Patina Cantacuzino 9i flu sAi, 1674 4, zugravita de

zugravul Pirvu Mutu la 1693-1694, reparata 1895; han. sec. XIX).


Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, p. 196; Idem, Doc. Cantacuzino, p.
32-37 [doc. 1663, satul era al lui Draghici Cantacuzino]; Vezi 9i indice
[multe doc. despre sat]; Filial, Arhiva Cantacuzino, p. 128-139 [doc. 16951845 ref. la sat]; A.G.R., 23 ian. 1865 9i urm. [arenda mogiei] ; Alexiu Eleonora, Documente de pe Valea Teleajenului, Buc., 1939 (indice); Urechia,

Ist. rom., III, p. 535-536;

Buciumul", 3 sept. 1863 [diata postelnicesei]; Arhiva", Ia9i, I, 18891890, p. 249-254 [testamentul Elinei]; Greceanu, Vico lui C. Brincoveanu,
p. 153,

156; Documente, indice

sec.

XIII-XVI

[localiz.

probabila]

9i XVII;
Iorga N., Studii fi doc., XV, p. 257-258; BCMI, VII, 1914, p. 144

[inscripTie ;] Bauer, p. 138 [m-re de piatra] ; Dig. Rom., IV, p. 265 [pisania];

Bratulescu V., Inscripfii fi insemndri (G.B., 1966, nr. 7-8, p. 649); M.Of.
1865, p. 96 [han]; Nasturel P. V., Neamul boierilor Cantacuzini (L.A.R.,
1908, p. 61-74, 209-234, 317-349); Zagoritz Al., Evolucia istoricii [a tir-

gurilor Si ora,selor dintre Buzau, Tirgoviste Si Bucuresti (A.G.A., 1914-1915

p. 315) 9i extras [despre tirgul Magureni];

V. DrAghiceanu, Casa Cantacuzinilor din Meigureni (BCMI, XVII, 1924,

p. 12-45) 9i Craiova, 1924 [istoric, despre Cantacuzini, descriere 9i foto


ruine palat, jurnalul sapaturilor] ; Florescu G. D., Schitul Lespezi, in vol.
inchinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 173; Ghika-Bude9ti, Evolucia (BCMI,
1936, pl. DCXXXVII-DCXXXVIII); Voinescu T., Pirvul Mutul (SCIA,

1955, nr. 3-4, p. 137-156) [descrierea picturfi] ; Anuar 1909, p. 106 ; Inscripfii Bucuresti, p. 549-550 [candela, 1688]; $teran.escu I. D., Originea fi
evolucia unor teme care apar in arta religioasa' (Mitropolia Moldovei", 1964,

nr. 1-2, p. 43-57); Ionescu Gr., Istoria arhitecturii, II, p. 134-145, 169;
SCIA, 1968, nr. 1, p. 27, 29, 30 [iconostasul].
MAGURENI - Teleorman (bis. Sf. ImparaTi, 1845-1847, reparata 1872).
Anuar 1909, p. 121; Iorga N., Revelaiii toponimice, p. 3 [originea numeluij ; Dig. Rom., IV, p. 266.
MAGURENI, com. Gucoieni, jud. Vilcea (la 1840, bis. de lemn Sf. Paraschiva, 1766, refacuta de locuitori, 1803, reparata 1888 9i 1932; cask'
boiereasca 9i han, sec. XIX). Vezi 9i Gupieni.
V. Rom., 1850, p. 200 9i supl. 1 9i. 15 martie 1852; Popescu, Biserici,

p. 19; AMO, 1941, p. 769; Dig. Rom., IV, p. 266.


MAGURENI, vezi Pirliti.
SCHITUL MAGURICEA, vezi Pite9ti.
MAHMUDIA - Tulcea (bis. din 1853).
Dig. Rom., IV, p. 215.
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAPIE - I - TARA ROMANEASCA

4,12

MAIA, jud. Ilfov (bis. Adormirea, construita de Panii Filipescu, 1778, reparata 1862, M casa familiei Filipescu, 5 apoi Catargiu, azi $coala de
tractorigti gi bis. Sf. Nicolae, 1818-1820, reparata 1899).

Bratulescu, Ilfov, p. 51; Anuar 1909, p. 78; Documente, indice sec.


XVII [satul amintit de la 1610; parte a fost daruita de Mihai Viteazul m-xii
Snagov]; Donat I., Sate le lui Mihai Viteaxul (SMIM, IV, p. 497); Dig.
Rom., IV, p. 216 [M .Catargiu].
MA.ICANE$TI
Ilfov. 6 (disparut).
A. Rom., 22 mai 1857 [mogia de arendat]; Documente, indice sec. XVI
gi XVII [sat disparut].
MAINEASCA (Catrunegti)-Ilfov (bis. Sf. Nicolae, 1766-1767, reparata
1851). Vezi gi Catrunegti.
Popescu N. Catagrafia, p. 46; Anuar 1909, p. 79.
M SCHITUL MAINE$TI (Sf. Voievozi, mijlocul sec. XVIII ante 1743 6 bis
gi bis. din sat, Sf. Nicolae, construita de Ianache postelnicul, Preda,

Nic. Mainescu postelnic 1805, zugravita 1810), Balg, jud. Oh.


Documente, indice sec. XVI gi XVII [satul amintit de la 1518]; Bauer,
p. 197 gi A.O., 1924, p. 230 [capela sec. XVIII]; Episcopia Rimnic, p. 400-

402; Anuar 1909. p. 206; Donat I., Fundatiile, p. 59; Maga D., Schitul
Mdinefti, r. Bales, reg. Craiova (M.O., 1957, nr. 3-4, p. 161-165) [istoric,
inscripii, insemnari, descriere].

MALAWI, jud. Do lj? (bin. Adormirea, construita de Gh. Rozoiu gi Ioachim

monah, 1822, reparata 1907).


Oltenia", XI, 1944, p. 136 [cat. 1831]; Dig. Rom., IV, p. 268; Anuar

1909, p. 162; Donat I. gi Popescu-Cilieni, Documentele neamului Simboteanu


(A.O., 1940, p. 95-110 gi 1942, p. 177 gi urm.) ; Filitti I. C., Condica Poenarilor-Almeijeni (A.O., 1929, p. 300-302) [doc. despre sat]; Documente, indice
sec. XVI gi XVII [satul amintit de la 1556]; vezi gi Indice cronologic nr. 22
[don].
MA.LAE$TI, jud. Prahova (bis. Adormirea-M. de Sus, sec. XVIII 7, refacuta

1859-1864; bis. de lemn Sf. Voievozi, 1848-1854 gi bis. Intrarea


in biserica-M. Rifov, 1820-1824). Vezi gi Rifov gi Cernategti.
Bauer, p. 129 [bis. sec. XVIII]; BCMI, 1933, p. 118 [insemnare]; Anuar
1909, p. 102, 106, 110; A. Rom., supl. 2 mart. 1857, 17 oct. 1859 [mogia
de arendat]; Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. 157 [doc. M. = Rifov]; Indice

cronologic nr. 1, 10 [doe]; Dig. Rom., IV, p. 269-270 [bis. din 1816 gi
1865].

MALAETU, vezi Frincegti.


MA.LAIA
Argeg (bis. de lemn Sf. Nicolae la inceputul sec. XIX).

B.O.R., 1921, p. 686 [catagr. 1808]; Ionagcu, Catagrafia Arge, p. 16.


MA.LAIA, jud. Vilcea (M bis. de lemn Sf. Nicolae, 1807 gi Cuv. Paraschiva,
1805 sau 1823 8, reparata 1892).
Rilut,u, Monografia, p. 97; Popescu, Biserici, p. 25-26 [la 1840 gi bis.
de lemn Sf. Nicolae-Saligtea, 1800, construita de zid 1884]; Anuar 1909,
p. 225; AMO, 1941, p. 732; Panoiu A., Pictura votivd, p. 26, fig. 54-57
[interesante figuri de ctitori].
MALAICA, vezi Ceratu.
SCHITUL MALAMUC, vezi Gherghita.
1VIALA.RI$CA, com. Podeni, jud. MehedinTi (bis. de lemn Sf. Nicolae, reparata 1875).

CreTeanu R., Biserici de lemn din r. T. Severin (M.O., 1961 nr. 1012, p. 686-687) [inscrimie].
MALDAENI, jud. Teleorman (bis. Adormirea, 1846, reparata 1906).
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCII

413

Anuar 1909, p. 121.

MALRARA.$TI, jud. Vilcea (doua cule: una a familiei Greceanu de la


sfir9itul sec. XVIII, cealalta construita de Gh. Maldrirriseu la 1823;
bis. Sf. Voievozi, Sf. Nicolae 9i Sf. Gheorghe, construita de
Gheorghe, fiul lui Constantin-Clement Maldarescu cu familia sa,
ispravnic fiind Zamfir Maldarescu, 1774-1790, reparata 1928,
toate trei M; bis. de lemn Sf. Dumitru, construita de pitarul
Dumitrache Maldarescu, 1801 9i cruce din 1746-1747 9).
Bauer, p. 202 [bis. sec. XVIII]; Ghenadie, Vizite canonice, p. 64-65;
Dic f. Rom., IV, p. 271 '[pisania bis. din 1888]; Bulat T. G., Foi de zestre
oltenesti (A.O., III, 1924, p. 47-50); Voinescu I., Monuments de anti Ord-

neascci, pl. nr. 3-7 [cula], 38, 49 [case] 9i 84, 86 [cruci]; A.O., 1935, p.
338-339; Ionescu-Sachelarie C., Drumuri prim ;aril (N.R.L., 1910, p. 759760) [descriere cule]; Maldarescu Mariana Cula din Mcildeirefti (ibidem,

p. 781-782) [rectifier' unele afirmatii ale lui Ionescu-Sachelarie]; Trajanescu


I., Culele din Meildciresti (ViaTa rom.", aprilie 1911, p. 371-392) [descriere,
planuri]; Lapedatu, Monumentele istorice, p. 179-192 [dupe Traianescu];
Trajanescu I., Bis. i culele din. Maldcireti-Vilcea (BCMI, V, 1912, p.

60-78) [descriere, foto, planuri]; Driighiceanu V., Monumentele Olteniei


(BCMI, XXVI, 1933, p. 64-65) [inscrip %ie, descriere, bis. 9i cula] ; GhikaBude9ti, Evolucia (BCMI, XXIX, 1936, p. 45, 64, pl. CLIII-CLVI); Greceanu 0., Cula din Mcildaresti, Buc., 1937, 27 p. (recenzii: R.I.R., 1938,
p. 316; A.O., 1938, p. 133-135; Popescu, Biserici, p. 39 9i 96 [doua sate,
catagr. 1840]; AMO, 1941, p. 737; Ghika-Bude9ti, L'ancienne architecture
(BCMI, 1942, p. 52, pl. XXIX); Ionescu Gr., Arhitectura populard, p. 207208 [cula] ; Anuar 1909, p. 225 [bis. din 1812-1815 9i 1818-1820]; Inscriplii Bucurecti, p. 597 [cruce din 1799]; Ionescu Gr., Istoria arhitecturii,
II, p. 233-235 [descriere cula]; Foc9eneanu I., Trei cule din Oltenia (ARPR,
1963, nr. 4, p. 59) [despre cele doua cule]; Documente, indice sec. XVI 9i
XVII [satul amintit de la 1504]; Indice cronologic nr. 14 [doc.]; Culele din
Maldcire.gi, Buc., 1966, Ed. Meridians [album].
MAIDA.RE$TI, vezi Zavoieni.
MALDARU - Olt (doua bis. de lemn la inceputul sec. XIX: Sf. Paraschiva-

M. de Sus 9i Sf. Nicolae-M. de Jos). "


Bauer, p. 172 Vara bis.]; Ionalcu, Catagrafia Arges, p. 95-96 [M. de
Jos 9i de Sus, cu biserici]; Dig. Rom., IV, p. 219 [bis. ruinatii ci alta din
1833]; AEA, 1929, p. 129 [bis. Sf. Ioan-MrtrunTei, 1834-1845]; Anuar
1909, p. 300 [bis. Sf. Nicolae, 1833 9i Cuv. Paraschiva-Brttrireni, 18311833].

MALENI, vezi Brirbate9ti.


MALINEASCA - Vla9ca. n

MALU (fost Curva)-Gorj.


insemnciri (A.O., 1942, p. 202-203).

MALU - Ialomita (bis. Adormirea, construita de Ispas Frigarrt9anu serdarul, 1833-1837, reparatii 1858, 1886, 9i un schit).
Ciocla I., Grindu. Monografie, p. 232-233 [inscriptii] ; Vasilescu A.,
M-rea Bradu, Buc., 1937, p. 74 [schitul Malu-Ialomita] ; Anuar 1909, p.
63; Bratulescu V., inscriptii fi insemnciri (G.B., 1966, nr. 7-8, p. 648649) [pisania].

MALU - Muscel (la 1840 trei biserici: Adormirea, 1815, Intrarea in biserica, 1834 9i Sf. Dumitru, mah. Malu poate din Cimpulung?).
G.B., 1965, nr. 9-10, p. 884 [cat. 1840].
www.dacoromanica.ro

BIBLIO GRAFIE - I - TARA ROMANEASGA.

414

MALU - Teleorman. (bis. Sf. Teodor, 1830 construita de Neagu Malurescu


vistier).
Anuar 1909, p. 118; Bratulescu V., Inscripcii si insemneiri (G.B., 1966,
nr. 7-8, p. 650) [pisania]; Dict. Rom. IV, p. 220 [ruinele unei bis. la
bordeie].

MALU - Vilcea (sau Arges?) (bis. de lemn Adormirea, 1799 si Sf. Voievozi-Ghiobesti, 1805).

Anuar 1909, p. 283; AEA, 1929, p. 106.


MALU, vezi Preajba, Cioara-Malu.
MALUL CU FLORI, jud. DimboviIa (fost Muscel) (cruce veche de piatra).

Radulescu-Codin, Muscelul, p. XXXIII, LXXX; in Dig. Rom., nu

este.

M-REA DE LA MALUL IEZERULUI, vezi Iezerul.

MALUL DE JOS, jud. Ilfov (fost Vlasca) (bis. Sf. Ioan, 1846-1847).

A.P., XII, 1843, p. 112, 116 si 563 si B.G.O., 1843, p. 130-131 [despre construirea bis.] ; ACMI, 1943, p. 68 [restaurare]; Anuar 1909, p. 135
[bis. Malu-Vlasca] ; Dic;. Rom., IV, p. 221.
MALUL MARE, jud. Dolj.
Buzatu D., Toponimie doljeana' (M.O., 1967, nr. 1-2, p. 63) [M.M. =
Ciulnita]; Diet. Rom., IV, p. 221-222.
MALU SPART, jud. Ilfov (bis. ante 1802, apoi bis. Adormirea, construita
de Dima Steriu, Atanasie Dimitropol 9i locuitori, 1841-1843,
reparata 1872).
Bianu I., Catalogul manuscriptelor romeinefti, III, p. 80 [insemnare 1802];

Anuar 1909, p. 78-79; Bratulescu, Ilfov, p. 38 [cu date gresite] ; Radu

G. loan, Bisericile din jurul Floreftilor, p. 22; Documente, indice sec. XVII
[satul amintit de la 1608]; Indice cronologic nr. 16 [doc.].
MALURENI, jud. Arges (bis. Sf. Nicolae, inceputul sec. XIX).
Indice cronologic nr. 1 ,si 23 [doc. despre sat]; Ion Radu Mircea, Citeva
documents argefene (B.C.I., XVI, 1937-1938, p. 237-241) [din 1576-1586,
ref. la sat]; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1575];
B.O.R., 1921, p. 684 [la 1808 bis. de lemn]; Ionascu, Catagrafia Argef, p. 8;
M.O., 1956, nr. 6-7, p. 419 [catagr. 1845]; AEA, 1929, p. 68; Anuar 1909,
p. 274.
MALURILE MUNTENI Rm. Sarat (M bis. Sf. Nicolae, construita de Costache Robescu fost mare serdar, 1819 si crud din: 1803, 1833, doua
din 1847 si altele mai noi).
Die;. Rom., IV, p. 223 [rezumatul pisaniei] ; Anuar 1909, p. 262 ; Popescu
I. Ion, Monografia satului Malurile, jud. Rm. Sdrat, alceituitei in anul 1933,
tiparita in anul 1937, Buzau, 1937, 23 p. [p. 9-17, despre biserica i cruci,
descriere, inscriptii, insemnarii de pe carti].
MAMAROI, vezi Bradiceni.
M M-REA MAMUL (Sf. Nicolae, fosta bis. de lemn, ctitorie a boierilor
Buzesti din sec. XVI 12 ; refacuta tot de lemn la mijlocul sec. XVII
de Stanca Brincoveanu; reconstruita de Constantin Brincoveanu,
1696 13, bis. zugravita de zugravul Pirvu Mutu la 1699 a carui pictura se pastreaza; bis. reparata de stare-ta Melitina la 1828 cind s-a
refacut fnveli$ul, clopotniTa, s-au reparat chiliile; refacut zugraveala

1842-1843; m-rea reparata 1910-1915, 1932, restaurata 1956-

1958 ; constructiile de pe latura de sud renovate radical in sec. XIX;


se pastreaza zidul de incinta, turnul de pe poarta de intrare si beciurile boltite ale unei cladiri ruinate, pe latura de vest a curIii), acum
bis. satului Lungesti, jud. Vilcea.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

416

Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 15, Buc., 1958 [63 doe., 1716Greceanu, 'Nap lui Brincoveanu, p. 77 [despre zidire qi istoric] ;
Iorga N., Inscriptii, I, p. 172-173 ; Bulat T.G., Inscriptii 14 (A.O., 1925,
1843] ;

p. 192-193, 327-331, 473-476) [9i un catastif din 1835]; pisania 9i in


Dig. Rom., IV, p. 226; Urechia, 1st. rom., VI, p. 631; VII, p. 316, 372 ;

X A, p. 125-127; Bauer, p. 203 qi A.O., III, 1924, p. 306; Popescu, Biserici,


p. 17 [catagr. 1840]; Margot, 0 viatorie, p. 44-45 [1859]; Monumente nationale, II, p. 245-246 [chiliile ruinate, reparatiile necesare];
Ghenadie, Vizite canonice, p. 229-230 [inseriptii, istoric, despre portretele ctitorilor]; Bilciurescu, Meineistirile, p. 231-232 ; Iorga, Sate fi mantistiri, p. 297 [descriere]; Rautu, Monografia, p. 108-109 ; Episcopia Rimnic,
p. LXIX, CIII, CVI-CVII passim; Dobrescu, Istoria bisericii din Oltenia,

p. 141, 272; BCMI, I, 1908, p. 179; II, 1909, p. 94; IV, 1911, p. 37; V,

1912, p. 40, 47, 186; ACMI, 1915, p. 57 [restaurare]; Traianescu I. D., Memo-

riu asupra lucrarilor de restaurare executate in 1911 in biserica fostei m-ri


Mamu (BCMI, V, 1912, p. 65);
Nfisturel P.V., M-rea Mamul-Yilcea (R.I.A.F., XIV, 1913, p. 46-54)
[foto, descriere, inscrimii]; Draghiceanu V., C. Brincoveanu, p. 62 -64; Idem,

M-rea Mamul (Albina", XIX, 1915-1916, p. 133); Iorga-Balq, Histoire,

p. 235 ; Draghiceanu V., Monumentele istorice din Oltenia (BCMI, 1931, p.


120-121) [inscriptie , ctitori, descriere sumara, foto chilii mina]
Iorga N., Portretele lui Constantin Brincoveanu si ale familiei sale (BCMI,
VIII, 1915, p. 49-54) ; Mete9, Zugravi, (indice) ; Bobulescu, Zugravi, p. 19-20;
A.R., 1940, p. 121-122 ; Stefanescu I.D., Peintures murales, p. 50-51, pl. IV ;
Idem, La peinture, p. 190 -192; Voinescu T., Elemente realiste (SCIA, 1954,

nr. 1-2, p. 63); Idem, Pirvul Mutul (SCIA, 1955, nr. 3-4, p. 138-144);
Ghika-Bude9ti, Evolucia (BCMI, XXIX, 1936, p. 50, 104-105 9i pl.

DXXXII-DXL, DLXXXIV-DLXXXVI); Donat, Fundaciile, p. 59 ; AMO,


1941, p. 826 -827; vezi gi Pretorian M., Mcineistiri Si schituri, p. 15-16;
Popescu, inveli,surile, P. 28; Balaqa D., M-rea Mamul (M.O., VIII, 1956, nr.
1-3, p. 48-54) [istoricul m-rii] ; Alexandru D., Completari la istoricul m-rii
Mamul (M.O., 1957, nr. 9-10, p. 816-825) [despre vizitatorii m-rii; transcrie
un pomelnic]; Barnea I. 9i D. Rosetti, Sondajul de la m-rea Mamul, r. Drag&
fani, reg. Pitesti (M.C.A., V, 1957, p. 661-664) [descrierea sapaturilor, planul
m-rii]; M.O., XV, 1963, nr. 11-12, p. 897 [despre restaurarea m-rii] ;
Sacerdoceanu A., C. Brincoveanu fi ctitoriile sale din Oltenia (M.O., 1964,
nr. 9-10, p. 724-725) [inscrimii, 1696]; Bulat T.G., Sari not cu privire la
fundaciile Brincovenesti oltene (Brincoveni, Mamul si Hurexi) (M.O., 1964,
nr. 9-10, p. 747-751) [doc. 1696]; Inscriptii Bucure.sti, p. 858 [truce, 16911692] ;Iorga N., Istoria bisericii, II, p. 66; Barnea I., Monumente de arts
cresting descoperite pe teritoriul RPR (S.T., 1960, nr 3-4, p. 226-227) [despre
sripaturile arheologice facute] ;
Draghiceanu, Catalogul, p. 117 (9i indice); Barnea I., 0 nouei legaturd de
evanghelie de la Brincoveanu (R.I.R., 1944, p. 407-410).
MAMURA, com. Streje9tii de Jos, jud. Olt (bis. Sf. Apostoli, de lemn, 1818-

1820, construita de Preda apitanul, refacuta de zid, 1852-1856

de Nichifor egumenul m-rii Saracine9ti).


M.C., II, 1914, nr. 1, p. 14 ; Popescu, Biserici, p. 15; Anuar 1909 ,p. 213 ;

AER, 1921-1925, p. 552; Monografia jud. Romanali, p. 440; AMO, 1941,


p. 629; M.O. 1965, p. 292 [cat. 1845]
SCHITUL MANikILE$TI (de la Izvoare, inaltarea Domnului, sec. XVI ( ?) 15,

refacut 1683-1684 16 de Pana (Pahomie) postelnicul Pir9coveanu,


fiul lui Iordache Pir9coveanu mare stolnic ; pridvorul din 1714-1716;
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

416

bis. zugravita cu cheltuiala eromonahului Dionisie la 1801; reparata


1921 gi 1931; fost metoh al m-rii Bistrita), acum bis. de sat, jud.
VI lcea.

Giurescu, Material (indice); Urechia, Ist. Tom., VII, p. 306, 418-419;


Tunusli, p. 175; Fotino, III, p. 174 ; Ghenadie, 0 vizitd canonicd, p. 19-20
[pisania]; Iorga N., Const. Brincoveanu, Buc., 1914, p. 31 [foto pisanie]; Bulat
T.G., Inscriprii 17 (A.O., I, 1922, p. 239-240]; Iorga N., Studii pi doc., XIV,
p. 321-323 [doc. c. 1641]; Popescu, Biserici, p. 88 [catagr. 1840] Bul. Instr.
publice" 1865-1866, p. 137-143 ; AER, 1900, p. 37-38; Episcopia Rimnic,
p. CIV; Raupi, Monografia, p. 112, 116; Dobrescu, Istoria bisericii din Oltenia,

p. 141, 275-276;

Odobescu Al., Schiturile pi metoapele m-rii Bistrica (BCMI, I, 1908, p. 105-

106); R., Schitul Mcinaileptilor (Albina", XII, 1908-1909, p. 144-145)

[din BCMI]; tertinescu I.D., Peintures murales, p. 65-66; Donat, Fundaiiile


p. 59-60; Dig. Rom., V, p. 353 [inscriptii, schitul lui Pahomie]; AMO, 1941,

p. 720; Anuar 1909, p. 222-223.


MANAILE$TI, jud. Vilcea (bis. de zid. Sf. Nicolae, construita de ceaugul

Florea Radu Ungureanu, 1759 gi bis. de lemn Sf. Nicolae-M. Mogteni,

1776, construita de megterii Badea, Matei gi Constantin).


Bulat T.G., inscripcii (A.O., I, 1922, p. 240-241) 18; Dig. Rom., IV,
p. 274 [pisania, 1776]; Popescu, Biserici, p. 87; Indice cronologic nr. 6, 11
[doc.].

MANASIA19 , jud. Ilfov (fost IalomiTa) (M bis. Inallarea, 1842-1852 construita de Efrem Obrenovici, fratele principelui Milog Obrenovici al
Serbiei 20, reparata 1878 gi 1909). Vezi gi Ului/i, Girbovi gi schitul
Caldaruga.

Anuar 1909, p. 63; ACMI, 1943, p. 70; V. Rom., 1850, p. 350 [arendarea
mogiei] ; vezi gi A. Rom., 29 iunie 1857; Dicf. Rom., IV, p. 227-228.
MANASTIREA, vezi Miniistirea gi Odaile.
MANASTIRENI- Vilcea (bis. de lemn Sf. Paraschiva, construita de m-rea D.
Lemn, 1760 refiicuta (?) 1873) 21.
R11411, Monografia, p. 105; Popescu, Biserici, p. 83; Documente, sec.

XVI, vol. VI, p. 60 [satul amintit la 1593].

MANASTIRICEA, jud. Dolj (bis. Sf. Voievozi, Sf. Nicolae gi Sf. Gheorghe
ante 1808, recladita 1899-1902).
Nicolescu H., insemncirile de pe ccirci vechi, p. 23-24 ; Anuar 1909, p. 163 ;

M.O., 1965, nr. 5-6, p. 450 [la 1845 bis. de lemn, la M. gi Urdinita] ; Dicf.
Rom., IV, p. 278 [bis. din 1828].
MANESTI-Buzau (bis. Sf. Voievozi, 1820, reparata gi zugravita 1868 gi
1894).

Dic;. Rom., IV, p. 280 [legenda unor construcIii vechi]; Sandu Tudor,
Bisericile de pe Valea Sldnicului, p. 69-71; Anuar 1909, p. 249; AEB, 1926,

p. 24 gi 1928 p. 68 [bis. din 1806-1807]; Ingerul", 1937, p. 550.

MANESTI, jud. Dimbovita (la 1810 bis. de lemn Sf. Gheorghe ; la 1871 ruine
pivnita de case boieregti 22; casele boierilor Mfinegti din sec. XVII,
renovate la 1882 de Teodor Vacarescu, cu numeroase foigoare gi balcoane gi cu interiorul bogat ornamentat). Vezi gi Gheboeni-Manegti.
Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 56; Bauer, p. 162 [M. Gavrileasca, M. Monescul gi M. Lipovenuli, bis. gi case boieregti] ; Filitti C.I., Trei sate Mcine.pti
( Ilfov, Prahova pi Dimbovica). 0 confuzie in istoriografia noastrci, Buc., 1938,

12 p.; Dig. Rom., IV, p. 280-282 ; Anuar 1909, p. 46 [bis. din 1821-1822,
M. Ungureni] gi 49 [bis. noua] ; Greceanu, Genealogii, II, p. 59, 145-146

[doc. M. Dia]; A. Rom., 17 oct. 1859 gi urm. [arendarea mogiei] ; Documente,


www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

417

indice sec. XVI gi XVII [satul M. - Prahova]; Indice cronologic nr 15 fi 21


[M. de Sus = Comanacu].
MINE5TI, vezi Coada Izvorului.
M-REA MANESTI (a doua jumatate a sec. XVI) 23.
SCHITUL MANE5TI -Ilfov (sec. XVII) 24.
Nandrig Gr. Documente slavo-rometne, p. 190-218 [doc. 1649, satul M.Wolf]; Documente agrare, p. 741 [mogie a m-rii Radu voda]; Indice cronologic
nr. 13 gi, 18 [R. = Flaminzenf].
MANGALIA., jud. Constam.a.

Arhiva Dobrogei", II, 1919, p. 135-137 [descriere, Ev lia Celebi, mijlocul sec. XVII; ora frumos gi Infloritorl ; Peysonnel, Traite sur le commerce
de la Mer Noire, II, Paris, 1787, p. 158-159 [descriere]; Ionescu de la Brad,
Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja, Constantinopole, 1850 p.

32-33 [descriere]; Dig. Rom., IV, p. 231-232.


Butarescu I., Citeva cuvinte asupra situaliunei orasului Mangalia, . .

Buc., 1899, 21 p.; Sauciuc-Saveanu T., Numele comunei urbane Mangalia,

Cernauti, 1928 (extras din Rev. filologica", H, 1928, p. 108-118); R.I.,


1932, p. 220 [N. Iorga despre originea numelui]; Ghimpeanu Const. H., dr.,
Mangalia. Istoric, geologie . . . Buc., 1931, p. 60.
- CASA HAGI SMAIL.
Ionescu, Gr., Istoria arhitecturii, II, p. 344-346 [descriere ].
- MO SCHEIA.
Iorga N., Moschei pe pcimintul rometnesc (BCMI, XXII, 1929, p. 187);

Iorga N., Inscriptii (R.I., XVIII, 1932, p. 272); Stanescu H., Monuments
d'art turc en Dobroudja (Studia et acta Orientalia", II, 1961, p.184-187).
- BISERICA VECHE (1685).
R.I., 1932, p 272 [inscriptie, 1685].
MANGURENI, corn. Balcegti, jud. Argeg (bis. de lemn Adormirea la inceputul

sec. XIX).
B.O.R., 1921, p. 685 [catagr. 1808]; Ionagcu, Catagrafia Arges, p. 22-23;
Anuar 1909, p. 278; AEA, 1929, p. 101 [bis. noua din 1896].
MANICE5TI, jud. Argeg (bis. de lemn Adormirea sau Sf. Voievozi la inceputul
sec. XIX, recladita de zid ante 1845 gi bis. Sf. Nicolae, inceputul
sec. XIX).

Ionagcu, Catagrafia Arges, p. 5-6 gi 29 [doua sate]; B.O.R., 1921, p.


684 [catagr. 1808]; M.O., 1956, nr. 6-7, p. 420 [catagr. 1845]; gi 1961,
nr. 5-6, p. 399 [catagr. 1833]; Anuar 1909, p. 274 ; AEA, 1929, p. 75; Documente, indice sec. XIII-XVI gi XVII [satul amintit de la 1428>]; Indice
cronologic nr. 2 [doc.] .
MARACINENI, jud. Buzau 25 (bis. Sf. Nicolae, 1800-1801, reparata 1905).
Bauer, p. 122 [bis. Morogeneni]; Begchea G.I., .tnsemndri vechi (Inge-

nil", IV, 1932, nr. 12, p. 18-21); Anuar 1909, p. 249; AEB, 1926, p. 24 gi
1928, p. 68; A. Rom., 19 oct. 1857 [arenda mogiei] ; Dig. Rom., IV, p. 283284 [despre vechimea satului]; Documente, indice sec. XVI gi XVII [satul
amintit de la 1597].
MA.RACINI-Teleorman (fost Argeg) (bis. de lemn Sf. Ingeri la inceputul sec.
XIX).

Bauer, p. 166 [fara bis.]; Ionagcu, Catagrafia Arges, p. 54-55.


MARACINUL, vezi Fratogtit,a.
MARA5ASCA, vezi Vadul Sapat.
MA.R.A.ETI-Gorj sau Mehedinti (bis. de lemn Sf. Ilie, 1797, refacuta de
zid 1913). Vezi gi Obirgia.
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROBLINEASCL

418

Anuar 1909, p. 198; AMO, 1941, p. 512-513; CreTeanu R., Bis. de


lemn (M.O., 1959, nr. 5-6, p. 290) [inscript,ii]; M.O., 1964, nr. 1-2, p. 73;
Documents, sec. XIII-XV, p. 184 [satul amintit la 1486]; Ionescu de la Brad,
Agricultura romans, p. 395-396 [M.-Mehedinti].
MARCEA-VALEA MARE, jud. Vilcea (bis. Sf. Dumitru-Valea Mare, 1849,
construita de loan Lahovari clucerul, zugravita de P. D-tru Temelie
arendag, reparata 1935 gi M bis. Sf. Nicolae-Marcea, 1840-1842).
Vezi gi Ionegti.
Ghenadie, Vizite canonice, p. 141 gi 242 [bis. Sf. Dumitru, ruinata ] ;26
Popescu, Biserici, p. 90 [bis. de lemn Sf. Voievozi, 1773]; AMO, 1941, p. 689

gi 732 [gi bis. Sf. lngeri, 1866]; Anuar 1909, p. 224; Nicolaescu-Ploppr.
Satul Bucuresti pe Luncavcit (Oltenia", IV, 1943, p. 159-161) [numit Marcea] ;

Dig. Rom., IV, p. 235 [M. = Ionegtii Govorei].


MA.RCESTI, jud. Dimbovita (bis. Buna Vestire, 1828-1831 ,reparata
1876).

Anuar 1909, p. 49; Documente, indice sec. XIII-XVI gi XVII [satul

amintit de la 1494, fiind daruit apoi m-rii Panaghia]; Dig. Rom., IV, p. 287.
MARCULESTI, corn. Balanegti, jud. Buzau (M bis. Adormirea, 1834-1836,
reparata la 1874) Vezi gi urmatorul.
Anuar 1909, p. 249; AEB, 1926, p. 25; Ingerul", 1937, p. 550.
SCHITUL MARCULESTI-Buzau (Inalitarea Domnului gi Sf. Dumitru, 17641765, fost metoh al m-rii Cimpulung); pisania la Muzeul de arta al
RS Romania. Vezi gi precedentul.
MARCULESTI, jud. Ialomiia (han sec. XIX, ante 1840 gi bis. Sf. Nicolae,
1843-1844).
C. Rom., 1838, p. 4 gi C.D.A., 15 mai 1840 [han]; Anuar 1909, p. 63;

Dig. Rom., IV, p. 287-288.

M-REA MARCULESTI, vezi Codreni.


MARES, jud. Argeg (bis. Adormirea, 1793, reparata 1900).

Bauer, p. 169 [bis. Mareschul]; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 61-62;


AEA, 1929, p. 59; Anuar 1909, p. 283-284; Dig. Rom., IV, p. 237.
MARGARITESTI, jud. Dolj (bis. Sf. Voievozi, 1743 sau 1829? restaurata
1907).

Dig. Rom., IV, p. 289 [bis. din 1829]; Anuar 1909, p. 215; AER, 19211925, p. 556; Monografia jud. Romanaci, p. 386-387 [bis. din 1854]; M.O.,
1965, nr. 3-4, p. 290 [cat. 1845]; B.C.I., XI, 1932, p. 18 [doc.] ; Documente,
indice sec. XVI gi XVII [satul amintit de la 1589].
MARGARITESTI, jud. Buzau (bis. de lemn Sf. Trei Ierarhi, 1840-1841,
reparata 1904).
AEB, 1926, p. 61, gi 1928, p. 81; Anuar 1909, p. 262; Dig. Rom., IV, p.
288-289.
MARGHENI, jud. Olt, (la 1840 bis. Sf. Nicolae, 1834, construita de Tudor
Soreafa gi alt,ii].

Bauer, p. 196 [fara bis.] ; Renagterea", 1944, p. 165; Anuar 1909, p.


213; AER, 1921-1924, p. 552; Monografia jud. Romanati, p. 440; AMO,
1941, p. 630 [bis. Sf. Gheorghe, 1863-1869]; M.O., 1965, nr. 3-4, p. 290

[cat. 1845]; Dig. Rom., IV, p. 289 [Margeni].


MARGINE, vezi Ciuta.
MARGINENI, jud. Prahova (bis. Adormirea. M. de Jos, 1855-1857, construita de Dimitrie Nicolaescu, cu pieturi-deteriorate atribuite lui N.
Grigorescu, reparata 1934, 1940 gi 1954, gi bis. Sf. Apostoli - M. de
Sus, construita de Macarie arhimandritul gi alitii, 1861-1862). Vezi
gi urmatorul.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCIJ

419

Documente, indice sec. XVI 9i XVII [satul amintit de la 1510, cind era
al boiei'ului Neagoe al lui Draghici] ; Documente agrare, p. 882 [sat al m-riff
Mlirgineni]; Bauer, p. 138 [Marsineni, bis. de piatra, sec. XVIII]; Dig. Rom.,
IV, p. 292 [pisania]; Anuar 1909, p. 107 [despre cele doua bis.]; A. Rom.,
21 9i 25 dec. 1857 [arendarea mogiei M. de Jos.].
M-REA MARGINENI (m-rea de la Cricov, Draghice9ti, m-rea lui Draghici
vornicul, Sf. Mihail 9i Gavril, ante 1486 27, refacuta la 1646, de C-tin

Cantacuzino postelnicul 9i ginerele sau, Pana Filipescu spatarul,

darimata de cutremur, refacuta de Antim egumenul de la Sinai, 1742;


dArimatil din nou de cutremur la 1802 cind au cazut biserica, chiliile
din dreapta 9i imprejmuirea, refacuta de egumenul Ioachim Sinaitul

1806; fost metoh al m-riff Sinai 28; acum ruine; ruinele caselor
familiei Cantacuzino sec. XVII; fintina din 1822-1828, refacuta

de Macarie de la muntele Sinai, 1848), corn. Marginenii de Jos, jud.


Prahova. M-rea a fost folosita ca loc de surghiun, printre cei care au
locuit aici numarindu-se 9i N. BAlcescu.
Documente, sec. XIV-XVII (indice); Paul de Alep, Calatoriile, p. 124127 [m-rea postelnicului]; Arh. St. Buc., Indite cronologic nr. 15, Buc., 1958,
[869 doc. 1486-1866]; Hurmuzaki, XIV/1, p. 219-221, 238-244 [doc. 1677

9i 1681 metoh la Sf. Mormint ; Arhiva", Ia9i , I, 1889-1890, p. 249-254

[testamentul Elinei, 1682]; Istoriile domnilor Tariff Romanesti, ed. N. Iorga,


p. XXVI [doc. 1731] 9i XXVIII [doc. 1747]; Iorga N., Doug hrisoave domnesti
pentru m-rea Mgrgineni inchinatg muntelui Sinai 29, Buc., 1935, 28 p. 5 pl.
[din 1720 9i 1753, cu 9tiri despre starea m-riff in sec. XVIII 9i refacerea ei];
Giurescu, Material (indice); Documente agrare (indice); B.O.R., 1890, p. 724
[ante 1747 fusese prefacuta din temelie] ;

Urechia, Ist. rom., III, p. 70 -71; VI, p. 74, 218; VII, p. 14, 314, 441-

442 [crapata de cutremur] ; VIII, p. 333 -334; X A, p. 16; XII, p. 340; Tunusli,
p. 173, Bauer, p. 138 [m-re, trei capele] ; Fotino, II, p. 115, 129, 149 [intArituri

facute de austriaci, 1716], 263-264 nota [istoric], III, p. 155;


Istoria Tarii Romeinesti, p. 150, 172, 181-182; Greceanu, Viala lui C.

Brincoveanu, p. 156; Istoria Tariff Romgnesti de la oct. 1688 la mart. 1717, p.


128; Iorga N., Genealogia Cantacuzinilor, p. 32, 91, 116, 190 9i Doc. Cantacuzino, p. 43, 72, 107 [testamentul Elinei]; vezi 9i indice.
Memoire sur les couvents roumains ; Memoriu asupra monastirilor romgne
[despre inchinarea m-riff] ; Bengesco, Memorandum, p. 43-47 [doe. 1731];
Negri C., Second supplement au memoire presente a la Commission internationale pour les couvents dedies, 1866, p. 18-20 [doc. 1731]; Iorga, Inscripcii, f.

I, p. 92-97 30; BCMI, 1931, p. 46-47 [inscripcii]; Greceanu,

Genealogii, p. 257 [la 1841 ,N. Balcescu trimis aci in surghiun] ; V. Rom.,
24 febr. 1854 [averea m-rii]; A. Rom., 21, 29, aug. 9i 4 sept. 1857 [arendarea
mo9iilor m-rii]; Antoniu, Album, partea I, p. 29; Bezviconi, Ceileitori rug,
p. 964, nota 1; Voinescu T., G. Tattarescu, p. 49, 87-89 [contractul pentru

zuglavirea bisericii]; Biserica", II, 1863, nr. 1, p. 6-7, nr. 2, p. 14-15;

M. Of., 1864, p. 281 [inventar, 1863]; Iorga N., Studii si doc., III, p. 56 [despre

biblioteca m-riff] ; Dig. Rom., IV, p. 291 [istoric] ;


Iorga, Sate fi manastiri, p. 255-256 [descriere, istoric]; Dumitrescu,
Istoricul, III, p. 30-33; tefulescu Al., M-rea Tismana, Buc., 1909, p. 118;
Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. XXXII; R.V., 7 9i 13 sept. 1914, p. 1 [despre
ruinele caselor 9i descriere biserica]; BCMI, XXIV, 1931, p. 46-47; Florescu
G.D., Genealogia boierilor din Mcirgineni din sec. XV Si XVI, Buc., 1930 (din
B.C.I., IX, 1930, p. I-V 9i 5-100 4-0 spica) (recenzia lui N. Iorga, R.I., 1933,
p. 290-293); Nicolaescu Stoica, Domnia lui Radu voda Paisie fi a fiului sau
www.dacoromanica.ro

420

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

Marcu voievod (A.O., XVII, 1938, p. 195); A.R., V, 1940, p. 113 ; Zagoritz Al.,
Bis. ,si casa din Margineni (BCMI, XIX, 1926, p. 108-119) [descriereeruinelor

si a sculpturilor in piatra ramase] ; Arta feudald, p. 205 ;


Metes, Zugravi (indice); Bobulescu, Zugravi, p. 11; Golescu M., Danses
et danseurs dans la peinture des eglises roumaines (RHSEE, 1946, p. 137-138,

139);

Archives diplomatiques 1864. Partea I Documents sur la question des


monasth-es grecs dans les Principautes- Unies, p. 307-309 [despre situatia
m-rii M.]; Urmarea procesului d. Comite N. de Rosetti cu egumenul monastirii

Margineni si comunitatea sa, Buc., 1862; Inscriplii Bucure.,sti, p. 563-564


[cadelnita ,1652-1653], p. 584-585 [cruce, 1662-1663], p. 586 [cruce, 1673]
passim (vezi gi indice, foarte multe obiecte cu inscriptii, aflate acum la Bucuresti)

R.I.R., 1934, p. 32 [la 1716 m-rea era imprejmuita bine cu ziduri"; gi

despre intariturile acute] ; Iorga N., Istoria bisericii, I, p. 144, 289, II, p. 64 ;
Dima-Dragan Corneliu, Cultura teologica a stolnicului Constantin Cantacuzino in lumina reconstituirii bibliotecii de la m-rea Mcirgineni (B.O.R., 1965,
nr. 9-10, p. 943-975) [catalog de carti] ; Golescu Maria, Simbolica animald
in sculptura veche bisericeasca (R.F.R., 1939, p. 600-607); Bulat T.G., Mdrginenii, o veche si bogatd ctitorie prahoveand inchinatd sfintului munte Sinai (G.B.,

1966, nr. 11-12, p. 1072 si urm];

Iorga N., Art et litterature des roumains, pl. XLII, Idem, L'art roumaine,
I, fig. 25; Idem, Vechea and religioasd la romani, pl. 23 ; L.A.R., 1899-1900,
p. 333 [iconostas]; Brun Jules, L'art religieuse, p. 18; Tocilescu, Catalogul,
p. 106, 115, 117, 131, 137-138, 147, 148; Nicolescu Corina, Argintdria deco-

rativd, (S.M., I, 1957, p. 50-51); Nasturel P., Stravechile odoare inapoiate


de URSS (M.B., VII, 1957, p. 208).
MARGINENI- Vilcea (la 1840 doua bis. de lemn: Sf. Voievozi, 1637, preinoita
de Preda stegarul gi al-pi la 1807, construita de zid 1913 si Sf. Gheorghe -

Glugesti, 1827, construita de Pauli mazilu si diaconul Nicolae loan,


construita din zid 1902).
Popescu, Biserici, 0. 105-106 ; Anuar 1909, p. 225 ; AMO, 1941, p. 737-

738 ; A.O., 1942, p. 171 [cat. 1834].


MARGINENI, jud. Olt (bis. Sf. Paraschiva-M. de Sus, de lemn, si Intrarea
in biserica-M. de Jos de zid, la inceputul sec. XIX) :0 bis.
Bauer, p. 187 [doua bis. sec. XVIII]; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 84;
M.O., 1957, nr. 1-2, p. 85 [catagr. 1845]; A.EA., 1929, p. 117 [bis. din 1867];
Anuar 1909, p. 294; Documente, sec. XVII, vol. IV, p. 427 [satul amintit la

1624]; Ionascu, Biserici Olt, p. 136-137, [doc. 1743].


MARGINENI -Ilfov (bis. ante. 1833) '1.
MAR GINENI, vezi Otesani.
MARICESTI, vezi Sapata.
MARINESTI, corn. SlAvuta-Vilcea (bis. de lemn Sf. Voievozi, reconstruitA

din zid 1924-1934 si M bis. de lemn Sf. Ioan Botezatorul, 1754,

renovate 1889)
MO, 1956, nr. 8-9, p. 541; Anuar 1909, p. 168 [bis. de lemn Sf. Nicolae,

1752-1754] Dig. Rom., IV; p. 242.

MARISASCA, vezi Vadul SApat.


MARITA-Vilcea (la 1840 doua bis. de lemn: Sf. Apostoli, 1745 si Sf. loan-

Zavoianu, construita de Ion Ursanu, 1812, una din ele M si bis. de


lemn Cuv. Paraschiva, 1556-1557). Vezi si Fometesti.
Bauer, p. 205. [bis. sec. XVIII] ; Popescu, Biserici, p. 51-52 ; Dig.

Rom., IV, p. 242 [legenda bis.] ; AMO, 1941, p. 716 [bis. noua, 1880] ; Anuar

1909, p. 222) Documente, sec. XVI, vol. V, p. 336 [satul amintit la 1587].
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

421

MARIUTA, jud. Ilfov (bis. de lemn Sf. Gheorghe, 1775 la M. = Basesti


recladita 1865-1870) 31 .bis Vezi si Hagiesti.
Indice cronologic nr. I (indice) [doc. M = Bajesti pe Mostiste) ; Popescu N.,

Catagrafia, p. 51 -52; Anuar 1909, p. 79; Bratulescu, Ilfov, p. 49.

MARMURILE, vezi Nedeia.


MAROTINU-Ilfov (disparut).
Nandris Gr., Documente slavo-romane, p. 190-218 [doc. 1649] ; Documente, indice sec. XVI si XVII [sat disparut]; Indice cronologic nr. 18 [doc.].
MAROTINU, jud. Dolj (fost Romanati) (la 1840, trei bis. de lemn: Sf. Paraschiva-M. de Sus, 1832, reconstruita de zid 1868; Sf. Nicolae-M. de
Sus, 1832, reconstruita de zid 1868 ; Sf. Nicolae-M. Zgaveti, 1808,
ambele construite de preoti si locuitori, si Sf. Voievozi-M. de Jos,
construita de Stoica Burozascu postelnicul, 1812 sau 1744 1747 ?,
reconstruita de zid 1872).

Documente, indice sec. XIIIXVI si XVII [satul amintit de la 1489] ;

Cellarianu I., Copie scoasd dupes cartea a 6 boieri care au hotiirit cu semne impre-

jur mosiea Marotinului cum ni le aratd (A.O., 1925, p. 184-185) [din 1714];
Indice cronologic nr. 15 [doc.]; Dig. Rom., IV, p. 243 [M. de Jos = Ghim-

pati; M. de Sus = Galesul];

Renasterea", 1944, p. 89 si 90 [cat. 1840] ; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 444


445 [cat. 1845] ; Odobescu, Antichitcifile, p. 130. [bis. din 1795] ; Anuar 1909,

p. 213 ; AER, 1921-1925, p. 552 ; Monografia jud. Romanati, p. 401-402 ;


AMO, 1941, p. 629-630.
MARSILIENI, jud. Ialomita (numit si Dilga sau erboaica)32 (his. Sf. imparati, 1812-1813).
Anuar 1909, p. 63 ; A. Rom., 29 iunie [arendarea mosiei Dilga] ; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul D. amintit de la 1582] ; Donat I., Satele
lui Mihai Viteazul (SMIM, IV, p. 491) [Dilga] ; Dig. Rom., IV, p. 243.
MARTALO GI
Arges (bis. de lemn Cuv. Paraschiva la Inceputul sec. XIX).
Dig. Rom., IV, p. 243 [M. = Urzicesti] ; Ionascu, Catagrafia Arges,
p. 63; Stoicescu N., Curteni si slujitori, Buc., 1968, p. 135-137.
MARTALO GI

Mehedinti.

Creteanu Radu, Satele de martalogi de la granica de Vest a Olteniei


in lumina hartii austriece din 1722 (Almanahul parohiei romane
ortodoxe din Viena, 1968.)
MARUNTEI, vezi Maldaru.
MARUNTISU, vezi Bogati.
M SCHITUL MARUNTISUL (sec. XVII133), jud. Buzau
Indice cronologic nr. 3, Ep. Buzau, Buc., 1958 (indice) ; B.C.I., V, p. 269
[doc. 1778] ; Filitti, Inventarul, p. 29 [descriere, bis. de zid, avere] ; Anuar 1909,

p. 249; AEB, 1926, p. 36 si 1928, p. 61 [bis... din 1875-1876] ; Popescu,


p. 68.

MASLOSI

Gorj.

Stefulescu Al., Tismana, ed. III, p. 389-394 [hotarnicie, 1696] ; vezi


si indice.
SCHITUL MASTA.NESTI, vezi Apostolachi.
MATARA, vezi Hagiesti.
MATASARIJ, jud. Dimbovita. Vezi si Tetcoiu
Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1600]; Bauer,
p. 163 [fare bis.] ; A. Rom., 29 sept., 2 oct. 1857 [arendarea mosiei] ; Dig.
Rom., IV, p. 299.

MATASESTI-lalomita (cruce de piatra a lui Simu, sec. XVII)34. Vezi si


Bucu.

www.dacoromanica.ro

422

BIBLIOGRAFIE - I - TAFtA ROMANEASCA

Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1583]; in Dick


Rom. nu este.
MATEM, corn. Sapoca, jud. Buzau (M bis. Sf. Constantin si Elena, construita de Constantin capitanul Filipescu, 169135, reparata si zugravita 1880).
Bauer, p. 122 [bis. Motesti] ; Iorgulescu I., Cronicarul capitan Constantin
Filipescu .si bis. din Miitesti zidita de dinsul (L.A.R., IV, 1899-1900, nr. 8,
p. 509-521); Cronica familiilor vechi boieresti. Neamul Filipe.stilor (Ilustratiunea", 1909, p. 55-57); Istoriile doninilor Prii Romemesti, ed. N. Iorga,
introducere, p. XX si p. nenumerotate [pisania, 1691, fresca]; SandulescuVerna, Bis. din Mcitesti (G.Ad. Buzau, 13 ian. 1929) [inscriptie, descriere];
Iorga N., Bis. din Mcitesti (BCMI, XXVII, 1934, p. 68-69) [pisania, despre
restaurarea din sec. XIX]; Idem, Istoria bisericii, II, p. 69; Filitti C. I.,
Arhiva Cantacuzino, p. 215-216 [doc. 1643]; Documente, indice sec. XVI si
XVII [satul. amintit de la 1540-1541].
MATEETI, jud. Vilcea (la 1840 noua bis. de lemn: Sf. Voievozi-Scaunisul,
1660, construita de popa Ion Dogaru si al-tii refacuta 1862-1863,
Sf. Imparati-Barbulesti, 1790, construita de C-tin Codreanu si Ion
Barbulescu, refacuta de zid 1935, Sf. Ingeri-Bodesti, 1675, Sf. loanCarpenisu, 1810, Sf. Voievozi-Modresti, 1700, construita de Radu
si Mihai Modrescu, Sf. Paraschiva-Calarasesti, 1720, construita de
Barbu calarasu si altii, refacuta 1852, Sf. loan - Popita, 1760,

Sf. Ingeri-Negoiu, 1750, construita de popa Dragu Ursuianu, si

Intrarea in biserica-Turbatesti, construita de Radu Turbatescu preot


1700 si truce pe sosea din 1777-1778).
Popescu, Biserici, p. 46-47; Anuar 1909, p. 224 [bis. noi]; AMO, 1941,
p. 732; Draghiceanu, Catalogul (indice); Documente, indice sec. XVI [satul
amintit de la 1587, fiind cumparat apoi de boierii Buzesti] ; Indice cronologic
nr. 14 [doc.]; Dig. Rom., IV, p. 247. [bis. din 1836 si 1862 si alte doua rep.
1859 si 1868]

MATEETI, vezi Pietrarii de Sus.


MATITA, jud. Prahova (bis. sec. XVIII, ante 174536, recladita 1886; fosta
metoh al ep. Buzau).
Documente, sec. XVII, vol. II, p. 344 [satul amintit la 1614]; G. B.,

1965, nr. 7-8, p. 680 [doc. c. 1745]; Nicolescu Andrei-Pacureti, Monografia


comunei Pcicureti, jud. Prahova, p. 92 [despre bis. veche si cea noua] ; Anuar
1909, p. 106; Popescu, invelisurile, p. 77; A. Rom., 14 aug. 1857 [arendarea
mosiei a m-rii Sinaia]; Lechliu Grigorie, Carte de hoarnicie a trupurilor de
mosie cu numirile de: Izesti-Matita si Sarasca din judeful Prahova proprietalile
Eforiei Spitalelor Civile, Buc., 1887; Indice cronologic nr. 3 [doc.]; Dig. Rom.,

IV, p. 248 [bis. din 1800].


MATAU- Muscel (patru cruci de piatra: a lui N. Babusi, 1727-1728; a lui
Burtea pircalab, 1712, ambele M; si alte doua in Valea Mataului,
din 1786-1787 si fara data ; bis, sec. XVII, disparuta37; alta bis.
ante 183239.
Coman P., Cele mai vechi cruci ale Mcitciului-C. lung (BCMI, 1931, p. 102-

104) ; Radulescu-Codin C., Muscelul, p. XXIV-XXV si LXXX [5 cruci de


Dacoromania", 1924-1926, p. 497-498 [originea numelui];
Teulescu P., Documente istorice, Buc., 1860, p. 88-90 [doc. scutire pentru a
avea grije de saracii din C. Lung]; Vezi si Vatamanu N., De la inceputurile
medicinei romeinesti. Buc., 1966, p. 94-98 si Dig. Rom., IV, p. 299; R.A.,
1940, nr. 1, p. 143-154 [doc.].
www.dacoromanica.ro
piatra] ;

N. STOICESCII

423

MAVRODINU (Zbraglezile), jud. Teleorman " (bis. Schimbarea la fats,


1856, renovata 1934).

Documente agrare, p. 555-556 [despre mutarea aci a locuitorilor din


Laceni] ; Sacerdoteanu A., insemnciri de la Mavrodin - Teleorman (R.I.,
XXI, 1935, p. 117-119) [insemnAri de pe carti si despre bis.] ; Anuar 1909,
p. 121; Iorga N., Revelacii toponimice, p. 17 [originea numelui]; A. Rom.,
26 mart. 1860 [mosia de vinzare]; R. I., 1935, p. 118 [insemnare, 1743, bis.
Sf. Gheorghe - Zbraglezile] ; Dig. Rom., IV, p. 248-249 [M. = Repezi,
mina de bis.]
MAZAROI, vezi Calesti.
MAZGANI-Muscel (disparut).

Nandris Gr., Documente slavo-romane, p. 97-105 [doc.]; Documente,


indice sec. XVI si XVII [sat disparut].
SCHITUL MAZGANI (sec. XVII, facut de Daniil monahul ante 1689; fost
metoh al m-rii Caluiu ; disparut) 40.
Indice cronologic nr. 8 [doc.].
MAZILI, vezi Slujitori-Mazili si Fintinele-Mazili.
MAZILI-Vilcea (bis. de lemn Sf. Apostoli, arsa 1821, refacuta de zid 1900).
AMO, 1941, p. 772.
MAXENU (Maxin), jud. BuzAu (bis. Sf. Gheorghe, prefacuta din temelie
de episcopul Filotei al Buzaului 1855). 41
Constantinescu H., Citeva pisanii (Ingerul, XIV, 1942, p. 222) [din
1855]; G.B., 1961, nr. 1-2, p. 146; Anuar 1909, p. 249; Documente agrare,
p. 501, 550-551 [sat al m-rii Banu-Buzau] ; Documente, indice sec. XVI si
XVII [satul amintit adesea in documente de la 1575]; Indice cronologic nr. 3
[multe doc. despre sat], nr. 5.
M-REA MAXINENI ((Sf. Ioan Botezkorul, ante 1637 42, zidita de Matei
Basarab pe locul unei bis. de nuiele; fost metoh al m-rii Sf. Joan
din Focsani si m-rii Pantelimon din Bucuresti, darimata in 1917),
com. Maxineni - Rm. Sarat.
Istoria Tdrii Romeine.sti, p. 106; Iorga N., Studii si doc., XV, p. 97;
Indice cronologic nr. 3, Ep. Buzciu, Buc., 1958 (indice); Mag. istoric, IV, p.
205-206. [descrierea pozitiei m-rii, 1718]; Tunusli, p. 172; Fotino, III, p.
149; GalAsescu, Eforia, p. 220 [doc. 1752, m-rea darapanata, inchinata la
Pantelimon] 43; A. P., 1848, p. 404, 408, 412, 418, 420 passim [venituri, 1832-

1846]; V. Rom., 10 iunie 1843; Iorga N., Inscriptia de la Mcixineni (BCMI,


XXIV, 1931, p. 31-32) ; Ingerul", 1937, p. 546 ; Anuar 1909, p. 262 ; Giurescu

C. C., Matei Basarab cel mai mare ctitor bisericesc al neamului nostru. stiri
noi despre hicasurile lui, in vol. Prinos I.P.S.S. Nicodim, Buc., 1946;

Bulat T. G. 0 ctitorie a lui Matei Basarab, azi dispiirutei (McixineniRm. Sdrat) (G.B., 1964, nr. 3-4, p. 265-293) [documente, 1637-1863,

istoric, pisania]; Potra G., Documente brincovenesti in legdturd cu biserici si


mdndstiri din lard si straincitate (G.B., 1964, nr. 11-12, p. 1116-1117) [din
1698] ; Iorga N., Istoria bisericii, I, p. 286 ; A. Rom., 9 sept. 1859 [arenda mosiei

Ms= Spiridoneanca]; supl. 12 si 19 dec. 1859 [mosiile m-rii].


MAXINENI, vezi Gradistea-Mkdneni

SCHITUL MEANTI, jud. Mehedinti (Sf. Nicolae, a doua jumatate a sec.

XVII 44, darimat in sec. XVIII; fost metoh al m-rii Tismana).


tefulescu Al., Tismana, p. 381 [doc. 1692]; Petrosanu D., Schituri necunoscute (A. 0., 1940, p. 32-33 si 1941, p. 131-134) [documente]; Bauer,
p. 220 [M. din Fara, cu bis. si M. de Jos, sat pustiu]; AMO, 1941, p. 514515 [bis. mai noi si despre ruinele unei Ms. de lemn] ; A.O., 1938, p. 90-93,
1939, p. 452-455, 1940, p. 93-94 [doc. ref. la sat]; Oltul", 1857, p. 204, 208

www.dacoromanica.ro

424

BIBLIOGRAFIE

TARA ROMANEASCA

[mosia de arendat] ; Documente, sec. XIIIXV [la 1469 era seliste] ; Indice
cronologic nr. 22 ; Ionescu I., Agricultura romcind, p. 476-477.
MECEA, vezi Valeni.
MECULESTI, jud. Arges (M his. Sf. Voievozi, construita de 5erban Meculescu sau de boierii Leresti, 1751-1752, zugravita 1845 de Maria

Plesoianu si Elena slugereasa). Vezi si Gavana.


Bauer, p. 181 [bis. sec. XVIII] ; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 25-26;

B.O.R., 1921, p. 681 [catagr. 1808]; Ghika-Budesti, Evolucia (BCMI, XXIX,

1936, p. 90, pl. CCCLXXXIICCCLXXXV); Bratulescu V., Inscripcii fi

insemna'ri (M.O., XIV, 1962, nr. 10-12, p. 697-699) [descriere si inscriptii] ;


AEA, 1929, p. 56.
MEDGIDIA, jud. Constanta.
Arhiva Dobrogei", II, 1919, p. 144-145 [descriere Evlia Celebi, mijlocul
sec. XVII]; Wallace Sig., Sur le Danube, de Vienne a Constantinople et aux
Dardanelles, Viena, 1864, p. 113; Dicf. Rom., IV, p. 303-304.
M MOSCHEIA PRINCIPALA. (construita la 1860), str. I. C. Frimu nr. 2.
Schice asupra istoricului infinlarffi moscheii principale din orasul Medgidia, plasa Medgidia, jud. Constanta, Constanta, 1906, 14 p.
BISERICA ORTODOXA.
Marculescu Em., preot, Bisericile dintre Medgidia si Cerna-Voclii, teza
de licenta, Inst. teologic Buc., 1932.
MEDVEJDA-Gorj
Ionascu, Biserici Olt, p. 180 [doe,. 1634].
MEENI, corn. Daesti, jud. Vilcea (la 1840 bis. de lemn Sf. Voievozi din 1715)
Popescu, Biserici, p. 86 [cat. 1840] ; Dig. Rom., IV, p. 304 [bis. din 1835].
MEHEDINTA-Podeni, jud. Prahova (bis. Sf. Nicolae, 1821, refacuta 1861,
si truce de piatra din 1856).
Iorga N., Studii .,si doc., XV, p. 252; Anuar 1909, p. 108-109; Documente,
sec. XVI, vol. II, p. 31 [satul M. amintit la 1526-1527].
MEIDAN-CHIOI-Tulcea (bis. din 1844).

Diet. Rom., IV, p. 306-307.


MELICEM, corn. Telega, jud. Prahova (bis. Sf. Voievozi, 1820, refacuta
1899-1904). Vezi si Telega.

Teodorescu Stoica, Monografia corn. Telega, p. 282-284 [pisania, insemnari de pe carp]; Anuar 1909, p. 99.
1VIELINE5TI, vezi Bodaesti.
M-REA MENEDIC (Benedic, Vintila Voda 46, 153246 construita de Vlad Vintila
Voievod, disparuta ; rezidita mai jos de fosta m-re din indemnul

episcopilor Misail si Metodie ai Buzaului, 1748, 46 bis, rezidita cu


chilii de episcopul Chesarie la 1845-184647, reparata i zugravita
1900; fosta metoh al ep. Buzau) corn. Vintila-Voda, cart. Raghinari,
jud. Buzau.

Istoria Tariff Romane.,sti, p. 47, 207; Istoriile, p. 53 ; Documente, sec. XVI


XVII (indice); Indice cronologic nr. 3, Ep. Buxciu, Buc., 1958 (indice); Fotino,
II, p. 51; III, p. 151; Tunusli, p. 173 ; Bauer, p. 117 ; Secretianu C., Un hrisov

dat pentru m-rea Menedic (Ingerul", IX, 1937, nr. 4-5, p. 217-221) [din
1643] ; AARMSI, s. II, t. XXXIV, p. 68 [doc. 1704 despre starea m-rii] ;
Documente agrare (indice); Filitti, Inventarul, p. 25-26 [descriere, bis. cu turle
de lemn, avere] ; Musceleanu Gr., Monumentele streibunilor, p. 63 ; CA., 1875,
p. 63 ; Antonin Al., Album, partea I, p. 48-;
Furtuna D., Chesarie episcopul Buzaului, p. 18; Bilciurescu Mcinastirile,

p. 62-63; Dig. Rom., V, p. 747 [istoric] ; Diet. Buzau, p. 524; Nicolaescu


St., Domnia lui Vlad Vintilci Vodci de la Slatina in lumina unor noui docuwww.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

425

mente istorice inedite, 1532-1535 (A.O., 1936, p. 11-12) [istoricul m-rii] ;


Anuar 1909, p. 256 [istoric];
Tanase Bratu, Bis. din corn. Vintild voclii-Buzau (Muguri", 1928, nr.
8-9, p. 17-19) [istoric, pisanie]; Draghiceanu V., M-rea Vintild voclii-Buzciu.
Siipeituri la prima fundarie (BCMI, XXVI, 1933, p. 167-171) [descrierea si
planul m-rii vechi, darimata in 1748]; Iorga N., M-rea Vintild Vodd. Observalii si note istorice (ibidem, p. 178-181) [inscriptii, doc. 1830-1833; despre
primele doua cladiri ale m-rii] ; Inge nil", 1937, p. 541 si 548; Constantinescu N. A., M-rea Vintild vodd - Menedic (Ingerul", XIII, 1941, p. 379380) ; Constantinescu N. A., Monumente buzoene, p. 47-48 (descriere, inscriptii) ; Banita G., M-rea Mengdic (Vintild Vodd), teza de licenta, Buc., 1941;

Tocilescu, Catalogul, p. 109, 138; SMIM, IV, p. 205;


Archives diplomatiques 1864. Partea I. Documents sur la question des
monasteres grecs dans les Principautes-Unies, p. 232-234 [doe. din 1667];
Memoire sur les couvents roumains, p. 86-89 [doc. 1667] ; Memoriu asupra
mandstirilor romeine, p. 74-77 [acelas doe.] ; Bodogae, Sf. Munte Athos, p. 305

[m-rea inchinata la Costamonit] ; Inscriptii Bucuresti, p. 577 [cruce din


1532-1535]; G.B., 1965, nr. 7-8, p. 674 [despre refacerea m-rii].
MENTI, vezi Meanti.
MEREI, jud. Buzau (cruce de hotar din 1700 si un metoh al episcopiei Buzau,
dupa Geanoglu-Lesviodax).

Tudor S., preot, Cruci vechi in pcirtile Buzdului (G. B., 1967, nr. 1-2,
p. 120-121) [inscriptie, descriere cruce]; Dig. Rom., IV, p. 314.
MERENI, jud. Ilfov (fost Vlasca) (bis. Adormirea M. de Sus, 18481849 si o bis. mai veche la Stefeni-Mereni, ante 1840) 48.
Bauer, p. 166 [bis. sec. XVIII]; Stoian M. Voina si C. Dumitrescu, Mono-

grafia corn. Merenii de Sus, jud. Vlasca, Buc., 1905, 111 p.; Anuar 1909,
p. 135 ; Monografiile Vlasca, p. 152-193 [bis. din 1865]; Documente, indice
sec. XVI [satul amintit de la 1536].
MERI, vezi Cojocattt.
MERI-Draganestii de Vede Teleorman (bis. Sf. Dumitru, 1838-1841,
in /mina la 1909).
Anuar 1909, p. 121; Dig. Rom., IV, p. 316 [M. Goala].
MERII PETCHI (fost Berilesti), jud. Ilfov (bis. Adormirea, 1802-1803,
reparata 1896).
Anuar 1909, p. 79; Indice cronologic nr. 1 (M.P. = Berilesti); Poteca
Joan, Carte de hotdrnicie a mosielor Meri-Petchi fi Netezesti -Nuci din jud.
Ilfov, plasa Mosti.stea, proprietatea d-lui C. Bantas-Villara, Buc., 1897, 8 p.
[se rezuma doc. relative la Merii Petchii = Berilesti] ; Dig. Rom., IV, p. 316.
M-REA MERIS. vezi Corbii de Piatra.
MERI-Mehedinti (bis. de lemn Sf. Nicolae, 1795, reparata sau refacuta
1878).

Anuar 1909, p. 198; AMO, 1941, p. 515; Documente, sec. XVI, vol. III,
p. 160 [satul M. = Merisani amintit la 1562]; Indice cronologic nr. 22 [doc.
despre sat].
MERISANI, corn. Dobrogostea, jud. Arges, (M bis. Adormirea, construita
de C-tin Viisoreanu, ante 1808).
Documente, indice sec. XIIIXVI si XVII [satul amintit de la <1428 >] ;
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 6; Dig. Rom., IV, p. 317.
MERISANI, jud. Teleorman (bis. sec. XVIII 49 construita de Barbu Merisanu, si ruinele casei familiei Merisanu).
Documente, indice sec. XVI tii XVII [satul amintit de la 1562-1563];
Indice cronologic nr. I [doc.] ; Greceanu, Genealogiile, II, p. 437 [doc. 1771];
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

426

-I

TARA ROMANEASCA.

Bauer, p. 186; Diet. Rom., IV, p. 317 [ruinele casei Merisanu]; B.O.R., 1921,

p. 648 [M.-Arges, catagr. 1808]) Anuar 1909, p. 121; Iorga N., Revelacii
toponimice, p. 3 [originea numelui].
MERI$E$TI, vezi Nemoiu.
MERI$OARA, vezi Surpati.

MERISORI, vezi Vai de Ei.


MESTEACAN, com. Valeni-Dimbovita, jud. Arges (la 1840 bis. de lemn
Adormirea, 1744).

B.C.I., IX, 1930, p. 117; G.B., 1965, nr. 9-10, p. 889 [cat. 1840].
ME$INESTI, vezi Potcoava.
METELEU (Scutelnici), jud. Buzau 50 (bis. Sf Nicolae, construita de C-tin
Lipanescu paharnic, 1845-1846, reparata 1898).
Ingerul", 1937, p. 548; Diet. Rom., IV, p. 319-320; Constantinescu H.,
Citeva pisanii (Ingerul", XIV, 1942, p. 221-222); Anuar 1909, p. 249-250;
Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1576].
MICE$TI, jud. Arges (fost Muscel) (cruce din sec. XVII 51 si bis. Adormirea,

1844-1848, reparata 1879).

Radulescu-Codin, Muscelul, p. XLVIIXLVIII; Anuar 1909, p. 92 ;

Documente agrare, p. 905 [sat al m-rii Aninoasa]; Documente, indice sec.XIII


XVI si XVII [satul amintit de la 1456]; Indice cronologic nr. 1 fi 23 [doc.];
Dig. Rom., IV, p. 321 [bis. din 1846 si scoala din 1840].
SCHITUL MICSANI, vezi
MICSANI, vezi schitul Giurgii.
MIC$UNE*TII MARI, corn. Micsunesti Moara, jud. Ilfov (M bis. Nasterea
Sf. loan, Sf. Gheorghe si Sf. Nicolae, construita de Iordache Micsu-

nescu mare stolnic si sotia sa, 1743; si casele fam. Micsunescu).


Bauer, p. 147 [bis. si case boieresti] ; Greceanu, Genealogii, I, p. 20;
ACMI, 1914, p. 17-18 [bis. declarata monument]; Drfighiceanu V., Bis.
din Miqunegii Mari-Ilfov (ACMI, 1914, p. 87-92) [descriere, inscriptii, foto] ;
Bratulescu, Ilfov, p. 41-43 [pisanie, descriere bis, si despre casele boieresti] ;

Ghika-Budesti, Evolutia (BCMI, XXIX, 1936, p. 97-98, p1. CDLVI


CDLXIV); Pillat Cornelia, Popa Dima zugravul (Studia et acta Musei

Nicolae Balcescu," 1969, p. 354-363) [Descrie pictura bis. din Micsunestii


Mari, facuta de popa Dima, strabunicul lui Nicolae Balcescu] ; Anuar 1909,
p. 79 [bis. in mina]; A.G.R., 23 oct. 1864 [arenda mosiei] ; Documente, indice
sec. XVI si XVII;
MICSUNESTII MOARA, vezi schitul Balamuci.
MICULESTI, jud. Gorj sau Mehedintii (bis. de lemn Sf. Nicolae, renovates
1872).

Creteanu Radu, Bisericile de lemn din raionul Strehaia (M.O., 1964, nr.

5-6, p. 409 si 427); Ionescu I., Agricultura romans, p. 450-452. [M.


Mehedinti]; Dict. Rom., IV, p. 325.

MIELUSEI, com. Slavuta, jud. Dolj (bis. de lemn Adormirea, 1720-1721,


reparata 1891).
Anuar 1909, p. 168; Dig. Rom., IV, p. 326.
MIERAL vezi schitul Dalhauti.
MIERCANI, com. Uda, Arges (M bis. Adormirea, 1820, zugravita 1843
reparata 1878). AEA, 1929, p. 60; Anuar 1909, p. 284 ; in Dig. Rom.
nu este.
MIEREA, vezi Poienari Ghioroiu.
MIEREA BIRNICI (Crusetu), jud. Dolj (bis. de lemn Sf. Ioan BotezatorulBojin, preinoita 1794, reparata 1907 si bis. de lemn Sf. NicolaeM. Mosneni, 1839-1840).
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

427

Vincenz I., Din trecutul Craiovei (A.O., V, 1926, p. 186); M.O., VIII,
1956, nr. 8-9, p. 540; Anuar 1909, p. 158, 152; AMO, 1941, p. 254-255;
A. Rom., 1858 iulie 2 [vinzarea mosiei] ; vezi si Vocea Oltului", 1860 iunie
2; Dict. Rom., IV, p. 326-327.
MIERLARI-Jilava-Ilfov (bis. Sf. Gheorghe, 1843-1844, reparata 1897).
Lapedatu, Catagrafia, p. 33; Anuar 1909, p. 77-78.
MIERLESTI, vezi Barbatesti.
MIERLESTI, com. Perieti, jud. Olt (la 1873 doua cruci vechi, din care una
pe locul tostei bis. E2; bis. Sf. Nicolae, 1810, construita de popa
Draghici, C-tin Oporanu si altii, zugravita 1855, reparata 1901).
Vezi si Perieti.
Bauer, p. 185 [fail bis.] ; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 88 [M. de Jos si
de Sus]; M.O., 1957, nr. 1-2, p. 86 [la 1845 trei bis: Sf. Ilie-M. de Sus, Sf.
Nicolae si Adormirea-M. de Mijloc] ; Dict. Rom, IV, p. 328 [pisania]; Notice
din Perieti (I. Neculce," IV, 1921, p. 288-289) [bis. Sf. Nicolae-M. de Sus,
1830, inscriptie] ; AEA, 1929, p. 132 si 154; Anuar 1909, p. 302; Stancescu

Marin, Bisericile de pe valea Iminogului din jud. Olt, teza de licenta, Inst.
teologic, Buc., ms. 723, f. 76, 80-81 [pisania, 1749 si inscrimie 1800].

MIHAIEM, jud. Vilcea (bis. Sf. Nicolae, sec. XVIII (1756?) ctitori fiind
C-tin preotul, Oprea eromonah si alt,ii; 53, reparati 1926 si 1939).
Vezi si Magura si Negreni

Dig. Rom., IV, p. 331 [pisania]; Bauer, p. 201 [bis. sec. XVIII]; si A.O.,
1924, p. 304; Popescu, Biserici, p. 69; Rautu. Monografia, p. 104; Anuar
1909, p. 225-226; BCMI, XXVI, 1933, p. 188 [pisania]; Ghika-Budesti,
Evolutia (BCMI, XXIX, 1936, p. 61, pl. CIX-CXII si DLXXXVIIDLXXXIX) ; AMO, 1941, p. 740 -741; Ghika-Budesti, L'ancienne architecture

(BCMI, 1942, p. 50, pl. XXV); Documente, indice, sec. XVI si XVII [satul
amintit de la 1531]; Indice cronologic nr. 4
MIHAIE5TI, jud. Arges (fost Mused) (patru cruci vechi si ruine de biserica
la 1871 54). Vezi de Furnicosi.
Radulescu-Codin C., Muscelul, p. XXXVI; Iorga N. Inscriptii, f. I, p.
124-125; Anuar 1909, p. 92 (bis. din 1648-1650); Iorga N., Istoria bisericii,
I, p. 143; Documente, indice sec. XVI si XVII (satul amintit de la (15121513) ,- Vezi si Indice cronologic nr. 23 (doc.) ; Dig. Rom., IV, p. 329-330.
MIHAIESTII DE JOS, corn. Mihaiesti, jud. Olt (bis. Sf. Apostoli, 1708,
construita de Serban Cantacuzino mare vornic, fiul lui Draghici,
disparuta; probabil este bis. Sf. Apostoli din Rosiorii de Vede).
Bauer, p. 186 [bis. sec. XVIII]; Dig. Rom., II, p. 281 [despre o biserica
ruinata, numita schitul lui Camaresescu] ; Florescu G. D., 0 ctitorie necunoscutii

a Cantacuzinilor din veacul al XVIII-lea (C. L., LXIV, 1931, p. 48-52)


[doar temelia se mai pastra] ; Falcoianu Alex., Restabilirea unei ctitorii (ibidem, p. 264-265); AEA, 1929, p. 130 [bis. noi, din 1868 55 i 1877]; Anuar
1909, p. 301; G.B., 1961, nr. 3-4 p. 289 [P. Cernovodeanu crede ca pisania
este a bis. Sf. Apostoli din Rosiorii de Vede]; Documente, indice sec. XVI
si XVII [satul M. amintit de ia 1562-1563]; Ionascu, F.Biserici Olt, p. 29
[hotarnicie, 1703].
MIELX.ILEM, satul Tufa-Costieni, jud. Ilfov (M bis. Sf. Voievozi, sec. XVIII ;
si case boieresti, sec. XVIII).
B.O.R., II, 1875-1876, nr. 5, p. 325 [insemnare, 1746]; Bauer, p. 164
[bis. si case boieresti] ; Anuar 1909, p. 135; A. Rom., 7 sept. 1860 si urm.
[mosia Tufa de arendat].
MIRAILE5TI, jud. Buzau. (bis. Sf. Nicolae-Margineanu, 1822-1826, reparata 1856.)
www.dacoromanica.ro

428

N. STOICESCU

Anuar 1909, p. 250; Dig. Rom., IV, p. 333.


MIHA.ILWI, corn. Dobreti-Argeq (bis. Sf. Nicolae Nou, 1830.-1832).
Anuar 1909, p. 284; Diq. Rom., IV, p. 333 [catun).
MIHAITA, corn. Cotofenii din Dos, jud. Do lj 56 (bis. "inceputul sec. XIX).
Oltenia", XI, 1944, p. 68 [catagr. 1831]; Anuar 1909, p. 162 [bis. din
1814 si 1875]) Diq. Rom., IV, p. 334 [legenda satului]; Buzatu D., Toponimie

doljeand (M.O., 1967, nr, 1-2, p. 62); Documente, sec. XVII, vol. II,

p. 239 [la 1614 era seliste] ; Iorga, Situatia Olteniei, p. 295 [doc. 1826 amintind
preotul]

M-REA MIHOVENI (a doua jumatate a sec. XV, fosta in jud. Arge; si


M bis. Sf. Gheorghe, 1840-1843 reparata 1880).
Documente, XIII-XV, p. 182-183 [doc. 1485]; Bauer, p. 175 [bis.
sec. XVIII, M.-Muscel]; Anuar 1909, p. 92.

MIJATI, vezi Lapupta.


MIJLOCU, corn. Potcoava, jud. Olt (M bis. Adormirea, zidita de preotii
Gheorghe si Badea, 1807, zugravita 1817). Vezi i urmatorul

Dig. Rom., IV, p. 338 [pisania]; Anuar 1909, p. 301 [bis. de lemn].
MIJLOCU, fost r. Vedea (bis. Intrarea in biserica, 1828, reparata 1903).

Vezi si Parosi i precedentul.


AEA, 1929, p. 106; Anuar 1909, p. 284.
MILCOIU, jud. Vilcea (doua bis. de lemn, ambele Adormirea la inceputul
sec. XIX).
Ionagcu, Catagrafia Arge,s, p. 23; B.O.R., 1921, p. 685 [catagr. 1808];
Dig. Rom., IV, p. 339 [M. - Arge].
MILCOV (Milcoveni), jud. Olt (bis. de lemn Sf. Nicolae, sec. XVIII i M bis.

Sf. Dumitru-M. din Deal, inceputa la 1781, terminate 1831, construita


de Matei comis i Ion Polihron, reparata 1874 i 1916).

Bauer, p. 184 [Milcoveni, bis. sec. XVIII]; B.O.R., 1921, p. 685 [M.Argq, catagr. 1808]; Ionagcu, Catagrafia Argq, p. 89; M.O., 1957, nr. 1-2,
p. 83 [la 1845 doua bis.: Sf. Dimitrie din Deal si Sf. Nicolae-bis. Milcovenilor] ; Diq. Rom., IV, p. 339 [bis. Veche, M. din Deal]; Anuar 1909, p. 295 si
301; AEA, 1929, p. 120 [bis. Adormirea - Milcoveni, 1802] i 130 [bis. Sf.
Dumitru-Milcovul din Deal, 1823] 57; Documente, indice sec. XVI i XVII
(satul amintit de la 1512-1513].
MILEM, jud. Dolj (bis. Sf. Gheorghe, 1850, reparata 1908).
Bauer, p. 207 [fare bis.] ; Oltenia", XI, 1944, p. 132 [catagr. 1831];
Anuar 1909, p. 162-163; AMO, 1941, p. 256; Oltul", 1857, p. 212 [moia
de arendat]; Buzatu D., Toponimie doljanci (M.O., 1967, nr. 1-2, p. 63)
[M. de Jos = Ductilqti] ; Documente, indice sec. XVI i XVII [satul amintit
de la 1556].
MILE5TI, vezi Fauresti.
MILOSTEA, corn. Slatioara, jud. Vilcea (la 1840 trei bis. de lemn cu hramul
Cuv. Paraschiva, 1750, 1730 i 1645, din care doua refacute de lemn
la 1906 i 1919; o cruce din 1756-1757 i alte doua din c. 1829 si
1840 la Sacoti).
Documente agrare, p. 347, 752 [sat al m-rii BistriTa]; Documente, indice
sec. XVI [satul amintit de la 1508, cind fusese daruit m-rii BistriTa de boierii
Craioveti] ; Popescu, Biserici, p. 45 ; Anuar 1909, p. 226 ; AMO, 1941, p. 741-

742 ; Ionagcu I., Contributii la istoricul m Iii Hurez, p. 147-148 [doc. 1805].
MILOVANU, corn. Plesoiu, jud. Dolj (bis. de lemn. Sf. loan, 1833).
Oltenia", II, 1941, p. 127; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 448 [cat. 1845] ;
Dig. Rom., IV, p. 345.
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA RomANEAsc.A.

429

SCHITUL MILUITI-Buzau (pe apa Niscovului, inceputul sec. XVIII 58 ;


fost metoh al ep. Buzau). Vezi si schitul Barbu. Satul se numeste
acum Valea Salciilor.
Indice cronologic nr. 3, ep. Buzau, Buc., 1958 (indice); Tunusli, p. 173
[mentiune] ;

Ionascu, M-rea 'Grajdana, p. 49-50 [doc. 1728]; Ingerul",

VIII, 1936, p. 84-86, 92 [doc. 1749-1763, 1800] si I. Ionascu, M-rea Izvorani,

p. 56-58; Anuar 1909, p. 247; AEB, 1926, p. 34 [bis. Sf. Voievozi, 18501852].

MINASTIREA, vezi Cobia, Coconi, Cornatel si Cretulesti-Minastirea.

MINASTIRENI, vezi m-rea Dintr-un lemn.


MINDRESTI-Rm. Sarat (bis. Sf. Voievozi, 1823-1825, reparata 1889).
Anuar 1909, p. 262 ; Documente, sec. XVI, vol. III, p. 163 [satul amintit
la 1562] ; Diet. Rom., IV, p. 359 [bis. din 1844].

MINECIU, jud. Prahova (bis. Adormirea - M. Paminteni, construita de


arhimandritul Iosif si eromonahul Paisic de la m-rea Sinaia, 1841,

reparata 1885 si bis. Sf. Nicolae-M. Ungureni, recladita 1858-1866) 69.

Vezi si schitul Cheia.


Dict. Rom., IV, p. 278 [pisanie 1841]; Bratulescu V., Biserici din Valea
Teleajenului (BCMI, XXXI, 1938, p. 175-181) [pisanie, descriere pictura,
foto, ambele biserici]; Anuar 1909, p. 107; R.I., 1936, p. 199 [despre originea
numelui Mineciu = Rucar]; A. Rom., 14 aug. 1857 [arendarea mosiei a m-rii
Sinaia]; Documente, indite sec. XV-XVII [satul amintit de la 1556]; Lehliu
Grigore, Carte de hotarnicie a mosiei Mineciurile din jud. Prahova, Buc., 1886,
16 p. [se rezuma si numeroase doc. vechi].
MINJINA, vezi Izvoarele-Dimbovita.
MINZALESTI, vezi Jghiabu.
MINZANESTI - Pielea-Teleorman (bis. de lemn Cuv. Paraschiva, 1802,

reparata 1894, in mina la 1909).

Anuar 1909, p. 123; Iorga N., Revelacii toponimice, p. 2.


MIOVENI, vezi Mihoveni.
MIRAU, corn. Stoenesti, jud. Ilfov (fost Vlasca) (bis. de lemn Sf. Gheorghe,

adusa de la Fratesti la 1863). 6


Anuar 1909, p. 139; Creiteanu R., Bisericile de lemn din reg. Bucuresti

(G.B., 1964, nr. 1-2, p. 89-90).

MIRCESTI-Buzau? (bis. din 1743) 61.


Anuar 1909, p. 258 [M.-Rm. Sarat, bis. de lemn din 1824]; Indice cronologic nr. 5; Dig., Rom., IV, p. 349 [M = Odaile si Nenciul].

MIRCESTI-Olt (bis. de lemn Sf. Nicolae la inceputul sec. XIX, refacuta

de zid 1859).
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 86; Dict. Rom., IV, p. 348; Anuar 1909,
p. 301 [bis. de zid din 1819-1822, in mina]; AEA, 1929, p. 147-148.
MIRES, jud. Prahova (fost Buzau) (bis. Sf. Nicolae si Sf. Dumitru, 1823,
construita de Barbu Vaciirescu fost mare ban si Alexandru Vaalrescu fost mare stolnic, refacuta 1850, reparata 1904 si 1924, reparata si zugravita 1927).
Dice. Rom., IV, p. 350 [pisania, 1823]; Constantinescu N.A., Bis.din
Mires-Buzau (Ingerul", XIII, 1941, p. 387-389); Idem, Munumente
buzoene, p. 55 [inscriptii, insemnari de pe carti] ; Anuar 1908, p. 107.
MIRGHIA, jud. Arges (fost Teleorman) (bis. de lemn Adormirea la inceputul
sec. XIX, recladita 1883-1885 si bis. Sf. Nicolae-M. de Jos, 1848,
reparata 1889).
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 64; AEA, 1929, p. 90; Anuar 1909, p. 284.
MIRONESTI, vezi Coiani-Mironesti si Otesani.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

430

MIROSLAVESTI, vezi Pucheni.


MIROSLOVENI, com. Albeni, jud. Gorj (M bis. de lemn Cuv. Paraschiva,

prefacuta" de Gheorghe Bengescu fost mare paharnic, 1812, refl.cuta 1926 ; cruce funerara din 1729-1730).

Bauer, p. 210 [fara bis.] ; Renasterea", 1944, p. 363-364 [cat. 1840

bis. Intrarea in biserick 1640]; AER, 1921-1925, p. 381; AMO, 1941, p. 324.
MIROSI-Buzau 62.

A. Rom., 31 iulie si 7 aug. 1857, 16 febr. 1858, 7 febr. 1859 [arendarea


mosiei] ; Documente, indice sec. XVII [satul amintit la 1625]; Indice cronologic nr. 3 [doc.].
MIROSI, jud. Arges (fost Teleorman) (doua bis, de lemn in sec. XVIII, din
care una in M. de Jos, Sf. Gheorghe; cea din M. de Sus arsa in 1840
recladita 1879 si 1908). Vezi si Surdulesti.
Spiru I., Din trecutul satului Miro.,si (M.O., 1958, nr. 7-8, p. 556-560)
[note scurte ; si despre cele doua biserici]; Anuar 1909, p. 121-122; Documente, indice sec. XVI [localiz, probabila] si XVII; Iorga N., Revelacii toponimice, p. 3 [originea numelui, de la merit] ; A- Rom., 12 oct. 1857, 8 mart.
1859 [arendarea mosiei].
MIRSA, jud. Ilfov (fost Vlasca) (bis. sec. XVII, ante 1662 62, disparuta si
han sec. XIX). Vezi si Cosoaia.
Bauer, p. 166 [bis. sec. XVIII]; V. rom., 1852, p. 124 [han]; Anuar 1909,
p. 135 (bis. noual) A. Rom., 21 iunie 1860 si mm. [mosia M. din Deal, cu

han, de arendat]; Documente, indice sec. XIII-XVI si XVII [satul amintit


de la 1451]; Zaganescu R., Carte de houirnicie a mosiei Mirsea de Sus
( Brcideasca) din jud. Vlasca, plasa Neajlovu de Sus, corn. Mirsea, proprietate
a d-lor mostenitorii lui Than S. Cristea, Buc., 1894, 23 p. [se rezuma doc. din

sec. XIX].
MIR5ANI, jud. Dolj (bis. Sf. loan, 1793, construita de Matei Burada,
reparata 1896 si bis. Sf. Nicolae, construita de Radu diacon si altii,
1831, refAcuta in parte la 1868).
Dig. Rom., IV, p. 368 [pisanii, 1793 si 1868]; Renasterea", 1944, p.
90 [catagr. 1840]; Anuar 1909, p. 162] AMO, 1941, p. 252-253) M.O. 1965,
nr. 5-6, p. 444 [la 1845 doul bis. de zid, din care una in ipah. Scorusu] ;
Buzatu D., Toponimie doljand (M.O., 1967, nr. 1-2, p. 62).
MIRTE5TI, com. Sapata de Jos, jud. Arges (bis. Sf. Paraschiva, 1830, sau
1814-1816, reparata 1883). Vezi si Sapata.
AEA, 1929, p. 90; Anuar 1909, p. 284; in Dicf. Rom., nu este.
MIRZANESTI, vezi Pu/intei
SCHITUL MISCHII-Dolj (Sf. Nicolae, sec. XVIII, fost metoh al m-rii
Ganescu-Craiova) 64. Vezi si Motoci si urmatorul.

Episcopia Rimnic, p. 426-427; Donat, Fundatiile, p. 61; Oltenia", XI,


1944, p. 121; Anuar 1909, p. 163; AMO, 1941, p. 257 [bis. Sf. Nicolae, 1860];
M.O., 1965, nr. 5-6, p. 452 [cat. 1845]; Buzatu D., Toponimie doljand (M. 0.,

1967, nr. 1-2, p. 63) [M. = Ciuturestii Mari]


MISCHII-Gorj (bis. de lemn Sf. Voievozi, 1817, reparatA 1883-1884).
Anuar 1909, p. 179; Dig. Rom., IV, p. 353 [M. - Dolj].
MISLEA, corn. Cobia de Sus, jud. Dimbovita (M bis. Cuv. Paraschiva construita de preotul loan si Eftene din Frasinu, 1782, refAcutA 1831,
zugravita 1857 65 reparata, 1881 si 1910).
Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 86 [la 1810 bis. de lemn Sf. Nicolae];
Draghiceanu, Cdlduza, p. 29; Anuar 1909, p. 45-46; Diaconescu Ilie,
Materiale documentare (G-. B., 1965, nr. 5-6, p. 471-474) [descriere sumark
insemnari, pomelnice].

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

431

M M-REA MISLEA (Sf. Treime, construita de Radu Paisie, 1536-1537 86;


pustiita de Mircea Ciobanul, refAcuta in parte de Petru Cercel, 1584;
in 1878 a fost transformata in penitenciar pentru minori; m-rea arses
in 1883 si reparata dupes incendiu; din 1924 devine inchisoare pentru
femei; se pastreaza biserica, chiliile pe pivnite boltite, zidul de incinta
cu contraforti sff clopotnita-turn de la intrare; fosta metoh la m-rea
de la lanina), corn. Mislea, jud. Prahova.
Documente, sec. XVIXVII (indice); Arh. St. Buc., Indite cronologic
nr. 16, Buc., 1949 [530 doc., 1511-1866]; Greceanu, Genealogii, II, p. 399
[doc. 1620]; Istoria Tariff Romane.sti, p. 48; Istoriile, p. 54 [zidita de Radu
Paisie); Memoire sur les couvents romains, p. 75-82 [doc. 1639] ; Bengesco,
Memorandum, p. 17-23 [acelas doe.] ; Negri C., Memoire avec pieces justificatives presente a la Commission Internationale pour les couvents dedies,
Constantinople, 1865, p. 131 [venituri sec. XVIII] ; Documente agrare, indice
(doc. despre satele m-riff] ; Tunusli, p. 173; Bauer, p. 136 ; Fotino, II, p. 51;
III, p. 155 ; Urechia, Ist. Rom., III, p. 74-76; VI, p. 123 ; VII, p. 370 ; X A,

p. 16;
Constantinescu N.A., Citeva inscripcii inedite din Prahova Si Vlasca,
in vol.. Lui I. Bianu, amintire, Buc., 1916, p. 41-47 si in S.O.V., I, 1920,

nr. 1-3, p. 79; Iorga N., Domnia lui B. Stirbei, p. 118; V. Rom., 20 febr. 1854
[averea m-riff] ; M. Of., 1864, p. 262 [inventar 1863] ;
Dicf. Rom., IV, p. 354 [istoric sff despre penitenciar] ; Iorga N., Istoria
bisericii, I. p. 152; Iorga N., Biserici prahovene (BCMI, XXX, 1937, p. 66-71)
[diverse foto, indeosebi pivnita] ; Nicolaescu Stoica, Domnia lui Radu yodel
Paisie sff a fiului sciu Marcu (A. 0., XVII, 1938, p. 197) ; A. 0., 1938, p. 214215 ; Popescu, I nvelisurile, p. 67;
Romano Nadejda, 0 cupd de de argint a logofatului Coresi (C.N.A., VIII,

1928, nr. 77-82, p. 2); Idem, Cupa de argint a logofatului Coresi (B.O.R.,
1961, nr. 11-12); Constantinescu N.A., 0 precizare (ibidem, 1963, nr. 3-4,
p. 379) ;Inscripcii Bucuresti, p. 311 [disc, 1781] si 313 [cupa, 1781].
MISULESTI, vezi Pojogi.

MITRENI, jud. Ilfov (bis. de lemn Sf. Nicolae, sec. XVIII 67, apoi bis. de
zid din 1867-1868).
Popescu N., Catagrafia, p. 76 [bis. de lemn Sf. Nicolae la 1810] ; Anuar
1909, p. 79; Documente agrare, p. 796 [doc. 1792 amintind de popa din Mitreni] ;
Clatesti sff Fundeni].
Dicf. Rom., IV, p. 356 [M.

MITROFANI, jud. Vilcea (la 1840 bis. de lemn Sf. Voievozi, 1813 ; bis. Sf.

Cetateana, 1792, construita de Pirvu si Andrei preotul;


bis. de lemn Sf. Nicolae-Schitu, 1783, data unei inscriptii). Vezi sff
Nicolae

Verdea sff Nemoiu.


Popescu, Biserici, p. 21 [cat. 1840]; Anuar 1909, p. 226 [si un fost schit ;]
AMO, 1941, p. 742 ; Ionascu I., Contribucii la istoricul .m-rii Hurez (indice).

MITE5TI, corn. MarAcineni, jud. Buzau (bis. Sf. Imparati, 1724-1726).


Anuar 1909, p. 249.

MIULESTI Arges (bis. de lemn Sf. Nicolae la inceputul sec. XIX).


Ionascu, Catagrafia Arge.,s, p. 22.
MIZIL, jud. Buzau (bis. Sf. Treime-Fefelei, construita de Nicolae polcovnicul
Stamboleanu, inceputul sec. XIX; bis. Sf. Ioau- Mizil, 1857, con-

struita cu cheltuiala marelui ages I. Cantacuzino sff cu ajutorul locuitorilor, repictatA sff facut catapeteazma, 1916; o truce de piatra
disparuta sff o alta pe str. Tepes vodA, din 1822-1828).
Urechia, Ist. rom., X A, p. 309 [doc. 1817] ; Anuar 1909, p. 240 [bis.
noua] ; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul F. amintit de la 1600,
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

432

cind nu exista Inca Mizilul, numit astfel dupe menzil = postal ; Dig. Rom.,

IV, p. 357-358 [M. fost Istau].


Arges (bis. de lemn Sf. Nicolae la Inceputul sec. XIX).
MLA CENI
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 13.

MLAJET, jud. Buzau 67 bis. (bis. Nasterea Maicii Domnului, sec. XVII
XVIII, recladita 1880-1883). Vezi si Stanila.
Sandulescu-Verna C., Bis. din Mliijet (G. Ad., 10 febr. 1929) [insemnari de la bis. veche, sec. XVIIXVIII]; Anuar 1909, p. 250;
Documents, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1586-1587];
Indice cronologic nr. 3 [doc.]; Dig. Rom., IV, p. 369-370
MLECANESTI, com. Mischii, jud. Dolj (bis. Sf. Dumitru, de lemn ante
1845, refacuta 1874).

Oltenia", XI, 1944, p. 119 [cat. 1831]; M. 0., 1965, nr. 5-6, p. 452

[cat. 1845]; Anuar 1909, p. 163; Documente agrare, p. 305-306 [dot. 1723;
sat al consilierului 5tirbei]; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul
amintit de la <1598 >, cind era al boierilor Buzesti].
MOARA BANULUI (Sacuiani) Ilfov.
Phanhauser Fr., Carte de hotdrnicie a mosiei ManolacheMoara Banului
(zisd in veehime si Secuieni) din corn. BobestiBeiliiceanca, plasa Dimbovita, jud. Ilfov, proprietatea Asezdmintelor Brincovenesci din Bucuresci, Buc.,

1896, 12 p. [se rezuma si dot.].


MOARA BRAILOIULUI, vezi Slobozia Moara.
MOARA DOMNEASCA. (Morile)
Ilfov
MOARA DOMNEASCA

MehedinIi 69.

(bis. de lemn Sf. Nicolae, construita de


Zoita Cantacuzino ante 1810, recladita de Triandafil postelnicul

1817, refacuta 1862).


Bauer, p. 149 [bis. si casa boiereasca] ; Popescu N., Catagrafia, p. 43
[la 1810 bis. de lemn Sf. Niculae]; Anuar 1909, p. 75-76; A. Rom., 15 mai
1857 [mosia de arendat M. D. Prahova?].
MOARA DIN GROAPA Dimbovita (bis. Nasterea Maicii Domnului,
1837-1838).
Anuar 1909, p. 136; Dig. Rom., IV, p. 371 [M. G. Vlasca].
MOARA DE HIRTIE, vezi -Catichi
Dimbovita (doua hanuri sec. XIX si bis. Sf. Imparati,
MOARA NOUA.
1820). 69

C. Rom., 1836, p. 28 [hanuri]; Anuar 1909, p. 42.


MOCEASCA
Buzau (disparut). Vezi si urmatorul.
A. Rom., 31 iulie, 7 aug. 1857 [arendarea mosiei] ; Documente, indice
sec. XVI si XVII [sat disparut] ; Dig. Rom., IV, p. 373 [M. = Ceapa, mosie].
lemn Cuv. Paraschiva, 1824)
MOCE5TI (Mucesti)
Rm. Sarat 70 (bis.
Vezi si precedentul.

AEB, 1926, p. 61 si 1928, p. 81; Anuar 1909, p. 105 [bis. de lemn


Sf. Nicolae, 1795, M. com. Iordachianu]; Documente, indice sec. XVII;
Indice cronologic nr. 1 si 19 [dot.]; Donat I., Satele lui Mihai Viteazul
(SMIM, IV, p. 497-498) [sat disparut Buzau].
SCHITUL MOCIORLITA (Mociorica, construit la mijlocul sec. XVII de
Pahomie 1 oenaru 71; schitul exista la 1835; fost metoh al m-rii
Tismana).
Giurescu C. C., Principatele romeine, p. 233; Stefulescu Al., M-rea Tis-

mana, ed. III-a, p. 161 [istoric]; Donat, Fundatiile, p. 91; M. 0., 1968,
nr. 5-6, p. 404 [Insemnare, 1822].
MODOAIA, com. Armasesti, jud. Vilcea (la 1840 bis. de lemn Sf. Nicolae
1712, reparata 1849 si 1883).
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

433

A. 0., 1942, p. 174-175 [la 1834 doua bis. de lemn]; Popescu, Biserici, p. 97 [cat. 1840]; Anuar 1909, p. 226; AMO, 1941, p. 743.

MODRE5TI, vezi Mateesti.

MODRUZE5TI (Modruzeasca) - Buzau (bis. din a doua jumatate a sec.


XVI, fost metoh al ep. Buzau, disparuta, ca si satul).
Documente, XVI, vol. IV, p. 437 si V, p. 264 [doc. 1579 si 1586];
Bauer, p. 113 [bis. Modrusasca] si 116 [Modrusesti fara bis.] ; Indice cronologic nr. 3 [multe doc. despre sat]; Dicc. Rom., IV, p. 374.
MOFLENI, vezi m-rea Bucovat.
MOGOSANI, corn. Bobu, jud. Gorj (la 1840 bis. de lemn Sf. Nicolae, 1730,
apoi bis. din 1911). Vezi si urmatorul.
Oltenia", I, 1940, p. 171 [doc. 1764]; Bauer, p. 212 [bis. sec. XVIII];

Renasterea", 1944, p. 462-463 [cat. 1840]; Anuar 1909, p. 179 [bis. de


lemn Nasterea Maicii Domnului, 1815-1816]; AMO, 1941, p. 375; Documente, indice sec. XIII-XVI si XVII [satul a mintit de la 1480, cind
era al lui jupin Ticuci si al fratilor sail ; Stefulescu, Documente slavaromane (indice).

MOGOSANI, jud. Dolj. Vezi si precedentul, probabil acelasi.


A. Rom., 23 si 25 sept. 1857 [arendarea mosiei].
MOGOSANI, jud. Dimbovita (bis. Adormirea, 1839-1840, reparata 1891)
Anuar, 1909, p. 49-50; A Rom., 4 iulie 1859 [arendarea mosiei] ;
Documente, indice sec. XVII [satul amintit de la 1613].
MO GOSESTI - Muscel.

M. 0., 1966, nr. 7-8, p. 700-701 [doc. 1665-1667 ref. la sat].


MOGOSWI, jud. Olt (bis. Sf. Nicolae-M. de Jos, 1822-1828, pe locul
unei bis. de lemn din sec. XVIII si bis. Sf. Dimitrie-M. de Sus
1841). 72

Bauer, p. 187 [fara Ms.]; Dig. Rom., IV, p. 376 [pisania]; Ionascu,
Catagrafia Arges, p. 84 [si bis. de lemn Adormirea-M. de Sus]; Anuar 1909,
p.. 301 [si bis. Sf. Nicolae-Olteni, 1824; AEA, 1929, p. 131; Indice cronologic nr. 9 [doc.].
MOGOSE5TI-LUCIENI, jud. Dimbovita (bis. din 1807) 73. Vezi si Lucieni.
Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 45 [la 1810 bis. Sf. Nicolae]; Anuar

1909, p. 50; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul M. amintit de la


1557, ajungind apoi in stapinirea mitropoliei].
MOISICA, corn. Smeeni, jud. Buzau (bis. Sf. Nicolae, 1842, reparata 19041909). 74

V. Rom., supl. 12 si 22 mart. 1852; A. Rom., 15 iunie, 17 aug., 12 oct.


1857, supl. 29 ian. 1858 etc. [arenda mosiei]; Anuar 1909, p. 254; AEB,
1926, p. 27 si 1928, p. 29; Greceanu, Genealogii, II, p. 234 [doc. 1781].
MOLANI, vezi Comanesti.
MOLDOVENI - Romanati (bis. Sf. loan, 1837-1845, construita de Barbu
Stirbei?, reparata 1896 si 1924; ridicata pe locul unei bis. bordei).
M. 0., 1965, nr. 3-4, p. 294 [cat. 1845]; Anuar 1909, p. 213; Mono-

grafla jud. Romanaci, p. 350-351; AER, 1921-1925, p. 552; Oltenia",


I, 1940, p. 21; AMO, 1941, p. 631; Popescu, invelisurile, p. 97; Diet. Rom.,

IV, p. 384-385.

MOLDOVENI, jud. Ilfov (fost Ialomita) (bis. Adormirea, 1840-1851).


Bauer, p. 139 [fara bis.] ; Anuar 1909, p. 63; Dig. Rom., IV, p. 385.
MOLOGE5TI, vezi Lalosu.
MOMOTESTI-Vilcea (bis. Adormirea, construita de Iancu Lahovari stolnic,
1818) 75 Vezi si Dragasani.

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

434

Popescu, Biserici, p. 10 [cat. 1840]; Ghenadie, Vizite canonice, p. 234235 ; AMO, 1941, p. 684; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit
de la 1527].
MORARESTI, vezi Bradesti si Sapata.
MOR.A.5TI

Arges (bis. Sf. Gheorghe, construita de slugerul Iordache

Dragoescu, ante 1824).


Ionascu, Cataagrafia Arge.s, p. 17; Dicf. Rom., IV, p. 388.
MORATESTIBraila 78.

MORENI, jud. Prahova 77 (bis. sec. XVIII, apoi his. Schimbarea la fats,
1866-1867) 78

Iorga, Doc. Cantacuzino, p. 14-15 [dot. 1663, parte din sat al lui Draghici Cantacuzino] si 73 [dot. 1668]; Bauer, p. 138 [bis. sec. XVIII]; Anuar
1909, p. 107; Chivaran I., Gh. si I. Negoescu-Bucur, Moreni, Buc., 1926
(prezentarea lui N. Iorga, R. I., 1926, p. 362-364); Documente, indice sec.
XVI [localiz. probabila] ; Indite cronologic nr. 21 [doe.]
MORENI, corn. Breasta, jud. Dolj (la 1845 bis. de lemn Sf. Nicolae).
M.O., 1965, nr. 5-6, p. 436 [cat. 1845]; Dig. Rom., IV, p. 389.
MORILE NOI, vezi Baloteasca.
MOROENI, jud. Dimbovita (bis. Intrarea in biserica, 1825-1827, reparata 1866).
Anuar 1909, p. 50; Dig. Rom., IV, p. 393.
MORTENI, vezi Cacova-Morteni.
MORUNGLAVU, jud. Olt 79 (fost Romanati) (bis. Sf. Treime, mijlocul

sec. XVIII, construita de C-tin Morunglaveanu, preinoita 1840,


refacuta 1880 si ruinele casei Morunglavu, sec. XVII? M) Vezi si
Poiana Mare.

Bauer, p. 197 [bis. sec. XVIII]; Renasterea", 1944, p. 14 [catagr.

1840]; M.C., I, 1913, nr. 5, p. 78; A.O., 1943, p. 208 [mentiune] ;Anuar
1909, p. 214; AER, 1921-1925, p. 553; Monografia jud. Romanaci, p. 387

388; Documente, indice sec. XIII XyI [satul amintit de la 1489]; Dig.
Rom., IV, p. 395 [bis. din 1652].

SCHITUL MORUNGLAVU, vezi Serbanesti-Morunglavu.

MORUNESTI, corn. Morunglavu, jud. Olt (la 1840 bis. Sf. Paraschiva,
1833, refacuta 1883, reparata 1904 si bis. Sf. Nicolae-Barasti, 1834
sau 1842 ?, in ruins la 1909). Vezi si Poiana Mare.
Renasterea", 1944, p. 14; Odobescu, Antichitiifile, p. 129; Anuar 1909,
p. 213; AER, 1921-1925, p. 552; Monografia jud. Romanaci, p. 388-389;
AMO, 1941, p. 631; M.C., 1913, p. 78-79 si 1914, p. 31.
SCHITUL MOSANI (inceputul sec. XVIII, construit de monahul TeofilTudor-Greceanu, ante 1708; fost metoh al mitropoliei). 88
Bauer, p. 185 [bis. sec. XVIII]; Documente, indice sec. XVII [satul
M.-Olt, disparut].
MOSASCA (Vizireni)

Buzau 81.

Documente, indice sec. XVI si XVII [Mosesti-Buzau] ; Dig. Rom., IV,


p. 397 [M.=Pietraru].
MOSNA, vezi 5tiubei.

M050AIA, jud. Arges fost Teleorman (truce hrisov din 1741 82; bis. de
lemn Sf. Nicolae M. de Sus si bis. de zid Sf. Paraschiva
M. de Jos la inceputul sec. XIX, 1806).
Bauer, p. 179; Ionascu, Catagrafia Argq, p. 60-61; Berechet 5t.,
0 nuveld cu privire la legenda satului Mosoaia (Viata lit. ", 1914); Argesul
in lumina toponimiei (Arges", nov. 1966, p. 13) [despre numele satului].
M050AIA, vezi Balaci-Mosoaia.
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

TARA. ROMANEASC1

436

MOTENI

Olt (bis. de lemn Adormirea la inceputul sec. XIX).


Ionascu, Catagrafia Arges, p. 88.
MO5TENI, vezi Colnicu-Surpatele.
MO5TENI Vlasca (bis. Adormirea si Sf. Nicolae, 1850).
Braila I. Ion, Pisanii .,si insemnciri, P. 138.

M-REA DE PE MOSTITE, vezi Codreni.


SCHITUL MOTNAU Buzau (Sf. Leime, ante 1587; schitul exista la
1786). 83

Documente, sec. XVIXVII (indice); Indite cronologic nr. 3, ep. Buzau


(indice); Filitti, Biserici Si cititori, p. 12; Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. 165
[doc. 1837].

morrocr, com. Mischii, jud. Dolj (bis. Sf. Paraschiva si Sf. Nicolae, recladita 1850-1853).
Oltenia", XI, 1944, p. 124 [catarg. 1831]; Dig. Rom., IV, p. 399400 [legenda satului si despre bis.] ; Anuar 1909, p. 163; M.O., 1965, nr.
5-6, p. 452 [cat. 1845].

M-REA MOTRU,vezi Gura Motrului.


MOTRUCENI, vezi Robesti.
MOTAIENI, jud. DimboviIa (bis. Sf. Voievozi, Sf. imparaci, Sf. Nicolae

si Sf. Joan, sec. XVIII?, reconstruita 1860 84; M. cruce de piatra


din 1674).

Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 22 [la 1810 bis. de lemn) ; Anuar 1909,


p. 90.
MOTATEI, jud. Dolj (bis. Sf. Nicolae, 1802-1804, refacuta 1845-1848,
rezidita 1914-1916).

M.O., 1965, nr. 5-6, p. 435 [cat. 1845, bis. de lemn Sf. imparati];
Diet. Rom., IV, p. 402 [M. fost Balaceni]; Anuar 1909, p. 163; AMO,
1941, p. 260.
MOTE5TI, vezi Musculcsti.

MOTOIE5TITeleorman (fost Olt) (bis. de lemn Sf. Teodor Tiron la inceputul sec. XIX, recladita de zid 1889-1890).
Ionascu, Catagrafia Arge.s, p. 94; Anuar 1909, p. 294; AEA, 1929,
p. 148; Dig. .Rom., IV, p. 403.
MOVILA BANULUI, jud. Buzau (M cruce de piatra din 1709 in centrul
satului).

MOVILA OH, corn. Cilibia, jud. Buzau (bis. Sf. Nicolae, 1846, reparata
1906).

Anuar 1909, p. 244; A. Rom., 1858 mai 7, 1860 nov. 19 [arendarea


mosiei; si bis. de zid].
MOVILENI, vezi Timpeni.
MOZACENI, vezi Badesti-Mozaceni.

MOZACENI, jud. Arges (doua bis. de lemn la inceputul sec. XIX: Sf.
VoievoziM. de Jos si Sf. ParaschivaM. de Sus).

Bauer, p. 166 [fara bis.] ; Ionascu, Catagrafia Argef, p. 76; Musicescu I.,
preot, Monografia comunei Mozeiceni, plasa Mozciceni, jud Arges, Musetesti-

Arges, 1905, 27 p. [descriere geografica, istoric sumar, situaTia economics


etc.; doua biserici noi]; Anuar 1909, p. 285; AEA, 1929, p. 91; Documente,

sec. XVII, vol. III, p. 559 [satul amintit la 1620].

MRENESTI, vezi Creteni.


MUCE5TI, vezi Mocesti.
MUGE5TI, vezi Slatioara.
MUIEREASCA, jud. Vilcea (bis. sec. XVII, disparuta 8b; bis. Sf. ParaschivaM. de Sus, construita de Andrei si Maria Dragoescu la 1762 85 bis
www.dacoromanica.ro

436

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

bis. Sf. Nicolae -M. de Jos, construita de Mann si altii 1785 86

ambele M; si truce de piatrA din 1772-1773). Vezi si schitul Comanca.

Bulat T. G., Inscriptii, (A.O., II, 1923, p. 131); BCMI, XXVII, 1933,
p. 134 si 187 [inscriptii] 87 ; Popescu, Biserici, p. 26-27; Ionescu Em.,
Bisericile din Olcinesti si Muiereasca de Sus-Vilcea (BCMI, VIII, 1915,

p. 177-179) [descriere sumara, stare de ruins] ; Draghiceanu V., Monumentele Olteniei (BCMI, XXVI, 1933, p. 68-69) [pisanie, descriere sumara,
bis. din 1721-1722]; Anuar 1909, p. 226; AMO, 1941, p. 744-745; Iorga N.,
Studii .,si doc., XIV, p. 319-321 [doc. c. 1641]; Documente, indite sec. XVI

si XVII [satul amintit de la 1574, cind era sat de oaineni liberi]; Docu-

mente agrare, p. 667-668 [doc. 1780, sat al episcopiei Rimnic] ; vezi si Indite
cronologic nr.4 [doc.].

MUIERENI, corn. Goesti, jud. Dolj (M bis. Adormirea, 1743-1746, reparata 1880, 1907, si 1937).
Bauer, p. 207 [fara bis.] Oltenia", XI, 1944, p. 156 [3 bis. la 1831];
Anuar 1909, p. 160; AMO, 1941, p. 261.
MUNCELUL, vezi Turcesti.
MUNCELUL-Romanati 88.
MUNTENI, vezi Malurile-Munteni.
MURATAN, jud. Constanta.

Catzingri Ion, Din trecutul satului Muratan (corn. Topraisar) (A.D.,


III, 1922, nr. 3, p. 435-437) [dsspre infiintarea satului dupa 1854]; Dict.
Rom., IV, p. 421.
MURFATLAR (fost Basarabi) jud. Constanta (complex monastic din sec.

IX-X sapat in dealul de creta, cel mai vechi din cite ni s-au
pastrat).

Bogdan D. P., Grafitele de la Basarabi (Analele Univ. C. I. ParhonBuc.", Stiinte sociale, istorie, nr. 16, anul IX, 1960, p. 33-47); Mihaila G.,
Inscriptii slave vechi la Basarabi (Studii si cerc. lingvistice", XV, 1964,
nr. 1, p. 39-58) [Din a doua jumatate a sec. X-prima jumatate a sec. XI,
cu litere chirilice, afara de doua cu litere probabil glagolitice]; Idem, Staroslaviaskie nadpisu V. C. Basarabi (Revue roumaine de lingvistique", XIV,
1964, nr. 2, p. 149-169); Comsa M., K voprosu istolkovania nekotordih

graffito is. Basarabi (Dacia", t. VIII, 1964, p. 365 si urm);


Nicolescu Corina, Inceputurile artei feudale in Wile noastre in lumina

ultimelor descoperiri arheologice (SCIA, 1959, nr. 1, p. 52-54);


Barnea I. si V. Bilciurescu, Santierul arheologic Basarabi (reg. Constanta)

(M.C.A., VI, 1959, p. 541-566); Barnea I., Monumente de artd cresting


descoperite pe teritoriul RPR, II (S.T., 1960, nr. 3-4, p. 211-221) [descriere, plan, foto a primei biserici, descoperite in anul 1957]; Barnea I.,
Predvariteldinie svedenia o Kamenndih pamiatnikah v Basarabi (Dacia",
VI, 1962, p. 293-316); Idem, Les monuments rupestres de Basarabi en Dobroudja (Cahiers archeologiques", t. XVIII, Paris, 1962, p. 187-203) si
extras ; Idem, Ceramica din cariera de cretd de la Basarabi (reg. Dobrogea)
(SCIV, 1962, nr. 2, p. 349-371); Idem, Reprezentarea labirintului pe monumentele rupestre de la Basarabi (reg. Dobrogea) (SCIV, 1963, nr. 1, p. 189195) ; Istoria Romciniei, II, p. 194-195; Barnea I., Monumente de arid cres-

ting descoperite pe teritoriul RPR, III (S.T., 1965, nr. 3-4, p. 160-172)
[descrierea celor trei bisericute descoperite in 1960-1962, inscriptii si re-

prezentari grafice]; Barnea Ion, Uber die Mittelalterlichen Tierdarstellungen

in der Dobrudscha (10-14.Jahrhundert) (Revue des etudes sud-est europeennes ", t. III, 1965, nr. 3-4, p. 585-610) [Reprezentari de animale
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

437

indeosebi in bis. din Basarabi] ; Istudor I., Cercetari de laborator privind


conservarea monumentelor rupestre de la Basarabi (R.M., III, 1966, nr. 2,
p. 125-128); Bilciurescu Liana, Cum restauram monumentele istorice. Monumentele rupestre (Contemporanul", 6 ian. 1967).
SCHITUL MURGASUL (Sf. Arhangheli, construit de Ilie din Murgasi,

devenit Isaia monahul in a doua jumatate a sec. XVII 89, fost

intre hotarul satului Murgas si Gaia-Romanati; fost metoh al m-rii


Sadova; si M. bis. Adormirea-Murgas, 1807-1811, construita de
popa Miu, jupin C-tin Cercel, negustorii din Craiova, Hristea
Belivaca si ltii reparata 1860-1866 ,si 1897), jud. Dolj.
Oltenia", XII, p. 60 si 69 [doc. 1676] si XI, 1944, p. 14; Iorga,
Studii si doc., VIII, p. LVIII-LIX [despre fam. Murgasanu] ;p. 53-54
si 69 [doc. despre construirea bisericii, c. 1816-1823]; Chenadie, 0 vizitd
canonial, p. 89-90; A.O., 1937, p. 448; Anuar 1909, p. 163; AMO, 1941,
p. 262 [fragment de pisanie]; Ghika-Budesti, Evolucia (BCMI, XXIX, 1936,
pl. CDXLVI); Balasa D., preot, Schituri oltene (M.O., 1965, nr. 3-4, p.
283-284) [istoricul schitului]; Documente, indice sec. XVI [satul amintit
de la 1529]; Documente agrare, p. 376 [sat al m-rii Sadova]; Vezi si Indice
cronologic nr. 19 [doc.]; Dicf. Rom., IV, p. 423 [bis. din 1811].
MURGEANCA-Ialomita (bis. Sf. Nicolae si Adormirea, 1849-1852).
Anuar, 1909, p. 64; Documente, indice sec. XVII [localiz. probabila];
Diet. Rom., IV, p. 423.
MURGE5TI, corn. Dobroteasa, jud. Olt (fost Arges) (bis. Sf. Voievozi, inceputul sec. XVIII, refacuta 1849-1856 de Dumitru, fiul lui Dima
Locusteanu postelnic).

Dict. Rom., IV, p. 424 [parte din pisanie]; B.O.R., 1921, p. 683 [M.Arges, catagi. 1808]; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 41; AEA, 1929, p. 141;
Anuar 1909, p. 295; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de
la 1535]; Stefulescu, Strimba, p. 125-126 [doc. 1759, satul acesta sau unul
din Oltenia ?]
MURGULESTI, vezi Hobita-Murgulesti.

MURTA (Murata), corn. Dobresti, jud. Dolj (bis. Intrarea in biserica, 18391845, reparata 1894).

M.O., 1965, nr. 5-6, p. 444 [cat. 1845]; Anuar 1909, p. 163; Dicf.

Rom., IV, p. 425 [bis. din 1848 si 1850].

SCHITUL MUSCELUL-Buzau (a doua jumatate a sec. XVII 9). Vezi si


Valea Muscelului.

Florescu G., Schitul of Muscel- Buzau (Ingerul", XIII, 1941, p. 359360) [doc. din 1684]; Indice cronologic nr. 3, Ep. Buzau (indice); Anuar
1909, p. 250 [bis. din 1866-1867].
MUSCULESTI, corn. Andreesti, jud. Gorj (cula de la inceputul sec. XIX,
a familiei Moscu, disparuta si bis. Sf. imparati, 1818, construita
de familia Musca).

Bauer, p. 212 [bis. sec. XVIII]; 5tefulescu, Gorjul, p. LXVII, 351


[cula], 351-352 [biserica, inscriptii, ctitori]; 5tefulescu, Din trecutul Gorjului, p. 130-131 [descriere cula] ; BCMI, XXIV, 1931, p. 107 [despre
vechimea culei disparute] ; Antonescu Teohari, Culele sins sau nu nationale ?
(C.

L., 1907, p. 495-506, 578-586); Anuar 1909, p. 179; AMO, 1941].

p. 376 [si bis. din Motesti i Rogojina] 9i p. 385 [bis. Sf. Gheorghe din 1908.
M-REA MU5ETE5TI, vezi Seaca.

MU5ETE5TI, jud Arges, (bis.

Sf.

Gheorghe, fost schit, sec. XVIII?,re-

facuta de egumenul Visarion, 1843, zugravita de Teodosie eromonah,


1848). 91

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

438

Documente, indice sec. XVI i XVII [satul amintit de la 1526]; Greceanu, Genealogii, I, p. 343-344 [doc. 1635]; Documente agrare, p. 538539 [sat al m-rii C. de Argefl; vezi si Indite cronologic nr. 2; B.O.R., 1911,
p. 684 [catagr. 1808]; Ionacu, Catagrafia Arge.,s, p. 9 [bis. de lemn]; M.O.,

1956, nr. 6-7, P. 418 [catagr. 1845; si bis. Buna Vestire-Gura Robaii];
Anuar 1909, p. 285; AEA, 1929, p. 75 [bis. din 1857].
MWTESTI, jud. Gorj (M bis. de lemn Sf. Ingeri din cimitir, 1751, restaurata in 1882). Vezi i Bircaciu.
Renaterea", 1944, p. 298 [catagr. 1840]; Anuar 1909, p. 180; AMO,
1941, p. 377 [bis. inchisa] ; M.O., VII, 1955, nr. 10-12, p. 641; Dig. Rom.,
IV, p. 438-439 bi o legenda cu C. Brincoveanu.
MUTI-Teleorman.
Iorga N., Revelacii toponimice, p. 2 [originea numelui]; Documente,

indice sec. XVI i XVII [satul amintit de la 1567]; Diet. Rom., IV, p. 439
[legenda satului].

NOTE
1 Amintitil de numeroase on in documente, la 1646 iulie 12, 1656 iunie 4, 1675 april. 7
etc. (Arh. St. Buc., m-rea Arnota, VI/1,2 i 4). Vezi i planul moiei Cirna = Maceriul Mare din
1837 (Arh. St. Buc., Min. Agric.).
Despre sat vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. CMXIV.
2 Vezi 1}i Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 401.

8 Facute de Draghici Cantacuzino, care este mare spatar intre 1665 febr. 17 ci 1667
sept. 21; vindute la 1775 dec. 20 lui C. Hrisoscoleu, atit cele de jos cit gi cele de asupra"
Vezi descrirea ruinelor casei, la 1871 (Acad. R. S. Romania, ms. 228, f. 600 ci 679-679 v.).
4 0 bis. mai veche este amintita la Magureni la 1634 mai 1, cind Gheorghe logofatul ii
lass ocina, aratind ca acolo se ingropasera parintii vi fratii sai (Acad. R. S. Romania,
XLII/79).
5 La 1792 iunie 3, Paull Filipescu lase fiului sau, Nicolae fost mare logofat, casele i bi-

serica din Maia (Acad. R. S. Romania, 1/143).


6 Vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. CDXLIV.
6 1318. La 1743 a fost inchinat ca metoh episcopiei Rimnic de catre Matei Birzeanu is-

pravnicul.
7 Amintita la 1834 febr. 19 (Acad. R. S. Romania, DCCCXV/10).

8 Vezi Acad. R. S. Romania, 'ms. 5142, f. 346.


9 Vezi: pomelnicul bis. de lemn, din 1812 (Acad. R. S. Romania, ms. 5539); desccrierea, inscriptiile (ibidem, ms. 5142, f. 330-332) yi Stampe, GR, I, Kaindl A, 12 t}i 23
10 Yn ms. rom. 221 (Acad. R. S. Romania, f. 104 v. - 105), sint amintite bis. din M. de
Sus, 1828, M. de Mijloc, 1833 t}i M. Gueti, 1863, Hugh' una veche.
11 Vezi doc. din 1802, cind moia a fost vinduta lui M. Brincoveanu (Acad. R. S. Romania,
DLII/58, 59).
12 Vezi doc. din 1659 iunie 15, in care m-rea Mamul este considerate ctitoria boierilor
Buzet3ti (Acad. R. S. Romania, ms. 5722, f 314 v.). Satul Mamul este foarte vechi, fiind amintit
de la 1437 (Documente, sec. XIII-XV, p. 99).
is Vezi doc. din 1696 dec., in care se dau datele de mai sus, confirmate i de cronicarul
Radu Greceanu (Arh. St. Buc., ms. 705, f. 103-104). Vezi pomelnicele din 1833-1859
(Acad. R. S. Romania, ms. 2065, 2068 9i 2190). Vezi si catagrafiile din: 1844, 1852 gi 1862

la Arh. St. Buc., m-rea Brincoveni, XXXI/14-15 yi Min. Instr., dos. 1139/1862.
la Vezi ,Si Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 402, 405 9i ms. rom. 230, f. 230-231

)i Arh. St. Buc., ms. 729, f. 14-15. Vezi 1}i picturile lui Trenk infatiOnd m-rea in veacul trecut

(Muzeul de arta al R. S. Romania, Stampe, DR III 4325 9i 4252).


15 Nu este amintit in doc. in secolul al XVI-lea; satul este insft pomenit de la 1565

(vezi Documente, indice).


to Vezi 9i doc. din 1690 nov. 24 (Arh. St. Buc., ms 713, f. 879 v.), 1714 april. 28, 1722

ian. 29 ci 1743 iunie (idem, m-rea Bistrita, XXXIV/10, 12 9i 17). Catagrafia din 1840 indica
anal fundatiei 1690 i ctitori pe popa Ion i Toma Sirbu.
17 Vezi 1i Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 343-345 (descriere, pisanie, ms. Tocilescu).

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCII

439

18 Vezi si Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 345.

1 Vezi gi harta maliei din 1868, cind mosia era a lui M. Obrenovici (Acad. R. S.

Romania, Harp).
20 Ve'i Acad. R. S. Romania, ms. rom. A 545, f. 137.
21 Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 304.
22 Acad. R. S. Romania, ms. rom. 225, f. 137.

23 Amintita la <1585-1592> iunie 15, sub numele de m-rea boierilor Stancesti din Manestii
de Jos (Acad. R. S. Romania, CXCVI/181).
24 Un alt schit Manesti este acela pe care monahul yStefan 11 inching m-rii Caldarugani

la 1689 febr. 18 (Arh. St. Buc., m-rea Caldarusani, LX/2). Vezi si doc. din 1710 mart. 8
si 1773 ian. 29 (Arh. St. Buc., m-rea Caldarusani, LX/4 gi 5). Vezi, de asemenea, pictura
lui Trenk infatisind m-rea Ma'nesti (?) in veacul trecut (Muzeul de arta al R. S. Romania, DI
II 1433).

25 Vezi gi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. DXXIX.


28 Vezi gi Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 401.

27 Dintr-un doc. din nov. 1603 rezulta ca a fost fa'cuta de Draghici vornic din Margineni
(Documents, XVII, vol I, p. 107). Acesta apare ca mare vornic la 1482 iulie 13 gi intre 1493
sept. 2 si 1495 iunie, iar m-rea sa este amintita in doc. la 1486 sept. 10 (Documents, XIII
XV, p. 186).
28 Aici era scaunul casei Marginescu" al Cantacuzinilor, cum ii spunea postelniceasa
Elina Cantacuzino.
29 Vezi gi doc. din 1724 sept. 18 (Acad. R. S. Romania, LIII /26).
Despre arderea m-rii la 1856 vezi Arh. St. Buc., m-rea Margineni, XIII/11 gi Min.
Instr., dos. 4431/1856; diverse reparatii, ibidem, dos. 1234/1862, 1424/1864, 3326/1876; vezi
gi catagrafiile din: 1863 (ibidem, dos. 1095 si 1372/1863), 1823 si 1828 (idem, m-rea Margineni,

XIII/7 si 9 si Catastise m-resti, dos. 57 si 59 si Acad. R. S. Romania, ms. 723, f. 45-52 si


255-286). Vezi gi istoricul m-rii la Arh. St. Buc., m-rea Margineni, dos. 2/1832 gi idem, ms.
grec 194 de socoteli gi inventare ale m-rii.

Despre inchinarea m-rii la muntele Sinai vezi doc. din 1731 mart. 1 (Acad. R. S.

Romania, MCXXIX/109).

Despre diverse reparatii veri gi doc. urmatoare, printre care si o catagrafie din 1846.
Despre stricaciunile provocate de cutremurul din 1838 vezi Arh. St. Buc., dos. m-resti, m-rea
Margineni, dos 5/1838; despre focul din 1856, ibidem, dos 4/1856 ; despre diverse reparatii gi
recladiri dupa incendiu, ibidem, dos. 6/1857 gi 8/1858.
30 Vezi gi Arh. St. Buc., ms. 729, f. 84 v.
88 si 730, f. 23 v. 27.
30 bts, Vezi si planul uosiei M. de Jos = Slobozia din 1855 (Arh. St. Buc., Min. Agric.).
31 Amintita la 1833 ian. 24 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/215). Despre arderea bis.
vezi Arh. St. Buc., Vornicia din launtru, dos. 7165/1834.
31 bis Vezi descrierea gi inventarul din 1840 al bis. din 1775 din Mariuta = Basegti la
Acad. R. S. Romania, CMLXXXI/3.

32 Vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. DXII.

33 Vezi gi catagrafia din 1819 la Acad. R. S. Romania, CXXVIII/14.


34 Amintita in doc. la 1650 ian. 8 (Arh. St. Buc., m-rea Cotroceni, XXXV/11).
35 Vezi gi doc. din 1691 iunie 28, prin care megiagii din Patirlagele arata ca Const. Filipescu

capitanul au facut dumnealui biserica de piatra pe mogia Lerii celui mare" 1i au avut dumnealui case si temei bun" (Arh. St. Buc., ep. Buzau, XXXII/16).
3 Amintita la 1745 dec. (Arh. St. Buc., ep. Buzau, XXXIX/24).
87 Bis. din gura vaii lui Bude este amintita la 1671 iunie 25, cu ocazia unei hotarnicii

(Arh. St. Buc., Dep. I. ySucu, XXXIX/32).

" Amintita la 1832 mai 10 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/167).


39 Vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, CDXLIII/168 gi urm. si harta moliei din 1850,
cind era proprietatea lui M. Obrenovici (Acad. R. S. Romania, Iraqi). Mosia s-a numit Mavrodinu dupa numele lui Mavrodin slugerul, foot ispravnic al judetului Teleorman (Documents
agrare, p. 555).
40 Vezi doc. din 1689 febr. 8 (Arh. St. Buc., m-rea Caluiu, 111/5).
41 Despre ruinele unei biserici sau minastiri, existente la 1871, vezi Acad. R. S. Romania,

ms. 224, f. 326-326 v.


42 Amintita la 1637 Sept. 2 gi 1638 aug. 13, cind i se da o slobozie in jurul m-rii
(Acad. R. S. Romania, CXXVI/175 si 176). La 1640 nov. 27, Matei Basarab spune ea a zidit-o

de iznoava de in temeiu" iar la 1639 april. 23 este amintita data cind s-au tirnosit m-rea"
(Arh. St. Buc., Peceti 54 gi ep. Buzau LVI/3). Despre surparea locului unde se gasea m-rea,
de catre apele Siretului, vezi doc. din 1708 (Arh. St. Buc., ma. 173, f. 343 v.).
63 Vezi gi doc. din 1750 iunie 14 gi 1832 aug. 19 (Acad. R. S. Romania, CXXVI/55 gi
ms. 169, f. 169-170). Vezi gi catastihul de avere din 1742 aug. 20 (Acad. R. S. Romania,
CXXVII/222) gi catagrafiile din 1848 gi 1857 (Acad. R. S. Romania, ms. rom. 718, f. 580
589 gi ms. 723, f. 287-300).

www.dacoromanica.ro

440

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

Despre refacerea schitului, vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 3056/1858; diverse reparatii, ibidem, dos. 1219/1862. Depresituatia m-rii la 1744, trod era pustie, vezi Acad. R. S. Romania, CXXVI/68.
44 La 1692 mart. 23 este inchinat m-rii Tismana de ctitora sa, Cap lea Pardescu (Arh.

St. Buc., m-rea Tismana, LXII/6 gi 7).


45 intr-un doc. din 1641-1642 i se spune m-rea lui Vintila voila ce sa cheama Menedic"
(Acad. R. S. Romania, CCXLIV/5) iar in alt doc., din 1636-1637, se arata ca era situata

intr-un loc cu suparare gi cu nevoie gi la marginea Orli (Arh. St. Buc., m-rea Bradu, XXI/15).

46 Amintita in documente la 1573 mai 9 (Documente, XVI, vol. IV, p. 102). Vezi gi
doc. din 1625 iunie 30 (Documents, XVII, vol. IV, p. 536). Vezi gi catagrafia de la Arh. St.
Buc., Min. Instr., dos. 2282/1850 gi catastifele de avere din 1782, 1787 gi <1827> (Acad.
R. S. Romania, CXXVII/212, 223 gi CXXVIII/170).
47 bis. Dintr-un doc. din 9 april 1742, aflam ca raposatul episcop Misail al Buzaului colectase suma de 2800 taleri pentru ridicarea unei biserici la manastirea Vintila voda (Arhiva
Magistruatului Bragov, dos. III, nr. 99).
48 Despre diverse reparatii vezi: Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 540/1860, 1036/1862,
690/1870 etc. Vezi gi documentul nedatat, in care un egumen al m-rii arata starea de parasire
in care a gasit schitul gi imbunatatirile ce a facut (Acad. R. S. Romania, CD/255).
Despre nigte mine de ziduri, existente la 1871 in apropierea m-rii, vezi Acad. R. S. Romania, ms. 224, f. 493. Vezi gi Arh. St. Buc., ms. 729, f. 46 (istoricul m-rii facut de maiorul
Pappazoglu).

49 Vezi descrierea din 1840 a bis. din Mereni = Stefeni la Acad. R. S. Romania,
CMLXXXI/26.

58 La 1761 mai 19, Irina monahia, fiica lui Badea Stirbei, o inching mitropoliei (Arh.
St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CXXXVI/10). Vezi gi doe. din 1752, prin care jumatate din Merigani e data in schimbul altei mogii lui I. Balaceanu (Acad. R. S. Romania, LXXXVII/12).
Vezi gi hotarnicia din 1844 a mogiei, proprietatea m-rii Caldarugani (Acad. R.S. Romania,
MCXL/136 gi urm.).

51 Amintita la 1667 dec.

mania, XLIV/120 a).

1,

sub numele de crucea Margai (Acad. R.

S.

Ro-

52 Vezi Acad. R. S. Romania, ms. rom. 228, f. 482-483. La 1875 exista aici o bis.

112). Vezi gi doc. ibidem, pach CDXXX gi CDXLVII


din 1794 (idem, ms. 221, f 111 v.
53 Vezi gi pomelnicul din sec. XIX (Acad. R. S. Romania, ms. 5540) gi doc. de la Acad.
R. S. Rominis, pach, MCXC.
54 Acad. R. S. Romania, ms. rom. 228, f. 106 106 v. gi 269.
" in ms. 221, f. 106 v. 107, de la Acad. R. S. Romania, se da ca an al fundatiei unei
biserici 1836.

56 La 1805 era a lui Stanuta Jianu iar la 1855 mogia a fost vinduta de Sm. Jianu lui

Sandu Goranu pitar (Acad. R. S. Romania, CDXLVII/81 gi CDLXI/134).


Vezi gi Acad. R. S. Romania, ms. rom. 221, f. 113 v. 114.
" Amintit la 1728 sept. 2 (Arh. St. Buc., ep. Buzau, LI/1).
59 Vezi gi cererea de ajutor pentru terminarea bisericii (Arh. St. Buc., Min. Cult., gi
Instr., dos. 1092/1863, f. 50-51).
68 Despre recladirea bisericii vezi Arh. St. Buc., Min. Cult. gi Instr., dos. 1092/1863,

1. 91-92.

61 Vezi ageziimintul din 1743 april. 21, facut de Safta, sotia lui Pana Negoescu mare
,gi odc. de inchinare la m-rea Sf. Apostoli
Buc. (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom.,
CXVI/59 gi m-rea Sf. Apostoli, IX/45).
62 Despre sat vezi gi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. MCLXXXIV.
68 La 1662 mai 10, a fost vinduta ,odata cu satul, de Preda Bradescu paharnicul lui lane
negustorul (Arh. St. Buc., m-rea Stavropoles, X/13).
" Vezi gi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. CMLXXV.
65 Acad. R. S. Romania, ms. A 545 (fost 2409), f. 37 v.

logoat

66 Vezi doc. din 1614 mai 19, in care, se spun di a fost zidita de Radu Calugarul

(Paisie) be 7045 (1536-1537) (Documente, veac XVII, vol. II, p. 276; vezi gi p. 98 gi 235).
Amintita prima oars in doc. de la 1543 april. (idem. veac. XVI, vol. II, p. 298).
Vezi gi numeroasele catagrafii din: 1823, 1829, 1833, 1843, 1845, 1851, 1862, 1863 gi
1864 de la Arh. St. Buc., Catastige m-regti, m-rea Mislea, dos. 53 gi 54 gi Min. Instr., dos.
7877/1833, 2128 gi 2135/1843, 1684 gi 1754/1845, 1760/1851, 2883/1853, 1106/1862, 1417/1863,

1612/1864 gi Acad. R. S. Romania, ms. rom., 724, f. 1-175. Despre diverse reparatii, vezi
Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 1325/1847, 1206/1863, dos. 1443/1864, f. 18-20, 2717/1874.
Vezi gi istoricul facut de maiorul Papazoglu (Arh. St., Buc. ms. 729, f. 93 v. 94) gi
inscriptiile culese de acelagi (ibidem, ms. 730, f. 18-19). Vezi, de asemenea, planurile vetrei
m-rii din 1856 gi 1861 la Arh. St. Buc., Min. Agric.
67 Amintita la 1793 nov. 29 (Arh. St. Buc., ms. 143, f. 54 v.).

ea bis, Despre sat vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. MCCCXXIII.

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

441

Vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, CDXXXIV/53 gi urm.


si planul mo9iei Bolovani =
Moara Nona din 1870 (Arh. St. Buc., Min. Agric.).
70 La 1828 satul era proprietatea dr. Arsache (Acad. R. S. Romania, DLXXVIII/202).
71 Vezi doc. din 1662 mart. 15 (Arh. St. Buc., m-rea Tismana, LXVIII/1); despre construirea unei chilii vezi doc. din 1795 nov. 30 (ibidem, LXXXIX/87).
72 Acad. R. S. Romania, ms. rom. 221, f. 103 v.
104.
78 Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 371.
74 Vezi 9i planul mo9iei Alberti = Moisica din 1869 (Arh.
St. Buc., Min. Agric.,
Planuri).
75 Despre satul Momote9ti = Garde9ti vezi doc. din 1856 (Acad. R.
S. Romania,
CDXXXIII/152).
76 Vezi harta mo9iei din 1862 (Acad. R. S. Romania, Marti).
" Vezi pi planul mo9iei la Acad. R. S. Romania, Harti.
78 La 1864 satul nu avea biserica (Arh. St. Buc., Min. Cult. 9i Instr., dos. 1367/1864,
f. 109).
79 Vezi 9i hotarnicia din 1755 (Acad. R. S. Romania, CCCLXXI/143).
80 La 1708 doc. 1, Teofil Greceanu monah, ctitorul schitului, it lash' nepotului sau,
68

69

Vezi Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 239. Vezi

Radu (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CLII/16); la 1723 mart. 1 este inchinat ca metoh
mitropoliei (ibidem, CLII/17).
81 Despre numele satului vezi doc. la Acad. R. S. Romania, CDLXXIX/202-212.

Vezi Acad. R. S. Romania, ms. rom. 223, f. 143.


Vezi doe. din 1786 mai 4 (Arh. St. Buc., ep. Buzau, VI/8). Vezi gi doc. din 1697
mart. 15 (ibidem, VI/4).
84 Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 354.
85 Vezi doc. din 1619 iulie 15, in care se spune ca Oprea 9i fratele sau, Mazarar, au facut
o bis. la Muereasca (Documente, XVII, vol. III, p. 396).
86 bis, Data 1721-1722 din pisanie nu se potrive9te cu domnia Jui C-tin Racovita 9i
'Astoria episcopului Grigore al Rimnicului, rind a fost zidita biserica. In catagrafia din 1840
data constructiei este 1811-1812.
86 Despre construirea unei bis. vezi doc. din 1787 ian. 30 (Arh. St. Buc., ep. Rimnic,
82

82

LVII/24).
87
88
89

Vezi i Arh. St. Buc., ms. 394, f. 9.


Vezi hotarnicia din 1750 (Acad. R. S. Romania, CCVIII/60).
Vezi doc. din 1675 mai 3, prin care ctitorul inching schitul sau m-rii Sadova (Arh.

St. Buc., ms. 715, f. 1025-1026). Vezi @i f. 1016-1016 v. gi ms. 296, f. 96 v.


99 Amintit la 1684 9i 1714 iunie 18 (Arh. St. Buc., ep. Buzau, C/1).
91 Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 281.

www.dacoromanica.ro

98.

N
NADANOVA, jud. Mehedinti (bis. de lemn Sf. Dimitrie, 1825, refacuta 1843,
reparata 1901 si casa Tatucu, 1835-1840 la Cerna Virf).

Anuar 1909, p. 190; A.O., 1942, p. 195-196 [hotarnicie, 1782]; Documents, indice sec. XVI [satul amintit de la 1511].
(bis. sec. XIX) 1. Vezi si urmatorul; acelasi?
NAENI Ia
NAENI, jud. Buzau (bis. Sf. Dumitiu, 1857-1859 si bis. Buna vestire-Tudorichesti, 1824-1825, reparata 1894). Vezi si ProscaNaeni.
AEB, 1926, p. 37 si 1928, p. 56; Dig. Rom., II p. 513 [ruine de schit];
Anuar 1909, p. 250: Indice cronologic nr. 20 ; Documente, indice sec. XVI si
XVII [satul amintit de la 1568, cind era in parte al m-rii Tisau].
NAIPU (Bohari), jud. Ilfov (fost Vlasca).
A. Rom., 20 si 23 april. 1860 [arenda mosiei] ; Dig. Rom., IV, p. 412-413
NALBANT, jud. Tulcea (bis. din 1839, recladita 1880-1891).
Ursachescu V., Monografia comunei Nalbant, 1910; Ursachescu V., Monografia parohiei Nalbant, Tulcea, 1908; A.D., 1922, nr. 1, p. 31 [N. Iorga despre
originea numeluil; Dig. Rom., IV, p. 443.

SCHITUL NA.MAETI (Sf. Ioan Bogoslovul, bis. sapata in piatra, nu se


stie exact de cind exists, sec. XVXVI?), corn. Valea Mare, satul

Namaesti, jud. Arges (fost Muscel). Vezi si urmatorul.


Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 16, Buc., 1949 [149 doc., 1495-1864]

Iorga, Inscriptii, I, p. 140 2; B.O.R., III, 1876-1877, p. 181-182 [legenda

schitului 1746]; Vezi si S.C.I.A., 1956, nr. 3-4, p. 284 ; A.O., 1941, p. 74-75
[doc. 1653] Bauer, p. 175 [bis. de piatra si de lemn] ; Urechia, Ist. rom., VI,
p. 34 35, 340-341 [scoala], 415 ; Rautescu I., Acte si documente privitoare

la schitul de maici din Neimciesti (R.L., III, 1931, nr. 1, p. 31-41) [5 doc.
1839-1840, catagrafie 1839 si istoricul schitului]; B.G.O., 1845, p. 118
[mosiile schitului]: Margot, 0 viatorie, p. 14-16 [descriere, 1859]; Aricescu,
Cimpulungul, partea II, p. 80-84; Pelimon Al., Impresiuni de ceiliitorie,
p. 65-68; Monumente nationale, II, p. 246-247 [reparaIii necesare]; Bilciurescu, Mdndstirile, p. 162-163; P. Garboviceanu>, M-rea Ndmdesti (Albina",

III, 1899-1900, p. 177-178); Dig. Rom., IV, p. 448-449 [legenda m-rii] ;


Iorga, Sate fi mdndstiri, p. 283; Radulescu-Codin C., Muscelul, p. XXV
XXVI, LXXX; Monumente istorice ale Romaniei [foto];
Ulieru G., M-rea Ncimeiesti, <C. Lung >, 31 p. ; Popescu M., M-rea Ndmdesti

(A.L.A., IX, 1930 s. II, nr. 485, 23 martie, p. 1, 4, [cu un desen; legenda
schitului]; Gibescu I., Istoricul mitropoliei Ungrovlahiei, p. 138; ACMI,
1943, p. 30 [restaurare]; Popescu, Invelisurile, p. 70; Rautescu I., Schitul
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

444

Neimae.,sti (G.B., XVI, 1957, p. 565-586); BrAtulescu V., Documente, inscrip-

cii cu caracter istoric (G.B., 1960, nr. 3-4, p. 292);


G.B., 1965, nr. 9-10, p. 888 [cat. 1840]; Walker Mrs. Untrodden Paths,
p. 250-253 ; M-rea Namaesti (V.B., II, 1895, nr. 10, p. 2-3); EnAcescu E.,
Pe urmele stramosilor, p. 100-102; Radulescu-Codin C., De cind e maneistirea
Namete.,sti ?, in vol. Din trecutul nostru Legende tradicii si amintiri istorice, Buc.,

<f.a.>, p. 51-52 [legenda icoanei facatoare de minuni].


NAMA.ETI, jud. Arges (fost Muscel) (bis. din sec. XVI3; doua cruci de piatra

din 1599, a lui Radu mare comis, si 1659, a lui Udriste Nasturcl
Nicolae, construita de Gheorghe Rucareanu clucerul,

si bis. Sf.

1788). Vezi si precedentul.

Nasturel P.V., Patru inscripfiuni. . . Crucea de la Nameiesti (Albina",


X, 1906-1907, p. 915-917) [1659]; R.I.A.F., XI, p. II, 1910, p. 326-3344;
B.C.I., IX, 1930, p. 116 [la 1840 bis. Sf. Nicolae, 1788]; Iorga N., Studii si
doc., VII, p. 22-31 [doc. despre sat] ; Documente agrare, p. 213 [doc. 1707,
satul lui Barbu Corbeanu]; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit
de la 1547].

NANETI (bis. sec. XVII) 5


AEB, 1926, p. 62 si 1928, p. 93 [bis. Inaltarea, 1846-1849, N.
Buzau].
NANOV (Nanoveni), jud. Teleorman (bis. Sf. Nicolae N. de Sus, 1816
1818, bis. de lemn N. de Jos, 1833-1834, ambele in mina la 1909).

Girboviceanu P., Biserici cu averi proprii, s. III, p. 45-61 [bis. din

1892-1893] ; Iorga M., Revelatii toponimice, p. 9 [originea numelui]; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1570]; Dig. Rom., IV, p. 444
NASIPITU, vezi Berbesti.
NASIPOASA, vezi Nisipoasa.

NA.VIRGENI, vezi BatarestiNavirgeni.


NAZIRU (acum Silistea) Braila (bis. Sf. Nicolae, 1840 sau 1843-1848).

Didicescu I., Biserici din Braila, p. 138; Vasilescu N.A., Schite istorice,
p. 221; Anuar 1909, p. 455 [bis. in ruina] ; Romniceanu I., Carte de hotarnicie
a mosiei Nazarul din jud. Braila, plasa Vadeni, proprietatea d-nei Eufrosina

I. Sulioti, Buc., 1892, 16 p. <se rezuma si doc. din sec. XIX >; Dig. Rom.,
IV, p. 446.
NEAGOMIREFII (sat disparut, fost in Muscel).
Chelcea Ion, Un sat disparut : Neagomirestii (G.B., 1965, nr. 9-10,
p. 856-874) [istoricul satului, 12 doc., 1609-1845, crede ca pietrele de mormint de la HobaiaSuslanesti ar putea fi de la bis. acestui sat] ; Indite cronologic nr. 9 ; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit adesea in doc.].
NEAGRAVlasca6. Vezi si Negreanca.

Documente, indice sec. XVI si XVII [Neagra sat disparut, fost finga

Glavacioc].

NEAJLOVUL, vezi Babele, Cacova.


NEBUNA, vezi Velea Nebuna.

NEBUNESTI, vezi Alimanesti.


Teleorman.
NECSESTI
A. Rom., 29 sept. 2 oct. 1857 [arendarea mosiei] ; Dicf. Rom., IV, p. 474.
NECETI Mehediati (disparut).

A.O., 1937 p. 107-108 <hotarnicie, 1781 >; Documente, indice XIII

XVI <sat disparut >.


Rm. Sal-at (his. sec. XVIII apoi his. de lemn Sf. Voievozi,
NECULELE
1861-1862).
Bauer, p. 110; Anuar 1909, p. 263 ; Documente, veac. XVI, vol. IV, p.
421 <satul amintit la 1579 >.

www.dacoromanica.ro

N. STOICE SCI.T

445

NEDANOVA, vezi Nadanova.


NEDEIA - Dolj (bis. Sf. Dimitrie ante 1845). 6131B
M.O., 1965, nr. 5-6, p. 438 [cat 1845]; Buzatu D., Toponimie doljana

(M.O., 1967, nr. 1-2, p. 64) <Nedeia = Marmura >, Documente agrare, p.
303, 725-726 [sat al m-rii Hurez] ; Documente, indite sec. XVI si XVII[satul
amintit de la 1530, cind era al m-rii Sadova]; Ionascu I., Contributii la istoricul

m-rii Hurez, p. 124 passim.


NEDELEA, com. Aricesti-Rahtivani, jud. Prahova (M bis. Sf. Voievozi,
1793, reparata 1849, 1895, 1927 si 1941; zugravita din nou la 1941,
peste pictura mai veche din 1850 si 1933; han sec. XIX; truce de

piatra din prima jumatate a sec. XIX, in parcul Scorn tehnice).

V. Rom., supl. 8 si 22 mart. 1852 <han >; Dict. Rom., IV, p. 476 [istoricul
satului] ; Anuar 1909, p. 107.
NEFLIU, corn. Virteju, jud. Ilfov (bis. Adormirea, sec. XVIII, recladita 1830,

reparata 1879, in ruins la 1909).

Anuar 1909, p. 86 ; Popescu, Catagrafia, p. 33-34 ; Dict. Rom., IV, p. 477.

NEGHINESTI, corn. Zmenratul - Vilcea (bis. Sf. Joan, clklita de preotul


Joan si altii, 1823).
M-REA NEGOESTI (construita de Stanciu sluger la <1602-1611 >)7.
Greceanu, -Nam lui C. Brincoveanu, anexe, p. 33 <doc. 1624 >.

M M-REA NEGOESTI (Sf. Mihail si Gavril, facuta de Matei Basarab si


doamna Elina, 1648-16498, reparata 1777, cind s-au refacut ferestrele, zidul imprejmuitor si s-au reparat chiliile de, egumenul Serafim ;

restaurata 1850; fosta metoh la Sf. Mormint), corn. Soldanu, jud.


Ilfov.
Paul de Alep, Calatoriile, p. 212 [m-re noua] ; Istoria Tarii Romcine.sti, p.

106 ; B.O.R., II, 1875-1876, nr. 5, p. 322-323 [insemnare, 1746] ; vezi si


SCIA, 1956, nr. 3-4, p. 279; Tunusli, p. 173; Bauer, p. 154; Fotino, III
p. 168; Urechia, Ist. rom., II, p. 80, 455-456; VI, p. 126; VII, p. 320, 371;
X A, p. 15 ; Huimuzaki, XIV/2, p. 1267 [doc. 1777, reparatii] ; Iorga N
Studii si doc., XV, p. 327-328; Draghiceanu V., Inscriptii (BCMI, VIII,
1915, p. 46-47) [pisania] ; Popescu N Catagrafia, p. 77-78 (m-rea stricata
de turci] ; B.G.O., 1838, p. 321-322 [despre mutarea zmintitilor" de la
m-rea N. la Malamuc] ; V. Rom., 20 febr. 1854 [averea m-rii] ; A.C., 1868,
p. 22 ; Iorga N., Conducdtor istoric, p. 22 ; Anuar 1909, p. 67; Nasturel P.V.,

Genealogia Ndstureilor (RIAF, XII, p. I, 1911, p. 8-11) [foto, inscriptii] ;


Draghiceanu V., Bis. fostei m-ri Negoesti-Ilfov (ACMI, 1915, p. 102-106)

[ruine, foto]; AARPAD, s. II, t. II, p. 13; Trajanescu I. D., Ziduri &Urine
(Arhitectura", I, 1916, nr. 1, p. 22) [inscriptie, descriere, picturi si plan] ;

Bratulescu, Ilfov, p. 56 [pisania, istoric] ; Popescu N., M-rea Negoesti, teza de

licenta, Buc., 1941; Iorga N., Istoria bisericii, I, p. 287, II, p. 64.
NEGOESTI, vezi Rincaciov.
NEGOESTI, jud. Dolj (M bis. Sf. Voievozi, construita de familia Brailoiu,
1774, reparata 1894, 1933-1934 si pivnite de case boieresti existente
la 18719).

Oltenia", XI, 1944, p. 169 [2 his. la 1831] ; Nasturel P.V., Bis. din

Negoesti pe Amaradia-Dolj (R.I.A.F., XIV, 1913, p. 100-101); Draghiceanu

V., Bis. din Negoesti-Dolj (ACMI, 1915, p. 77-85) [descrierea picturii,


foto] ; AMO, 1941, p. 263 ; Anuar 1909, p. 163-164, [si bis. Sf. Haralambie,
1820, linga sat, ruinata] ; Dict. Rom., IV, p. 478-479.
NEGOESTI, jud. Gorj (M bis. Nasterea Maicii Domnului, construita de Staico
Bengescu, 173010, reparata 1912). Vezi si CAlugareasa, Bengesti si
Totoi.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I -4ARA ROMANEASEA.

446

tefulescu, Gorjul, p. 374-377 [doc., inscriptie] ; N. Iorga, Studii si doc.,

XV, p. 326-328, VIII, p. XIIXV [despre fam. Bengescu]; Renasterea",

1944, p. 364-365 [pisania din 1730; la 1840 si bis. Sf. Ilie-mah. Viilor, 1825];
AMO, 1941, p. 378; Anuar 1909, p. 174 [bis din 1813-1815]; Iorga N., Studii

si doc., VI, p. 467 [scutire preot, 1627-1628]; Indice cronologic nr. 17 ;


Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1586]; Stefulescu,
Documente slavo-romane (indice).

NEGOESTIMehedinti (vezi si precedentele douil sate), (bis. de lemn Sf.


Dumitru, sfirsitul sec. XVIII sau inceputul sec. XIX).
Dinculescu N. G., Zapis din Negoesti (A.O. 1924, p. 248-249) [din 17811784] ; Idem, Un zapis si o carte domneascd din NegoestiMehedinti (ibidem,
p. 430-431) [din 1629-1650] ; Idem, Documente din NegoestiMehedinci 10 bis.

(A.O., 1923, p. 217-218, 460-462) [1724-1805]; vezi

si A.O.,

1922,

p. 301-302 si 379-380 Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la


<1561-1568 >] ; Ionescu I., Agricultura romans, p. 400-402 [despre sat];

Diet. Rom., IV, p. 479-480.


NEGOESTI, jud. Prahova (bis. Adormirea, construita de Safta Brincoveanu
1834-1835, reparata 1891).
Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1537]; Indice
Dimbovita] ; Anuar 1909, p. 109; A. Rom., 12 oct.
cronologic nr. 19 [N.
1857 [arendarea mosiei]; vezi si A.G.R., 8 nov. 1864. Dig. Rom., IV, p. 480
[bis. din 1811 si 1834].

NEGOIUDolj (bis. de lemn Sf. Nicolae, 1814-1816, construita de Hagi


Enus, in mina la 1909)11.

MO, 1965, nr. 5-6, p. 437 [la 1845 bis. Sf. Joan]; Anuar 1909, p. 164;
Dig. Rom., IV, p. 481-482 (his. din 1816].
NEGOIU, vezi Mateesti si Uriti.
NEGOMIRU, jud. Gorj (M bis. de lemn Sf. Nicolae, 1813, reparata 1884
si bis. Sf. Gheorghe, 1814-1816, in ruin'ii la 1909). Vezi si Ursoaia.
R.I., 1922, p. 88-90 [doc. 1651]; Documente, sec. XVI, vol. VI, p. 9394 [1593]; A.O., 1939, p. 451-452 [doc. 1644]; 1937, p. 107-108 [hotarnicie,
1781, Negomiresti] ; Anuar 1909, p. 199 ; Dig. Rom., IV, p. 482-483.
NEGRAIA, vezi Vladimiri.
NEGRAI, jud. Arges, (mine de manastire la 187112 si bis. de lemn Sf. Mucenic
Teodor, ante 1824).

Ionascu, Catagrafia Arges, p. 75; Dict. Rom., IV, p. 484 [N. = Piscul;
AEA, 1929, p. 92 [bis. din 1877]; Anuar 1909, p. 285 ; Filitti, Arhiva Canta
cuzino, p. 140-151 [doc.] ; Documente, indice sec. XVI [satul amintit de la 1535].
NEGREANCA Vlasca. Vezi si Negreni.

B.G.O., 1848, p. 74-75 [arendarea mosiei]; Indice cronologic nr. 12

<Negreni>.

NEGRENI, jud. Arges (bis. de lemn Sf. Nicolae la inceputul sec. XIX;
bis. Sf. VoievoziN. de Sus, 1798, zugravira 1818 de logofatul
Stefan Bellu 13, reparata 1903-1906)..
B.O.R., 1890, p. 724 [men-tiune la 1747]; Bauer, p. 175 [fara bis.] si 186
[bis. sec. XVIII, doua sate]; Ionascu, Catagrafia Argef, p. 85 [NegreniOlt];

Dig. Rom., IV, p. 485 ; Anuar 1909, p. 301 [si bis. Sf. DimitrieChiteasca,
1801-1802]; AEA, 1929, p. 131; A. Rom., 9 ian. 1860 [arenda mosiei N =
erbanesti]; Documente, indice XVI si XVII <satul amintit de la 1559>.
NEGRENI, corn. Mihaiesti, jud. Vilcea (M. bis. Sf. Nicolae, sec. XVIII,
zugravita 1814, pridvorul zugravit la 1824; bis. reparata 1924 si
1939; pictura exterioara). Vezi si Fometesti.
Indice cronologic nr. 14 [doc.]; Dig. Rom., IV, -p. 486.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCII

447

NEGRENI - Vlagca, jud. Teleorman. Vezi si Negreanca.


Monografiiile Vlasca, p. 144-151 [gi Negreni de Sus sau Toporani]

NE GRETI-Muscel.

A. Rom., 25 febr. gi 4 mart. 1859 [arenda mogiei]; Indite cronologic nr. 9 ;


Documente, indice sec. XVI [localiz. probabila] gi XVII; Dicf. Rom., IV, p.
486 [Negreni].
NEGRETI - DimboviTa (fost Mused?) (cruce din 1708 pe vatra fostei bis.
de lemn, mutata pe malul drept al Circinovului si bis. de lemn din
1720, existents la 1840).
Diaconescu G. Ilie, Materiale documentare (G.B., 1965, nr. 5-6, p. 484485) [inscrivcie cruce]; G.B. 1965, nr. 9-10, p. 895 [cat. 1840].
M-REA NEGRU-VODA, vezi Cimpulung.
M CETATEA SI SCHITUL NEGRU VODA. (a doua jumatate a sec. XIII sau
sec. XIV; schitul ruinat, refacut la 1859 gi 1915-1916; alts bis. din
sec. XVI), corn. Cetaceni-Muscel, jud. Arges.
Istoria Tdrii Romanesti, p. 4, 205; Hurmuzaki, XI, p. 191 [Bongars,
1585; Relatio historica ( Mag. istoric, V, p. 69) [cetatea lui Negru Voda] ; Bauer,
p. 173 [capela de piatra CetaTi]; Tunusli, p. 174 ; Tezaur de monumente, I,
p. 31; Rautescu I., Insemnciri de pe carli vechi (B.O.R., 1928, p. 243); Urechia,

Ist. rom., II p. 120-121, 389, VII, p. 440-441, VIII, p. 344; X A, p. 17;


Dig. Rom., IV, p. 490 [pisanie, 1859]; Margot, 0 viatorie, p. 21 [descriere,
1859]14; M. Of., 1861, p. 791 [descriere]; Monumente istorice le Romaniei
[foto]15; Antoniu, Album, partea I, p. 19;
Aricescu C. D., Istoricul orasului Cimpulung, partea II-a, p. 95-96;
Mihailescu I., Ruinele cetei fii Negru voda (Albina", I, 1897-1898, p. 12551256) ; Apostolescu N. I., Cetacuia lui Negru yodel si a lui Tepes. Valurile

romane, brasde .si troiane. Sisteme de apcirare in trecut, Buc. 1910 (din Revista

armatei", 1910); Idem, Despre cetatea lui Negru Voda (R.I.A.F., XII, 1911,
partea I, p. 214-215); Cetatea si schitul Negru voda (Prietenul nostru", II,
1912, nr. 4, p. 105-109) [descriere, foto]; Draghiceanu V., Cetatea si schitul
Negru voda: (BCMI, V, 1912, p. 89-94 [crede ca aceasta e cetatea Dimbovitei] ;

ACMI, 1915, p. 36; BCMI, 1917-1923, p. 17; Anuarul Inst. Istorie" Cluj, II, 1923, p. 309-310 [bibliografie]; Dumitriu Gabriel, Cetatea Negru
Vocici (ASTR, 1911, p. 19-26); Catzian Smaranda, La cetatea Negru Vodci
(ibidem, p. 27 si urm.); Muller G.E., Burg Negru voda, im Torzburger Pass
(Korrespondenzblatt des Vereins fur Siebenbiirgische Landeskunde", 1923,

p. 48-51); Radulescu - Codin, Muscelul, p. XXII-XXIII, LXXVIII;


Idem, Cimpulungul, p. 65-66; Stefanescu I. D., La peinture, p. 66-68;
ACMI, 1942 p. 12; Popescu, Invelisurile, fig. 4;
Raucescu I. gi Z. Petrescu, Schitul Cetaluia Negru Vodci (G.B., 1956, p.

153-157); B.O.R., 1959, p. 692 [C. C. Giurescu despre vechimea schitului,


sec. XIII]; vezi si idem, Ist. rom., I (indice); SCIV, 1959, nr. 1, p. 153; 1961,
nr. 1, p. 142; 1962, nr. 1, p. 207; Rosetti D., Santierul arheologic Cetiiceni
(M.C.A., VIII, 1962, p. 78-87) [descrierea sapaturilor facute pentru cercetarea celor doua biserici]; vezi gi G.B., XXII, 1963, nr. 3-4, p. 403 si B.O.R.
1964, nr. 1-2, p. 169;
Radulescu-Codin C., Schitul lui Negru Vocici, in vol. Din trecutul nostru.
Legende, tradifii si amintiri istorice, Buc., <f.a. >, p. 84; Idem, Pestera de la
cetatea lui Negru voda, in acelag volum, p. 84-86; Enacescu E., Pe urmele
szriimo#lor, p. 81.
NEHOIASU, jud. Buzau (M bis. de lemn Adormirea, 1820-1821, in stare
rea la 1909 si bis. de lemn Sf. imparaci - Jetu, 1830-1834). Vezi
si schitul Arseniile.
www.dacoromanica.ro

448

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

Anuar 1909, p. 250; Creteanu, Biserici de lemn, p. 42 [bis. de lemn de la


inceputul sec. XVIII].
NEMOIUVilcea (la 1840, Base bis. de lemn: Sf. Nicolae 1832, facuta de
popa Marin, construita de zid 1907, Sf. NicolaeComan, preinoita
de popa Joan Nemoianu si enoriasi, 1832, Sf. NicolaeCaput Piscului,

1806-1807, facuta de popa $erban Nemoianu, construita de zid

Ceta'tuia sau Cetateaua, construita


de Pirvu Tataru, popa Andrei si altii, 1791-1792, Sf. VoievoziRacu,
1808, construita de Vlad Merisanu si altii si Sf. Nicolae-Mitrofani,
1703-1704).
Popescu, Biserici, p. 20 -21; Dicf. Rom., IV, p. 492-494 [4 bis.] ; AMO
1941, p. 745 ; Anuar 1909, p. 226.
NEMOIU, vezi Amarasti ".
NENCIULESTI Ilfov (bis. ante 1810) Vezi si Chirnogi.
Popescu N., Catagrafia, p. 10 si 69-70 (Nenciulesti = Chirnogi Ulmu] ;
Indice cronologic nr. 8 [N = Ulmu] si 10; Documente, indice sec. XVI si XVII
[sat disparut ?].
NENCIULESTI Vilcea (la 1840, doua bis. de lemn: Sf. Treime, 1640 ( ?)
preinoita de preotii Radu si Dumitrascu 1814 si Sf. VoievoziCocalesti, construita de Gh. Melinescu si Stan diaconul 1814, rezidita
1857 si 1920, M bis. Sf. Nicolae

1905).

Popescu, Biserici, p. 113-114; AMO, 1941, p. 708; Indice cronologic


nr. 5 [N. = Saraca] ; Dig. Rom., IV, p. 495.
Teleorman 16 bis
NENCIULESTI (Bogdana)
NENISORI, vezi Armasesti.
SCHITUL NETEDA Vilcea (sec. XVIII).
Tunusli, p. 175 ; Fotino, III, p. 174 [mentiune] ; Donat, Fundatiile, p. 62.
NETEZESTI, jud. Ilfov. (bis. Adormirea, sec. XVIII, recladita 1834-1837 17,
reparata 1888).
Documente, indice sec. XVII [satul amintit de la 1608] ; Bauer, p. 147
[bis si casa boiereasca, sec. XVIII] ; Anuar 1909, p. 80; Arhitectura", 1941,
p. 124 [casa veche, acuarela] ; Poteca Joan, Carte de hotdrnicie a mo.,sielor

Meri Petchi .si NetezegiNuci din jud. Ilfov, plasa Mostiftea, proprietatea

d-lui C. Banta.s-Villara, Buc. 1897, 8 p. [se rezuma si doc.].


NETOTI (acum Dumbrava) Prahova (bis. de lemn Sf. Nicolae, in mina
la 1909).
Anuar 1909, p. 107; Documente, veac. XVI, vol. V, p. 252 [satul amintit
la 1586, cind era al lui Mitrea mare vornic].
NETOTI (Talpeni-Netoti)-Teleorman fost r. Olteni (bis. Cuv. Paraschiva
recladita 1887)
Anuar 1909, p. 122 ; Indice cronologic nr. 22. [N. Teleorman] ; Diet.

Rom., IV, p. 497-498.


NETOTI-TRESTIENI-Ilfov (acum Paltinisul) (casele fam. Samurcas si
doua hanuri).
V. Rom., supl. 22 mart. 1852; A. Rom., 6 iunie 1857 si supl. 29 ian.
1858 [arendarea mosiei].
NETESTI, com. Ursi, jud. Vilcea (bis. de lemn din 1824).
Creteanu, Biserici de lemn, p. 42 passim

NICHITOAIA, com. Pielesti-Dolj (bis. de lemn Sf. Voievozi, ante 1845).


M.O. 1965, nr. 5-6, p. 452 [cat. 1845].
NICULE$TI, jud. Buzau (trei bis. de lemn: Sf. Apostoli, 1800-1801, in
ruing la 1909, Sf. Voievozi, 1795-1798 si inaltarea, 1840-1843).
Vezi si Coca Antimiresti, Podul Muncii si Petrachesti.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

449

Bauer, p. 113 [bis. sec. XVIII] AEB, 1926, p. 25 si 1928 p. 68; Ingerul",
1937 p. 548; Anuar 1909, p. 250; Dig. Rom., IV, p. 503.

NICULITEL, jud. Tulcea (fundatiile unei bis. din sec. XI-XII, descoperite
in anul 1954).
R. I., 1632, p. 220 (N.Iorga despre originea numelui); SCIV, 1955,

nr. 3-4, p.735-743 (despre fundatiile bisericii); Barnea I., Monumente


de artei cresting descoperite pe teritoriul R.P.R.I. (ST, 1958, nr. 5-6, p.
305-306) (descriere); Nicolescu Corina, .tnceputurile arta feudale in farile
noastre in lumina ultimelor descopertri arheologice (SCIA, 1959, nr. 1, p. 56)

Istoria Romania, II, p. 195 - 196; Pascanu

S., Niculttelul (Dobrogea)

pitoresc .,st sanitar, Buzau, 1908, 20 p+1 tablou.


SCHITUL NIFON (bis. Sf. Nicolae, de lemn, construita de arhidiaconul
Nifon, 1810-1811 18, his. de zid Izvorul Tamaduirii, 1842-1845 19,

bis. cimitirului, 1856-1860), com. Magura, jud. Buzau. Vezi

si

m-rea Zamfira.
Arh. St. Buc. Indice cronologic nr. 16, Buc. 1949 [129 doc., 1545-1864] ;
Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 3, ep. Buzau, Buc., 1958 (indice); Dig.
Rom., IV, p. 504 [inscriptii, 1845 si 1860] ; V. Rom., 20 iunie 1843 [despre
refaierea bisericii] ; M. Of., 1864, p. 425 [lista de proprietati] ; A.C., 1868,
p. 11; Voinescu I., Monumente si peisagii [2 foto] ; Berechet 5t., Note de la
m-rea Zamfira (N. R.L., 1912, p. 452, 453) [Insemnari, sec. XIX] ; Bilciurescu,
Mancistirile, p. 65 ; Iorga, Sate si mangstiri, p. 178 [la 1906 era spital] ; A.R.,
1940, p. 140 [insemnari 1815 si 1840, bis. Buna vestire] L.A.R., 1909, p. 109110.

NISIPI-Vilcea (la 1840 doua bis. de zid: Sf. Voievozi, 1713, recladita 18581861 si Sf. Nicolae-Becsani, construita de Radu Becsanu si altii
1816, recladita? 1842 -1850; si bis. de lemn Sf. Voievozi-Seciurile,

construita de Matei Lemnaru i altii 1803, recladita 1898-1906).


Popescu, Biserici, p. 103 ; A.O., 1942 p. 173 [la 1834 o bis. de zid si
trei de lemn] ; Anuar 1909, p. 226 -227; Documente, sec. XVII, vol. III,

p. 548-549 [satul amintit la 1620].

NISIPOASA (Nasipoasa) - Prahova bis. sec. XVIII).

Badiceanu Dim., M-rea Poiana-Prahova, Buc., 1938, p. 14.


NISIPURI-Dimbovita (bis. Sf. Apostoli construita de Marghioala Ruset
si Serban Zahangiu, 1828).
Bauer, p. 160 [fara bis]. ; Iorga N., Studii si doc., XV, p. 272 ; Draghiceanu, Calauza, p. 25 ; Anuar 1909, p. 43-44.
NISTORESTI-Gorj (bis. din 1837, reparata 1922).
AMO, 1941, p. 358; Anuar 1909, p. 176 [bis. de lemn in stare rea].
NISTORESTI, vezi Greci 5i Breaza.
SCHITUL NI5COV-Buzau (Sf. Mihail, sfirsitul sec. XVII, fost metoh
al m-rii Sinaia), Vezi si Gura Niscovului.
Bauer, p. 123 [bis. sec. XVIII]; Indice cronologic nr. 3,6.

NITOESTI -Valea Stanciului - Dolj (bis. Sf. Voievozi, ante 1845).


M.O., 1965, nr. 5-6, p. 440-441 [cat. 1845].
NOAPTE5, jud. Arges (bis. de lemn Sf. Ingeri la inceputul sec. XIX, recladita 1869).
M.O., 1956, nr. 6-7, p. 420 [catagr. 1845] si 1961, nr. 5-8, p. 399 [catagr.
1833] ; Anuar 1909, p. 292 ; AEA, 1929, p. 80 [bis. din 1865] 21; Dig. Rom.,
IV, p. 509.
NOVACENI, vezi Novaci.
NOVACI, jud. Ilfov (M bis. Adormirea, sec. XVIII, reparata 1873 si 1896).
Bauer, p. 164 [bis. sec. XVIII, Navaz] ; ACMI, 1942, p. 61 [restaurare],

www.dacoromanica.ro

450

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

69, 74 ; 1943, p. 85; Anuar 1909, p. 136 [bis. din 1650] ; Documente, indice
sec. XVII.
NOVACI-Gorj (bis. de lemn Sf. Ingeri, N. - Romani, 1740, reparata 1881,
1930 i 1950 i bis, de lemn, Intrarea in biserica-Vladoi, 1834, reparata
1850 i 1896).
Indice cronologic nr. 14 [doe.] ; Documente, indice sec. XVI i XVII
[satul amintit de la 1502, cind era in parte al lui jupan Radu] ; Bauer, p. 210
bis. sec. XVIII] ; tefulescu, Gorjul, p. 119-123 [icoane 1803 din bis. de lemn,
despre sat] ; Stamatoiu P., Monografia comunei Novaci, Tg. Jiu, 1921, 18 p.;
Lianu C., Monografia corn. Novaci-Gorj, Tg. Jiu, 1935, 62 p. +1 pl. [scurt

istoric, descriere fizica, populatie etc.; despre biserici, p. 37-40; bis. din
1803, arsa 1854 si recladita 1864 i bis. din Novaceni, 1847] ; Renaterea",
1944, p. 213-215 [catagr. 1840 trei bis. de lemn i istoric]; M.O., VIII, 1956,
nr. 6-7, p. 411; A MO, 1941, p. 366 [bis. Sf. Voievozi, de lemn din 1847]
si p. 380 [bis. noua, 1935] ; Anuar 1909, p. 178 ; Ionacu I., Contributii la
istoricul m-rii Hurez, p. 86 [doc.] ; tefulescu, Documente slavo-romeine (indice).

NUCETI vezi Strimbeanu.


M-REA NUCET, vezi Cozia si Stinipara.
M M-REA NUCET (Sf. Gheorghe, construita de Gherghina pircalab

si

sotia sa, Neaga, sfiritul sec. XV22, prefacuta", 1746 23 i recladita


1840-1849 de egumentul Gherasie; fost metoh al m-rii Dusicon 24),
corn. Nucet, jud. Dimbovita.
Documente, XVI-XVII (indice); Cronologia tabelard, p. 30 ; Arh. St.
Buc., Indice cronologic nr. 16, Buc., 1949 [745 doc., 1501-1880] ; Greceanu,
Genealogii, p. 260-261 [doc. 1501]; Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. 32 [doc.
1640] si 39-40 [doc. 1692] ; Mgmoire sur les couvents roumains, p. 75-82.
[doc. 1639]; Memoriu asupra monastirilor romeine, p. 62-71; Bengesco, Memorandum, p. 25-28 [doc. 1640, inchinare la Dusicon] ; Negri C., Memoire
avec pieces justificatives presents a la Commission internationale pour les couvents &digs, Constantinople, 1865, tabelele p. 24 si urm., 131 [venituri, sec.
XVIII]; Documente agrare (indice) ; Istoria Tdrii Romeinegi, p. 34 ; Iorga
N., Studii si doc., XV, p. 99-100 si 361-363; Bolliac, Monastirile din Rom-

mania, p. 557-592 [socoteli, 1732-1739] ; Tunusli, p. 174 ; Bauer, p. 156;


Fotino, III, p. 157 ; Urechia, Ist. rom., II, p. 54-56 ; VI, p. 128-129; VII,
p. 315; X A, p. 16; T. Codrescu", III, 1934, nr. 4, p. 60-61 [pomelnicul
m-rii] 25; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 49; B.O.R., 1890, p. 723 [despre
prefacere", 1747] ; V. Rom., 24 febr. 1854 [averea mr-ii] ; M.Of., 1864; p.
281 [inventar 1863] ; Dii. Rom., IV, p. 514 [istoric] ; Bilciurescu, Miineistirile,

p. 281; Anuar 1909, p. 50;

Iorga N., Fundatiuni religioase ale domnilor romeini in Orient, Buc., 1914,

p. 14-15 [istoric]; Draghiceanu, Cdlduza, p. 23-24 ; Rautescu I., preot,


Monografia comunei Topmoveni, 1939, p. 17-34 [despre m-rea Nucet, istoric,
documente, relatiile cu Topolovenii] ; Popescu, inveliprile, p. 43, 68 ; Vataianu, Istoria artei, p. 191, 194 ; Draghiceanu, Catalogul (i ndice);
Giurescu C. C., Dotal monumente religioase din veacul at XI V-lea. Nucetul
sau Cozia din Vilcea si Nucetul din Dimbovita (M.O., 1961, nr. 1-4, p. 38-49), ;
Idem, La 450 de ani de la moartea lui Radu cel Mare (BOR, LXXVI, 1958,

nr. 3-4, p. 378) [despre m-rea Nucet]; Bratulescu V., Documente, inscriptii
cu caracter istoric (G. B., 1960, nr. 3-4, p. 275-278) [pisanie 1861, descriere];
M.C., 1916, p. 209-210, 231-232 [doc. 1696-1700] ; Iorga N., Istoria bisericii, I, p. 133; Istoria bisericii romeine, I, p. 407; Gheorghiu Aurel, Nucetul
(G.B., 1966, nr. 1-2, p. 188-138) [istoricul m-rii].
SCHITUL NUCET-Buzau (zidit de Preda capitanul, sfirsitul sec. XVII) 26.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCti

451

Tunusli, p. 173 ; Fotino, III, p. 151 [mentiune] ; Creceanu, Biserici de


lemn, p. 34 [schit parasit Nuci].
NUCET-Prahova (M. bis. de lemn Sf. Dumitru, 1774).

Bratulescu V., Bis. din Prahova (BCMI, 1939, p. 31-34) [descriere sumark plan] ; Anuar 1909, p. 100 si 102 [doua bis. de lemn Sf. Dimitrie, ultima
din 1828]; Indice cronologic nr. 5, 20 [doc.] ; Documente, indice sec. XVII;

CreTeanu, Biserici de lemn, p. 42 passim; Diq. Rom., IV, p. 513 [bis. din
1814].

NUCETEANCA, vezi Topoloveni.

NUCI, com. Merii Petchii, jud. Ilfov (bis. de lemn Sf. imparati, 1780-1783,
reparata 1880).

Anuar 1909, p. 80; Dig. Rom., IV, p. 515.


NUC5OARA, jud. Arges (bis. de lemn To0 SfinIii, 1817 27 si trei cruci de
piatra).
B.C.I., IX, 1930, p. 11 -112; Radulescu-Codin, Muscelul, p. LXXX;
Anuar 1909, p. 92-93 [bis. nouk 1881-1890]; A. Rom., 14 nov. 1859 [arenda
mosiei] : G. B., 1965, nr. 9-10, p. 885 ]cat. 1840); Indice cronologic nr. 2;
Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1547, cind era in
parte al m-rii Arges].
NUC5OARA (RiNCEZI), jud. Prahova (bis. Sf. Treime, construita de Eufrosin. Poteca, 1840, reparata 1895).
Draghiceanu V., Inscripcii (BCMI, IV, 1913, p. 195); Dig. Rom., IV,
p. 518 [pisania] ; Iorga N., Note (R. I., VII, 1921, p. 208); Idem, Inscripkii

(R.I. XVIII, 1932, p. 275-276); Anuar 1909, p. 107-108.


NUCU-Buzau (crucea Spatarului, 1821 si his. de lemn Intrarea in biserick
1765).

Dig Rom., V, p. 454; Anuar 1909, p. 243; Cre ;eanu, Biserici de lemn, p.
43 [his. de lemn din 1833].

NOTE
1 Despre starea de ruing a bisericii la 1864 vezi Arh. St. Buc., Min. Cult gi Instr.,
dos. 1367/1864, f. 119, 123.

2 Vezi gi Arh. St. Buc., ms. 730, f. 57 v. i 739, f. 41 v. i catagrafiile din 1830, 1839
i 1842 (Acad. R. S. Romania, ins. rom. 724, f. 202-218 i 228-251). Vezi i pomelnicul
schitului din 1843 (Arh. St. Buc., ms. 365). Vezi, de asemenea legenda m-rii la 1873 (Acad.
R. S. Romania, ms. 228, f. 161-162) i Acad. R. S. Romania, Stampe, GR III, Danielis
G. Vezi gi Arh. St. Buc., ins. 729, f. 83, 730, f. 57 v.-58 v. i 739, f. 41-42 v. (ms. Papp azoglu).

3 Bis. care este de piatra" din Ngnitiwi este amintitg la 1547 iulie 1

(Documente,

XVI, vol. II, p. 363). E posibil ca acesta sa fie schitul Nilmgegti.


4 Vezi 9i Arh. St. Buc., ms. 730, f. 58 i 739, f. 11 v i Acad. R. S. Romania, ms.
rom. 228, f. 161-162.
5 La 1681 iunie 4, ca sg nu stea pustie, a fost inchinata mitropoliei de Bina, jupineasa
lui Istrate logofatul; aici erau ingropati i parinlii sai, ceea ce dovedefte ca biserica era mai
veche (Arh. St. Buc. Mitr. Tariff Rom., CXXVIII/4). Despre satul Naneti (Nrineasca)V1aca, vezi Indice cronologic nr. I.
6 Despre sat vezi Acad. R. S. Romania, path. DLII.
6 bis. Vezi i planurile din 1861 i 1873 ale morgei Nedeia = Marmurile la Arh. St.
Buc., Min. Agric.
7 intr-un doc. din 1624 ian. se spune ea, in timpul domniei lui Radu erban, Stanciu
singer facuse o m-re din sus de Negoeti", in jud. Ilfov (Arh. St. Buc., m-rea Cotroceni,
11/2). Nu tiu dacii aceasta m-re a fost construita pe alt loc decit m-rea cu acelai nume
ridicatg de Matei Basarab.

www.dacoromanica.ro

452

BIBLIOGRAFIE

I TARA ROMANEASCA.

9 Data pisaniei; m-rea e amintita in doc. la 1680 iunie 5 (Arh. St. Buc., m-rea Cotroceni, LXXI/2). Vezi 9i catagrafiiile din: 1823, 1847, 1860 9i 1863 de la Acad. R. S. Romania, ms. rom. 724, f. 252-275 9i Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 1431/1863; despre diverse
reparatii ibidem, dos. 1318/1847, 1415/1864, 3329/1864, 3329/1876 9i 914/1890 9i doc. grecesc din 1777 (Acad. R. S. Romania, DCLXXXI/113). Vezi de asemenea catastihul de
venituri din 1820 (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CDXX/4) 9i istoricul facut de maiorul
Pappazoglu (Arh. St. Buc., ms. 729, f. 48).
9 Acad. R. S. Romania, ms. rom. 225, f. 304.
10 mentionez ca la Negoe9ti-Gorj a existat o bis. mai veche; la 1628 Sept. 2, preotul de
aici era scutit de dari, ca stt se roage ziva 9i noaptea (Muzeul Tg. Jiu).

to bis Vezi 9i harts mo9iei N. = ipotu din 1861 la Arh. St. Buc., Min. Agric.
11 Despre motia Negoiu = Uriti vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, CDL/23.

12 Vezi Acad. R. S. Romania, ms. rom. 223, f. 281-282.

13 Vezi 9i idem, ms. 221, f. 103 v,-104. Despre satul Negreni-Olt vezi doc. de la Acad.
R. S. Romania, pach. CDL.
14 Vezi 9i descrierea facutii bisericii 9i cetatii la 1873 (Acad. R. S. Romania, ms. 228,
f. 46) 9i ms. Pappazoglu (Arh. St. Buc., ms. 730, f. 60-61 9i 739, f. 44 v.-45 v.).
15 Vezi 9i pictura lui Trenk infati9ind cetatea acum un veac (Muzeul de arta al R. S.
Romania, Stampe DR III 4506) 9i Acad. R. S. Romania, Stampe GR III, Danielis 7.
13 Despre sat vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pack. CDLII.
16 b 18. Vezi planul mo9iei din 1855 la Arh. St. Buc., Min. Agric.
17 Bis. e amintita la 1832 aug. 21 (Acad. R. S. Romania, DCCCXV/194).
18 in anul 1810 se daruie9te arhidiaconului Nifon un loc in Magura pentru a construi
un schit, care exista in anul urmator (Arh. St. Buc., sch. Nifon, IV/1 9i 2).
12 Despre cladirea bisericii vezi ibidem, IV/12 (1842). Vezi 9i catagrafia din 1863 (idem,

m-rea Ciolanu, IV/1). Despre arderea 9i repararea schitului vezi Arh. St. Buc., Min. Instr.,
dos. 1437/1865. Despre lucrarile din 1862-1863 la schit vezi numeroasele doc. de la Acad.
R. S. Romania, MCXXII/76, 82, 91 9i urm. qi contractul din 1865 (MCXXII/103. Vezi qi
Acad. R. S. Romania, ms. rom. 224, 1. 401 v. 9i Arh. St. Buc., ms. 729, f. 48 v. (istoricul
facut de maiorul Pappazoglu).
20 Vezi doe. din 1700 oct. 26, prin care popa Stan din Ni9cov inching m-rii Sinaia schitul Sf. Mihail din Ni9cov-Vadicel, cu mo9ia din Ni9coveni (Arh. St. uc.B Mitr. Tarii Rom.
CCCXII/3).

21 Vezi 9i Arh. St. Buc., Min. Cult. 9i Instr., dos. 1367/1864, f. 285, 333, 347.
22 Amintita in doc. la 1501 dec. 15 (Documents, XVI, vol. I, p. 7-9).
23 Vezi pisania din 1746 mart. I (Arh. St. Buc., m-rea Nucetu XXIII/4) 9i inscriptiile
strinse de maiorul Pappazoglu (Arh. St. Buc., ms. 730, f. 41 v. 9i 739, f. 12 v.-13).
24 Vezi doc. din 1640 mai 17 (Arh. St. Buc., m-rea Nucet, 1/2).
23 Vezi 9i pomelnicul din 1826-1837 (Acad. R. S. Romania ms. 4875), inscriptiile de
pe pietrele de mormint din 1658, 1795 qi fail data (Arh. St. Buc., m-rea, Nucet XXIII/24),
catagrafiile din: 1806-1830, 1809, 1823, 1829 1842, 1847, 1851 qi 1863 (Arh. St. Buc., ms.
292 9i 1412, catasti9e m-re9ti, m-rea Nucet. dos. 65 9i Min. Instr-, dos 1152/1863 9i

R. S. Romania, ms. 724, f. 276-420).

jefuirea m-rii
1815 nov. 16 9i 1823 mai 5, despre
averea m-rii (Arh. St. Buc., m-rea Nucet, XXII/4 9i 60, ms. 298, f. 647-657 v.). Despre
starea proasta a m-rii la mijlocul sec. XIX vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 3666/1854.
La 1835 locuitorii din satul Nucetu cereau voie sa faces biserica noua (Arh. St. Buc.,
Vezi de asemenea doe. din 1738 ian. 4.

Log. pricinilor bisericeE,;ti, dos. 917/1835 9i m-rea Nucet, XXIII/38).

28 Amintit in doc. la 1692 iunie 6 (Arh. St. Buc., ep. Buzau, XLII/6). intr-un document, din 1710 oct. 30, este mentionat schitul Nucet, zidit de Preda capitan (Arh. St. Buc.,
Mitr. Tarii Rom., VI/19).
27 Bis. e amintita la 1831 dec. 30 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/147).

www.dacoromanica.ro

0
M-REA OBEDEANU, vezi Craiova.

OBEDENI-Ilfov (bis. de lemn Sf. Nicolae ante 1810 1, construita de zid

1870-1871).
Popescu N., Catagrafia, p. 86 [bis. de lemn, slaba] ; Iorga, Doc. Cantacuzino, p. 73 [doc.]; V. Rom., 1847, p. 28 [mosia de vinzare].
OBEDENI (Obedeanca) Vlasca (bis. Adormirea si Sf. Trei Ierarhi zidita
de marele clucer Grigore Obedeanu 1839, reparata 1902).
Bauer, p. 154; Bratulescu V., Comunicari (BCMI, XIX, 1926, p. 89)
[inscriptii] ; Anuar 1909, p. 136; Oltul", 1857, p. 144, 148 si A. Rom., 1857
sept. 23 si urm. [0. Vlasca a lui Misa Anastasievici, de arendat].
OBEDIN, jud. Dolj (bis. Sf. Nicolae, construita de clucereasa Smaranda
Otetelesteanu, 1819, in ruins la 1914).
Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1614] ; Filitti
I. C., Despre satele Albesti si Obedin din Dolj, in vol. Cercetdri si documente
privitoare la istoria principatelor romeine, Buc., 1935, p. 23-27 si in A.0
1932, p. 299-302) ; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 446 [cat 1845] ; ACMI, 1914p.,
102 [foto ruing bis.] ; Oltenia", II, 1941, p. 127, XI, 1944, p. 75 ; AER, 1921
1925, p. 375; Iorga N., Studii si doc., IV, p. 21-23 [doc. 1668, Obedeni].
OBENI, vezi Ionesti,
OBIDITI (fost Maciucesti acum Rimnicelul 2) Rm. Sarat, jud. Buzau
(bis. Sf. Voievozi, 1798).
Iorga, Doc. Cantacuzino, p. 31 [doc. 1663, parte de sat a lui Draghici Cantacuzino] ; vezi si p. 55, 57, 91-92 [si jud. Ialomita] ; AER, 1926, p. 63 si 1928,

p. 76; Documente, indice sec. XIIIXVII [sat disparut in Ialomita si sat in


Rm. Sarat].
OBILEASCA, vezi Obilesti.

OBILE5TI (Simuleasca) 3 - Rm. Sarat (bis. sec. XVIII, recladita 18751876).

Bauer, p. 113; Anuar 1909, p. 263; Dig. Rom., IV, p. 525.


OBILESTI-Ilfov (ruinele casei lui C. Brincoveanu 4; bis. si scoala sec. XVIII 5;
doua bis. de lemn Sf. Nicolae la 1810, din care una recladita de zid
1860-1861).
Iorga N., Studii si doc., XIV, p. 327 [satul era a lui C. Brincoveanu],
V, p. 496, 499 [doc. 1750-1753, Obileasca] ; Istoria Pith Ronainesti de la oct.
1688 la mart. 1717. ed. C. Grecescu, p. 87 [despre plimbarile facute aci de
C. Brincoveanu si boierii sail ; Greceanu, Vials lui Brincoveanu , p. 114, 129,
161, 225 ; Bauer, p. 143 [m-re, bis. si cask' boiereasca] ; Dig. Rom., I, p. 350
www.dacoromanica.ro

454

BIBLIOGRAFIE

- I-

TARA ROMANEASCA

si IV, p. 526 [despre urmele beciului palatului lui Brincoveanu pe dealul

Beciul]; BCMI, III, 1910, p. 49; Draghiceanu V., Curti le domne.,sti Brincovenesti, IV, Curti si conace farimate (BCMI, IV, 1911. p. 49-50); Popescu

N., Catagrafia, p. 64-66 [doug bis. de lemn Sf. Nicolae-0. Noi si Sf. Nicolae-0. Vechi]; Anuar 1909, p. 80 [bis. din 1796-1797? si 1860-1861];
Indice cronologic nr. I; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit
de la 1575]; Giurescu, Ist. Rom., III (indice).
SCHITUL OBIRSIA, vezi Pestera Ialomitei.
OB/MIA, vezi Madulari.
OBIRIA, jud. Olt (fost Romanati). 6 (bis. din 1867).
Iorga N., Studii si doc., XVI, p. 74-75 [doc. 1752, 0. Romanati] ;

A. Rom. 2 oct. si supl. 5 oct. 1857 [arenda aceleiasi mosii] ; Indice cronologic
nr. 7; Documente, veac, XVII, vol. III, p. 628 (satul amintit la 1619].

OBIMIA DE CIMP, jud. Mehedinti (M bis.

Sf. Nicolae,

construita de

locuitorii satului la 1802, reparata 1858, 1902 si 1913; pictura noua).


Documente, veac XVII, vol. IV, p. 510 [satul amintit la 1625]; Bauer,
p. 223 [fara bis.] ; Anuar 1909, p. 199; AMO, 1941, p. 518; Carte de hotdrnicie
a mosiei Obirsia din districtul Mehedinti, plasa Cimpul Blahnica, proprietate
a d-lui George G. Plessia, 1887, 28 p.; Ionescu I., Agricultura romanci. p. 396-

397. 508-509.
OBIR5IA CLOANI, jud. Mehedinti (bis. Sf. Voievozi-Godeanu, inceputul sec.

XIX, refacuta

1860).

Creteanu R., Biserici de lemn (M.O., 1959, nr. 5-6, p. 298) [inscriptii] ;
Idem, Inscriplii (M.O., 1962, p. 710) [insemnare, 1821]; AMO, 1941, p. 519;

Anuar 1909, p. 198; Documente, indice sec. XIIIXVI [satul amintit de la


1486].

SCHITUL OBIR5IA D/MBOVITEI, vezi Pestera Dimbovitei.


OBISLAVU, vezi Crovu-Obislavu-Vlasca. 6 bis,

OBISLAVU, jud. Vilcea (la 1840 bis. de lemn Sf. Nicolae, construita de
Nanu, Joan Voinescu si altii 1768, preinoita de popa Dinu si locuitori
1822, recladita 1850-1852) 7.

Popescu, Biserici, p. 109-110; Anuar 1909, p. 227; Dicf. Rom., IV,


p. 526-527.

OBOGA, jud. Olt (fost Romanati) (la 1840 trei bis.: Sf. Nicolae 0. de Sus,
1808, construita de preot si locuitori, reconstruita 1846, Sf. Dumi-

tru 0. de Mijloc, 1814, construita de Costache, fiul capitanului


Nita reparata 1863 si 1921, si Sf. Nicolae -O. de Jos, de lemn, construita de Dina Argetoianu, 1795, reconstruita de zid 1859 sau
1846 ?).

Renasterea", 1944, p. 14; Anuar 1909, p. 214; AER, 1921-1925,

p. 553-554; Monografia jud. Romanaci, p. 389-390; AMO, 1941, p. 634;


Oltul", 1857, p. 124, 128 [mosia 0. de Jos cu doua hanuri, de arendat];
Documente agrare, p. 608 [mosie a schitului Morunglavu]; Dig. Rom., IV, p.

529-530 [bis. din 1846].


OBOGENI-Vilcea (bis. Buna Vestire sau Intrarea in bisericfi?. 1830 sau
1832-1835).
AEA, 1929, p. 98; Anuar, 1909, p. 274.
OBORANI, vezi Visina.
OBRECESTI, vezi Stroesti.
OBROCENI, vezi Stroesti.
OCINA, jud. Prahova (bis. Adormirea, 1808, recladita? 1886-1887).
Bauer, p. 138 [fa'ra bis.] ; Aldem [Demetrescu-Aldem], Satul Ocina si
locuitorii Ocineni, Tg. Jiu, 1905, 104 p. [istoricul satului, indeosebi epoca
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

455

moderns, situatia economics- socials etc., ; despre bis. p. 2-27]; Anuar 1909,
p. 108; Dict. Rom., IV, p. 533.
OCNELE MARI, jud. Vilcea.
Documente, indice veac. XIII-XVI si XVII [orasul amintit de la <1409
1418> ; despre vechimea sa vezi si Olteanu, Geneza oraselor (Studii", 1963,

nr. 6, p. 1275); M.O., 1967, nr. 11-12, p. 915 [mentiune Paul de Alep] ;

Tunusli, p. 175 ; Bauer, p. 201; si A.O., 1924, p. 304 [5 bis. de piatra, una de
Iemn, 3 capele Titireciu si Slatioarele]; Sulzer, Geschichte, I, p. 350 [despre
oras]; Fotino, III, p. 173 [sch. Teica si 5 bis. la 1815]; A.O., XI, 1932, p. 222
[despre arderea orasului, 1802] ; Samarian P., 0 veche monografie, p. 210-211
[descriere, inceputul sec. XIX]; C.D.A., 25 ian. 1838, p. 159 [despre stricaci-

unile pricinuite la biserici de cutremur]; Popescu, Biserici, p. 71-73;

Donat I., Bisericile Ocnelor Mari 8. Inscriptii, documente, insemneiri (A.O.,


1932, p. 221-230, 366-369) [biserica domneasca, Maica Domnului-Afumati,
Sf. Ioan-Brosteni, Sf. Nicolae-Facai, Cu bradu, m-rea Slatioarele, Sf. NicolaeRiureni] ; Ginrescu, Ist. rom., II si III (indice); Dict. Rom., IV, p. 535-536
[despre biserici].

- KOALA VECHE. 9
FINTINA LUI ALEXANDRU MIRCEA (1571; si cismelele vechi)
Iorga N., Studii si doc., VII, p. 50 [doc. 1620]; Documente, sec. XVII

(indice, 1620); Nicolaescu Stoica, 0 pretioasci pisanie de la Alexandru Vodd


Mircea, 1568-1577 (Universul", 23 febr. 1932, nr. 120, p. 18) [text si trad.] ;
Iorga N., Fintina lui Alexandru yodel' Mircea (BCMI, 1933, p. 32) [inscriptie,
dupes St. Nicolaescu]) Nicolaescu Stoica, Istoricul m-rii Sf. Treime ( Radu
Vodd) din Buc., ( Bucuresti ", III, 1937, nr. 1-2, p. 122)] si in Gazeta municipala", 1939, nr. 387, din 27 aug.; Donat I., Fintina lui Alexandru Vodd

Mircea (A.O., 1936, p. 462-463 ); Inscriptii Bucuresti, p. 479-480 [inscriptie].

- M BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI-AFUMATI (sfirsitul


sec. XVII, facut amvonul de Constantin Hiotu, 1746, lows zugra-

vita 1809, reparata 1836, avariata de cutremur la 1940; acum in


ruins).

Rautu, Monografia, p. 93 -94; Draghiceanu V., Inscriptii (BCMI, V,


1912, p. 134-135) 11; A.O., 1932, p. 225-229; Ghika-Budesti, Evolutia
(BCMI, 1936, p. 103 si pl. DXVII-DXXII); AMO, 1941, p. 680; Anuar
1909, p. 151.

- BISERICA CU BRAD (Sf. Mihail si Gavriil, inceputul sec. XVIII, 1703


sau 1711 ?, construita de popa Nice, arses la 1802, darimata de cutremur ,1838, refacuta 1839-1844, de Nectarie eclesiarhul, fiica sa
Zinca si Ioanichie ieromonahul, reparata 1904 si 1934).
BCMI, XXVI, 1933, p. 185 [pisania, 1703]; Iorga N., Studii si doc.,
XV, p. 328 [1737]; Bulat T. G., Inscriptii (A.O., I, 1922, p. 243-244) 12;
A.O., 1932, p. 366-368; Daniilescu C., Condica bisericii cu Bradu din Ocnele
Mari (A.O., 1932 p. 80-88); AMO, 1941, p. 680; Anuar 1909, p. 151.
M BISERICA BUDA (Izvorul Grecului, bis. Sf. Treime si Sf. Nicolae,
construita de popa Teodosie, fiul lui popa Iosif Branescu din Olanesti, 1731 labia., parasites la mijlocul sec. XIX).
Ghenadie, Iconografia, p. 42 [despre zugravirea bis.] ; Dig. Rom., II,
p. 39 [pisania, 1751]; BCMI, XXVI, 1933, p. 188 [inscriptie, schit]; Popescu,
Biserici, p. 76; NV., VII, 1934, nr. 73-78, p. 172 [pisania] ; Donat, Fundatiile,
p. 56-57 [bis. Izvorul Grecului, catunul Buda-Ocnele Mari] ; A.O., 1936,
p. 311; 1937, p. 444-450; 1938, p. 391-394 ; Anuar 1909, p. 151 [his. din
1849].

www.dacoromanica.ro

466

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

- BISERICA CAPATINA IN DEALUL LICURA (arsa la 1802 de dr


Diet. Rom., IV, p. 536.

- M BISERICA DOMNEASCA. (Sf. Gheorghe, construita de Statie vistierul, 1676 -1677 13, zugravita de Duca din Sinope camaras la Ocnele

Mari si jupan Statie, 1717-1718, arsa de cirjalii odata cu orasul la


1802, reparata 1880, pictata 1882; si truce din c. 1640). Gura Suhasului.

Inscripcia bis. domnesti Sf. Gheorghe din Orasul Ocnele Mari (M.P., III,

1892, nr. 9, p. 7) 14; Dig. Rom., IV, p. 535; B.O.R., III, 1875-1876, p. 6
[insemnare, 1746]; Urechia, Ist. rom., VIII, p. 380; BCMI, I, 1908, p. 179;
Draghiceanu, V., Bis. domneascd din Ocnele Mari (BCMI, V, 1912, p. 132134 si XXIV, 1931, p. 128-130) [inscriptii, istoric, doc., foto); A.O., 1932,
p. 221-225; BCMI, 1933, p. 138; Donat I., Citeva rectificdri in legdturd cu
biserica domneascd din Ocnele Mari (A.O., 1932, p. 393-394); Ghika-Budesti,

Evolucia (BCMI, XXIX, 1936, p. 93, pl. CDXVIII-CDXIX); Anuar 1909,


p. 151; AMO, 1941, p. 680; Ionescu Gr., Istoria arhitecturii, II, p. 105-106
[descriere].

- BISERICA FACAI, 'vezi Sf. Nicolae-Facai.

SCHITUL LUI FIERA VATAF (Sf. Trei Ierarhi, ante 1687, fost metoh
al m-rii Bistrita) 15.
Popescu-Cilieni, Schituri oltene necunoscute (M.O., VIII, 1956, nr. 1-3,

p. 120-121).
- BISERICA INTRAREA IN BISERICA, vezi Traistari.

- BISERICA SF. GHEORGHE, vezi bis. Domneasca si


BISERICA RIURENI, vezi Sf. Nicolae-Riureni.

schitul Teica.
M BISERICA SF. IOAN-BROTENI (sec. XVII sau inceputul sec. XVIII,
refacuta 1793 de preotii Chera, Radu si altii, 16 prinoita ante 1840
de Mihaila Lupu).

Diet. Rom., IV, p. 535-536 [doc. din 1597, trecut gresit la bis. Bros-

teni] ; Draghiceanu V., Inscriptii (BCMI, V, 1912, p. 135) [din 1794 17]; A.O.,

1932, p. 229-230; Popescu, Biserici, p. 73 [bis. mah. Afumati] ; Ghika-Budesti, Evolucia (BCMI, XXIX, 1936, p. 59-60; pl. XCVII-XCIX); Donat,
Fundaciile, p. 71; Anuar 1909, p. 151 [bis. inchisa] ; AMO, 1941, p. 680.
- BISERICA SF. IOAN ZLATAUST, vezi Titireciu.
- M BISERICA SF. NICOLAE - FACAI, (construita de Antonie monahul,
sec. XVIII, zugravita de Barbu Catana si fiii sai in timpul domniei
lui C-tin Mavrocordat, 1761-1762; in mina' la 1909; la 1941 era
darimata).
Dig. Rom., III, p. 329 [pisanie ] 18; A.O., 1932, p. 230; Ghika-Budesti,
Evolucia (BCMI, 1936, p. 56, pl. XLV-XLVIII); AMO, 1941, p. 680; Anuar
1909, p. 151.
- M BISERICA SF. NICOLAE - RIURENI (1743, construita de popa
Gheorghe si preinoita de Dinu Riureanu, reparata 1929).
Popescu, Biserici, p. 70 [catagr. 1840]; A.O., 1932, p. 368; Bratulescu
V., Bis. din Arges si Vilcea (BCMI, XXVII ,1934, p. 46-47) [inscriptii, foto];
Anuar 1909 p. 152 [bis. din lemn]; AMO, 1941, p. 682.

- BISERICA SF. TREIME, vezi Buda.


- BISERICA SF. TREI IERARHI, vezi schitul lui Fiera vataf.
- BISERICA SF. VOIEVOZI, vezi bis. cu Brad.
- M-REA SLATIOARELE (Slatineanca, Sf. Nicolae, construita de Ecaterina Salvaressi, sotia lui Alexandru Mircea voievod, 1568-1577 19;
reparata de doamna Elina, sotia 1ui Matei Basarab, 1632-1654 20;

reparata 1744-1745, zugravita de stareta Olimpia, 1796, boltile


www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

457

surpate de cutremurul din 1838, clopotnita si zugraveala reparate de


enoriasi, 1911-1912 ; fost metoh al m-rii Titireciu 21 si al ep. Rimnic22).

Documente, sec. XVI-XVII (indice); Bulat T. G., Contribuciuni documentare, p. 82-88 [doc. 1633-1753] ; Greceanu, Genealogii, II, p. 247 [doc.
1644); B.O.R., III, 1876-1877, p. 7 [insemnare, 1746]; Giurescu, Material
(indice); Urechia, Ist. rom., VII, p. 320, 372 ; X A, p. 182 ; Tunusli, p. 175 ;
Bauer, p.
si A.O., III, 1924, p. 304; Fotino, III, p. 174; Dimbovita",
7 sept. 1859, p. 360;
Monumente nationale, II, p. 195-196; Diet. Vilcea, p. 402 ; Dobrescu N.,
Istoria bisericii din Oltenia, p. 141, 273; AER, 1900, p. 40; Rautu, Monografia,

p. 92-93, 118 ; Episcopia Rimnic, p. CIV, 165 ; Iorga N., Biserica doamnei
Ecaterina (BCMI, XXIV, 1931, p. 38-39); [despre asemanarea cu Cobia si
despre portretele ctitorilor]; Filitti, Ctitori, p. 44-45 [istoric] si in S.O.V.,
1920, p. 155 ; A.O., 1932, p. 368 [pisanie, 1796 si 1912]; Ghika-Budesti,
Evolucia (BCMI, 1932, p. 27 si 40-41 pl. I-VII); Draghiceanu V., Monumentele Olteniei (BCMI, XXVI, 1933, p. 52) [pomelnic, descriere, foto] ; BCMI,

XXVI, 1933, p. 137 [pisania, 1806?) 22 ; Donat, FundaOile, p. 72 ; Popescu,

Biserici, p. 44; AMO, 1941, p. 724; Simedrea Tit, M-rea Titireciu (G.B.
1963, nr. 5-6, p. 477-478) [despre schitul Slatinence] si 498 [insemnare,

1728] ; Anuar 1909, p. 151.


M SCHITUL TITIRECIU (Sf. loan Zlataust, sec. XVI 24, refacut la inceputul sec. XVIII (pisania afirma ca din temelie) de Mihai Cantacuzino mare spatar ; bis. zugravita la 1746-1747 de Damaschin Cernovodeanu monahul, biS. reparata 1904 ; casele egumenesti refacute
1840 ; fost metoh al m-rii Pantelimon de la 1752 ; de la 1870 bis. eaunului Lunca ; truce din 1754-1755) 22.
C. Giurescu, Material (indice); B.O.R., III, 1876-1877, p. 7 [insemnare
1746]; Galesescu, Eforia, p. 219-220 [doe. 1752, inchinare la Pantelimon] 26 ;
Urechia, Ist. rom., VI, p. 225 ; VII, p. 371; Genealogia Cantacuzinilor, p. 344;
Bauer, p. 201 si A.O., III, 1924, p. 506 ; Fotino, III, p. 173 ; Diet. Rom., IV,

p. 535-536 [doc. din 1597 trecut la bis. Brosteni] si V, p. 603 ]inscriptii] ;

Draghiceanu V., Inscripcii (BCMI, VII, 1914, p. 196); Balasel T., Un manuscris din 1799 at lui Dionisie Eclesiarhul (A.O., 1933, p. 238-242) [pomelnicul

m-rii T.] ; Idem, Inscriptii (A.O., 1935, p. 132-134) [pomelnic, inscriptii,


stambel ; BCMI, XXVI, 1933, p. 137-138 [pisania, 1752, pomelnic; V.
Rom. 10 iunie 1843; Alexandrescu Gr., Memorial de cdldtorie, p. 23-24 ;
A.P., 1848, p. 406, 408, 412, 418, 420 [venituri, 1832-1846]; B.G.O., 1843,
p. 66 [mosiile schitului];
Monumente istorice, II, p. 196 [descriere, reparatiile necesare]; Episcopia
Rimnic, p. CIV, 72; Dobrescu N., Istoria bisericii din Oltenia, p. 141, 267268 ; Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. XXXIV; Draghiceanu V., Monumentele
istorice din Oltenia (BCMI, 1931, p. 131 si urm.) [inscriptii, ctitori, descriere
sumara, foto] ;, AMO, 1941, p. 682 ;
Simedrea Tit, M-rea Titireciu (G.B. 1963, nr. 5-6, p. 468-501) [inscriptii,
despre ctitori; istoric documentat, aratind ca schitul nu a fost refacut de
Mihai Cantacuzino ; lista de egumeni, insemnari de pe carti si doua doc.,
1674-1706]; (recenzia lui V. Bratulescu, M.O., 1964, nr. 5-6, p. 499-502);
Creteanu Radu, Despre importanca studiului elementelor de constructie in
datarea monumentelor istorice. Biserica rosie" din Tirgsoru Vechi. Biserica
fostei mdndstiri Titireciu din Ocnele Mari ( Monumente istorice, Studii si lucrdri

de restaurare, 2, 1967, p. 153-157) [discuta datarea bisericii fostei manastiri,


comentind articolul lui Tit Simedrea]; Balasa D., Gheorghe zugravul care in
cdlugdrie s-a numit Gherontie (M.O., 1967, nr. 1-2, p. 78) [icoana] ; Anuar
www.dacoromanica.ro

458

BIBLIO GRAFIE

- I-

TARA ROMANEASCX

1909, p. 151; A. Rom., 21, 29 aug. 4 sept. 1857, supl. 12 si 19 dec. 1859
[arenda mosiilor schitului].

BISERICA TRAISTARI (Intrarea in biserick construit de Theodosie


si altii, 1747-1748 26 biS, refacuta de Silion egumenul de la Titireciu

si Panait Rusu, 1856-1862), Gura Suhasului.

Dict. .Rom., IV, p. 535; BCMI, XXVI, 1933, p. 185; Anuar 1909, p. 151

152 ; AMO, 1941, p. 681; Masa D., Gheorghe zugravul care in calugarie s-a
numit Gherontie (M.O., 1967, nr. 1-2, p. 78) [icoana]
M SCHITUL TEICA (Sf. Dimitrie, construit din lemn pe dealul Teica,

din sus de Ocnele Mari, la 1674-1678, de Dionisie ieromonahul


din Tricala si inchin.at episcopiei de Rimnic la 1681 27 ; refacut de zid
din Mihalcea logoatul Literati din Constantinopol la 1726 28 cu case,

clopotnica si alte nemestii"; tinda si altarul zugrAvite la 1742).


Fotino, III, p. 173; Draghiceanu V., Inscriptii (BCMI, V, 1912, p. 134135) [din 1726 si pomelnic]; Draghiceanu V., Monumentele istorice din Oltenia
(BCMI, 1931, p. 130-131) [inscriptie, pomelnic]) Dig, Vilcea, p. 450; BCMI,
XXVI, 1933, p. 138 [pisanie, gresita 1702] 29; Popescu, Biserici, p. 91; Uri-

carul, VII, p. 18-22 [doc. 1776 cu istoricul schitului]; Episcopia Rimnic,


p. 69, 393-397; RAutu, Monografia, p. 93; BCMI, 1931, p. 130 si 1926, p.
112-113; Donat I., Citeva rectificiiri (A. 0., 1932, p. 394-395); Ghika-Budesti, Evolutia (BCMI, 1936, p. 72, pl. CCXLCCXLVII); Donat, Fundatiile,
p. 81-82 ; AMO, 1941, p. 682 ; Popescu Victor, preot, Ceva interesant, Rm.
Vilcea, 1938; Anuar 1909, p. 151.
CRUCE din prima jumatate a sec. XVIII, nedatatk din Tiganie.
BCMI, XXVI, 1933, p. 185.
OCNITA, linga Ocnele Mari-Vilcea (bis. de lemn Sf. Ingeri, 1854).

Nadia Grosman-Bulughiu, Cum se distrug monumentele (BCMI, XX,


1927, p. 112-113) [despre bis. de lemn adusa de la erbanesti].
OCNITA, jud. Dimbovita (bis. Sf. Voievozi, 1842 39)

Bauer, p. 160 [fara bis.] ; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 33 [la 1810 bis.


de lemn Sf. Nicolae]; Draghiceanu, Calluza, p. 28; Iorga N., Studii Si doc.,
XV, p. 285 [ante 1783]; Anuar 1909, p. 50; Documente agrare (indite) [sat
al m-rii Dealu].
OCRACU, vezi ColTesti
OCULESTI Vilcea [bis. de lemn, prefacuta de Stanciu, fiul sau Dumitru
si altii, prima jumatate a sec. XIX, reparata 1870).

Dig. Rom., IV, p. 543.

ODAIA PITARULUI-Ilfov (bis. ante 1834) 31.

Indite cronologic nr. 11 [doe.] ; Dig. Rom., IV, p. 545 [=. Cimpurelul].
ODAIA VIZIRULUI-Braila.

R.I.R., 1945, f. III, p. 329-333 [istoric]; Sulzer, Geschicte, I, p..370

[despre sat]; Bauer, pe 190; Iorga N., Revelatii toponimice, p. 15 [despre origi-

nea numelui Odaia] ; Vezi si Giurescu C. C., imprumuturi cumane in limba


rometnei. Odaie Si cioban (Studii si cerc. lingvistice", 1961, nr. 2, p. 205-214)
Ani", II, 1937, vol. II, p. 86 [despre restituirea satului Tarii RomAnesti,
dupii Hugas Inginjian].
ODAIA VLADICAI-Curatesti-Ilfov (bis. de lemn Adormirea la inceputul
sec. XIX, refacuta de zid 1834-1835, reparata 1909).
Bauer, p. 155 [bis. si casa boiereasck Vladiki] ; Popescu N., Catagrafia,

p. 68; Anuar 1909, p. 73; Dig. Rom., IV, p. 545.


ODAILE, corn. Jilava, jud. Ilfov (bis. de lemn Adormirea la inceputul sec.
XIX). Vezi si Mierlari.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

459

Bauer, p. 155 [fail bis.] )Popescu N., Catagrafia, p. 32 ; Anuar 1909,


p. 77-78 [bis. de zid Adormirea Maya Mierlari, 1817-1818].
ODAILE, jud. Buzau (M bis. Sf. Gheorghe, 1826-1829, reparata 1906;
bis. de lemn Sf. Nicolae-Valea Fintinei, 1846-1849 gi Adormirea
Posobegti, 1815-1819, reparata 1897).
AEB, 1926, p. 25 ; Dict. Rom., IV, p. 546; Anuar 1909, p. 250; Cre-

teanu, Biserici de lemn, p. 43 [bis. din 1827].

ODAILE, com. Pucheni, jud. Prahova (bis. de lemn din 1742).


Creteanu, Biserici ale lemn, p. 43 passim.

ODAILE-PODARI, corn. Ileana, jud. Ilfov (bis. Sf. Nicolae, 1818-1821,


reparata 1898).
Anuar 1909, p. 77; Dig. Rom., IV, p. 546-547.
ODIVOAIA, vezi Hodivoaia.
ODOBASCA, vezi Cotegti.

ODOBASCA-Teleorman (bis. de lemn Adormirea, 1741 ?, reparata 1888)


Bauer, p. 108; Anuar 1909, p. 260; A. Rom., 5 iunie 1857 gi urm. [arendarea mosiei] ; Dig. Rom., IV, p. 548 [catun].
ODOBESTI, jud. Dimbovita (bis. Adormirea 1830-1833).
Anuar 1909, p. 50 ; Documente, indice XVI gi XVII [satul amintit de la
1533] ; Dig. Rom., IV, p. 549.
ODOLENI, corn. Melinesti-Vilcea (bis. de lemn Sf. Voievozi, 1825).
Dig. Rom., IV, p. 550.
ODORASTI, vezi Hodarasti.
OESTI-PAMINTENI, jud. Argeg (M bis. Sf. Nicolae, 1840, reparata 1861).
Anuar 1909, p. 285 ; A. Rom., 7, 14, 17 aug. 1857 [arenda mosiei].

OGRADA, jud. Ialomita (case boieregti, sec. XIX).


A. Rom., 1857 aug. 3,17 9i urm., 1858 febr. 19 gi urm. [arendarea mogiei] ;

Dick. Rom., IV, p. 552.


OGRAZILE-Buzau (cruce de piatra din 1834, la intersectia drumului AtirnatiMerei).

A. Rom., 2 mart. 1857 [de arendat mogia. 0. = Sapata]


OGRETIN, jud. Prahova (M bis. Sf. Paraschiva si Sf. Dumitru, construita
de Radu negustorul, preotul Mihai si altii, 1817, zugravita 1848,
casele lui Radu negutator din aceiagi vreme si cruce veche).

Dig., Rom., IV, p. 553 [pisania, 1817] ;Iorga N., Studii si doc., XIX,
p. 81-83 [pisania 1817 gi insemnari pe carti] ; Idem. Tara romeinilor, p. 11
si partea II, p. 4 [descriere, inscriptie] ; Draghiceanu V., Bis. din OgretinPrahova (ACMI, 1915, p. 99-101) [gi despre case]; BCMI, XIX, 1926, f. 48,
p. X; Bratuleseu V., Bis. din Valea Teleajenului (BCMI, XXXI, 1938, p.
185-188) [descriere, indeosebi a picturii, pisanie, foto] ; N.R.R., V, 1908,
nr. I, p. 11 [desen cruce de lemn] ; Codreanu Virginia, Troicele. Semnificalia
si ornamentacia for (A.T.G., f. IXX, 1933-1934, p. 49] ; Anuar 1909, p.
108 [bis. aproape ruinata] ;
Alexiu Eleonora, Documente de pa Valea Teleajenului, Buc., 1939 (indice)

[doe. despre sat] ; Documente ,indice XIIIXVI gi XVII [satul amintit de la


1486-1487, cind era al lui Stingaciu gi
; (aici a avut loc lupta lui Radu
Serban cu polonii si Simion Movila; vezi Documente, XVII, vol. I, p. 134-135).

OGREZENI, jud. Ilfov (bis. sec, XVII 32, disparuta).


Bauer, p. 164 [bis. sec. XVIII] ; Anuar 1909, p. 80 [bis. din 1856-1857] ;
Iorga N., Doc. Cantacuzino, p. 153-154 [doe. 1691-1692] ; Documente agrare,
p. 396 [sat al m-rii Mihai-Voda] ; Documente, indice sec. XVI gi XVII [satul

amintit de la 1588].

www.dacoromanica.ro

460

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

OHABA-Dolj (bis. de lemn. Cuv. Paraschiva, 1813-1825 sau 1842-1843 ?,


reparata 1885).
Bauer, p. 207 [sat parasit] ; AER, 1921-1925, p. 375 ; AMO, 1941 p. 186 ;
Anuar 1909, p. 154-155 si 199.
OHABA - Gorj (la 1840 bis. de lemn Sf. Nicolae, 1803).

Bauer, p. 212 [fara bis.] si 215 [bis. sec. XVIII]; Renasterea", 1944
p. 298-299; Anuar 1909, p. 172 [bis. din 1824] ; AMO, 1941, p. 381 [bis.,
Sf. Paraschiva, 1904 si Sf. Voievozi, 1933] ; Dig. Rom., IV, p. 554 [doua
bis. din 1803 si 1830] ; Iorga N., Studii si doc., XI, p. 267 [doc. 1772] ; A.O.,
1940, p. 88-93, [doc. 1645] ; Documente, sec. XVI, vol. III, p. 149 [satul
amintit la <1561-1568 >.] ; tefulescu, Documente slavo-romiine (indice).
OHABA, com. Sovarna-Mehedinti (fintina din 1836 ; informatie de la C. Man).
OINACU-Vlasca, jud. Ilfov (bis. Adormirea si Sf. Gheorghe, 1846,33 construita

cu ajutorul marelui logofat I. Filipescu).


A.P., XII, 1843, p. 112, 116, 563 [despre construirea bisericii] ; Anuar
1909, p. 136 ; Monografiile Vla.sca, p. 90-98 [bis. din 1844] ; Popescu G.
D-tru, Istoricul bisericilor de pe malul Duncirii, teza de licenta, p. 19-20
[pis a nia] .

OLANETI, jud. Vilcea (bis. Sf. Nicolae, construita de Draghici OlAnescu


capitanul si jupineasa Ecaterina Otetelesteanu, 1718; reparata de
logofatul Gheorghe Olanescu ; pastreaza pictura originara cu portretele
ctitorilor ; si use sculptata din 1728-1729; bis. Sf. Joan, Sf. Voie-

vozi si Sf. Gheorghe, contruita de Gheorghe Branescu si Barbu,


fratele sau, din Olanesti si de arhimandritul Iosif de la schitul Saracinesti, 1820, pridvorul adaugat la 1832 ; casa Oliinescu sec. XVII,
disparuta 34

i alta de la inceputul sec. XIX, toate trei M ; bis.

Sf. Voievozi, 1820, construita de Ioan Armaceanu protopop si Alex.


Olanescu logofat; bis. de lemn zisa a lui Horia din Albac, refacuta la
Olanesti. Vezi si schiturile Bradu-Cheia, Iezeru si Comanca.
Documente, indice XVI si XVII [satul amintit adesea in doc. de la 1527] ;
Bauer, p. 200 [bis. sec. XVIII] ; Lecca 0.G., Familiile boiere.sti, p. 371-377
[fam. Olanescu] ; Anuar 1909, p. 227; Nasturel P.V., Bis. din Olcinesti-Vilcea
(R.I.A.F., XIV, 1913, p. 76-84) [pisanii, foto, portrete, ctitori, descriere] ;
Ionescu Em., Bisericile din Olcinesti si Muiereasca de Sus-Vilcea (BCMI, VIII,

p. 179-181) [inscriptii, descriere] ; BCMI, XXIV, 1931, p. 127;


Dinculescu G., Inscripcii de la bis. Sf. Nicolae din 0.-Vilcea (A.O., XIII,
1934, p. 160) ; Ghika-Budesti, Evolucia ((BCMI, XXIX, 1936, p. 56-57,
1915,

pl. LI-LVII); Bratulescu V., Biserici din Vilcea (BCMI, XXX, 1937,
p. 49-60) [bis. Sf. Nicolae si bis. Sf. Ioan, descriere, indeosebi, pictura si
foto] ; Bobulescu, Ldutari, p. 19; Popescu, Biserici, p. 27-28 [si his. Sf.

Voievozi, 1820] ; AMO, 1941, p. 686; Ghika-Budesti, L'ancienne architecture


(BCMI, 1942, p. 47, 50 pl. XXIV--XXV) [ambele biserici] ; Popescu, invelivirile, p. 60; Barbulescu Ilie, 0 scoald necunoscutd in Olcinestii din Oltenia la

1697 (Arhiva", XXVIII, 1921, nr. 2, p. 273-277) [Dupa o relatie tiparita


in Acta Bulgariae ecclesiastica] ; Diaconescu Gh. Ilie, Citeva date si insemneiri
despre ctitoriile din Olcinestii-Vilcii (M.O., 1968, nr. 1-2, p. 70-77 ) [despre
schiturile Comanca si Iezerul si bis. sf. Voievozi] ; Panoiu A.Pictura votivii, fig. 3.
OLANU-Vilcea sau Arges (doua bis. de lemn la inceputul sec. XIX).
B.O.R., 19 21, p. 683 [catagr. 1808] ; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 32.
OLARI-CIUMATI, jud. Prahova (bis. de lemn sec. XIX35.)

Toponimie si vials socialci (Arges", ian. 1967, p. 8) [despre numele

Olari] ; Indite cronologic nr. 15 [doc.].


OLARI-Vilsanesti Dolj (bis. Sf. Nicolae, 1821, reparata 1909 si 1939).

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCir

461

Renasterea", 1944, p. 166; AER, 1921-1925, p. 554; Monografia jud


Romanati, p. 390; AMO, 1941, p. 635, M.O., 1965, nr. 3-4, p. 290
[catagr. 1845]; Documente indice sec. XVII [localizare probabila].
OLARI- Gorj

Stefulescu, Strimba, p. 125-126 [doc. 1759].


OLARI, vezi Horezu.
OLCESTI
Urlueni Teleorman (bis. Sf. Teodor Tiron, de lemn, 17371740, reparata 1909).
Anuar 1909, p. 127.
OLESASTI, jud. Buzau (bis. Inaltarea, recladita de preotul Ion Oales,
Gh. Negrea si altii 1846-1849).
Bauer, p. 122 [bis. Ulesesti si Olisesti] ; Anuar 1909, p. 254 ; Potlogea I.,
Bis. din Olesiisti-Buzciu ( Ingerul", XII, 1940, nr. 7-8, p. 499-511) [descriere,
inscriptii, insemnari, pomelnic, despre sat]; Dig. Rom., IV, p. 561 [catun]
OLOGENI, vezi Pirliti.
OLOGI-Teleorman (bis. Sf. Nicolae, 1840-1845, reparata 1883).

Anuar 1909, p. 122-123; Dig. Rom., IV, p. 561; Iorga N., Revelacii

toponimice, p. 4 [originea numelui].

OLTEANCA, jud. Vilcea (bis. de lemn Cuv. Paraschiva-Sinculesti, 1782,


pictura din 1864 si bis. de lemn Sf. Nicolae-Chituci, 1847). Vezi si
Roesti.

Documente, veac XVI, vol. II, p. 24 [satul amintit la 1526. cind era al
lsi Dobre al Neagai si altora].
OLTENI-Olt (bis. Adormirea, ruins) Vezi si Mogosesti.
Anuar 1909, p. 301; AEA, 1929, p. 131.
OLTENI, jud. Prahova (bis. Sf. Nicolae si Sf. Imparati, construita de Manolache Hrisoscoleu si Elena, 1805 si M truce de piatra din 1804 in
satul 'farina). Vezi si Teisani.
Dig., Rom., IV p. 562 [pisania, 1805]; Constantinescu N. A., Inscripcii
(S.O.V., I, 1920, nr. 1-3, p. 175) si in vol. Lui I. Bianu Amintire, Buc.,

1916, p. 46-47.

SCHITUL OLTENI, vezi R. Vilcea.

OLTENITA, jud. Ilfov 36 (bis. Sf. Nicolae, sec. XVIII, arsa de turci ante
1810, refacuta 1858).
Bauer, p. 155 [bis. si casa boiereasca]: Sulzer, Geschichte, I, p. 304; vezi
si Oniciu Gratiana, Localitcifi din jud. Ilfov, Buc., 1935, p. 15 ; Popescu N.,
Catagrafia, p. 22 [bis. arsa de turci]; Anuar 1909, p. 31 si 80; BCMI, XXXI,
1938, p. 191 [bis. din 1846, linga Oltenita] ;
Cernovodeanu Paul, Citeva monumente comemorative si funerare ruse din
Tara Romtineascii, in vol. Omagiu lui P. Constantinescu -Iasi cu prilejul impli-

nirii a 70 de ani, Buc., 1965, p. 665 [monumentul comemorativ inchinat

ostasilor rusi morti in 1853, aflat in curtea bis. Sf. Nicolae]; R.I., 1932, p. 15
[descriere oral, 1852]; Walace Sig., Sur le Danube, de Vienne a Constantinople
et aux Dardanelles, Viena, 1864, p. 111 [despre localitate];
Marculescu I. Al., Oltenica Studiu album monografic, Buc., 1932, 113 p.
2 h. [istoric, originea numelui, infiintarea orasului descrierea lui, despre satele

din jur etc.];

Balasescu Nifon, Cuvinte casuale rostite de. .., Buc., 1858, p. 17-18
[la punerea pietrii fundamentale a bis. Sf. Nicolae si Sf. Alexandru din Oltenita, 1858] ; A. Rom., 13 mart. 1857 si urm. [despre arendarea mosiei]; Filitti,
Arhiva Cantacuzino, p..68-69 [doc. 1776]; Greceanu, Genealogiile, I, p. 307
[doc. 1679]; Documente, indice sec. XVI.
OMORICEA (acum Dunareni), vezi Rusanesti.
www.dacoromanica.ro

462

BIBLIOGRAFIE - I -'SARA ROMANEASCX

ONCESTI, corn. Gemenea, jud. Dimbovita (bis. de lemn. Toti Sfintii si Sf.
loan, 1814, reparata 1857 gi cruce de piatra din 1712) 37.
Panaitescu I. Gh., Istoricul bisericilor de pe valea Dimbovicei de la Gemenea

la Ungureni, teza de licenta, Inst. teologic, Buc., p. 19 gi 22-23 [pisanie cruce


si inscriptie biserica, 1814]; Anuar 1909, p. 46.
ONESTI, vezi Slavegti.
OPARITI (acum Poenile)
Prahova (bis. Adormirea, de lemn, 1807, cladita
de zid 1852 gi bis. Adormirea-Vitioara sau Ghitioara, 1841, reparata
1897). Vezi gi Pacureti.

Dig. Rom., IV, p. 590 [doua bis. din 1841 si 1852]; Iorga N., Bis. din
Opeiriti (BCMI, XXII, 1929, p. 157) ; Bauer, p. 128 [bis. Ghitioara] ; Teodorescu
Voicu, Monografia comunei Opdrifi, jud. Prajova, 1582-1933, -Menu de Munte,
1935, 56 p. [istoric, documente; despre biserici, p. 43-45] ; Anuar 1909, p. 108

si 115-116; Indice croreologic nr. 3; Documente, veac. XVI, vol. IV, p. 499
[satul 0. amintit la <1580- 1582 >] gi indice XVIXVII [satul Ghitioara gi
ocna de acolo].
OPATE$TI-Arges sau Vilcea (bis. Cuv. Paraschiva, la inceputul sec. XIX,
c. 1742 ? in ruins la 1909).
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 20; Anuar 1909, p. 287; Documente, veac.
XVII, vol. I, p. 266 [0. Vilcea] ; Creteanu, Biserici de lemn, p. 25-26

si 43 [bis. din c. 1742].


OPORELU, jud. Olt (bis. de lemn Nasterea Sf. Ioan 0.
putul sec. XIX, recladita de zid la 1901).

de Sus, la ince-

Ionagcu, Catagrafia Arges, p. 92 ; Anuar 1909, p. 295 ; Lupescu Const.,


Carte de hotdrnicie a mo.siilor Oporelu si Horezu sau Conainica care sent alipite
si incorporate din districtul Olt, plasa Vedea si corn. Oporelu, proprietiici ale

domnului C. Fortunatu, Buc., 1893, 41 p. [se rezuma gi doc.]


OPRISE$TI, vezi Dragoesti.
OPTA$I, jud. Olt (M bis. Adormirea, construita de Ioan diaconul, Nedelea
vamegul, Dumitrasco Olcescu capitanul si altii, 1785, reparata 1902 ;
pastreazA pictura originarA, restaurata in parte; bis. Sf. Nicolae,
1833 38, reparata 1907).

Anuarul 5colii Normale din Slatina", 1927-1930, p. 111 [inscriptie,


1785] ; Ionagcu, Catagrafia Arges, p. 86; Dig. Rom., IV, p. 594 [fragmente
de pisanii, 1786 gi 1833] ; Anuar 1909, p. 301-302: AEA, 1929, p. 131.
ORA$TI (Oreasca), jud. Ilfov (bis. de lemn Sf. Gheorghe si Sf. Dumitru, sec.

XVIII, ante 1792, refacuta de zid, la 1817 de Alexandru Lamotescu


medelnicerul; bis. Sf. Treime si AdormireaFilastache, cladita de
familiile Cretulescu si Cantacuzino, 1833 39; cruce veche, existents
la 1873) 40.

Documente, indice sec. XVI gi XVII [satul amintit de la 1577] ; Bauer,


p. 152 [bis. sec. XVIII] ; Urechia, Ist. Torn., VII, p. 306 [refacere bis.], 429,
X A, p. 120-121 [doc. 1813, bis. fiind paraduita" fusese reparata de Alexandru Lamotescu biv vel medelnicer, avind gi un gramatic pentru elevi] ;
Lupescu Const., Carte de hotdrnicie a mosiei Ordstii sau Orasca ce-i nice si
Aschiecovici din districtul Ilfov, plasa Dimbovica-Mostistea, comuna ,tubeu
Orcistii, proprietate a d-lui Grigore Anion, Buc., 1888, 26 p.; Documente agrare,

p. 544-545 [doc. 1756, mogia era a lui Dumitrache logofatul] ; Popescu N.,

Catagrafia, p. 8-9 [bis. de lemn Sf. ingeri$tubei] ; Anuar 1909, p. 80;


Bratulescu, Ilfov, p. 57 [bis. Sf. Imparati $tiubeie Oragti Frunzanegti, 1796] ; A. Rom. 1858 sept. 13 [arendarea mogiei OragtiLamotegti].
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCtr

463

ORWL DE FLOCI, ruinele M (fost linga Piva Pietrii, jud. Ialomita).


Documente, XIIIXVII (indice) [orasul amintit de la 1467] ; Documente,
Moldova, veac. XV, p. 394 [despre arderea orasului, 1470] ; despre vechimea
orasului vezi si Olteanu, Geneza orqelor (Studii", 1963, nr. 6, p. 1277-1278);
Veress, Documente, IV, p. 183 [lupte, 1595] ; Iorga N., Studii si doc., VII, p.
157-158 [doc. 1768, mosia data m-rii Sf. Spiridon din Bucuresti] ; vezi si
Urechia, 1st. Rom.; Sulzer, Geschichte, I, p. 318-319 ; Tunusli, p. 173 [doua
bis. de piatra si doua de lemn] ; Bauer, p. 26, 141-142 [orasul ruinat de 80
de ani] ; Fotino, II, p. 142 [despre ruinele orasului] ; Piva Pietrii (Mercur",
II, 1841, p. 34-35); Margot, 0 viatorie, p. 76 [ruine, 1859] 41; Dig. Rom.,

III, p. 389-390 [istoricul orasului] ;


Dumitrescu Al., Despre Orasul de Floci (R.I.A.F., vol. XI, partea II-a,

1910 [numele de Ifloci de la Vlahi] ; Iliescu Dan, Un vechi oras dispiirut. Cetatea

de Floci. Incercare de monografie, Buc., 1930, 43 p. [despre numele orasului


datorit comeqului cu link istoric, resturile vechiului oras disparut ante 1779,
inscripTi de pe pietre de mormint] ; Costachescu M., Arderea Tirgului Floci si

a Ialomitei 1470. Un fapt necunoscut din luptele lui Stefan cel Mare cu
munteni, Iasi 1935, XIII + 208 p + 1 pl. [de fapt este o istorie a relatiflor
lui tefan. cel Mare cu Tara Romfineasca in anii 1470-1474 ; in cap. I, II si
III, p. 1-21, se reproduce doc. din 1473 si se comenteaza evenimentele povestite. Vezi si adAugirile de la p. 168-173]; recenzia lui N. Iorga, R.I.,
XXII, 1936, p. 83; Iorga N., Ruinele Piva Pietrei (R.I., XVII, 1931, p. 4-5 +
o foto) [despre ruinele unei bis.] ; Idem, Biserica din Piva Pietrii (BCMI,
XXIV, 1931, p. 45) [insemnari si piatra de mormint];
Iorga 1N., Istoria romemilor, III, p. 161 [despre numele orasului] ; vezi
si indice vol. II si III (Floci); Giurescu C. C., Tirguri si orase romeinesti dispdrute (R.F.R., VI, 1939, p. 557-561); Stoicescu N., Curteni si slujitori. Contribucii la istoria armatei romane, Buc., 1968, p. 82 [despre slujitorii asezati pe
ocina orasului] ; Giurescu C. C., Un vechi oras al Tdrii Romeinefti : Cornalelul
(S.A.I., II, 1957, p. 103); Anuar 1909, p. 64 [bis. noi] ; A. Rom., 9 sept. 1859
[arenda mosieij.
M-REA FLAMiNDA (din sau de linga orasul de Floci, la Catun, m-rea lui
Hranite postelnicul, Vovidenia, mijlocul sec. al XVII-lea ", la 1873
in mina).
Bauer, p. 141-142 [bis. F., ruinata] ; Giurescu, Principatele romane,
p. 238 [la 1835 m-rea Orasul de Floci].
SCHITUL GHIDILITI (linga Orasul de Floci-Piva Pietrii, disparut)
Giurescu C. C., Harta stolnicului Cantacuzino (R.I.R., 1943, p. 20); Bauer,

p. 141-142 [bis. G., ruinata].

CETATEA ORATII, vezi Cetatea Dimbovitei.


ORBEASCA, jud. Teleorman (bis. Cuv. Paraschiva-0. de Jos, 1844, construita
de Eufrosina Ghica, reparata 1877 si 1905 si bis. Cuv. Paraschiva -O.
de Sus, 1757-1760, reparata 1899, in ruins la 1909).
Bauer, p. 169 [0. Mare, bis. sec. XVIII]; Anuar 1909, p. 123 ; A. Rom.,
29 mai, 14 sept. 1857 [arendarea mosiei] ; Documente, indice XVI si XVII
[satul amintit de la 1594] ; Bratulescu V., Inscriptii si insemna'ri (G.B., 1966,

TU. 7-8, p. 651) [pisania].

ORBENI, corn. Brosteni jud. Mehedin/i (bis .de lemn Sf. Nicolae,1832, construitA de Vasile Cobianu, Gheorghe Grecul si altii, reparata 1870, parasita.)

Creceanu Radu, Bisericile de lemn din r Strehaia (M.O., 1964, nr. 5-6,
p. 403, si 426) ; Documente, indice XVII [probabil Orbeni].

ORBETI-Vilcea (bis. Sf. Arhangheli, sec. XVIII, zugravita 1794).


Bauer, p. 220; BCMI, XXVI, 1933, p. 137 43.
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

464

ORBETI, vezi Rugi.


ORBI-Gorj (sat disparut)
Iorga N., Studii si doc, VI, p. 478-479 [doc. 1657-1658]; A.O., 1941,
p. 128-129 [doc. 1700]; Indice cronologic nr. 22 [doc] ; Documente, veac.
XVII, vol. IV, p. 424 [sat disparut] ; Stefulescu, Gorjul, p. XV.
ORBOESTI, corn. Andrasesti-Ialomita (bis. Sf. Nicolae, 1795-1797, reparata
1890).

Bauer, p. 140 [Boesti?, bis. sec. XVIII]; Anuar 1909, p. 57 ; Filitti,


Arhiva Cantacuzino, p. 9-15 [doc. 1667-1804]; Documente, indice XVI
si XVII [sat dispArut?]; Diet. Rom., IV, p. 599.
ORDOREANU-Slobozia-Clinceni, jud. Ilfov (bis. de lemn Sf. Nicolae la
inceputul sec. XIX, refacuta de zid 1876-1877).
Bauer, p. 154 [fara bis.] ; Popescu N., Catagrafia, p. 35; Anuar 1909,
p. 71; Dict. Rom., IV, p. 599.
ORESTI, vezi Orasti.
OREVITA (Orehovita), jud. Mehedinti (bis. Adormirea, sec. XVII, disparuta44; acum bis. noua).
Documente, indice XVI [localizare probabila] si XVII [sat disparut];
Indice cronologic nr. 1 (indice) [multe doc. despre sat]; A.O., 1938, p. 78-80
[doc. 1652]; Documente agrare (indice) [sat al mitropoliei]; Bauer, p. 224
[bis. sec. XVIII]; Anuar 1909, p. 199 [bis. de lemn din 1881-1889] ;
AMO, 1941, p. 521 [bis. noua din 1925]; Dig. Rom., IV, p. 600 [ruine].
OREZU (Hurez) - Ialomita (bis. Sf. Nicolae, construita de Nicolachi
Lahovari, Nita Bucsanu si locuitori, 1846 45, reparata 1896; ridicata
pe locul uneia din sec. XVIII).
Bauer, p. 140 [fara bis.] ; Lapedatu, Catagrafia, p. 44; Anuar 1909,
p. 58; Dig. Rom., IV, p. 600-601.
ORLEA, jud. Olt (fost Romanati) (bis. de lemn Sf. Nicolae, ante 1845, refacuta

1863-1864, pe locul unei bis. bordei).


Bauer, p. 194 [bis. sec. XVIII]; Anuar 1909, p. 214 ; AER, 1921-1925,
p. 554; Monografia jud. Romanati, p. 353-354; AMO, 1941, p. 636; M.O.,
1965, nr. 3-4, p. 295 [cat. 1845]; Documente agrare (indice) [doc. despre
sat]; Balan, Numiri de localitciti, p. 73 [numele satului]; Indice cronologic
nr. 11, 22 [doc.] ; Documente, indice XIII-XVI si XVII [satul amintit de
la <1407 >].

ORLEA, vezi Madulari.


ORLESTI (Urlesti), jud. Vilcea (la 1840, patru bis. de lemn; 1821, construita

de Chita Bucsenescu mah. Tacaliile, 1800, Sf. loan BotezatorulScaiosi, 1804, econstruita de popa Preda Scaiosanu si locuitori si
Sf. Nicolae, prefacuta 1741, avariata la 1840, construita de zid 1913).

Bauer, p. 200 [fara bis.] si 202 [rasa boiereasca]; Popescu, Biserici,


p. 6-7; AMO, 1941, p. 749; Anuar 1909, p. 227 [bis. din 1844-1845 si bis.
din Valea Bisericii, refacuta] ; Documente, indice XIII-XVI si XVII [satul
amintit de la 1388].
ORNE5TI, vezi Hornesti.

ORODELU (Horodel), jud. Dolj (bis. sec. XVIII, recladita 1925-1929).

Documente, indice XVI si XVII [satul amintit de la 1567]; Donat Joan,


Documente mosnenesti din Orodel-Dolj (A.O., 1932, p. 64-69) [incepind din

1763]; A.O., 1937, p. 329-331 [hotarnicie din 1756, 0. de Sus si de Jos Mehedinti] ; Bauer, p. 227 [fara bis.] ; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 434 [la 1845
bis. de lemn Sf. Nicolae]; Anuar 1909, p. 164 [bis. din 1846-1849, recladita
1894]; AMO, 1941, p. 265; Stanica C., preot, Documente din trecutul Olteniei

(M.O., 1957, nr. 5-6, p. 380-382 ) [despre sat si biserica, 1754-1823];


www.dacoromanica.ro

N. STOICESCIT

465

Idem, Monografia comunei Orodel, ms. 1961, (Vezi M.O., 1962, p. 239); Idem,

Mutarea Orodelului (Oltenia", II, 1941, p. 76) [la Glogova].

ORTACHIOI-Constanta,
A.D., 1922, nr. 1, p. 31 [N. Iorga, despre originea numelui satului = asezare

de ortale]; Dig. Rom., IV, p. 604-605.


ORZESTI - Mehedinti (bis. de lemn Sf. Gheorghe, ante 1838, disparuta).
Creteanu R., Inscripcii (M.O., 1962, nr. 10-12, p. 703-704) [insemnari
de pe cart* Anuar 1909, p. 199 [bis. noul]; AMO, 1941, p. 522; M.O.,
1964, nr. 1-2, p. 74; Ionescu I., Agricultura romans, p. 399 [despre sat].
OSATI, vezi Pitigaia.
OSICA, jud. Olt (fost Romanati) (bis. Sf. Nicolae - 0. de Jos, 1825, rezidita
1894; his. Sf. Voievozi - 0. de Jos 1841; bis. de lemn Sf. Imparati,
1820).

Documente, indice XVI si XVII [satul amintit de la 1580-1581]; Filitti,


I. C., 0 rumanire cu sila sub Mihai Viteazul, in Cercetdri si documente privitoare
la istoria principatelor romane, Buc., 1935, p. 13-14 ; Documente agrare,
p. 781-782 [dot. 1791, satul 0. de Jos al lui Barbu tirbei si 0. de Sus al

lui Manolache Brincoveanu] ; Bauer, p. 196 [fara bis.] ; Renasterea", 1944,


p. 166 [cat. 1840]; M.O., 1965, nr. 3-4, p. 293 [la 1845 doua bis. de zid;
Sf. Imparati - 0. Mare si Sf. Voievozi - mah. de jos] si p. 290 [si alte doua
bis. de zid: Sf. Nicolae si Cuv. Paraschiva - 0. Mica]; Anuar 1909, p. 214;

AER, 1921-1925, p. 554; Monografia jud. Romanaci, p. 441, 459-460;


AMO, 1941, p. 636-637.
OSTROV, vezi Greci.
M SCHITUL OSTROV-Calimfinesti ((Nasterea Maicii Domnului, sec. XV 46,
bis. rezidita de Neagoe Basarab, 1520-1521, altarul zugravit 1752-

1760, reparata 1927; cruce de piatra din sec. XVIII), jud. Vilcea.
Vezi si Cfilimanesti.

Documente, sec. XIII-XVII (indice); Paul de Alep, Cdldtoriile, p. 168;


Tunusli, p. 174; Fotino, III, p. 161; B.O.R., 1921, p. 681 [catagr. 1808];
Ionascu, Catagrafia Arge.,s, p. 11; B.O.R., II, 1875-1876, nr. 12, P. 744

[insemnare, 1746]; Urechia, Ist. rom., VI, p. 195, 153; VII, p. 313-314,

370; X A, p. 200; BCMI, XXVI, 1933, p. 134 [inscriptii] 47 ; Draghiceanu V.,


Inscripcii (BCMI, IX, 1916, p. 95); Indice cronologic nr. 2;
Bilciurescu, Mandstirile, p. 53; Episcopia Rim,nic, p. C - CI, CIV

passim; Dobrescu, Istoria bisericii din Oltenia, p. 141, 272-273; Idem,


Istoria bisericii sec. XV, p. 57; BCMI, I, 1908, p. 177; Ionescu-Sachelarie C.,

Drumuri prin card (N.R.L., 1910, p. 727-728) [descriere]; AER, 1921-

1925, p. 618-621; Georgescu I.B., Biserica Ostrovul (A.O., 1940, p. 25-31)


[inscriptii, descriere si foto] ; Neda I.M., Documente ale schitului Ostrov (ibidem,

p. 136-141; Steanescu I. D., La peinture, p. 112-114, pl. 29; Idem,


Peintures murales, p. 62-63; Ghika-Budesti, Evolucia (BCMI, XXIII, 1930,
p. 12-13, pl. XVI - XXI); Draghiceanu V., Monumentele Olteniei (BCMI,
XXVI, 1933, p. 69-70) [inscriptii, foto, descriere]; Donat I., Fundaciile,
p. 63-64; Bratulescu, Cdlimdnesti, p. 13-16; Rascu, Mdndstirile, p. 21-22;

AMO, 1941, p. 857 -859; vezi si Pretorian M., Mdndstiri fi schituri, p. 48 -49;
Popescu, Invelisurile, p. 17; Ghika-Budesti, L'ancienne architecture (BCMI,
1942, p. 25, pl. VIII); Arta feudald, p. 101; Vatasianu, Istoria artei (indice);

Ionescu Gr., Istoria arhitecturii, I, p. 298;


Draghiceanu, Catalogul (indice); Bratulescu V., Icoanele de familie ale
lui Neagoe Basarab (B.O.R., 1961, nr. 7-8, p. 775-784) [descriere, foto];
Inscripcii Bucure.sti, p. 316 [ icoana 1517] si 737-738 [icoane c. 1522 si dupes
1522];

www.dacoromanica.ro

466

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

C.L. 1934, p. 661; 666-667 si 668-669 [Al. Odobescu despre schit,


1860]; Iorga N., Istoria bisericii, I, p. 133; Chihaia Pavel, Date not despre
inceputurile m-rii Govora (SCIA, s. arta plastics, t. XIII, 1966, nr. 2, p. 247)
[dateaza m-rea din 1500];

Masa D., preot, Complexul Ca-limcinesti M-rea Calimeinesti-Ostrov,


m-rea Cozia cu bolnica, schitul Piatra .si biserica de mir din Ciilimcine.,sti (M.O.,
1968, nr. 1-2, p. 38-61) [despre cele doua asezari monahale din vremea
domniei lui Mircea eel Batrin: Calimanesti si Cozia sau Nucet ; crede Ca cea

de la Calimanesti a fost reinfiintata sub numele de Ostrov; despre m-rea


Cozia Veche, fost schitul Piatra, cladit 1670 si despre bis. veche din Calimanesti].

OSTROVENI - Arges (fost.. r. Babeni - Bistrita) (bis. Sf. Gheorghe la


inceputul sec. XIX, construita de Toma Leurdeanu).

Iorga N., Studii si doc., VI, p. 482 [doc. 1670-1671] B.O.R., 1921,
p. 682 [cat. 1808]; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 30; Indice cronologic nr. 13
[doc.]

OSTROVENI, jud. Dolj (M bis. Adormirea, zidita de protopopul Oprea,


preotul Manea, Dobre Maciuca, Florea Ciobanul si altii, 1796; terminate la 1818 de Neagu logofat si altii; reparata 1889, 1902 si 1931).
Vezi si Grindeni.

A. Rom., 23, 26 sept. 1857 [arendarea mosiei 0. - Dolj); Dig. Rom.,

III, p. 641 [pisania]; IV, p. 611-612 si p. 407 [silistea LBiserica Arsa];

M.O., 1965, nr. 5-6, p. 442 [cat. 1845]; Anuar 1909, p. 164; AMO, 1941,
p. 266.
OSTROVUL MARE, jud. Mehedinti (bis. de lemn Cuv. Paraschiva, 1841).
Anuar 1909, p. 199-200; Ionescu I., Agricultura romans, p. 531-533.
OTESANI, jud. Vilcea (la 1840 M bis. de zid Buna Vestire, zidita de polcovnicul Cinca, preinoita clopotnita de Matei Green si Stan Predescu,
zugravita de Ioan Predescu, 1740; his. de lemn Sf. Ingeri-Marginesti,
construita de Stoian Sasu si fratii sai, 1808 si Sf. Ingeri-Chilia, 1690,

ineinoita 1776-1777, ruinata in 1941).


Bauer, p. 202 [bis. sec. XVIII] i 205; Popescu, Biserici, p. 39-41;
Anuar 1909, p. 227; AMO, 1941, p. 749 [bis. Buna Vestire-Burta, 1773];

Ghenadie, Vizite, p. 65; Indice cronologic nr. 14 [doc.] ; Documente, indice


sec. XVII [satul amintit de la 1610].

OTE5TI, jud. Olt (fost Vilcea) 48 (M bis. Sf. Imparati - 0. de Jos, zidita
de Constantin Povarnagiul, fiul lui Joan Gorgan din Timpeni si de

Pirvu, nepotul sau la 1838, reparata 1877, 1884 si 1903 si bis. Adormirea

0. de Sus, 1802-1807).

Ionascu, Catagrafia Arges, p. 91 [bis. de zid. Adormirea]; Dig. Rom.,


IV, p. 617-618 [pisania]; Anuar 1909, p. 302; AEA, 1929, p. 188 [bis.
Adormirea, 1810]; ACMI, 1943, p. 56 [restaurarea picturii]; Indice cronologic

nr. 17 [doe.] ; Documente, indice sec. XVI si XVII; M.O., 1966, nr. 5-6,
p. 435 [doc. 1711, mosie a m-rii Horez]; Ionascu I., Contribucii la istoricul
m-rii Hurez, p. 58-59 [doc. 1695, satul era jumatate al m-rii Horezi[.
OTETELI5U (Otetelesani) - Vilcea (M bis. Sf. Ingeri construita de 5erban
Oteteleseanu clucerul, 1774; reparata 1930). Vezi si Pietroasa.
A.O., 1942, p. 175 [la 1834 o bis. de zid si doua de lemn]; Documente
agrare, p. 318, 319 [sat al fam. Otetelesanu] ; Popescu, Biserici, p. 124;
Anuar 1909, p. 218-219; AMO, 1941, p. 750 ; Albina", XI, 1908-1909,
p. 126 [foto cula]; Documente, indice XVI si XVII [satul amintit de la 1592].
OTOPENI, (Hodopeni), jud. Ilfov (bis. Sf. Nicolae, Sf. Haralambie si Sf.

Imparati - 0. de Jos, de lemn, sec. XVIII, de zid 1851, aproape


www.dacoromanica.ro

N. STOICESCTI

467

ruinata la 1909 si bis. Sf. Gheorghe 0. de Sus, 1802, darimata de


cutremurul din acelasi an, refacuta 1803, reparata 1907-1909) 49.
Anuar 1909, p. 80-81; Lapedatu, Catagrafia, p. 22; Documente, indice
XVI si XVII Isatul Hodopeni amintit de la 1587].
OVESELU-MACIUCA, jud. Vilcea (bis. Sf. Nicolae si Sf. Paraschiva, fosta
de lemn, reconstruita 1846-1849 de Iordache MAciuceanu).
Dig. Rom., IV, p. 621 [pisania, 1849].
OVEZENI, vezi Zavoieni.
OVREE5TI, vezi schitul Jghiabul.

NOTE
1 Amintita la 1833 aug. 12 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/249).
2 Vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, CDXLIV/105 9i urm. 9i CDXLVI/317 9i urm.
8 Despre mo9ia 0. = Simuleasca vezi ibidem, CDLII /122 qi urm. 9i pach. CDXXXVIII.

4 La 1751 iulie 15, Ruxandra Cantacuzino lasii fiului sau Toma mo9ia Obileana cu
casele (Acad. R. S. Romania, CCII/13).
5 La 1793 Sept. 19, papa din Obile9ti se oblige sa invete carte pe copii satului (Arh.

St. Buc., ms. 141, f. 145 v.) Vezi gi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. CCCLXVIII;
la 1752 satul era al m-rii Pantelimon (doc. nr. 163).

La 1752 satul era a, m-rii Brincoveni (Acad. R. S. Romania, CCLXXVII /50).


Foarte probabil aici a fost o biserica mai veche, aci fiind amintit in sec. XV Hamza
banul din Obislay.
6
7

7 b13. Vezi qi

harta mo9iei Fundul Parului = Obislavu, fare data, la Arh. St. Buc.,

Min. Agric.
8 Despre monumentele din Ocnele Mari, existente la 1871, vezi 9i Acad. R. S. Romania,

ms. 230, f. 150-1t4.


Despre rocoala din Ocnele Mari vezi Arh. St . Buc., Min. Instr., dos. 2879/1842 9i
Vornicia din launtru, dos. 4553/1839.
to

Despre repararea ci9melelor din Ocnele Mari, existente la 1871, vezi gi Arh. St. Buc.,

Min. Lucr. publice, dos. 16/1842; pentru meremetul" fintinii domne9ti, idem, Vornicia
din launtru, dos. 1116/1839. La 1634 ian. 13 este amintita fintina baii din Ocnele Mari
(Arh. St. Buc., m-rea Bistrita, LXII/184).
b10, 3n catagrafia din 1840 se spune ell a fast preinoita de polcovnicul Grigora9 gi altii.
11 Vezi 9i Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 350-351 (legenda bis. qi pisania) 9i Arh.
to

St. Buc., ms. 394, f. 6 v.


12 Vezi 9i Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 348-349.
12 Ids, in catagrafia din 1840 se dau drept ctitori Antonia monah 9i Petri9or abagiul
la 1760.
18 Amintita in doc. la 1689 ian. 14 cind urma9ii lui Statie vistierul ctitorul o inching
m-rii Bistrita (Arh. St. Buc., m-rea Bistrita, XLIII /286). Aceasta biserica a devenit domneasca in vremea domniei lui C. Brincoveanu, dupil ce vechea bis. domneasca se surpase.
Bis. domneasca exista la 1634 ian. 13 (ibidem, LXII/184).
14 Vezi 9i Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 358-359 gi Arh. St. Buc., ms. 394, f. 10
15 Vezi doc. din 1687 mart. 15, unde se spune ca schitiqorul fusese facut la Vel Ocna,
spre loud" (Arh. St. Buc., m-rea Bistrita, XXIX/1).
Bis. este amintita intr-un doc. din 1723 nov. 28 (Arh. St. Buc., A.N. MMDCCLXI/3).
Vezi 9i Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 347-348 (legenda bis. qi pisania).
18 Vezi 9i Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 352 (descriere, pisanie). In catagrafia din
1840 anul fundatiei este 1770.
16
17

19 Amintita in doc. la 1579 sept. 1 (Documents, VXI, vol. IV, p. 415). Vezi gi Arh.
St. Buc., ms. 729, f. 59 9i Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 335 ( descriere, inscriptii).
20 Vezi doc. din 1668 dec. 17 (Acad. R. S. Romania, XC/75).
21 Vezi doc. din 1674 ian. 22 (idem, CCCLXXII/179) 9i 1834 oct. 26 (Arh. St. Buc.,
ep. Rimnic, LXXXII/21).
22 Vezi Arh. St. Buc., ep. Rimnic, pach. LXXXII. Despre diverse reparatii vezi Arh.

St. Buc., Min. Instr., dos. 701/1869. Vezi qi gravura lui Kaindl (Muzeul de arta al R. S.
Romania, Stampe, CS, I 11126, 13145) 9i catagrafia din 1853 (Acad. R. S. Romania,
MCCLXXXVII/16).
23

Vezi yi Arh. St. Buc., ms. 394, f.

6.

www.dacoromanica.ro

468

BIBLIOGRAVIE

-I

TARA ROMANEASC1

24 Amintit in doc. la 1597 iulie 3, sub numele de m-rea Sf. Ioan Zlataui,t din Ocnele
Mari (Documente, XVI, vol. VI, p. 282). La 1674 ian. 22 era atit de vechi incit nu i se mai
#tiau ctitorii (Acad. R. S. Romania, CCCLXXII/179).
Vezi gi Caldtori strdini, I, p. 282, unde se pomene#te, la 1528, localitatea Retz", identificata de autori cu m-rea Titireci.
24 big. Catagrafia din 1840 indica gre#it ca preinoitor" al lfica#ului pe Isaia eromonah,
nAstavnicul schitului; este posibil ca in vremea egumeniei lui sa fi avut loc reparatiile.
25 Vezi Arh. St. Buc., ms. 394, f. 6 #i Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 336, 337.
26Vezi gi doc. din 1832 ang. 19 (Arh. St. Buc., ms. 719, f. 169-170). Vezi gi pictura
lui Trenk inffitiOnd schitul in veacul trecut (Muzeul de arta al R. S. Romania, Stampe, DR
III, 4255) #i catagrafia din 1858 (Acad. R. S. Romania, ms. rom. 726, f. 437-441).
26 bis. In catagrafia din 1840 se sustine ca a fost zidita de C-tin Malache gi locuitori la 1794.

27 Vezi doc, din 1681 iulie 3 (Arh. St. Buc., ep. Rimnic, LXVII/32). Din pisania tirzie rezulta ca schitul a fost facut in timpul domniei lui Duca voda.
28 Vezi a#ezamintul bis. Teica din 1726 sept. 1 (Acad. R. S. Romania, LX/41) In catagrafia din 1840 se spune ca a fost cladit la 1631.
29 Vezi qi Arh. St. Buc., ms. 394, f. 6 v.
31 Despre construirea bisericii vezi Arh. St. Buc., Log. pricinilor biserice#ti, dos. 1124/
1842. Despre o bis. veche din Ocnita vezi Acad. R. S. Romania, ms. rom. 225, f. 209 v.
31 Amintita la 1834 oct. 10 (Acad. R. S. Romania, DCCCXV/54).
32 Amintita la 1691-1692, cind este vinduta impreuna cu casele lui Pavlache banul,
fiului 8erban Greceanu (Acad. R. S. Romania, LXXIV/176)
33 Vezi Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 282.
34 La 1692 aug. 7, erau lasate de Goran Olanescu logoffitul fiului sau, Radu (Arh. St.
Buc., m-rea Hurezi, XVI/15).
35 La 1863, bis. de lemn fiind darapanata cu totul, locuitorii satului cer ajutor pentru
construirea unei not biserici (Arh. St. Buc., Min .Cult. #i Instr., dos. 1092/1863, f. 2).
36 Despre infiintarea ora#ului vezi doc. din 1853 (Acad. R. S. Romania, CDLIII/128
130 ; despre mo#ia Oltenila a fam. Cantacuzino gi apoi Alexeanu vezi doc. din 1764-1782
(ibidem, CDLIII/121-122). La 1831 mo#ia a fast cumparata de Al. Ghica (ibidem, CDLIII/
123). Vezi gi ibidem, pach. DXXXV.
37 Vezi Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 360.
33 in ms. 221 de la Acad. R. S. Romania, f. 103 v.-104 sint trecute dour' biserici:
din 0. de Sus, 1833 #i 0. de Jos, 7134 (1625-1626).
39 Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 248. Vezi gi contractul incheiat de Iosif N. cu
Smaranda Cretulescu, la 1837 oct. 8, pentru prefacerea" bis. din Ore#ti (Arh. St. Buc.,
A. N., CCXCVIII 63). Despre satul 0. = Pitigaia, vezi doe. de la Acad. R. S. Romania,
pach. CDLV.

49 Acad. R. S. Romania, ms. rom. 227; f, 101.


al Vezi gi descrierea facuta la 1873 ruinelor oraplui, a doua biserici, doua cruci gi ruinelor schitului Flaminda (Acad. R. S. Romania, ins. 227, f. 242-243). Vezi #i Acad. R. S.
Romania, ms. Bobulescu, Arhiva A 1580, f. 685, unde se reproduce o insemnare de pe o carte
a bisericii domne#ti" din Oratuil de Floci.
42 Cu aceste nume, m-rea este amintita de numeroase on in documente In mijlocul sec.
XVII, la: 1652 aug. 25 qi oct. N. 1661 oct. 6, 1664 april. 19, 1665 mart. 22 etc (Arh. St.
Buc., m-rea Radu Voda, XXVII/5, 7 #i XXVII/10). In ultimele doua doc. i se spune la
Catun", iar in penultimul doc. se aratil ca cititorii erau mcqii Ancai, fata armaplui Gheorghe
Portescu din Blagode#ti, care erau ingropati la m-re. Dintr-un alt doc. din 1699 mart. 3,
rezulta ca ctitorii erau Cazan clucer gi Arion (ibidem, (ibidem, XXIV/4).
43 Vezi gi Arh. St. Buc., ms. 394, f. 7.
" La 1662 dec. 1, Petru vel sluger lass bani sa fie acoperita (Arh. St. Buc., m-rea
Radu voda, XXI/19).
45 Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 112.
46 La 1500 april. 26, cind este amintita in documente, Radu cel Mare spune di era
parasita de la binecinstitorii, sfintraposatii domni, mo#ii gi stramo#ii no#tri", ceea ce indica
o vechime destul de mare (Documente, XIIIXV, p. 268).
Despre diverse reparatii vezi Arh. St. Buc., Min. Lucr. publice, dos. 105/1858, 3673/
1877; vezi gi planul de cladire a unor dependinte, idem. Min. Instr., dos. 2311/1850. Vezi
gi catagrafiile din: 1810 mai 10, 1838 april. #i 1839 sept. 10 (Arh. St. Buc., ep. Arge#, XCV/2,
LXX bis. I/5 #i LXX bis. 11 qi 132); despre milele" m-rii vezi ibidem, pach. LXX bis. II.
Vezi gi catastiful de venituri gi cheltuieli din 1824 (ibidem, LXX. bis. I/1.
47 Vezi gi Arh. St. St. Buc., ms. 394, f. 4.
ae Despre satul 0.-Oh vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. CDLV. La 1875
sint amintite aci doua bis.: 0 de Sus, 1810 #i 0. de Jos, 1838 (Acad. R. S. Romania, ms.
221, f. 116-117).
49 Vezi Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 254 v.-255.

www.dacoromanica.ro

P
PACALA (acum Plapcea), jud. Olt (bis. de lemn Cuv. Paraschiva la inceputul
sec. XIX, refacuta de zid 1853).
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 87; Anuar 1909, p. 296; AEA, 1929, p. 152.
Buzau? (bis. sec. XVII 1).
PA.CALE5TI
Indice cronologic nr. 3 ; Documente, indite sec. XVII [sat disparut].
PACIOIU, corn. CosestiMuscel (bis. Adormirea, 1849-1850, reparata 1896).
Anuar 1909, p. 93.
PACUIUL LUI SOARE (cetate bizantina din sec. X ale carei ziduri au fost
descoperite prin sapaturile arheologice din ultimii ani).
Nestor I. si P. Diaconu, Seipciturile arheologice de la Pdcuiul lui Soare
(M.C.A., V, p. 587 si urm.); Diaconu P., Scipeiturile de la Pacuiul lui Soare
(M.C.A., VI, p. 653 si urm.); Nicolescu Corina, Inceputurile artei feudale din
tarile noastre in lumina ultimelor descoperiri arheologice (SCIA, 1959, nr. 1,

p. 51); Diaconu P., Kreposti X XV vv. V. Pacuiul lui Soare v svete arheologhiceskih issledovanii (Dacia", t V, 1961, p. 485-501).
Vilceanu D., Cu privire la data de Inceput a cetalii de la Pacuiul lui Soare,
r. Adamclisi (SCIV, 1963, nr. 1, p. 207-211) [din a doua jumatate a sec. X,
Iegata de recucerirea Dobrogei de catre bizentini]; Popa Radu, Pacuiul lui
Soare. 0 asezare dunareana cu tra saturi urbane in veacurile XIII XIV
(Studii", XVII, 1964, nr. 1, p. 107-115); Diaconu Gh., Cetatea bizantina'
de pe insula Pdcuiul lui Soare (R. M., 1965, nr. 1, p. 15-19); Vilceanu D.,
Cu privire la tehnica de construccie a zidului de incinta al ceteicii bizantine de la

Piicuiul lui Soare (sec. X e.n.) (SCIV, XVI, 1965, nr. 2, p. 291-303) [Arata
ca zidul cu emplecton" este facut de mesteri bizantini mostenitori ai traditiilor constructive din epoca romans "] ; Olteanu, Geneza ora.,selor (Studii",
1963, nr. 6)] ;
Popa R., La forteresse byzantine (X-e si&le) de Pcicuiul lui Soare et ses
relations avec l'architecture militaire byzantine, in Premier congres international
d'etudes balkaniques du Sud-est europeen, Resumes des Communications de la
delegation roumaine, Moyen age, Buc., 1966, p. 42-45; Vilceanu D., Debarcaderul si problema pozifiei geografice a cetiitii bizantine de la Pacuiul lui Soare
(SCIV, t. 18, 1967, nr. 4, p. 593-616); Cote; P. V., Scurte consideratii morfohidrografice asupra ostrovului Pacuiul lui Soare din Balta Ialomicei (ibidem,

p. 617-622).
PACURETI, jud. Prahova (bis. Adormirea, sec. XVIII, refacuta 1807, zugravita de Stroc vames si Moise polcovnic, 1815, reparata 1879).
Vezi si Oparici.

www.dacoromanica.ro

470

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

Bauer, p. 138 [bis. sec. XVIII la Pacureti si Ghitioara] ; Dicr. Rom.,


IV, p. 643 [pisania 1815] ; Nicolescu-Pacureti Andrei, Monografia istorica,
economics, statistics, culturald si sociald a comunei Pacureci din jud. Prahova.
Cu o descriere amcinunfitei asupra pdcurei, privind industria generald a tarii.
Documente, planuri, facsimile, ilustratiuni, Ploiesti, 1912, 2233 p. [indeosebi

despre exploatarea petrolului; despre bis. p. 89-98] ; Anuar 1909, p. 108.


PA.CURILE 2

- Buzau.

Indice cronologic nr. 5 [doc.].


PADEA, jud. Dolj (la 1845 bis. de lemn. Sf. Nicolae).

M.O., 1965, nr. 5-6, p. 441 [cat. 1845] ; Oltul", 1857, p. 96 [arendarea

mosiei] ; Documente, indice XVI si XVII [satul amintit de la 1594].


PADE - Gorj (bis. Pogorirea Sf. Duh, arsa 1821-1822, apoi bis. Sf. Nicolae,
1830 ; bis. actuala, Sf. Atanasie si Chiril, 1883).
Bauer, p. 223 [fara bis.] ; Simonescu D., Un Ohtoih al lui Bojidar Vucovici
la not si legdturile acestuia cu tipografia romdneascei (R.I.R., 1933, p. 227-228) ;

Creteanu R., Inscriptii (M.O., 1962, nr. 10-12, p. 704-705) [insemnari


pe carti] ; M.O., 1964, nr. 1-2, p. 74 ; AMO, 1941, p. 524 ; Anuar 1909,
p. 200; Indice cronologic nr. 5; Documente, indice XIII - XVI si XVII

[satul amintit de la 1463 cind apare in sfatul domnesc Mihai de la Pades] ;


Ionescu I., Agricultura romans, p. 400; Stefulescu, Documente slavo-romane
(indice).

PADINA, vezi Amarasti.


PADINA, jud. Buzau (bis. Sf. Nicolae, 1835, in mina la 1909; bis. Sf. Ioan,
1837-1838 si crucea Curganului, 1836).
AEB, 1926, p. 25 si 1928 p. 51; Anuar 1909, p. 251; Documente, veac.
XVI, vol. II, p. 207 [satul amintit la 1536, cind era al lui Stroe mare spatar].
PADINA, jud. Mehedinti (bis. inceputul sec. XIX).

Iorga N., Studii ,si doc., XI, p. 228 [doc. 1811, bani pentru construirea
bisericii] ; AMO, 1941, p. 524-525 [biserici noi] ; Anuar 1909, p. 200 [bis.
din 1820-1821 si 1854-1855] ; Ionescu I., Agricultura romans, p. 503.
PADINA STRUNGII, vezi Pestera Ialomitei.
PADURETI, com. Balaci, jud. Teleorman (bis. de lemn sec. XVIII, apoi bis.
Sf. Nicolae, 1842-1843, in ruina la 1909).
Bauer, p. 172 [P. de Sus si de Jos, cu o bis.] ; Ionascu, Catagrafia Arge.s,
p. 68 ; AEA 1929, p. 92 ; Anuar 1909, p. 116.
PADURETI-VARSATURA-Prahova (bis. Sf. Vasile).
ACMI, 1942, p. 61 [restaurare].
PADURETI, corn. Scundu, jud. Vilcea (bis. inceputul sec. XIX). Vezi si
Scundu.

N.V., VII, 1934, nr. 75-76, p. 75 [insemnare clopot, 1833].


PADUROIU, jud. Arges (bis. Sf. Nicolae, 1737, reparata 1892 si Sf. Nicolae P. din Vale, 1789, reparata 1889, ambele M.).
B.O.R., 1921, p. 682 [cat. 1808] ; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 36 [bis.
Cuv. Paraschiva]; Anuar 1909, p. 285 ; AEA, 1929, p. 60.
SCHITUL LUI PAHOMIE (Pahomnea), vezi Izvorul Frumos.
PAIA-Batosesti - Dolj 3 (bis. Sf. Nicolae-Botosesti, 1815, zug-ravita 1823,
renovata 1914);
Documente, indice XVI si XVII [satul P. amintit de la 1589, cind era
proprietatea urmasilor boierilor Craiovesti] ; Bauer, p. 227 [Botosesti, lark'
bis. si Paia, sat pustiu] ; Niculescu H., Insemndri de pe carti vechi, Craiova,
1941, p. 5-22 ; AMO, 1941, p. 187. Vezi si Botosesti.
PAISANI, cora. Stoina, Dolj sau Mehedinti (M bis. Sf. Imparati, 1800 sau
1810? avariata de cutremur la 1940).
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCit

471

Anuar 19G9, p. 164 ; AMO, 1941, p. 268 ; Popescu, I nvelisurile, p. 84


[bis. invelita cu coceni].

PAJEREA - TARTASESTI DE SUS - Ilfov (M bis. Sf. Nicolae, construita


de Mihai Aninoseanu ieromonahul si Grigore ierodiacon, 1779,
reparata 1894).
Ionescu I. D., Doud ctitorii de calugdri (Amvonul", XVIII, 1916, nr. 11,

p. 330-333); Anuar 1909, p. 70.

Vrancea (bis. Sf. Nicolae, construita de Toma


clucerul, 1840-1841, reparata 1884).
Anuar 1909, p. 266; AEB, 1926, p. 68 si 1928, p. 90 ; Tarila Zosima,

PALANCA, corn. Urechesti

Istoricul m-rii Viirzciresti, Buc., 1934, p. 86; Dicf. Rom., IV, p. 627.
PALANCA, corn. Buda Palanca, jud. Prahova (bis. din 1824 si patru hanuri

sec. XIX).
M. Of, 1865, p. 127; C. Rom. 1833, p. 344 ; Anuar 1909, p. 99 [doua

biserici noi] ; A. Rom., 4 sept. , supl. 7 sept. 1857, 5 si 11 april. 1859 [arendarea
mosiei Palanga] ; Documente, indice sec. XVII [Palanca Gherghitii] ; Dig.
Rom., IV, p. 628.
PALANCA (Palanga), jud. Ilfov (bis. Sf. Voievozi - P. Stoenesti, sec. XVIII,

si bis. din Palanga, 1800-1801).


Anuar 1909, p. 84; Radu G. Joan, Biserici din fund Florestilor, p. 109;
Pisone B., Carte de hotdrnicie pentru mosia Palanca - ,Stirbesti din districtul
Ilfov, plasa Sabaru, proprietate a d-lui loan Serachitopolu, Buc., 1887, 8 p.
[se invoca i doc. mai vechi].
PALANCA, corn. Amarasti - Vilcea (M bis. de lemn Intrarea in biserica,
1847, reparata 1880, in ruins la 1909; reparata 1958).
Anuar 1909, p. 218.
PALANGA, corn. Popesti - Palanga, jud. Arges (M bis. Sf. Nicolae, 18401843, reparata 1896).
Anuar 1909, p. 117.
PALEOLO GU, vezi Alberti - Paleologu.
PALILULA, corn. Bucovat, jud. Dolj (bis. Sf. Nicolae, construita de Patru
boiangiul, hagi Marincea abagiul si Tacu Matei Brasol eanul, 1830,
reparata 1872 si 1912). Vezi si Podari.

Oltenia", II, 1941, p. 128 ; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 446 [ca 1845] ;

Anuar 1909, p. 164 ; AMO, 1941, p. 267 ; Indice cronologic nr. 15 [doc. P. =
= Podari] ; Dict. Rom., I, p. 671 [bis. din 1864)].
PALOSU-Buzau.
A Rom., supl. 2 mart, 23, 25 oct. etc. 1857 [arendarea mosiei].
PALTINENI, jud. Buzau (bis. Sf. Paraschiva, sec. XV XVI (?), refacuta
1872).

Sandulescu-Verna, Bis. din Pdltineni (G. Ad. Buzau, 17 martie 1929)


[istoricul bis. vechi, insemnari] ; Anuar 1909, p. 251; AEB, 1926, p. 38 si
1928, p. 62 [bis. de lemn Sf. Gheorghe-Curmatura, 1829-1832] ; Ingerul",
1937, p. 550 si 553; Documente, veac. XVII, vol. II, p. 451 [satul amintit
la 1615, cind preotul de aci scrie un zapis].

M-REA PANAGHIA (Adormirea, contruita de Mihail clucer ante 1585 4;


fost metoh al m-rii Nucet 5), fosta in jud. Dimbovita).

M.C., 1916, p. 209-210 si 231-232 [doc. 1696-1700] ; Indice cronologic nr. 23 [doc.] ; Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. 39-40 [doc. 1692] ; Documente, XVI - XVII (indice); Iorga N. Studii si doc., XV, p. 363 ; idem,
Inscriptii, II, p. 277 ; Greceanu, Genealogii, I, p. 263-264, 290-291 si
310 [doe.] ; Draghiceanu, Cdlduza, p. 33 ; Gheorghiu Aurel I, Doud locasuri
sfinte din trecut m-rea Panaghia si schitul Laculete (B.O.R., LXXXI, 1963,
www.dacoromanica.ro

472

BIBLIOGRAFIE

- I-

TARA ROMANEASCA.

nr. 11-12, p. 1204-1211 si 1217-1222) [despre ctitori; in anexa 6 doe

dupa Documente si I. C. Filitti]; Iorga N., Istoria bisericii, I, p. 147.


SCHITUL PANAGHIA-SALCUTA 6 (Adormirea, sec. XVI (?) refacut de
Paisie monah sec. XVII 7; fost metoh al ep. Rimnic; disparut la inceputul sec. XIX), com. Panaghia, jud. Dolj. Vezi si Salcmca.

Dobteseu, Istoria bisericii din Oltenia, p. 141, 274 [capela]; Donat,

Fundariile, p. 69; CreTeanu R., Schituri oltene necunoscute (M.O., 1963, nr.

1-2, p. 38-42) [istoric] si 63-67 [8 documente, 1668-1815].


PANAGHIA DE SUS, jud. Dolj (bis. Nasterea Precistii, 1805-1815 2,
construita de Dumitru Urdareanu si locuitori).

Oltenia", II, 1941, p. 126; Anuar 1909, p. 164 [bis. de lemn instare

foarte rea]; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 447 [cat. 1845, Panaghiile].
PANATAU, jud. Buzau (bis. de lemn Sf. Apostoli, 1848-1851 si truce din
1790 in fata bisericii). Vezi si schitul Begu si Plaisor.

Anuar 1909, p. 251; Documente, indite XVI si XVII [satul amintit

de la 1515]; Dicf. Rom., IV, p. 651.


PANDURI
FRUMUSICA
Ialomita (bis. Adormirea, 1816-1817, reparata 1900).
Anuar 1909, p. 61; Dicf. Rom., IV, p. 632.
PA.NGALETI-Vlasca (crucea Tiganului, sec. XVIII).
Zaganescu R., Carte de hotdrnicie a mo.siei Pcingillesti din jud. Vlasca
plasa Cdlugdreni, corn. Pcingalesti, proprietate a d-lor Em. Si Maria Pangal,
Buc., 1895, 36 p. -I- 1 plan. [se rezuma si reproduc doc. vechi in care a amintita
Crucea Tiganului] ; Dict. Rom., IV, p. 653 [mosie].
PANTAZI, vezi LunguleTu.
PANTAZI, corn. Dirvari, jud. Prahova (bis. Sf. Trei Ierarhi, 1812, reparata
1896).

Anuar 1909, p. 102 ; Dicf. Rom., IV, p. 632 [mosie].


PAPA, com. Cucueti jud. Teleorman (bis. Sf. Gheorghe, 1846-1847, reparata 1898).
Anuar 1909, p. 123; Dig. Rom., IV, p. 634.
PAPATU, vezi Timna.
PAPENI-Ialomita (dispar ut).
Indice cronologic nr. 20 [doc.] ; Documente, indice XVI si XVII [sat
disparut].

PA.PESTI, com. Sovarna de Jos, jud. MehedinV, (bis. Intrarea in biserica,


1831).

Creteanu R., Bis. de lemn (M.O., 1959, nr. 5-6, p. 305) [insemnari] ;
Idem, Noi completciri la inscripliile din bisericile de lemn din r. Bata de Aramd

(M.O., 1964, nr. 1-2, p. 71 si 76).


M SCHITUL PAPU,SA (Eleonul, Sf. Grigore Decapolitul, facut de boierii
inceputul sec. XVI?, refacut de
Craiovesti, sfirsitul sec. XV
Stefan egumenul m-rii Bistrita, 1711-1712 ; fost metoh al m-rii
BistriTa), com. Costesti, satul Bistrita, jud. Vilcea.
Ghenadie, Vizite canonice, p. 32 [pisania, 1712) 9; C. Ad., 1905, nr. 14;
Odobescu, Al., Schiturile si metoasele m-rii Bistrica (BCMI, I, 1908, p. 103),
[pisania 1712, pomelnic] ; si in Bul. instr. publice", 1865-1866, p. 137-143 ;
Iorga N., Const. Brincoveanu, p. 185 [foto pisanie]; SacerdoTeanu A., Inscriplii
si insemnciri din Costesti-Vilcea (BCMI, 1935, p. 106) [insemnari 1743 1772 etc.] ;

Balasel T., Un manuscris din 1800 at dui Dionisie Eclesiarhul (A.O., XV,
1936, p. 364-372) [pomelnicul schitului Papusa de pe muntele Eleon] ; A.C.,
1868, p. 24; Pelimon. Al., Impresiuni de cdldtorie, p. 155; Dig. Rom., IV,
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

473

p. 654 [doua schituri, unul intre m-rile Bistrita si Arnota si al doilea linga
; Dict. Vilcea, p. 313 ;
Bistri ;a, la Costesti,
Ba ls G., Influences armeniennes ; Metes, Zugravi (indite) ; Draghiceanu V.,
Monumentele Olteniei (BCMI, XXVI, 1933, p. 58) [inscriptii, descriere] ;
Golescu M., Roata lumii (R.I.R., 1934, p. 297-300); Ghika-Budesti, Evo Lucia
(BCMI, 1936, p. 68, pl. CLXXVI - CLXXIX); Donat, Fundatiile, p. 64;

Rautu, Monografia, p. 38; Rascu, Mancistirile, p. 16; AMO, 1941, p. 756;


Popescu, invelisarile, p. 45-46 ; Balasa D., preot, Skitul Peipu.sa (I.E.E.R.A.,
V, 1949, oct., p. 34-37) [despre resturile unei fundaIii din sec. XVI] ; Bratulescu V., Zugravul cintiiret Gheorghe-Gherontie (M.O., 1962, nr. 1-2, p. 27);
Draghiceanu, Catalogul, p. 49, 50, 54.
PARAPANI, vezi Arsache.
SCHITUL PARAMNA, vezi Peleticu.
PARAU5ANI, corn. Tina, jud. Vilcea (M bis. de lemn Sf. Voievozi, 1798).
PARDOSI, jud. Buzau (bis. de lemn St. Voievozi, 1821).
AEB, 1926, p. 64 si 1928, p. 82 ; Cre.teanu, Biserici de lemn, p. 43 passim.

PAREPA (Inotesti sau Inoteasca) 10, jud. Prahova (M bis. Schimbarea la


fates - P. Rusani, sec. XVIII, reparata 1884, 1939 si 1950).
R.I., 1916, p. 198-200 [hotarnicie din 1765, din care rezulta ca satul
zi-a luat numele de la Parepa postelnicul] ; Indice cronologic nr. 11 ; Anuar
1909, p. 108 ; ACMI, 1943, p. 68 [restaurare] ; A. Rom., 11 sept., supl. 18
sept. 23 Sept. 1857 [arendarea mosiei]; Oneanu Andrei si Cordea G. N., Carte
de hotcirnicie pentru mosiile Degerati, Baba - Sima si Parepa (Dimboviceanca)
proprietali ale d-lui P. S. Aurelian, din jud. Prahova, plasa Cricov, corn. Parepa
si Fulga, Buc., 1938, 20 p. [Se rezuma dot. ref. la Parepa = Inotesti].
PARI5ESTI, corn. Crevenicu, jud. Teleorman (fost Vlara).

Constantinescu N. A., inscriptii (S.O.V., 1920, p. 174) si in vol. Lui I.


Bianu Amintire, p. 41.
SCHITUL PAROAIA, vezi Barbatesti.
P.A.RO*I, corn. Leleasca-Olt (fost Arges) (bis. de lemn. sec. XVIII, circa
1771 - data unei insemnari sau 1787 ? 11 si M bis. de zid Adormirea -

P. Mijlocu, construita de popa Gheorghe si Badea, 1807-1817,

reparata 1882). Vezi si Mijlocu.

Bauer, p. 184 [fail bis.] ; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 41; B.O.R.,

1921, p. 683 [la 1808 doua bis. de lemn si una de zid] ; Bals G., Bis. de lemn
din Pcirosi (BCMI, VIII, 1915, p. 124-125) [descriere, foto] ; Anuar 1909,
p. 302 ; Documente, veac. XVI, p. 52 [satul amintit la 1509].
PARUL (Parul Rotund = Viespari 12) - Teleorman (bis. de lemn la inceputul
sec. XIX ; bis. Sf. Nicolae - P. Rotund, 1840).
B.O.R., 1921, p. 682 [cat. 1808] ; Anuar, 1909, p. 122 ; Dicf. Rom., IV,
p. 656 [catun].
M M-REA PASAREA (bis. mare, Sf. Treime, construita de arhimandritul
Timoftei de la Cernica la 1813, darimata de cutremur la 1838, recladita
1846-1847 de arhimandritul Calinic al m-rii Cernica ; bis. din cimitir,
construita de acelasi Calinic la 1834-1838 ; impodobita de Meletina
stareca si Manole cojocaru; trapeza din 1827; cladirile m-rii reparate
la 1847), satul Pasarea, corn. Branesti, jud. Ilfov.
Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 17, Buc., 1950 [203 dot., 1632-1865] ;

Iorga, /nscriptii, f. I, p. 73 ; Biserica, II, 1863, nr. 3, p. 15-16 ; M. Of.,

1864, p. 302 [lista de proprietali] ; Monumente istorice, II, p. 243 [reparatiile


1864, p. 302 [Lista de proprietali] ; Monumente istorice, II, p. 243al
necesare] ; Dig. Rom., IV, p. 639 [scurt istoric] 13; Bachelin Leo, Les caloyers
www.dacoromanica.ro

474

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMA.NEASCA.

roumaines, Paris, 1890, 39 p.; Iorga, Sate si manastiri, p. 206 [descriere];


Bilciurescu, Manastirile, p. 152-154;
Stanoiu D., M-rea Pasarea, Buc., 1926, 32 p. [istoric, descriere, avere] ;
(recenzia lui N. Iorga, R.I., 1926, p. 274); Gibescu I., Istoricul mitropoliei
Ungrovlahiei, p. 135-136 [pisania] ; Iordan Al., La Pascirea (Miscarea",
XXV, 1932, nr. 522, p. 1-2) [istoric, descriere]; Bratulescu, Ilfov, p. 16;
Bratulescu V., Zugravi de biserici din sec. XVIII - XIX (G.B., 1959, p. 278);
Draghiceanu, Catalogul (indice) ; Enacescu E., Pe urmele streimosilor, p. 109-110.
PASARESTI, vezi Igoiu.

PASCULESTI - Teleorman (bis. ante 1833) 14.


PATIRLAGELE, jud. Buzau 15 (bis. familiei Cindescu, sec. XVII 16, si casele

aceleiasi familii, disparute; apoi bis. de lemn pe temelie de zid Sf.


Dumitru, 1835-1836 si bis. Sf. Dumitru - P. de Jos, 1820-1821).
Vezi si Matesti.
Lecca, Familiile boieresti, p. 127-129 [fam. Cindescu]; Anuar 1909,

p. 251; AEB, 1926, p. 38, 1928, p. 62. ingerur, 1937, p. 550; Indice

cronologic nr. 3, 6, 15 [doc.] ; Documente, indice XVI si XVII [satul amintit


de la <1523- 1528 >].

M SCHITUL PATROAIA (Adormirea, bis. inceputa de Pirvu Cantacuzino


mare stolnic, 1691-1693, terminate, dupe moartea sa, de ginerele
sau, Radu Greceanu fost mare age 17, 1715; reparata dupe 1802 18

si la 1861; restaurata in exterior 1930, pictata 1958; in cladirile

schitului a existat o scoala in sec. XVIII; fost metoh al mitropoliei;


acum bis. din Patroaia din Vale, jud. Arges; si cruce din 1650? si
o alta a lui Constantin capitanul, 1767-1768).

Documente agrare, p. 455, 722, 783, 874, 903 [sat al mitropoliei]; Indice
cronologic nr. 1, Mitrop. Tara Romeine.sti, Buc., 1961 (indice) [f. multe (loc.];
B.O.R., 1875-1876, p. 633 [descriere case si biserica, despre scoala, 1'746; si

despre cetatea tatarilorl ; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 76; Mihordea V.,


Un colaborator al lui Constantin Mavrocordat la desfiintarea rumaniei : mitropo-

litul Neofit (1738-1753 (B.O.R., LXXXIII, 1965, nr. 7-8, p. 715-734)

[In anexa 5 doc., 1746-1794, despre scoala de la Patroaia] ;


Rautescu I., Metoasele mitropoliei sub mitropolitul Dionisie Lupu (R. L.,

III, 1931, nr. 3, p. 180-181) [la 1819]; M. Of, 1861, p. 485-489 si 842
[proect amanuntit pentru reconstruirea schitului si restaurarea bisericii;
descrierea schitului si a lucrarilor necesare]: A.C., 1868, p. 24; Bilciurescu,
Mdndstirile, p. 87; Anuar 1909, p. 50-51;

Ghika-Budesti, Evolutia (BCMI, XXIX, 1936, p. 98-99, pl. CDLXV -

CDLXXII) ; Idem, L'ancienne architecture (BCMI, 1942, p. 47, 52 p1. XXX);


Deleta G., Schitul Pcitroaia - D-ca, teza de licenta Inst. teologic Buc., 1939:
M.O., 1959, nr. 5-6, p. 368-369 [crucea, descriere, inscriptie] ;
M.C., 1914, p. 35-36 [doc. 1746 despre scoala] ; Bratulescu Victor,
Inscriptii .si insemnilri documentare la bisericile din raionul Gclesti (G.B., 1964,

nr. 3-4, p. 368-375) [descriere, inscriptii]; Diaconescu Gh. Ilie, preot,

Materiale documentare (G.B., 1965, nr. 3-4, p. 284-287) [descriere, pisanie,


insemnari pe carti, fare sa aminteasca de articolul precedent]; Diaconescu G.
Ilie, preot, Materiale documentare (G.B., 1965, nr. 5-6, p. 483) [inscriptiile
celor doua cruel];

PATRU FRATI, jud. Ilfov (fost Ialomita) (bis. Sf. Nicolae, construita de
Joica Vacarescu, 1846, reparata 1870) 19.

Bauer, p. 139 [fara bis.] ; Anuar 1909, p. 63; Dig. Rom., IV, p. 641.
SCHITUL PATRUNSA (Sf. Paraschiva si Sf. Nicolae, construit probabil
de Barbu Craiovescu?; refacut de episcopul Clement, 1735-1749, (?)
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

475

,zugravit 1806, refacut 1840 20 si 1935-1936), com. Barbatesti, jud.


Vilcea.

Giurescu, Principatele romane, p. 285; Episcopia Rimnic, p. 137; Donat,

Fundatiile, p. 64; Rautu, Monografia, p. 103 si 107; AMO, 1941, p. 859;

Vezi si Pretorian M., Mancistiri fi schituri, p. 49-50 [din AMO]; Vartolomeu


diacul, Schitul Pahomie (M.O., VIII, 1956, nr. 10-12, p. 634-637) [istoric];
C.L. 1934, p. 675-676 [descriere Al. Odobescu, 1860]; C. Ad., 1 nov. 1904;
Masa D., preot, Schaal Pairunsa (I.E.E.R.A., V, 1949, aug. - Sept., p. 19-22) ;

Pacurariu Mircea, Episcopal Climent al Rimnicului (1735-1748) (M.O.,


1965, nr. 1-2, p. 39) [scurt istoric si bibliografie],
PATULE, jud. Mehedinti 21 (bis. de lemn Sf. Nicolae, ruinata la sfirsitul

sec. XIX).
A.G.R., 10 ian. 1865 [arendarea mosiei, a lui G. tirbei]; Dict. Rom., IV,
p. 662; Ghenadie, Vizite canonice, p. 157; Anuar 1909, p. 200; AMO, 1941,

p. 536-537 [bis, din 1883 si 1904]; Ionescu I., Agricultura romans, p. 524526.

PAULEASCA, corn. Frumoasa, jud. Teleorman (bis. Adormirea, 1805-1806,


reparata 1861).
Anuar 1909, p. 120; Indice cronologic nr. 12 [doc., Paulesti] ; Dig. Rom.,
IV., p. 663 [catun].
PAULETI, jud. Prahova 22.
Documente, indite XVI si XVII [satul amintit de la 1587]; Dig. Rom.,
VIV, p. 663.
PAUNESTI, vezi Roesti.
PAUNESTI - Godeanu - Mehedinti (bis. de lemn Sf. Dumitru, 1838,
reparata radical 1884).

AMO, 1941, p. 491; M.O., 1956, nr. 8-9, p. 543.

SCHITUL PAUSA (schitul de sub muntele cel mare al Coziei, Sf. Arhangheli,
mijlocul sec. XVII 23, refacut 1854-1857).
Popescu-Cilieni, Schituri oltene necunoscute (M.O., VIII, 1956, nr. 1-3,

p. 122) [doc. din 1676]; Urechia, Ist. rom., II, p. 79; X A, p. 150; B.O.R.,
1921, p. 686 [cat. 1808] ; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 11 si XIII; AEA,
1929, p. 105; Bratulescu V., Comuniciiri (BCMI, 1933, p. 90-91) [descriere,
pictures si inscriptii, Papusa-Arges] ; Uritescu Gr., M-rea Stinisoara, Buc.,
1943, p. 31-35; Bratulescu, Ccilimcinesti, p. 40-41 [pisanie, descriere];
Anuar 1909, p. 283.
PA.UESTI MAGLASI, jud. Vilcea (bis. Sf. Nicolae, construita de preotul
loan, jupan Constantin si altfi 1778, bis. Sf. Ingeri - Vladuceni,
1704, zugravita 1844 si Sf. Iniparati - Vladuceni, 1744, construita
de jupin C-tin Mihalache si Onisifor monahul, refacuta 1894). Vezi
si Chiciura si Coasta.
Greceanu, Genealogii, II, p..7 [doc. 1623]; Rautu, Monografia, p. 99;
Draghiceanu V., Bis. din Pdusesti- Mdglasi (ACMI, 1915, p. 93-98) [descriere,
foto picturi] ; Idem, Comunicari (BCMI, XVII, 1924, p. 192) [pisanie 1778 24];

Bulat T.G., Inscriptii (A.O., II, 1923, p. 390); BCMI, XXVI, 1933, p. 135136; Petrescu Al., Bis. Vladuceni - Vilcea (B.O.R., XXVII, 1903-1904,
p. 812-821) [istoric, pomelnic, inscriptii] ; Ghica-Budesti, Evolutia (BCMI,
XXIX, 1936, p. 57, pl. LVIII - LXII, DCV); Idem, L'ancienne architecture
(BCMI, 1942, p. 52, pl. XXIX); Popescu Victor G., Bisericile din PciusestiMagla.,si Vilcea, teza de licenta, Inst. teologic, Buc., 1936; Popescu, Biserici,
p. 64; AMO, 1941, p. 750-751; Anuar 1909, p. 227 [bis. din 1833-1837]
si p. 234; Petrosanu Dragos, Citeva acte vechi din Pdusesti- Mdglasi (Oltenia",

II, 1941, nr. 10, p. 141-146) [1808-1850]; Indice cronologic nr. 4 [doc.].
www.dacoromanica.ro

476

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCX

P.A.ITI DE OTASAU, jud. Vilcea (la 1840 doua bis. de lemn: Sf. Voevozi,.
1777, facuta de popa Lazar si Radu Avramescu, recladita 1890 si
Sf. Nicolae-Tilvici, construita de Dumitrache Genuneanu si alcii
1833 25, construita de zid 1900).
Popescu, Biserici, p. 79-80 ; Anuar 1909, p. 227; AMO, 1941, p. 751;
Indice cronologic nr. 11, 13 [doe.]; Documente, indice XVI si XVII [satul
P. amintit de la 1453].
PAZARLIA, jud. Constanca.
Grigoras Gheorghe, preot, Parohia (comuna) Pazarlia din jud. Constanta
1909, 39 p.; Dig. Rom., IV, p. 641-642.
PELETICU 28, corn. Dealul Lung, Vrancea (bis. de lemn Sf. loan, 18421844 ; schitul Peleticul, construit de popa Fatal, sfirsitul sec. XVII 27
Si schitul Paramna, ante 1686 28).

G.B., 1963, nr. 11-12, p. 1047-1048 [doc. 1717, schitul Peletic];

Anuar 1909, p. 263 [his. din 1842-1844] ; AEB, 1926, p. 64 si 1928, p. 87;
Constantinescu Horia, preot, Bis. fostei m-ri din Rm. Sdrat (G.B., 1965,
nr. 1-2, p. 50) [istoricul schitului Peleticu, fost metoh al m-rii Rm. Sarat] ;
Indice cronologic nr. 19 [doc. si despre schit].

PERETI, corn. Ciocadia, jud. Gorj (M bis. de lemn Intrarea in biserica,


datare incerta, 1790 sau 1820?, construita de Trocan capitanul si
loan Perescu; mutata ulterior pe locul actual; in stare rea la 1909;
M cruce de piatra din 1831).

Renasterea", 1944, p. 358 [cat.

1840] ; Anuar 1909, p. 171; M.O.,


1956, nr. 6-7, p. 410; Dig. Rom., IV, p. 675 [catun].

PERETU, jud. Olt (bis. Sf. Nicolae, 1805) 29. Vezi si urmatorul.

Ionascu, Catagrafia Arges, p. 32 [bis. de lemn]; AEA, 1929, p. 131;

Golescu M., 0 fabuld a lui Esop trecutd in iconografia religioasci (BCMI, 1934,
p. 72); BCMI, 1940, p. 65; Anuar 1909, p. 298.
PERETU, jud. Teleorman 30 (bis. Sf. Gheorghe, 1843, in 'mini la 1909).

Documente agrare, p. 700 [doc. 1784, satul lui Paraschiva camarasul] ;


Anuar 1909, p. 123; Dig. Rom., IV, p. 675-676.
PERIETI (Fundeni) 81- Ialomha (bis. Sf. Nicolae, 1780-1783, reparata
1848 si bis. Adormirea, 1796-1800 82).
Bauer, p. 140 [bis. sec. XVIII] ; Anuar 1909, p. 64; Lapedatu, Catagrafia p.
45 ; Indice cronologic nr. 1 [P.-Braila] si 20 [P.-Ialomica] ; Dig. Rom., IV, p. 678

PERIETI, jud. Oh (bis. Sf. Nicolae, de lemn pe temelie de zid, construita de


Andrei si Dumitru Caldaruse si aliii 1822, zugravita 1856, invelita
1868, refacuta 1903). Vezi si Mierlesti 38.

Ionascu, Catagrafia dirges, p. 88 [la 1824 si bis. Sf. Vasile - P. de Jos];


M.O., 1957, nr. 1-2, p. 86 [la 1845 bis. Sf. Nicolae]; Dig. Rom., IV, p. 679
[pisania, 1868]; Anuar 1909, p. 302; Notice din Perieci (I. Neculce", IV,
1924, p. 288-289); AEA, 1929, p. 132; Stancescu Marin, Bisericile de pe
Valea Iminogului din jud. Olt., teza de licen-ca, Inst. teologic Buc., 1935, ms.
723, f. 21-22, 44-45 [inscripIii]; Documente, indice XVI si XVII [satul
amintit de la 1600].
PERII ItiI0I - Teleorman (bis. Sf. Nicolae, 1842, reparata 1887, in stare
rea la 1909).
Anuar 1909, p. 123; Dig. Rom., IV, p. 677.
PERIS, jud. Ilfov.
Documente, indice XVI si XVII (satul amintit de la 1579]; Iorga, Doc.
Cantacuzino, p. 207 [doc. 1719].
PERISANI, jud. Vilcea (fost Arges) (bis. de lemn Cuv. Paraschiva, 17971799, reparata 1892).
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

477

Anuar 1909, p. 285-286 ; Ionascu, Catagrafia Arge.s, p. 13; Documente,


indice XVII [satul amintit la 1604].
PERISORU, jud. Dolj (bis. de lemn Sf. Voievozi, ante 1845).
M.O., 1965, nr. 5-6, p. 435 [cat. 1845] ; Documente agrare, p. 488,
756; Plopsor C. N., Un pistornic slavon (Oltenia", II, 1941, p. 75) [descoperit
la Perisor] ; Indite cronologic nr. 7 ; Documente, indice XVI si XVII [satul

amintit de la 1573, cind era pe jumatate al lui Stepan fost mare clucer] ;

Dict. Rom., IV, p. 680 [bis. din 1862].


M-REA PERIVOLI, vezi Cornetu.

PERSINARI, jud. Dimbovita (bis. Sf. Joan Botezatorul, 1792-1794 34).


Anuar 1909, p. 51; A. Rom., 1858 oct. 8 [arendarea mosiei] ; Filitti,
Arhiva Cantacuzino, p. 152-153 [doc. 1646-1799]; Documente agrare, p. 590

[sat al m-rii Nucet.].


PESTRITA, com. Comanesti-Mehedinti (bis. de lemn Adormirea, 18121814, reparata 1906).

Anuar 1909, p. 192.


PESTEANA, com. Farcasesti, jud. Gorj (M bis. Sf. Nicolae, sec. XVIII,
ante 1720 ?; bis. de lemn Sf. loan, 1820).
Documente, indice XVI si XVII [satul amintit de la 1562] ; (in jud. Gorj
sint trecute doua sate P.: unul in r. Baia de Aran* altul r. Tg. Jiu); Doc.
Gorj ?] ; Bauer
relatii agrare, I, p. 290 [doc. din 1720, amintind bis. din P.
p. 213 [bis. sec. XVIII] ; si 220; Anuar 1909, p. 180 [doua bis. de lemn,
SE. Nicolae, noi] si p. 186 [bis. de lemn Sf. Ioan P. de Jos, 1820] ; A. Rom.
3, 10 aug. 1857 si urm. [arendarea mosiei, cu han] ; vezi si AGR., 16 oct. 1864 ;

Stefulescu, Gorjul, p. 212-213 [P. de Jos] ; Idem, Documente slavo-romane


(indice).

Vilcea (bis. Sf. Voievozi, construita de preotii


GLAVILE
Radu si Constantin si de Ion dogarul, 1848). (In Vilcea e un sk.,t

PESTEANA

Pesceana).
Diet. Rom., IV, p. 684 [pisanie, 1848] ; AMO, 1941, p. 735 ; Documente,
indice, XVI si XVII [satul P. amintit, de la 1526, cind era proprietate mosneneasca].
PESTENUTA, vezi Zegujani.
SCHITUL PESTERA BISTRITEI, vezi Bistrita.

SCHITUL PESTERA DiMBOVITEI (Obirsia Dimbovitei, Sf. Joan, sec.


XVIII) 35.

A.P., XII, 1843, p. 449; Giurescu C., Principatele romane, p. 225 [la
1835 schitul Pestera-Dimbovita] ; Antonin Al., Album, partea I, p. 35 ;
Gibescu I., Istoricul mitropoliei Ungrovlahiei, p. 135 ; Enacescu E., Pe urmele
stramosilor, p. 111.

SCHITUL PESTERA sau OBIRSIA IALOMITEI Prahova (Sf. Apostoli,


sec. XVIII 36, ars 1818, recladit de preotul Gheorghe, Ion Baltag si
ieromonahul Gherontie din Pietrosita, 1819, ars 1940, refacut 19401942).

Urechia, Ist. rom., VII, p. 323 ; A.C., 1868, p. 12 ; Bilciurescu, Mancistirile,


p. 87 ; Dumitrescu, Istoricul, II, p. 91; Popescu M., Schitul Pe.,stera (A.L..,
IX, s. II, nr. 492, 11 mai 1930, p. 5) ; Remus Ilie, Schitul de la Pestera Ialomitei

(G.B., XIII, 1954, p. 173); L.A.R., 1903, p. 347 [foto] ; Bratulescu Victor,
Inscriptii, fnsemndri si acte privind schitul Pestera de la Obirsia Ialomitei

(G.B., 1964, nr. 5-6, p. 509-532) [despre drumurile de acces la schit,

istoric, descriere, legenda intemeierii, documente, 1819-1866, inscriptii] ;


Telegraful roman", 18/31 ian. 1903 [descriere].

www.dacoromanica.ro

478

BIBLIO GRAM - T - TARA ROMANEASCA.

PESTISANI, jud. Gorj (bis. de lemn pe temelie de piatra Sf. Paraschiva


- Pistrita, construita de preotii Alexandru si Roman, 1735 ; bis.
Cuv. Paraschiva - Suseni, 1856, reparata 1904 si 1923 37). Vezi si
Boasca, schitul Plostina Dragoestilor, Gureni si Hobita.
Indice cronologic nr. 22 [doc.] ; Documente, indice XIII - XVI si XVII
[satul amintit de la 1451 cind era proprietatea lui Barbu cu fiii sai] ; Stefulescu, Strimba, p. 71-72 [doc. 1622]; Bauer, p. 216 [doua bis. sec. XVIII];
Stefulescu, Gorjul, p. 268-271 [doc. despre sat, icoana 1735]; Renasterea",
1945, p. 375-376 [la 1840 doua bis. de lemn; Sf. Paraschiva, 1735 si Sf.
Gheorghe, 1727];
Popescu G., Monografia corn. rurale Pestisani, plasa Ocolu - Vilcan,
jud. Gorjiu, Buc., 1904, 19 p.; Iorga, Sate si mdndstiri, p. 325 [descriere case] ;
M.O., VII, 1955, nr. 10-12, p. 641-642; AMO, 1941, p. 384 [bis. Sf. Paraschiva, de lemn, 1856 si Sf. Gheorghe, 1904]; Anuar 1909, p. 180; Stefulescu,
Documente slavo-romfine (indice).

PETICEI, com. Alimpesti, jud, Gorj (M bis. de lemn pe temelie de piatra


Sf. Voievozi, construita de preotul Constantin Petecel si Ion Ispir
1750, refacuta 1938 si truce in curtea bisericii din 1790-1791).
M.O., VIII, 1956, nr. 6-7, p. 408; AMO, 1941, p. 358; Anuar 1909,
p. 176 [bis. de lemn in stare rea].
PETRA, vezi Podul Grosului.
PETRACHESTI, com. Niculesti, jud. Buzau (M bis. Sf. Apostoli, inceputul
sec. XIX 38, c. 1801, altarul zugravit la 1842 de Const. Tocilescu).
Ingerul", 1937, p. 552; Constantinescu N.A., Bis. din Petrcichesti, corn.

Niculesti-Buzciu (Ingerul", 1941, nr. 5-6, p. 383); Potlogea I., Bis. din

Lapos (ibidem, nr. 7-12, p. 506] ; Constantinescu N. A., Monumente buzoene,

p. 51 [pisania]; Tudor Sandu, Biserici de pe Valea Sldnicului, p. 115;


Creteanu, Biserici de lemn, p. 43 [bis. din 1801].

PETRACHIOAIA, com. Creata Lesile, jud. Ilfov (bis. Adormirea, construita de stolnicul Petrache Arion, 1815, aproape ruinata la 1909),
reparata 1952).
Bratulescu, V., Zugravi de biserici din sec. XVIII - XIX (G.B., 1959,

p. 275-276); Anuar 1909, p. 81; Bratulescu V., Inscripiii

.si

insemndri

(G.B., 1966, nr. 7-8, p. 653).


PETRENI, vezi Pietreni.
PETRESTI-BALOTESTI-Ilfov (bis. Sf. Ingeri, contruita de Scarlat si
Balasa Petrescu, 1820, refacuta de fiul for Alexandru, 1869, reparata
1906-1909). Vezi si Preotesti.
Bratulescu, Ilfov, p. 33; Anuar 1909, p. 68.
PETRESTI - Gorj (urme de bis. la 1874 39).
Bauer, p. 211 [bis. sec. XVIII, P. de Jos] si 212 [Petresti] ; AMO, 1941
p. 384 [bis. Sf. Dumitru si Sf. Toma, 1891]; Dig. Rom., IV, p. 690 [bis. din
1738 si 1795]; Anuar 1909, p. 180 [bis. din 1816, P de Sus si 1891 - P de
Jos]; Documente, indice XVI si XVII [satul amintit de la 1504]; (in jud.

Gorj sint trecute trei sate cu numele Petresti in fostele raioane Novaci,

Gilort si Tg. Jiu); Glogoveanu Maria, Contribulii la istoria Tismanei (R. I.,
1927, p. 377-378) [doc. 1743, satul P. de Jos dat m-rii] ; Stefulescu, Gorjul,

p. 93-95 [Petresti] si 347-350 [P. de Jos, doua sate]; Idem, Documente


slavo-romane (indice); Idem, Strimba, p. 84-87 [doc. 1648].
PETRESTI-Vlasca (bis. Sf. Treime, Adormirea si Sf. Nicolae, construita de
caminareasa Ruxandra Mavrodin si serdarul Nicolae Bratescu, 18401842, reparata 1896) 40.

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCII

479

Bauer, p. 165 [bis. sec. XVIII]; Anuar 1909, p. 136; Documente,indice


XVI i XVII [localizare probabila].
PETRESTI, jud. Dimbovita 41 (la 1810 bis. de lemn Adormirea i han nemtesc" sec. XIX).
Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 91-92 si 93-94 si Indrepteiri, p. 8;
V. Rom., 1851, p. 68; Anuar 1909, p. 51 [bis. noua]
PETRICHIOAIA, vezi Petrachioaia.
PETROSANI, vezi Pietrosani
PIATRA, jud. Olt.
Documente, indice XVI i XVII [satul amintit de la 1592, cind era in
parte al jupanitei Neacsa i al flului sau]; A. Rom., 20, 23 nov. si 4 dec. 1857
[arenda mosiei].
PIATRA, jud. Teleorman.

B.C.I., XI, 1932, p. 17-18 [doc. 1730]; A.G.R., 13 nov. 1864 [aren-

darea mosiei].

PIATRA, com. Bradulet, jud. Arge (bis. de lemn Sf. Serghie i Vacho,
construita de enorini la inceputul sec. XIX).
B.O.R., 1921, p. 684 [cat. 1808]; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 18; Dig.
Rom., IV, p. 695 [bis. veche]; Anuar 1909, p. 280 [bis. de lemn Sf. Ingeri,
1821-1825].
PIATRA-Romanati (doua hanuri, sec. XIX i bis. Sf. Nicolae, construita de
Elena Brataanu 1839, pe locul uneia de lemn).
Bauer, p. 196 [bis. sec. XVIII]; V. Rom., 1850, p. 340 i supl. 19 ian.
1852; Rennterea", 1944, p. 164 [catagr. 1840] si p. 165 [alte doua bis. de
lemn: Sf. Nicolae-P. de Sus, 1760 i Sf. Nicolae-P. de Jos, 1740]; Anuar 1909,
p. 214 [bis. din 1844-1846]; Monografia jud. Romanati, p. 442; AER, 19211925, p. 555; M.O. 1965, nr. 3-4, p. 291 [la 1845 bis. de zid Sf. Dimitrie
P. de Sus, bis. de lemn Sf. Nicolae mah. de jos si bis. de zid Adormirea

cart. Piatra] ; Dig. Rom., IV, p. 694-695.


SCHITUL PIATRA, vezi m-rea Cozia Veche (la m-rea Cozia).
PIATRA ALBA, vezi Cerneti.
PIATRA EPII-RUNCU (acum Piatra), jud. Dimbovita (M bis. Adormirea
i Sf. Ignatie, construita de logofatul 5erbu Popescu din Pietro Ota.
i tatal sau, logofatul Ion Popescu, 1844-1845) 42. Vezi si Runcu.
Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 15-16 [bis. de lemn Sf. Nicolae]; Anuar
1909, p. 53.
SCHITUL DE SUB PIATRA., vezi Izvorul Frumos (Pahomnea)
PICIOR DE MUNTE, jud. Dimbovita (bis. de lemn ante 1810).
Popescu-Runcu, Catagrafia; Anuar 1909, p. 51.
PICLELE, corn. Berca, jud. Buzau (bis. Sf. Voievozi, 1694? reparata 1887,
in mina' la 1909 i bis. Sf. Nicolae, 1817). Vezi si Glodu.
Anuar 1909, p. 251; AEB, 1926, p. 25 i 1928, p. 69; Hotarnicia mosiei
Piclele si Urlatorii-Berca, din jud. Buzau, plasa Pirscov, 1897, 27 p. [se invoca
si doc. vechi]; Indite cronologic nr. 3,5 st 19 [Piclele si Picleni] ; Documente,
indice XVI si XVII [satul amintit de la 1515].
PIELEA-Vlasca (bis. ante 1833) 43.
Iorga N., Revelacii toponimice, p. 4 [originea numelui]
PIELEA, vezi Groseni-Pielea
PIELE5TI, jud. Dolj (bis. Sf. Nicolae inceputul sec. XIX, apoi bis. Sf. Voievozi, 1859-1862). Vezi si Lacrita.
Fotino G., Documente oltene. Din procesele mosiei Pielesti (A.O., 1927, p.

203-205) [doc. din 1814]; Oltenia", XI, 1944, p. 101-102 [cat. 1831];

M.O., 1965, nr. 5-6, p. 452 [la 1845 P. de Sus si de Jos]; Dig. Rom., IV, p.
www.dacoromanica.ro

480

BIBLIO GRAFIE - I - TARA:ROMANEA SEA

703-704 [pisania, 1862]; Anuar 1909, p. 164 [si bis. Adormirea - Richitoaia,
de lemn,ruinata] ; Buzatu D., Toponimie doljand (M.O., 1967, nr. 1-2, p. 62).
PIEPTANI, com. Cilnicu, jud. Gorj. (M bis. de lemn Sf. Vasile, inceputul
sec. XIX, 1810 sau 1815, pictura in pridvor din 1881).
Anuar 1909, p. 178 ; M.O., VII, 1955, nr..10-12, p. 640.
PIETRETI-Teleorman. Vezi si Petresti-Vlasca.
Iorga, Doc. Cantacuzino, p. 10 [doc. 1659], 164 [doc. 1696].

PIERSICA (Dor Marunt) jud. Ialomita (bis. Sf. imparati-Piersica, 18021803, reparata 1821, 1867, 1904).
Anuar 1909, p. 58 ; Lehliu Grig., Carte de hotdrnicie a mosiei PiersicaMierlari ce-i nice si Dor Mdrunt, din jud. Ialomica, proprietatea Eforiei Spitalelor Civile din Bucuresci, Buc., 1891, 15 p. [se rezuma numeroase doc. vechi] ;
Indice cronologic nr. 18 si 23 [doe.] ; Documente, indice XVI si XV4 [satul
P. amintit de la <1595 >, cind era in parte al lui Stoica vistierul].
PIETRARI, jud. Dimbovita (bis. sec. XVIII, apoi bis. Sf. Joan, Sf. Apostoli
si Sf. Nicolae, contruita de Nicolae Papadat, preotul Antofie si Ion
Banescu, 1832-1841 44; si truce de piatra din sec. XVIII).
Documente agrare, p. 183-184 [doc. 1700, despre proprietarii satului] ;
B.O.R., III, 1876-1877, p. 11 [insemnare 1746, bis. si case de piatra]; Bauer,
p. 159 [bis. de piatra] ; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 23 [la 1810 bis. de lemn
Sf. Nicolae] ; Anuar 1909, p. 51 [bis. noua] ; Voinescu I., Monumente de artd
tdrdneascd, pl. 42 [casa] ; Indice cronologic nr. 15 [doe.] ; Documente, indice

XVI si XVII [satul amintit de la 1542, cind era in parte al lui Dragul
clucer].

1.1 SCHITUL PIETRARI, jud. Vilcea (construit de episcopul Clement al


Rimnicului, 1742-1744 45, reparat 1880, 1911 si 1934; fost metoh
a/ episcopiei de Rimnic din 1747), corn. Pietrarii de Jos, jud. Vilcea.
Vezi si urmatorul.
Sac, rdoteanu A., Acte referitoare la comuna Pietrarii, plasa Govora,
jud. Vilcea (A.O., 1930, p. 39-42) [1764-1850] ; Diet. Rom., IV, p. 705 [pisania,
1728 ?] ; 'Cantu, Monografia, p. 102-103 ; Dumitrescu Al. T., Actele Pietrarilor

din Vilcea (R.I.A.F., X, 1909, p. 324-328) [si despre biserica] ; Draghiceanu


V., Inscriptii (BCMI, VIII, 1915, p. 48); Episcopia Rimnic, p. 137, 402 -406;
Draghiceanu V., Monumentele Olteniei (BCMI, 1933, p. 52-53) [inscriptii,
descriere sumara] ; Donat, Fundaciile, p. 64-65 ; Popescu, Biserici, p. 32-33 ;
AMO, 1941, p. 753-754 ; Nasturel P. S., Fostul schit Buna Vestire din Pietrarii
de Jos (M.O., 1955, nr. 3-4, p. 205-210) [istoric, inscriptii 46, lista de carti] ;
Voinescu I., Monumente de artd cdriineascii, pl. 48 [casa] ; Anuar 1909, p. 228;

Pacurariu Mircea, Episcopul Climent at Rimnicului (1735-1748) (M.O.,


1965, nr. 1-2, p, 38-39) [inscriptie, descriere sumara si bibliografie.
PIETRARII DE JOS, jud. Vilcea (la 1840, doua bis. de lemn ; Sf. Nicolae,
1737 si Sf. Nicolae-Carpenis, 1810; una din ele M; si casele episcopului
Clement). Vezi si precedentul.
Bauer, p. 201 [bis. sec. XVIII] ; Popescu, Biserici, p. 32-33 ; Anuar
1909, p. 228; AMO, 1941, p. 753-754 ; Draghiceanu V., Monumentele Olteniei
(BCMI, 1933, p. 65) [descriere casa].

PIETRARII DE SUS, com. Pietrari, jud. Vilcea (la 1850 bis. de lemn. Sf.
Paraschiva - Motesti, construita de Clement episcopul, 1737-1749).
Bauer, p. 201 [bis. sec. XVIII] ; Popescu, Biserici, p. 33 ; AMO, 1941,
p. 755 ; Anuar 1909, p. 228 [bis. noua].
PIETRARI, pl. Rimnic-Vilcea (la 1840 bis. Sf. Nicolae, 1777, cladita de
episcopul Chesarie). 47

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCIJ

481

Popescu, Biserici, p. 63 ; BCMI, XXVI, 1933, p. 188 ; Indice cronologic


nr. 11; Documente, indice XVI si XVII [satul P. amintit de la 1536 cind era
in parte al lui Negomir si Coman].
SCHITUL PIETRENI (de sub Piatra, Schitul 40 de izvoare, Sf. Nicolae,
construit de Stefan eromonahul, egumenul m-rii Bistrita, Epifanie
si Nicodim eromonahi, 1700-1701, bis. zugravita de Stefan, egumenul
m-rii Bistrita si altii, 1779; fost metoh al m-rii Bistrita), corn. Costesti
jud. Vilcea.
Odobescu Al., Schiturile si metoasele m-rii Bistrita (BCMI, I, 1908, p. 104) ;

Schitul de sub Piatra (Albina", XII, 1908-1909, p. 94 ) [dupa BCMI] ;

Popescu, Biserici, p. 36 [se indica drept ctitor si C. Brincoveanu] ; Dict. Rom.,


IV, p. 688 [pisania] ; SacerdoTeanu A., Inscripcii si insemnari din Costefti
(A.O., 1935, p. 105) 48; Draghiceanu V., Monumentele Olteniei (BCMI, 1933,

p. 63) [pisania, descriere sumara] ; A.O., 1937, p. 448 -449; Donat, Fundatale, p. 64 si 70 ; AMO, 1941, p. 756 ; Ghika-Budesti, L'ancienne architecture
(BCMI, 1942, p. 47, pl. XXIV) ; Idem, Evolucia (BCMI, 1936, p. 95, pl. XXXVXXXIX) ; Anuar 1909, p. 228.

SCHITUL PIETRICELE (catunul Pietricica-Lapos, sec. XVIII, desfiinIat


1825) 49, jud. Buzau.
Dig. Rom., IV, p. 709 [despre ruinele fostului schit] ; Potlogea I., Biserici

din Lapcq (Ingerul," XIII, 1941, nr. 7-12, p. 492) ; Ingerul", X, 1938, p.
1121-1122 [insemnari, 1770-1780, schitul Pietricea] ; Anuar 1909, p. 108
[Pietriceaua-Prahova, bis. din 1852-1855].
PIETRILE, jud. Ilfov (fost Vlasca) (bis. Adormirea, prima jumatate a sec.
XIX).

Indice cronologic nr. 10 [Piatra = Pietrile] ; Documente, indice XVI


[satul amintit de la 1505 cind era in parte al lui Badea din uici si al familiei
sale] ; Iorga, Doc. Cantacuzino, p. 240, 247 [doc. 1660, 1672] ; Filitti, Arhiva
Cantacuzino, p. 56-57 [doc. 1679] Buciumul ;" 5 si 10 sept. 1863 [doc. 1690,
satul dat m-rii Cotroceni] ; Documente agrare, p. 400, 406, 518 ,564 [sat al
m-rii Cotroceni] ; Popescu G. D-tru, Istoricul bisericilor de pe malul Dundrii

dintre Giurgiu si Fkiminda, teza de licenta, Inst. teologic, Buc., 1934, ms.
932, f. 112-113 [inscrimie, 1838]
PIETRISU, jud. Dolj (fost RomanaTi) (la 1840 bis. de lemn Intrarea in biserica, 1792, construita de preot si locuitori).
Bauer, p. 197 [Para bis] ; Renasterea", 1944, p. 14 [cat. 1840] ; AMO,
1941, p. 585 [bis. din 1865] ; Dicf. Rom., IV, p. 710.
PIETRIS U-Vlasca 5.

Romniceanu I., Carte de hotdrnicie pentru mo.sia Petript din jud. Nasal.,
plasa Marginea, proprietatea d-nei Zoe G. Em. Lahovary Si a d-lui N. I. Alexandrescu, Buc., 1885, 14 p. [se rezuma si doc. vechi] ; Dig. Rom., IV, p. 710711 [catun].
PIETROAIA-Dolj (bis. Sf. Nicolae si Sf. Dumitru, 1852, reparata 1902).
Anuar 1909, p. 164-165 ; Diet. Rom., IV, p. 712.

PIETROAIA, vezi Beloti - Pietroaia si Patroaia.


PIETROASA, corn. Valea Mare, jud. Vilcea (M bis. Sf. Imparati, construita de familia Otetelesteanu la 1839, zugravita 1840, renovata
1919-1923, repictata 1927 ; bis. de lemn din 1822, mutata de la
Salistea).

Popescu, Biserici, p. 125 [la 1840 trei bis.: Sf. imparati, 1839, Sf. Paraschiva-Valea Mare, de lemn, 1769, construita de zid 1880 si Sf. Nicolae-Slavesti, 1801, construita de zid 1868] ; Anuar 1909, p. 228 ; AMO, 1941, p.
756-757.
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - 1 - TARA ROMANEASCA

482

PIETROASA, com. Sutesti, jud. Vilcea (M bis. de lemn Adormirea, 17791780). Vezi si Creteni.
Dig. Rom., IV, p. 713 [incripIii]; AMO 1941, p. 709.

PIETROASELE, jud. Buzau (doua cruci din 1857, infratite, la 2-3 km.
sud de sat ; bis. Adormirea Pietroasa de Jos, contruita de Partenie
arhimandritul de la m-rea Bradu si locuitori la 1835, reparata 1860
si 1899; M truce de la inceputul sec. XIX-P. de Sus; han sec. XIXPietroasa).

A. Rom., 1858 oct. 11 [han, Pietroasa]; A. Rom., 10 aug. 1857 si urm.


[arendarea mosiei Pietroasa]; Ingerul", XIII, 1941, nr. 5-6, p. 372; Constantinescu N. A., Monumente buzoene, p. 40 [pisanie]; Anuar 1909, p. 252;
AEB, 1926, p. 38 si 1928, p. 56; Indice cronologic nr. 3 [Pietroasa = Badeni].

PIETROIU, jud. Ialomita "bis (bis. de lemn Sf. Nicolae, 1839-1840, in


stare foarte rea" la-1909).
Anuar 1909, p. 64 ; Diet. Rom., IV, p. 115.
PIETROSU, vezi Costesti.

PIETROANI, jud. Arges (fost Mused) (bis. sec. XVIII si cruel veciii).

Bauer, p. 162 ibis. si cases boiereascq; Radulescu-Codin., Muscelul, p.


LXXX; Anuar 1909, p. 93 ibis. noua, 1876-1879-1; Documente, indice XVI
si XVII [locafiz. probabila].
PIETROANI-Prahova (bis. din 1760, reparata 1860).

Dig. Rom., IV, p. 718.

PIETRO5ANI-Vlasca, jud. Teleorman (bis. Sf. Treime, 1812 1819, reparata


1887). Vezi si Pietrisu, probabil acelasi
Constantinescu Marius si T. Popescu, Monografia comunei PietrqaniVlwa, Buc., 1922, 40 p. [istoricul satului din povestile batrinilor, descrierea
fizica, starea economics, culturala, etc.; despre bis., p. 33-34] ; Anuar 1909,
p. 136; A. Rom., 27 febr. 1857 [despre arendarea mosiei] ; Filitti, Arhiva
Cantacuzino, p. 154-157 [dot. 1678-1874, P. Teleorman] ; Iorga, Doc.
Cantacuzino, p. 90, 234 [doc.]; Documente, indice XVI si XVII, [satul P.,
r. Zimnicea].
PIETROSITA, jud. Dimbovita (M bis. Adormirea si Cuv. Paraschiva-Joseni,
construita la 1765-1767 de Negoita, fiul lui erban Fusea cupecul
din Tirgoviste si de Radu vAtaf de plai, fiul lui Bordea Vatasescu;
pastreaza fresca originara).
Documente, indice XVI si XVII [satul amintit de la 1592]; Documente
agrare, p. 399-400 [dot. 1742, mosie a schitului Laculete] ; Bauer, p. 159
[bis. sec. XVIII] ; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 14-15 ; Iorga N., Trei biserici
de sat muntene. Pietrosita, Calvini si Cremenari (BCMI, XXIV, 1931, p. 49
52) [descriere sumara, pisanie, foto] ; Ghika-Budesti, Evolucia (BCMI, XXIX,
1936, p. 92-93 si pl. CDIICDVI)) Idem, L'ancienne architecture (BCMI,
1942, p. 52, pl. XXX); Ionescu Gr., Istoria, p. 221; Vataseseu I. G., Bis.
Adormirii din Pietro.sica, teza de licenp, Inst. teologic, Buc., 1937; Metes,
Zugravi (indice) ; Voinescu I., Monumente de and cariineascci, pl. 44 46 [case] ;

Anuar 1909, p. 51; Ionescu Gr., Istoria arhitecturii, II, p. 212.


PILSE5TI, vezi Turcesti.
SCHITURILE PINUL (Nasterea Nascatoarei de Dumnezeu, construit de
boierii din Sarata, sec. XVI 51 de lemn, bis. construita de zid de Matei
Basarab si doamna Elina, 1647-1648 52; fost pe dealul Braesti 53,
jud. Buzau; si schitul Pinul Mare, sec. XVIII 54; fost metoh al ep.
Buzau).

Inscriptii Bucurepi, p. 481 [pisanie, 1647-1648]; Documente, XVI


XVII (indice); Indice cronologic nr. 3, ep. Buzau (indice); Ingerul", V, 1933,
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

483

p. 25-27 [doc. 1625]; Iorga N., Studii si doc., XI, p. 100 [doc

nr.

1630] si VII, p. 294; Giurescu C.C., Harta stolnicului Cantacuzino (R.1.R.,


1943, p. 20) ; Tunusli, p. 173 ; Bauer, p. 121; Iorga N., Douci pietre de la Muzeut

National din Bucuresti (BCMI, XXII, 1929, p. 178-179) [pisania, 16471648] ; Filitti, Inventarul, p. 29-30 [descriere, bis. de zid., avere]; Bulat T.G.,
0 ctitorie buzoianci a lui Matei Basarab uitata: m-rea Pinu (G.B., 1968, nr. 1-2,
p. 118-124) [doc., istoric, bis. satului Braesti] ;

Neamu I., 0 m-re dispdrutd: Pinul Mare (Ingerul", V, 1933, nr. 2, p.

14-15) [se refers la cea din sec. XVI]; Popescu, Invelisurile, p. 68.
PIRDEnI- Romanati (bis. sec. XVIII, ante 1780).
Iorga N., Studii si doc., VI, p. 198 [doc. 1780] si V, p. 188 [1680]

PIRIIENI (Spineni), jud. Vilcea (bis. Sf. Dumitru, 1840-1841 sau 1852-

1853 ?, reparata 1927 si bis. Intimpinarea Domnului P. de Mijloc,


1825, reparata 1920 si 1940).
Fotino G., Zapis de la 1843 de adeverire a unei vinzdri anterioare (A.O.,
1931, p. 338) [Pirlieni ce-i zice si Spineni"]; R.I., 1926, p. 257-258 [hotarnicie, 1709]; Documente, indice XIIIXVI si XVII [satul amintit de la 1480,
cind se afla in stapinirea jupanului Ticuci si a fratilor sai]; 115artu, Monografia,
p. 110-111; Anuar 1909, p. 227-228; AMO, 1941, p. 752 ; Panoiu A., Pictura votivii, fig. 31-32 [figuri ctitori, P. Mijloc].
PIRIE5TI-Muscel, jud. Arges (bis. Sf. Voievozi, 1817, construita de Scarlat
vataful, reparata 1904, zugravita." 1912).

B.C.I., IX, 1930, p. 114; Anuar 1909, p. 94-95; G.B., 1965, m..9-10,
p. 886 [cat. 1840].
M-REA DE LA PIRIU (sec. XVI).
Documente XVI, vol. III, p. 301 [doc. 1569].
PIRIU-BOIA, com. Jupinesti-Gorj (doua bis. de lemn: Sf. Nicolae 1740,
reparata 1886 si Sf. Dimitrie, 1816-1817, reparata 1889).
Anuar 1909, p. 178-179; Dig. Rom., IV, p. 745 ; Indice cronologic nr. 6;

5tefulescu Al., M-rea Tismana, ed. III-a, p. 384-385 [hotarnicie, 1694];

Vezi si indice ; Documente, indice XVI si XVII [satul P. amintit de la <1536 -

1540 > cind era al m-rii Tismana]; (in indice sint trecute doua sate: unul in
r. Baia de Amnia si altul in r. Gilort); tefulescu, Gorjul, p. 133-134 ; Idem,
Documente slavo-rometne (indice).

PIRLITA, vezi Adunati-Copaceni.


PIRLITA-Braila (bis. Sf. Nicolae, 1830 sau 1833-1834, reparata 1898).
Vasilescu N. A., Schite istorice, p. 225 ; Anuar 1909, p. 455; AEB, 1926,

p. 49'si 1928, p. 113; Diet. Rom., IV, p. 748.


PIRLITA, jud. Ilfov (bis. de lemn Sf. Nicolae la inceputul sec. XIX, apoi
bis. Sf. Gheorghe, 1852) 55. Vezi si Sarulesti si urmatorul.
Bauer, p. 144 [bis. si casa boiereasca]; Popescu N., Catagrafia, p. 59;
Anuar 1909, p. 81; A. Rom., 1857 iulie 27, aug. 7, [arendarea mosiei P. =
Stanesti]; vezi si A.G.R., 1864 oct. 23 si urm.
PIRLITI-Ialomita (acum Magureni), (bis. lui Socol vornicul, ante 1654) 56.
Vezi i precedentul.
Nandris Gr., Documente slavo-rometne, p. 127-141 [doc. din 1626];

Documente, indice XVII [sat disparut]; Diet. Rom., IV, p. 749 [Pirlita =
Gura

PIRLITI-Olt (bis. Nasterea Maicii Domnului, construita de sateni 57 1802).


Vezi si Cireasov.
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 90 [mosia lui D. Gig'irtu]; Indice cronologic
nr. 23 [Pirlita = Cioroaica Teleorman] ; Documente, indice, XVII, vol.

I, p. 421 [satul P.

Olt amintit la 1609]; Dig. Rom., IV, p. p. 750-751.


www.dacoromanica.ro

484

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

SCHITUL P /RLITI -Dimb vita (Pirlita, Micsani, 57bis Micsenesti, Adormirea,

bis. de lemn ante 1669 58, metoh la mitropolie; alta bis. cladita din
zid de Dumitrasco Stirbei si soTia sa, ante 1683 50; bis. zugravita de
egumenul Teofan, 1773-1774 60; terminate de Neofit Criteanul de
la m-rea Cotroceni ; fosta metoh a m-rii Cotroceni) 61.

Documents agrare, p. 482, 567, 578, 865-867 [doc. sec. XVIII, schitul
metoh la m-rea Cotroceni] ; Indice cronologic nr. 10 [doe]. ; Iorga N., Studii
si doc., V, p. 686 [doc. 1689]; Tunusli, p. 174 ; Fotino III, p. 168 [metoh Pirlita] ; Bauer, p. 160 [m-rea Pirlita] ; B.C.I., XI, 1932, p. 84 [doc. 1779]; Ionasseu, M-rea Grajdana, p. 55 [doc. 1780]; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 54
[bis. Sf. Nicolae la 1810]; Ionescu, G. M., Istoria Cotrocenilor, p. 92-93
[istoric]; Virtosu I., Date not despre Dionisie Eclesiarhul (B.O.R., LV, 1937,
p. 343-344) [zugravirea bisericii] ; Popescu, inveli.surile, p. 66 si fig. 14 [desen
de Dionisie Eclesiarhul, 1807]; Inscriptii Bucuresti, p. 675 [potir, 1669-1670

si dupe 1683-1684].
PIRSCOV, vezi Badila-Pirscov.
SCHITUL PIRSCOV (Sf. Apostoli, sec. XVII 62, bis. de lemn refacuta de
episcopul Chesarie al Buzaului, 1844-1845; fost metoh al ep. Buzau),

jud. Buzau. Vezi si schitul Ulmeni si m-rea din Valea lui Purcal.
Dig. Rom., IV, p. 754 [pisania, 1844 -1845] ; Arh. St. Buc., Indice
cronologic nr. 3, Ep. Buzdu, Buc., 1958 (indice); Tunusli, p. 173 ; Bauer, p.
122 ; Fotino. III, p. 151; Filitti, Inventarul, p. 32-33 [descriere, his. de lemn,
avere]; Anuar 1909, p. 251-252 ; Furtuna D., Chesarie episcopul Buzdului,
p. 18; AEB, 1926, p. 25, 38 si 1928, p. 43 [bis. Sf. Apostoli-P. de Sus, 18431846, bis. de lemn din 1811, refacuta 1886 si alta refacuta 1772]; Popes cu,
p. 77; Ingerul", 1937, p. 541 ; Documente, indice XVI si XVII
[satul amintit adeseori in doe. de la 1515, cind era al lui Tatul vataf si al
altora].

PIRSANI, vezi Robanesti.


PIRSCOVENI, jud. Olt (fost Romana0) (bis. Sf. Nicolae, construita de
Stefan Pirscoveanu, inceputul sec. XVIII 64, refacuta (sau alta ?)
mijlocul sec. XIX si casele fam. Pirscoveanu). Vezi si Olari.
Bauer, p. 197 [fara bis.] ; Renasterea", 1944, p. 166 [la 1840 bis. Sf.
Nicolae, 1634-1635 si Adormirea- P. Butoiu, 1820]; V. Rom., 4 ian. 1847
[case boieresti] ; 22 mai 1848 si 1851, p. 348 [bis. noua si case boieresti] ; Odo-

bescu, Antichitdtile, p. 128;


Lecca, Familiile boierefti, p. 390-392 ; N. Iorga, Studii .si doc., VIII,
p. LXI-LXIII [despre boierii Pirscoveni] ; Nasturel P.V., Neamul boierilor

Pirfcoveni (L.A.R., IX, 1905, p. 97-101, 167-174, 285-292, 367-374,


567-574, 727-735) si Buc., 1906; Idem, Bis. din Pirscoveni-Romanali

(R.I.A.F., XIV, 1913, p. 130-137) [descriere, despre ctitori ; bis. din 1761] ;
Anuar 1909, p. 214; AER, 1921-1926, p. 554; Monografia jud Romanati,
p. 390-391; AMO, 1941, p. 638 [bis. din 1909]; A.O., 1942, p. 204 si urm.
[doc.]; Documente, indice, sec. XVII [satul amintit la 1610]; M.O., 1965, nr.

3-4, p. 254 [cat. 1845].


M-REA PIRVULESTI, (Sf. Treime, inceputul sec. XVII 65, fost metoh

al m-rii Balamuci). Vezi si Manesti.


PIRVULESTI, com. Corcova, jud. Mehedinti (bis. de lemn Sf. Nicolae si
Nasterea Maicii Domnului, darimata). Vezi si Valari.
M.O., 1956, nr. 8-9, p. 542 ; CreTeanu R., Biserici de lemn din r. Strehaia

(M.O., 1964, nr. 5-6, p. 405-406).

PIRVULESTI-DimboviIa (bis. ante 1833) 66.


www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

486

Indice cronologic nr. 18 [doc.] ; Documente, indice XVI si XVII [satul


amintit de la 1526, cind era al lui Neagoe mare vistier si al altora].
PISCANI, corn. Scornicesti, jud. Olt (bis. de lemn Adormirea 1817 67, construita de megiasi recladita.
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 84 ; Anuar 1909, p. 303.
PISCANI, jud. Arges (M bis. Sf. Voievozi, 1798-1818 68, reparata 1879 si 1894.)

Documente, indice XVI si XVII [satul P. - Arges amintit de la 1532,


cind era in cea mai mare parte al lui Vlaicu clucer si al fratilor sai] ; Bauer,
p. 174 [bis. sec. XVIII] ; Anuar 1909, p. 93; Panaitescu P.P., Manuscrisele
slave din Biblioteca Acad. R. P. R., I, p. 363-364 [insemnare, bis. marelui
logofat Vlaicu din Piscani, sec. XVI]; Indice cronologic nr. 23 [doc.]; Diet.
Rom., IV, p. 723 [bis. foarte veche, fost schit]. Vezi schitul Pisculesti.
PISCOIU, vezi Voievoda.
SCHITUL PISCUL BANULUI, vezi Dealul Banului.
PISCUL CALULUI-Arges (bis. de lemn Cuv. Paraschiva ante 1824; bis.

de lemn Sf. Treime, 1833-1834, reparata 1879).

Anuar 1909, p. 284; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 28.


PISCUL MARE, vezi Cacova.
PISCUL SADOVEI, corn. Sadova-Dolj (bis. Sf. Nicolae si Sf. Ioan Boteza-

torul, 1844, zidita de preotul Clement, Iovan Radovici si altii).

Dig. Rom., IV, p. 726 [pisania, 1844] ; ACMI, 1915, p. 124, 156 [foto
pisanie] ; AMO, 1941, p. 273 [bis. din 1884]; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 443
[cat. 1845] ; Anuar 1909, p. 165 [Piscu >.
PISCUL URSULUI, vezi Birsoiu.

PISCULENI, jud. Buzau (bis. Adormirea, bis. of Niscov, cladita de C-tin


logofat, fiul lui Birch', din birne, sec. XVIII, 1791, recladita din zid
1863).

Coman I., Bis. Bcideni din satul Pisculeni (Ingerul", V, 1933, nr. 3 4,
p. 28-33 si nr. 6-7, p. 30-35) [istoric, insemnari, doe. 1794].
SCHITUL PISCULESTI-Muscel, satul Purcareni, Arges (sec. XVIII, facut
de calugarita Eupraxia, 1773). Vezi si Piscani.
Tunusli, p. 174; Fotino, III, p. 159 [mentiune] 66.
PISLARI, vezi Darasti.
PISTE*TI, corn. Budieni, jud. Gorj (la 1840 doua bis. de lemn: M Sf. TreimeP. din Deal, 1700, 'clopot din 1834, refacuta 1875 si Sf. Nicolae-P.
din Vale, 1717).
Renasterea", 1944, p. 614-615 ; Anuar 1909, p. 171 [bis. din 1857] ;
AMQ, 1941, p. 430; Panoiu A., Pictura votivii, p. 59 [ctitori P. Deal]; M.O.,
VII, 1955, nr. 10-12, p. 640; tefulescu, Gorjul, p. 106-110; Idem, Documente slavo-romeme (indice) [dot. despre sat].

PISTRITA-Gorj (bis. de lemn Adormirea, c. 1816-1819, reparata 1906).


AMO, 1941, p. 470; Creteanu R., Bis. de lemn (M.O., 1959, nr. 5-6,

p. 290-291) [inscriptie, insemnari] ; Vezi si M.O. 1964, nr. 1-2, p. 73 ; Documente, sec. XVI, vol. V, p. 14 [satul amintit la 1581].
PITARU, jud. Dimbovita (bis. Adormirea, ante 1810 70. Vezi si Strimbeanu
si Vacarestii pe Rastoaca.
Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 70; Documente, indice sec. XVII [satul
amintit de la 1610].
PITEASCA, corn. Ganeasa, jud. Ilfov (bis. de lemn Adormirea, construita

de sateni, sec. XVIII; apoi bis. Sf. Ilie, zidita de Profirita Blarem-

berg si de Ivanciu si Costea Mihailovici, 1849 71).


Bauer, p. 149 [bis. si cash' boiereasca] ; Popescu N., Catagrafia, p. 43-44
[bis. de lemn pe temelie de zid Adormirea]) Anuar 1909, p. 81 [bis. Adormirea,

www.dacoromanica.ro

486

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

1849-1850] ; A. Rom., 7, 14 aug. 1857 [arendarea mosiei] ; vezi si A.GR.,


1864 oct. 13.
PITETI, jud. Arges. Vezi si Meculesti-Gavana si schitul Valea Mare.
Documente, XIII-XVII (indice) [orasul amintit de la 1388] 71bi8;
Monumenta Spectantia, XVIII p., 98 [descriere, 1640] ; Vezi si Iorga N.,
Cciliftori si misionari, p. 63 [Baksici]; Paul de Alep, Ciilatoriile, p. 140 [10
biserici, 1656] ; vezi si M.O., 1967, nr. 11-12, p. 912 ; C.L., 1941, p. 474 [descriere, 1688] ; B.O.R., II, 1875-1876, nr. 10, p. 633-634 [7-8 biserici la
1746]; Tunusli, p. 175 [8 biserici] ; Mayer Luigi, Wievs in Turkey. . . Wallachia [vedere] ; vezi si Lugosianu 0., Stampe vechi infeitisind vederi din Tara
Romaneascci, (BCMI, V, 1912, p. 115-118) ; Bauer, p. 181 [o m-re si 8 biserici] ;
Sulzer, Geschichte, I, p. 336 [despre oras] ; Sestini, Viaggio curioso, p. 19 [descriere, 7 biserici si citeva m-ri] ; vezi si Arhiva" Iasi, IV, 1899, p. 578 ;

B.O.R., 1921, p. 681 [la 1808 schiturile: Trivalea, Buliga si Bestelei si


bis.: Domneasca, Adormirea, Vovidenia, Sf. Nicolae, Buna Vestire si Sf.
loan] 72 Fotino, III, p. 161 [8 biserici la 1815] ; Stiirmer L. Skizze eine Reise

nach Constantinopel, Pesta, 1821, p. 59-60 [descriere, 1816]; Walsch, Narrative of a journey from Constantinople, Londra, 1828, p. 212 [descriere];

Hunter William, Travels in the year 1792 through France, Turkey and
Hungary to Viena, Londra, 1796, p. 337-338 [descriere]; Samarian P., 0
veche monografie a Munteniei; p. 204. [descriere inceputul sec. XIX] ; Schmidt
Adolf, Reisehandbuch durch das Konigreich Ungarn mit dem Nebenliindern
und Dalmatien, nach Serbien, Bukarest und Constantinopel, Viena, 1835, p. 361
[descriere] ; Urmosy Sandor, As ebujdosott magyarok Olahorozagban, Cluj,
1844, p. 81 [despre oras] ; Bezviconi Gh., Cillatori ru.si (indice);

M. 0., 1961, nr. 5-8, p. 398-399 [catagr. 1833]; Tocilescu, Raporturi,


p. 7 [insemnare despre incendiul din 1848] ; Monitorul roman," 1848, p. 57
[despre incendiul din 1848] ; "big Margot, 0 viatorie, p. 28-29 [descriere,
1859]; Dimbovita", 11 iulie 1859, p. 318 [descriere] ; Albina", XVI, 1912
1913, p. 1861-1863 [descriere Lancelot, 1866];

Dig. Rom., IV, p. 735-736 [istorie]; Iorga N., Drumuri si orase, p.

50-53 [descriere] ; Radulescu G. I., Comerful fi industria in trecutul orasului


Pitesti, Pitesti, 1938 [din sec. XVI-XIX; publica si scrisori dupa Urechia,
D. Z. Furnica si inedite] ; AEA, 1929, p. 45-49 [9 biserici] ;

Iorga N., Istoria romemilor, III, p. 160 [despre numele orasului de la

Pitul] ; Iulian Matei, prof., Pitestiul in documentele vremii ( Secera i Ciocanul",

22 oct. 1960); Giurescu, Ist. rom. (indice);


Bobancu Tatiana, Album religios. Bisericile din orasul Pitesti, cu un
istoric, Pitesti, 1933, 49, p. [cite un scurt istoric al fiecarei biserici, folosind pe
Tocilescu si informatiile preotilor] ; Butculescu D., Monografia orasului Pitesti
(in ms. la Muzeul regional Pitesti) ; Braniste M., insemnciri pe vechile carli
de slujba de la bisericile din Pitesti (M. 0., 1961, nr. 1-4, p. 195-208) [despre

cutremure, focul din 1848, bis. Mavrodolu, Sf. Nicolae, Sf. Gheorghe, Sf.
Ioan, etc].
- CONACUL LUI C. BRINCOVEANU DIN DEALUL PITWCILOR.
Condica vistieriei lui C. Brincoveanu, p. 335 passim; Greceanu, Viaca
lui C. Brincoveanu, p. 57, 83, 88, 164, 179, 196; vezi si BCMI, IV, 1911, p. 51.

- HANURI 73.
Radulescu G. I., Comerful si industria in trecutul orasului Pitesti, Pitesti,
1938, p. 39-40 [despre hanuri] ; M.O.f., 1864, p. 851 [hanul ep. Arges] ;
M.O., XV, 1963, nr. 9-10, p. 750 [dot. 1819, han linga m-rea Buliga]; M.O.,
1967, nr. 1-2, p. 81-82 [dot. 1751, hanisorul Lent de Buliga negustorul].
SPITALUL VECHI.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCtT

487

V. Rom., 17 sept. 1855, p. 289; Galesescu, Eforia, p. 345.


- KOALA VECHE. Vezi si schitul Buliga si bis. domneasca.
Urechia, 1st. rom., I, p. 91; C.D.A., 17 iulie 1837, p. 88-89 73b15) B.0; f.,
5 iulie 1857, p. 206; Braniste M., preot, Cateva stiri despre scolile de orasul
Pitesti, infiintate le pingii biserici, inainte de Rregulamentul Organic (M.O.,
1965, nr. 3-4, p. 173-185) [despre scolile de la bis. domneasca si schitul
Buliga] ; Gcz. Transilvaniei", 1E46, p. 261-262; Romania", 1838, p. 675
[stiri diverse despre scoala].
CWUELE VECHI.
A.P., 1835-1836, p. 698 74.
- BISERICA ADORMIREA, vezi Mavrodolu.
- SCHITUL BESTELEI (Sf. Treime, bis. de lemn la inceputul sec. XIX,
din 1732 ?, reparata de Policarp egumenul
Mihai Voda, 1862 ;
la 1890 in mina; fost metoh al m-rii Mihai Voda).
Odobescu AL, Besteleiul (C. T., 1873, p. 182); Ionascu, Catagrafia Arges,
p. 34 [bis. de lemn] ; Monumente istorice, II, p. 198-199 [descriere, pisanie] 75;

Diet. Rom., I, p. 396 [istoric, cladirile in mina] ; Bobancu, p. 28 -31; Anuar


1909, p. 271.
SCHITUL BULIGA (Sf. Ingeri, construit de Martin Buliga cupetul,
1745 76, ars in 1834, refacut in 1839; darimat la 1900; fost pe locul
actualei cladiri a Consiliului Popular Judetean; in cladirile schitului
a existat o scoala in sec. XVIII si la inceputul sec. XIX; fost metoh
al mitropoliei). Vezi si scolile vechi.
Indite cronologic nr. 1, Mitr. Tarii Rom., Buc., 1961 (indice); Tunusli,
p. 174; Fotino, III, p. 161; Rautescu I., Metoasele mitropoliei sub mitropolitul
Dionisie Lupu (R. L., III, 1931, nr. 3, p. 179-180) [la 1819] ; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 34; B.O.R., 1905, p. 58-59 [doe. din 1831 despre scoala de la
schit]; B.G.O., 1837, p. 102-103 [arenda mosiilor schitului]; C.D.A., 14
ian. 1839, p. 185-186 [despre arderea schitului]) A.C., 1868, p. 23) Tocilescu,
Raporturi, p. 5-6 [descriere, obiecte, inscriptii] 77; Monumente istorice,
II, p. 198, 227 [descriere, reparatii necesare]; Rautescu I., M-rea Aninoasa,
p. 158-159 [doc. 1794, scoala] ; Dig. Rom., II, p. 68; Bobancu, p. 15-19;
Iorga N., Istoria bisericii, I, p. 282 ; M.O., 1961, nr. 1-4, p. 196-199, 201202, 206 [insemnari] ;
Braniste M., preot, Partenie Nica Buligeanu (1786 -1827) (M.O., XV,

1963, nr. 9-10, p. 735 - 760 [si doc., printre care si catagrafia din 1819];
Idem, Samuil Tifirtiisescu, episcop locotenent de Arges (11 ian. 1845-29 sept.

(M.O., 1964, nr. 11-12, p. 881-884) [despre arderea schitului la 1834


si refacerea lui la 1839 si despre scoala de la schit]; Idem, Schitul Buliga, un
metoc in Pitesti al mitropoliei Tarii Romanditi (M. 0., 1966, nr. 1-2, p. 471849)

106) [istoric, despre egumeni, scoala de la schit, documente, 1751-1900,


printre care catagrafiile din: 1758, 1819. 1842, 1850, 1861, etc].

- BISERICA BUNA VESTIRE, vezi bis. lui Norocea logofatul.


M BISERICA DOMNEASCA (Sf. Gheorghe, inceputul sec. XVI?, refacuta
de Matei Basarab, 1632-1654 79; terminata la 1656 79; refacuta sec.

XVIII; arsa, reparata la 1844 si 1869, reparata 1872), Str. Doamna


Masa 15. Vezi si scolile vechi.
Istoria Tarii Romanesti, p. 106 [facuta de Matei Basarab]; B.O.R., II,
1875-1876, p. 634 [descriere, nezugravita la 1746]; vezi si SCIA, 1956, nr.
3-4, p. 280; Urechia, Ist. rom., XA, p. 146-147, 149-150, 315; Ionascu,
Catagrafia Arges, p. 33 si p. XIII, n. 1 [insemnare, 1784, scoala la bis. domneasca] ; M.O. 1961, nr. 1-4, p. 196, 199-200, 207 [insemnari] ; Braniste M.,
insemnari (M.O., 1967, nr. 11-12, p. 933-935 si 938) [din 1838,1856, 1863 etc.] ;

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGftAFIE - I - TARA ROMANEASCA

488

Tocilescu, Raporturi, p. 4; Bratulescu V., Bis. din jud. Arge.,s (BCMI


XXVI, 1933, p. 41) [inscrip-cii]; Ingerul", 1937, p. 544 ; Radulescu I. Gr.,
Un monument istoric. Bis. Sf. Gheorghe din Pitesti (P.O., XX, 1939, p. 376381) ; Bobancu, p. 19-23; B.O.R., 1964, nr. 1-2, p. 169-170 [despre sapaturile arheologice facute] ; Anuar, 1909, p. 271; Iorga N., Istoria bisericii,
I, p. 282 ; Ionescu Gr., Istoria arhitecturii, II, p. 108;
- BISERICA GRECI, vezi bis. lui Norocea logofatul.
- BISERICA LUI IANACHE VISTIERUL (sec. XVII, c. 1672-1688) 80.

- SCHITUL MAGURICEA (sec. XVII) 81.


- M BISERICA MAVRODOLU (Adormirea, Maica Precista Nona, fosta
de lemn, contruita de Ene cupetul, sec. XVIII, construita din zid
loan Mavrodolu fost mare caminar, 1815-1818; arsa 1848 repa-

rata 1849 si 1868; truce din 1832), Str. Teiuleanu 20.


Baranescu C-tin, Condica bisericii Mavrodolu (P.O., 1934, p. 159-162)
[din 1840; se reproduce]; Ionascu, Catagrafia Arge.,s, p. 34-35 ; Bobancu,
p. 31 -34; Bratulescu V., Bis. din jud. Arges (BCMI, XXVI, 1933, p. 41-42)
[inscriptii; 82) Idem, Zugravi de biserici din sec. XVII I-XI X (G.B., 1959,
p. 280); Ionescu V-le, Bis. Mavrodolu-Pitesti (M.O., VII, 1955, nr. 1-2, p.
;
75-77) [istoric, inscriptii] ; M.O., 1961, nr. 1-4, p. 196, 199, 205
Anuar 1909, p. 272.

- BISERICA LUI NOROCEA LOGOFAT (Buna Vestire-Greci, a doua

jumatate a sec. XVI, clopotniTa din 1712 ; bis. reparata radical 19121914).

B.O.R., II, 1975-1876, nr. 10, p. 634 [insemnare, 1746]; Tocilescu,


Raporturi, p. 4-5 83; Totoiu Georgeta, Rolul logofdtului Ivan Norocea in
viaca politica a farilor romane, in a doua jumatate a sec. al XVI-lca ( Studii , 1963, nr. 2, p. 409-426); Anuar 1909 p. 272 ; Ionascu, Catagrafia Arges,

34 ; Bobancu, p. 12-15.
- BISERICA PRECISTA VECHE DIN COASTA. (Ovidenia si Izvorul
Tamaduirii, 1540?, refacuta 1754, arsa 1794 si refacuta; bis arse'.
la 1848, reparata radical 1859 -1864; amvonul din 1887).
Tocilescu, Raporturi, p. 5 si 7 [insemnare] S4; Bobancu, p. C-12 ; Anuar
1909, p. 272 ; Iorga N., Istoria bisericii, I, p. 282.
- BISERICA SF. ILIE $1 PANTELIMON (1826-1828, restaurata si marita
1893-1896) 86.

M.O., 1961, nr. 5-8, p. 398 [la 1838 bis. noua] ; Bobancu, p. 42-45 ;
Anuar 1909, p. 271; P.O., 1904, nr. 11, p. 22 [inscripTii noi]; Braniste M.,
preot, insemriri (M.O., 1967, nr. 11-12, p. 932) [din 1822].
- BISERICA SF. IOAN BOTEZATORUL (pe locul foisorului de foc, 1728,
de lemn, reconstruita de Hagi Matei Tacalie, 1806 si apoi la 18811888). Vezi si bis. din gura Vaii Stancestilor, probabil aceiasi, dar
cu alte date de constructie.
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 34 ; M.O., 1961, nr. 5-8, p. 398 [cat. 1833];

M.O., 1961, nr. 1-4, p. 203, 204-205 [Insemnari]; Bobancu, p. 34-36;


Anuar 1909, p. 271-272.

- M BISERICA SF. NICOLAE $1 PANTELIMON (sec. XVIII?, darimata


de cutremur la 1802, refacuta de mahalagii", 1812, arsa 1848, refgcuta si zugravita dupa incendiu, la 1864), Str. Doamna Masa 56.
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 33 ; Bratulescu V., Bis. din jud. Arges
(BCMI, XXVI, 1933, p. 41) [inscriptii]; M.O., XV, 1963, nr. 9-10, p. 747
[dot. 1817]; Tocilescu, Raporturi, p. 7 86 [insemnare, incendiu 1848]; M.O.,
1961, nr. 1-4, p. 196, 200, 202-204, 205, 207-208 [insemnari] ; Bobancu,

p. 36-38; Anuar 1909, p. 271.


www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

489

- BISERICA SF. TREIME, vezi schitul Trivalea.


- BISERICA SF. VINERI (Sf. Joan si Sf. Paraschiva, bis. Ungurelu din
Vale, construita de slugerul Joan Ungurelu si Hagi Tenea ; termimana de Alexandru Ungurelu, 1817-1827, refacuta 1903-1909).
Berechet St., Inscriprii (S.0 .V ., I, 1920 nr. 1-3, p. 78) 87; Ghibanescu G.,

htscripcii (Ioan Neculce", III, 1923, f. III, p. 169); Bobancu p. 39-42 ;


Anuar 1909, p. 272.

- M SCHITUL TRIVALEA (Sf. Treime, facut de mitropolitul Varlaam,


1672-1674 88, terminat 1678-1688, avariat de cutiemur la 1802,
dupil care se repara biserica si se refac casele egumenesti; darimat
de cutremur 1827; bis. rezidita de arhimandritul Ierotei, 1854-185689,
restaurata si zugravita 1904; fost metoh al m-rii Cozia 90; acum bis.
de miry. Dealul Papuoesti. Vezi si schitul Maguricea.

Arh. St. Buc., Indite cronologic nr. 22, Buc., 1951 [321 doc. 16171858] ; Iorga N., inscripcii, f. I, p. 140 -141; M.O., 1961, nr. 1-4, p. 206

[insemniiri]; Iorga N., Studii si doc., V, p. 488 [doc. 1687] XIV ,p. 48 [doc.
c. 1730, bis. din gura Vaii Trivalii] si 207-208; Ionascu, Catagrofia Argef,

p. 35 ; Braniste M., Insemndri (M. 0., 1967, nr. 11-12, p. 936, 937) [din
1847, 1848]; V. Rom., 21 ian. 1856, p. 21 [recladirea bisericii]; Tocilescu,

Raporturi, p. 6-7 91; Monumente nationale II, p. 224-225 [descriere, reparatii


necesare];
Apostolescu I. N., Schitul Trivalea (R.I.A.F., IV, 1902, 'vol. VIII, p. 110-

116) ; Nasturel P.V., Schitul Trivalea (ibidem, vol. XII, partea II, 1911, p.
285-289) [documente, istoric, foto]; AER, 1929, p. 39; Bobancu, p. 23-28
[dupa Tocilescu si Apostolescu]; Stanciulescu Al. I., Schitul Trivalea, teza
de licenta, Inst. Teologic Buc., 1934; Topologeanu P., Bis. de pe Valea
Topologului, p. 25; Strempel, Copifti de manuscrise, p. 117;

Braniste M., preot. Partenie Nica Buligeanu (1786 -1827) (M.O., XV,

1963, nr. 9-10, p. 741-742, 746-747, 752, 754-757) [despre repararea

schitului dupa cutremurul din 1802 si documente din 1811 si 1823];


Radulescu Gr. Ion, Schitul Trivalea (P.O., XXI, nr. 1-2, p. 249-254);
Stanciulescu Al., diacon, Date in legdturd cu schitul Trivalea (P.O., 1935
nr. 6-7, p. 214-217); Serbanescu N., preot, Mitropolitul Varlaam, intemeietorul tipogrofiei bisericesti din Bucuresti (B.O.R., 1958, nr. 12, p. 11201158) ;

Uritescu Gr., arhim, Schitul Trivalea din Pitegi (M.O., 1965, nr. 3-4,
p. 186-267) [despre prima fundatie, probabil din sec. XV, despre ctitoria
mitropolitului Varlaam; istoricul m-rii, metoasele sale, egumenii, documente,

1617-1856, printre care materiale privind refacerea schitului, 1854-1856;


lista de donatori; cred ca autorul confunda biserica din gura Vail Stancii sau
Stancesti, de IMO Pitesti, cu Trivalea ; greseli de transcriere la documente] 92;
C.L., 1934, p. 647-648 [Al. Odobescu despre biserica, 1860]; vezi si Odobescu Al., Opere, II, Buc., 1967, p. 363.
- SCHITUL DIN VALEA GRUIULUI (Dealul Pitestilor, sec. XVII, fost
metoh al m-rii Cimpulung) 93Vezi si urmatorul.

- BISERICA DE SUB DEALUL PITESTILOR (sec. XVIII) 94.


- BISERICA DIN GURA VAII STA.NCESTILOR (Stancii, sec. XVII 95;

fost metoh al schitului Trivalea). Vezi si bis. Sf. Ioan.


Iorga N., Studii si doc., XIV, p. 225 [doc. 1754]; M.O., 1961, nr. 1-4,
p. 203, 204 etc. [insemnari, bis. Gura Vaii Stancii cu hramul Sf. Joan] Documente, indite sec. XIII-XVI si XVII [satul S. amintit de la <1424> cind
era al m-rii Cozia].

www.dacoromanica.ro

490

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

- CRUCEA DIN DEALUL PITEFTILOR (crucea hrisov a lui Matei Basarab


1635, pentru vinarici, acum in faita bisericii din Tirgul Dealului).
Vezi si schitul Valea Gruiului.
Nasturel P. V., Patru inscripliuni. . . Crucea din D. Pitestilor, Stefd-

nesti, Golesti (Albina", X, 1906-1907, p. 918-919); Draghiceanu V., 0

tocmeald a lui Matei Basarab (BCMI, IV, 1911, p. 148); Braniste M. si Ilie
Diaconescu, pr., Vechile cruci de piatrd din cuprinsul si vecindtatea orasului
Pitesti (M.O., 1964, nr. 1-2, p. 43-44) [inscriptie, descriere, foto].
- CRUCEA DIN VALEA MARE - Pitesti (linger casele brincovenesti,
sec. XVII);
- CRUCEA DIN TIRGUL SAPTAMINAL AL ORASULUI (1722) ;
- CRUCEA LUI RADU POSTELNICUL (Sf. Nicolae, 1716, adusa de la
Stefanesti) si

- CRUCEA DIN CURTEA SPITALULUI DE ADULT' (sec. XVIII).


Pentru toate vezi: Braniste M. si Ilie Diaconescu, Vechile cruci de
piatrd din cuprinsul si vecindtatea ora,sului Pite,sti (M. O., 1964, nr.

1-2, p. 42-43 si 49-50) [inscriptii, descriere]

M-REA PITRECEA (Puturosul, Sf. Treime, mijlocul sec. XVII 96, fost
metoh al mitropoliei 97; fost in jud. D1mbovita, com. Bezdead.
Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 12.

PITULAg-BIRZA, jud. Mehedinti (bis. de lemn Sf. Dumitru, 1831, darimata 1933, recladita de zid 1937).
Buzatu D., preot, Birza-Pitulasi (M.O., 1964, nr. 1 -2, p. 51-57) [scurta
monografie, folosind lucrarea in ins. a pr. Ion Sfetcu; si despre biserica];
Ionescu I., Agricultura romand, p. 585.
PITICU-BUMBETI, jud. Gorj (M bis. Adormirea, construita de Raducanu
Busuioceanu si altii, 1827-1828, reparata 1887; ruinata ; pastreaza
fresca originara in interior si exterior ; bis. Sf. Nicolae - B. din Deal,
1763, data scrisa pe piciorul sf. mese).
Renasterea", 1944, p. 357 [bis. Adormirea, 1828] si p. 459 [bis. de lemn
Sf. Nicolae, 1785]; Anuar 1909, p. 181; AMO, 1941, p. 386 ; Voinescu T.,
Elements realists (SCIA, 1954, nr. 1-2, p. 65, 67); Voinescu T. si Opera I.,
Mesteri locali (ibidem, p. 218).
PITIGAIA, com. Orasti, jud. Ilfov (M. bis. Sf. Nicolae, construita de Radu
Caramanliu log. 1796, reparata 1900 98 i han sec. XIX). Vezi si Orasti.

V. Rom., 1851, p. 52 [han] ; Popescu N., Catagrafia, p. 10 [bis. de zid


Sf. Nicolae, slabs "] ; Bratulescu, Ilfov, p. 57; Anuar 1909, p. 75 [bis. din
1785 ?] ; B. Of., 1844, p. 27; A. Rom. 9 febr., 1 iunie, 10 aug., 1857 [arendarea

mosiei P. = Orasti].

PIUA-Muscel (bis. de lem Sf. Dimitrie, 1804, in stare rea la 1909).


Anuar 1909, p. 87.

PIUA PIETRII, vezi Orasul de Floci.


PLAINETI, jud. Vrancea (bis. Adormirea, 1802). Vezi si schitul Recea.
AEB, 1926, p. 64 si 1928, p. 88; Dick. Rom., IV, p. 756-757.

PLAIff/R, com. Panatau, jud. Buzau (bis. de lemn Sf. Voievozi, inceputa
de Iordache Bilciurescu, 1838-1839, reparata 1888-1890, cruce din
1793, in fata bisericii M si o alta din 1825 la punctul numit la muchea
priporului ").
Anuar 1909, p. 253; AEB, 1926, p. 39 si 1928 p. 63; Ingerul", 1937, p.

550; Dobrescu, I. Bis. din Pldisor-Buzdu (Ingerul", XI, 1939, nr. 10-11, p.
734-737) [istoric] ; Ingerul", XIII, 1941, nr. 5-6, p. 370 [inscriptie cruce];
Constantinescu N. A., Monumente buzoene, p. 37-38 [inscriptie cruce ];
Dick. Rom., IV, p. 757 [catun].
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

491

PLAPCEA, vezi Pacala.


M M-REA PLATARESTI (Sf. Mercuric, facuta de Matei Basarab si doamna
Elina, 1646 99, reparata si zugravita in sec. XVIII, reparata 1890,

acum doar biserica de stat si ruine de ziduri; fosta metoh la Sf.

Mormint), corn. Plataresti, jud. Ilfov.


Istoria Tdrii Romonepi, p. 106 ; Paul de Alep, Cdldtoriile, p. 212 ; Arh.
St. Buc., Indice cronologic nr. 17, Buc. 1950 [24 doc., 1685-1862]; Tunusli
p. 173 ; Bauer, p. 152 ; Fotino, III, p. 168; Urechia, Ist. rom., II, p. 111;
491; VI, p. 184 ; VII, p. 322, 417; X A, p. 15 ; Iorga, Studii si doc., XV, p.
6 ; Popescu N., Catagrafia, p. 82 ; C. Rom., 1836, p. 108 [arenda mosiilor m-rii] ;

V. Rom. 20 febr. 1854 [averea m-rii] ; M. Of., 1864, p. 281 [lipsuri inventar
1863]; A.C., 1868, p. 22 ; Negri C., Memoire avec pieces justificatives presence
a la Commission internationale pour les couvents &Vies, Constantinople, 1865,
p. 131 [venituri]; Anuar 1909, p. 81; ACMI, 1915, p. 12-13 [declarata monument]; 1942, p. 48 ; 1943, p. 25, 51; Dumitrescu, Istoricul, II, p. 52-53
[pisania]; Iorga N., La Roumanie pittoresque, p. 107; Iorga N., Istoria bisericii,
I, p. 286, II, p. 64 ; Enacescu E., Pe urmele strcimofilor, p. 112 ;

Dumitrescu Marin, M-rea Plataresti (Bis. si scoala", 1902, nr. 51,


p. 539-540); Bratulescu, Ilfov ,p. 16-17 [desecriere, pisanie]; Bratulescu
V., Bis. de cimp (BCMI, 1939, p. 125-132) [descriere, inscriptii, foto pisanie
si picturi]; Popescu, I nvelisurile, p. 67; Ghika - Budesti, Evolutia (BCMI,

1932, p. 55-56, pl. CIX-CXIV); Ghika-Budesti, L'ancienne architecture


(BCMI, 1942, p. 36, pl. XIX); Arta feudald, p. 201; Ionescu Gr., Istoria

arhitecturii, II, p. 83, 85 ; Donat I., Satele lui Mihai Viteazul (SMIM, IV, p.
499) [satul Plataresti].
PLAVIA - Prahova (bis. Sf. Nicolae, 1817-1818, in mina la 1909).

Anuar 1909, p. 105 ; Indice cronologic nr. 14 [doc.].


PLAVICEANCA, vezi Gradinile.
M M-REA PLAVICENI (Alunisul, Sf. arhangheli Mihail si Gavriil, construita
de Dragomir din Plaviceni mare vornic, 1646 - 1649100, bis. pictata

la 1815 ; din vechea m-re se pastreaza doar biserica a card turla era
prabusita la 1926 ; chiliile au disparut iar zidul de incinta si clopotnita
sint ruinate), satul Dudu, corn. Plopii Slavitesti, jud. Teleorman.
Indice cronologic nr. 4 [doe.] ; Tunusli, p. 175 ; Bauer, p. 195 si A 0.,

III, 1924, p. 229; Fotino, III, p. 172; Urechia, Ist. rom, II, p. 59 -60; VI,
p. 188 [in stare proasta, 1793]; VII, p. 327, 371; X A, p. 16, 273 ; Tuducescu
Iuliu, Din monumentele ridicate de familia Kretzulescu)(L.A.R., IX, 1905,
p. 435-437) [pisanie]; Draghiceanu V., Pisania m-rii Pldviceni -Olt (BCMI,
VII, 1914, p. 144) [si portrete]; Kretzulescu E., Doamna Stanca Kretzulescu

Basarab, Buc., 1927, p. 4-5 [inscriptie]; Ionascu, Catagrafia Arge, p. 79;


Poboran G., Din istoria jud. Olt. M-rea Pldviceni (R.S.T.R., 1922, nr. 1-4,
p. 72-77) [istoric, doc. 1775]; Karadja C.I., Un manuscris al lui Ieremia

Cacavela din biblioteca lui C. Brincoveanu (R. I., XII, 1926, p. 17) [Ieremia,
egumen la m-rea Plaviceni] ; Kretzulescu Em. E., Memoriu asupra afezcimintului bisericii Kretzulescu, Buc., 1938, p. 74-78 si 85-86 [doc. 18201865] ; M.O., 1965, nr. 3-4, p. 293 [catagraf. 1845] ; Bogrea V., M-rea Pavliceni

fi altele (R. I., 1926, p. 7-8); Documente agrare (indice);


Filitti, C.I., Ctitorii de la Pldviceni -Olt si neamul doamnei Stanca (A.O.,
1927, p. 266-281) [descriere si identificarea portretelor, cu note genealogice];

Idem, Ctitori, p. 41-44 [descriere portrete, mina]; Ionascu, Biserici Olt,


p. 60: AEA, 1929, p. 125;
Nicolaescu Stoica, Hrisovul lui Mihai Vodd Viteazul pentru satele sale din

jud. Romanati (A.O., 1923, p. 126-131); vezi si Donat I., Satele lui Mihai
www.dacoromanica.ro

492

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

Viteazul, (SMIM, IV, p. 484); A. Rom., 31 iulie, 7 aug. si supl. 3 iulie 1857
[arenda mosiei] ; Documente, indice XVI si XVII [satul P.]

PLEASA, jud. Prahova (bis. Intrarea in biserica, refacuta de pitarul Procopie Filiti la 1850, refacuta 1913 ; bis. Sf. loan, 1858). Vezi si Bucov.

Filitti, Ctitori, p. 31-32 [descriere portretele ctitorilor] ; Anuar 1909,


p. 111; Indice cronologic nr. 18 [Pleasa-Saac].

PLEASOV-Teleorman.
Documente, indice XVI si XVII [satul amintit de la 1512-1513] ; Donat I.,
Satele lui Mihai Viteazul (SMIM, IV, p. 484); Diet. Rom., IV, p. 759 [despre

o intariturii veche] ; Iorga N., Revelatii toponimice, p. 9 [originea numelui] ;


Romanoslavica", I, 1958, p. 85 [top onimic de origine bulgara.]

PLENITA, jud. Dolj (bis. de lemn ante 1845, cladita de zid, Sf. Nicolae,
1850-1851).
Indice cronologic nr. 8 [doe.] ; Documente, indice XVI si XVII [satul amintit

de la 1562, fiind apoi proprietatea boierilor Buzesti] ; Bauer, p. 228 [bis. sec.
XVIII] ; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 434 [la 1845 bis. de lemn] ; Anuar 1909, p.
165 ; Nicolaescu-Plopsor C., Plenita de demult, Craiova, 1926, 28 p.; Ionescu
Tudor, Note despre Plenica-Dolju (A.O., 1927, p. 158-162) [Note istorice dupa
lucrarea precedents] ; Popa C., Monografia ora.sului Plenica-Dolj, Craiova
1932, 175 p.; R.O., 1937, p. 25 [despre originea numelui] ; iezi si Buzatu D.,
Toponimie doljeand (M.O., 1967, nr. 1-2, p. 65); AMO, 1941, p. 173-174.
PLESA, vezi Porceni si Stanesti-Plesa.
PLESESTI, vezi Rosiile.
PLESESTI-Rm. Sarat (bis. de lemn Sf. Voievozi, ante 1830).
Anuar 1909, p. 264 ; Documente, indice XVII [satul amintit de la 1613] ;

Dig. Rom., IV, p. 761.

SCHITUL PLESOAIA-Prahova (inceputul sec. XIX) loobis.

PLE50IU-Romanaci, jud. Olt (M bis. Sf. Arhangheli, construita de boierii


Plesoieni, Radu si Dumitrasco, 1734101; refacuta 1848, reparata
1932, pictata 1945 ; fosta metoh al m-rii Bistriita).
Bauer, p. 197 si A.O., 1924, p. 307 [bis. sec. XVIII] ; Renasterea",
1944, p. 164 [catagraf. 1840] ; Odobescu, Antichittifile, p. 129; Ghenadie,
Vizite canonice, p. 226-227; Banescu N., Un dam& uitat, Grigore Plesoianu
(AARMSI, s. II, t. XXXVII, 1914-1915, p. 377); Monografia jud. Romanati,
p. 443; AMO, 1941, p. 640; Oltenia", XI, 1944, p. 46 [Plesoiu de Jos] ;
Billasa D., preot, Skitul Plesoiul (I.E.E.R.A., V, 1949, nov.-dec., p. 33-35);
M.O., 1965, nr. 3-4, p. 291 [cat. 1845].
PLE5OIU, jud. Dolj 12 (bis. Sf. Nicolae si Sf. loan, 1780, preinoita" 1815;

rezidita 1842-1843 de colonelul Ioan Solomon, al carui portret se

pastreazal in biserica). Vezi si Milovanu.


M.O., 1965, nr. 5-6, p. 448 [cat. 1845, P. de Jos si de Sus] ; NicolaescuPlopsor C., insemniiri din trecutul Olteniei. Bis. din Plesoi -Dolj (A.O., I, 1922,
p. 411-416) [inscriptii, insemnari, despre ctitori] ; Anuar 1909, p. 165 ; AMO,
1941, p. 274 [bis. din 1842] ; Oltenia", II, 1941, p. 127; Indice cronologic
nr. 6; Documente, indice XVI si XVII [satul amintit de la 1568-1569].
PLE50IU-Vilcea (la 1840 bis. Intrarea in biserica, construita de protopopul
Marin Plesoianu si locuitori, 1807, reparata 1903 si bis. de lemn Sf.

Nicolae - Croitori, construita de Petru Parausanu si locuitori ante


1778, preinoita 1797; truce veche, existent's'. la 1871). 13

A.O., 1935, p. 122-124 [dot. 1659, judecata intre boierii Rudeni si


boierii Vladeni si Slavitesti] ; Bauer, p. 205 [bis. sec. XVIII] ; Popescu,
Biserici, p. 111-112; Anuar 1909, p. 232 ; AMO, 1941, p. 778 [bis.
Sf. Nicolae, 1817].

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCII

493

PLOIETI, jud. Prahova.


Documente, XIII-XVII (indice) [orasul amintit de la 1587] ; Mihai
Viteazul .,si orasul Ploiesti (Rev. Ploiestilor", april-mai 1930, p. 2-3); Virtosu
Emil, Mihai Viteazul si Ploiesti. Documente notch (C. P., I, 1939, p. 118-122) ;
Urechia V.A., Mosnenii din Ploesci Si Mihai-Vodd, in vol. Legende romeine.
Viaca in trecut. Reminiscence, ed. III-a, Buc., 1896, p. 298-299 [Legenda infinTara tirgului] ; despre vehimea orasului vezi si St. Olteanu, Geneza ora.,selor

(.,Studii", 1963, nr. 6, p. 1271);


Tinerimea romans ", I, p. 17; Tunusli, p. 173 [6 bis. la 1774] ; Sulzer,
Geschichte, I, p. 312 [despre oras]; B.C.I., IV, 1925, p. 112-121 [doc. 1783] ;
Bauer, p. 136 [8 biserici]; Fotino, III, p. 155 [6 bis. la 1815] ; Bezviconi G.,
Cdldtori rusi (indice); Urechia, Ist. rom., IX, p. 369-370 [doc. 1808, in care
se arata ca orasul Ploiesti se trasese mai la deal cu locuinta" si biserica dom-

neasca ramasese fara mahalagin ; Petrescu-Sava G.M., Cit de mari erau


Ploiestii in anul 1810 (Rev. Ploiestilor", april-mai 1929, p. 6-7); Actele

orasului (ibidem, iunie 1928, p. 2 [doc. din 1807] ;.


Bulat T. G., Un proces intre ploesteni .si beizadea Costache Caragea (Arh.

Bas.", 1929, nr. 4, p. 47-65) [doc. 1809-1811] ; despre procesele cu Ianachi


Moruzi vezi si Urechia, Ist. rom., I, p. 489-490 ; III, p. 69, V, p. 242-245,

VI, p. 101-103, IX, p. 586, XII, p. 426-430;

Samarian P., 0 veche monografie, p. 199-200 [descriere, inceputul sec.


XIX] ; Nistor I., 0 descriere din 1822, p. 19, 61 [8 biserici] ; Urmosy Sandor,
Az ebujdosott magyarok Olohorszagban, Cluj, 1844, p. 31-38 [descriere Ploiesti
si Bereasca] ; Zagorit G., Un cdldtor francez in Ploiesti la 1840 (R.V., 3 mai

1915) [Vaillant]; A. P., XII, 1843, p. 127; C. Rom., 1 april, 1843, p. 109;
V. Rom., 31 aug. 1843 si Albina rom.", 1843, p. 120 [incendiul din 1843] ;
Dimbovita", 27 iunie si 4 iulie 1859, p. 296 si 306 [descriere] ; Margot, 0 via-

torie, p. 67 [descriere, 1859] ; A. S., 1860, trim. II, p. 121-122 [descrierea


orasului] ; M. Of., 1861, p. 708 [despre dezvoltarea orasului]; Potra-Simache,
Contribucii, p. 242-243 [la 1834 erau 17 biserici].
Stoicescu I., Schice de istoria patriei urmate de istoria Ploiestilor. Fapte
istorice, cele mai multe vazute cu ochii. . . Scrise de. . Ploiesti, 1880, 77 p.
[despre evenimentele de pins la 1821 petrecute la Bucuresti, lupta orasenilor
din Ploiesti pentru apararea mosiei lor, despre cladirile vechi din oral la 1880] ;
extrase si in C.P., I, 1939, p. 97-108; Iorga N., Un povestitor ploiestean despre
Bucuresti .si Ploiesti in prima jumdtate a sec. al XIX-lea. Retipdrire dupd

Schitze de istoria patriei. . . Valenii de Munte, 1928, 45 p.; Nicorifa Sabinu,

Ploescii in 1881. Studiu socialu si economicu, Ploiesti, 1881, 91 p. (extrase in C.P.,


I, 1939, nr. 1, p. 109-117) ; Crapellianu C.A., Planul urbei Ploesci, Buc.,1883 104 ;

Popescu-Ciocanel Gh., Descripcia orasului Ploiesti din punct de vedere


istoric Si geografic din timpurile cele mai vechi si pind in ziva de azi (B.S.G.,

1895, trim. 1-2, p. 121-216); [legenda orasului si originea numelui de la

ploaie; istoric sumar si descrierea orasului in sfirsitul secolului trecut] ; Dicf.

Rom., IV, p. 764-767 [istoric, dezvoltarea orasului] ; Iorga, Drumuri si


orase, p. 82-85 [descriere] ; Idem. Tara romanilor, p. 3=8 [descriere] ;

Moruzi I., Spicuiri istorice din Prahova si fondarea orasului, Ploiesti

(dupci documented, Buc., 1906, 57 p. [dupa I. Stoicescu si V. A. Urechia ; si


despre lupta orasenilor pentru apararea mosiei tirgului] ; Zagoritz G., Din
trecutul Ploiestilor. Monumente istorice. 0 cronicei imediatei. Brazda lui Novac,
Ploiesti, 1914, 71 p. + 1 h. [generalitati despre monumentele din oral si imprejurimi, cronica mahalalei Sf. Vasile de preot N. Ioachimescu] ; Florinescu A.,
orasul Ploiesti din punct de vedere geografic. Dezvoltarea orasului in legdturd cu

asezarea sa (A.G.A., 1914-1915, p. 118-144) si extras 29 p.;


www.dacoromanica.ro

494

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

Zagoritz Al., Evolucia istoricci a tirgurilor si oraselor dintre Buzau, Tirgo-

si Bucuresti (A.G.A., 1914-1915, p. 295-321, 333-346, 357-359,


369-372, 374-377) si extras ;

vi.,ste

Budescu Alex., Ploestii. I. Documenteiri: demografice, istorice, economice.

Municipiul Ploiesti in comparafie cu celelalte municipii, 1934, 182 p. + 1


plan [cresterea populatiei, istoricul orasului, dezvoltarea economics si urbanistica etc.; date sumare despre biserici, p. 96-100];
Alexandrescu G. St., Ceileiuza orasului municipiu Ploiesti, Ploiesti, 1925,

83, p.; Prahova", I, 1935, nr. 2 [despre vechiul oras ;] Petrescu Sava G.M.
< Gh. Zagoritz >, Un apostol al mocilor trecut pe timpul lui Horia in Tara Romaneascei si urmasii lui ploiesteni, Ploiesti, 1935 [cu stiri despre trecutul orasului] ;
Iorga N., Lipsuri si indreptari ploiestene, Valenii de Munte, 1938, 12 p.; Zagoritz Al., Luptele lui Mihai Viteazul cu polonii (R.I., 1940, p. 131-132) [despre

tabara lui Mihai Viteazul de la Ploiesti] ; Giurescu, Ist. rom., IIIII (indice)
Sevastos M., Monografia orasului Ploesti, Buc., 1937, IV + 905 p. -I- 18
pl. 3 h. [istoricul cel mai complet al orasului, doc. despre turburarile din 18311832, 1870, dezvoltarea si organizarea orasului etc. ; cap. III, Arhitectura,
p. 143-216, biserici, case, hanuri, scris de arh. T. T., Socolescu ; cap. scoala,

p. 685-749, cu anexe, scris de M. Popescu; cronica mahalalei Sf. Vasile,


p. 771-773, dupa Zagoritz ; documente 1615-1843];
Zagoritz G., Monumentele istorice ale orasului Ploesti si ale imprejurimilor

lui (R.V., 31 august 1914); Angelescu I., Biserici ploestene. Istoric


carc
vechi, teza de licenta, Inst. teologic, Buc., 1933; Tomescu Gogu, Istoricul
cartierului Bereasca din Ploiesti, Ploesti, <1938>, 83 p. + fig. [nu-si merits
titlul; publics doc. Asociatiei improprietaritilor urbani];
Petrescu Sava G. M. <Zagoritz Gh. >, Dezvoltarea comercialei a orasului
Ploiesti in cadrul istoriei pe scurt a comerfului romanesc, Ploiesti, <1943 >,
15 p. ; Grigorescu I., Ploiesti, Buc., 1964, 52 p.;
Teodorescu Stoica, Din vinyl economics a Ploiestilor de aka' data, in vol.
Din activitatea muzeelor noastre. Studii, referate, deiri de seams, documente,
I, Ploiesti, 1956, p. 93-100 [fragment din lucrarea Istoricul mestesugurilor
.,

.si

isi

comerfului ploiestean] ;

Moisescu G., Catagrafia bisericilor si preotilor din Ploiesti la anul 1810,


Ploesti, 1939, 11 p. (din rev. C.P., I, 1939, nr. 1, p. 88 si urm.) [bis. Sf. Voievozi-Popa Dima, Adormirea, Buna Vestire-Popa Radu, Sf. Gheorghe Vechi,
Sf. Dimitrie-Ceaus Dobre, Sf. Nicolae-Abagii, Sf. Paraschiva-mah. Barbu
Croitoru, Sf. Inaparati si bis. domneasca
Sf. Apostoli; datele din catagrafie
completate cu scurte note istorice]; pentru comparatie vezi si lista mahalalelor
la 1821, la Acad. R.S. Romania., ms. rom. 247, f. 19 v 24 v.) ;
Socolescu T. T., Arhitectura in Ploesti, Studiu istoric, Buc., 1938, 112 p.
[despre bisericile vechi; Sf. Apostoli, Sf. Nicolae Vechi - ruins, Sf. Nicolae

cu Brazi, Sf. Gheorghe Vechi, Sf. Vasile etc.; casele vechi: Moruzi, Hagi
Prodan, Dobrescu, Petre Ion zis Boiangiu etc.; descrieri, foto si planse colore;

Potra George, Focul din Ploiesti din martie 1843 (Studii si materiale
privitoare la trecutul istoric al jud. Prahova", II, 1969, p. 79-81);
Potra George si N. Simache, Contributii la istoricul oraselor Ploiesti si
Tirgsor (1632 - 1857), Ploiesti, 1970 [Publics cu o introducere despre orasul
Ploiesti indeosebi in sec. XIX 139 documente, 1632-1857] ; it voi cita PotraSimache, Contributii;
Stoicescu N., Curteni .si slujitori. Contributie la istoria armatei romeine,
Buc., 1968, p. 81-82 [despre asezarea slujitorilor pe ocina orasului si procesele

purt ate] .

CURTEA DOMNEASCA A LUI MIHAI VITEAZUL.


www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

495

Panaitescu P. P., Influenza polond in opera si personalitatea cronicarilor


Gr. Ureche si M. Costin (AARMSI, s. III, t. IV, p. 363) si extras, p. 215 [existenta unui castel, 1600, dupa Guagnin].
CASE VECHI 105.

CASA. BOIEREASCA. (inceputul sec. XIX).


Zagoritz Al., 0 casa veche romaneasca pentru Muzeul Prahovei (R.V., 3

mai 1915, p. 2).

OBROCEA, vezi bis Sf. Visarion Ploetiori.


M CASA DOBRESCU, (sec. XVIII, restaurata 1960), fosta piaIa Stalin
nr. 34. Acum Muzeul I. L. Caragiale.
Munteanu-Rimnic, Din Ploiestii de alai-data (R.V., 12 april, 1915); Socolescu T. Toma, Casa Dobrescu din Ploesti (BCMI, XIX, 1926, p. 58-60)
[descriere, planuri]; Georgescu Nic., Case batrinesti la orase (Arhitectura",
III, 1924, p. 17) [foto]; Ionescu Gr., Istoria, p. 399-400; Simache N. I., 0
veche locuincci ploiesteanci (R.M., II, 1965, nr. 2, p. 150-151); Idem, Casa
CASA CANTILI

Dobrescu- Ploiesti, Buc., Ed. Meridiane, 1966, 45 p.

CASA LUI PETRE ION ZIS BOIANGIUL (inceputul sec. XIX), str.
Ulieru.

Socolescu Toma, Din trecutul Ploiestilor. Casa Petre Ion, xis Boiangiul
(R. V., 17 mai 1915, p. 1-2); Idem, Case vechi rometnesti (ibidem, 15 ian. 1921,

p. 11-12) [descriere].

M CASA HAGI PRODAN (c. 1785, cu ornamente de stuc si stilpi de lemn),


str. Democratiei nr. 2, Calea Bucureti.
Socolescu Toma, Din. trecutul Ploiestilor. Casa din Calea Bucurestilor
(R.V., 3 mai 1915, p. 2-3); Idem, Casa lui Hagi Prodan din Ploiesti (BCMI,
IX, 1916, p. 82-90) [descrierea arhitecturii, cu foto si relevee]; Zagoritz Al.,
0 casil veche romaneascii pentru Muzeul Prahovei (R. V., 3 0 17 mai 1915) si
in vol. Din trecutul Ploiestilor, p. 10; Idem, Casa Hagi Prodan (C.L., 1915);
Socolescu T., Case vechi rometnesti (R. V., 15 ian. 1921, p. 11-12) [descriere] ;
Ionescu Gr., Arhitectura popularci, p. 197-203 (deschiere, foto, plan]; Idem,

Istoria arhitecturii, II, p. 343-345 [descriere] Iorga N., Hagi Prodan (R. I.,
1936, p. 39]; Documente de arhitecturci nr. 2; Simache N., Casa Hagi Prodan,

Buc., 1964, 40 p.

HANURI 1".
Munteanu-Rimnic, Din Ploiestii de alteidat a" (R. V., 10 febr. 1925, p. 3-4)
[despre darimarea hanurilor Clinci i Tarcadau].
HANUL DIN BEREASCA.
C. Rom., 1833, p. 128.

HANUL LUI CHIRIAC (inceputul sec. XIX).


Potra-Simache, Contribucii, p. 199 [doc. 1820].

HANUL LUI GRIGORE (aproape de piata orusului, ante


Potra-Simache, Contribucii, p. 195 [doc. 1820].
HANUL LUI HAGI GHITA. VULPESCU.

1820

A. Rom., 1858 nov. 22 [hanul era de vinzare].


HANUL M-RII SLOBOZIA.
M. Of., 1863, p. 814 i 1864, p. 951.
HANUL SPITALULUI BOLDESCU (din Ulita brapvenilor, ante 1840.
Iennescu C., Recladirea spitalului Boldescu, p. 102-103; Galeescu,
Eforia, p. 689; B. Of., 1857 mai 24, p. 159 [locul hanului].

HANUL ANDRU.
V. Rom., 1851, p. 76107.

HANUL TEODORACHE GHEORGHIU.


C. Rom., 1832, p. 128.
www.dacoromanica.ro

496

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

- HANUL LUI PANA. (devenit apoi al m-rii Ghighiu (in mahalaua Sf.
Dumitru)
Potra-Simache, Contributii, p. 234-236 [la 1832 vindut lui Nica Costoiu];

p. 323-325 [era

al m-rii Ghighiu].

- SPITALUL BOLDESCU (1831, reconstruit 1893-1894).


V. Rom., 10 iunie 1843 [despre construirea spitalului] 108; Galesescu,
Eforia, p. 433, 456, 492, 686-702 ; A. P., XII, 1842, p. 398, 1846-1847, p.
607 passim [vezi cap. privind veniturile si cheltuielile spitalului]; Buletin",
foaie oficiala, 1843, p. 270 [despre imbunataTiri la cladiri] ; Eforia spitalelor
civile, 1832-1932, Buc., 1932, p. 26; Iennescu C., Reclddirea spitalului Boldescu de Eforia Spitalelor Civile. Dare de seams de serbarea ce a avut loc cu
ocasiunea punerii pietrei fundamentale, in ziva de 12 septembrie 1893. Ploiesti

1894, 158 p. [despre spitalele din Bucuresti - si documente - ;descrierea

spitalului vechi din Ploiesti, documente si despre recladire].


- SCOALA VECHE 109 (o cladire din 1865-1866, str. DemocraIlei
Urechia, Ist. rom., I, 90 -91; Infiintarea coalei domnesti din Ploiesti
la 1777 cu dascalul Barbu (C.P., I,1939, p. 123) [doe. 1777] ; Muzeul national ",

1836-1837, nr. 22, p. 88 [in loc de 78] ; Romania", 1838, nr. 29, p. 1, p.

663 ; V. rom., 1844, p. 262-263, 1846, p. 222 etc. [diverse stiri despre funcIionarea scolii vechi] ; M. of, 1863, p. 408 [despre cladirea gimnaziului] ; Dict.
Rom., IV, p. 766-767 [despre scoalele vehi] ; Munteanu-Rimnic, Din Ploie.,stii
de altadata (R. V., 5 iunie 1915) [despre scoala veche] ; Zagoritz G., 0 pagina
din istoria invatamintului national (ibidem, 15 ian. 1921, p. 13).
CASA MAGISTRATULUI ORAULUI mbis.

- FOISORUL DE FOC.
B. Of. 14 dec. 1856, p. 393 ito.
SCHITUL ABAGIILOR (Sf. Nicolae Vechi, facut de Ion Tuzluciu, mij-

locul sec. XVIII 111, in mina ; fost metoh al mitropoliei de la 1766)


Iorga, Tara romanilor, p. 113 ; Socolescu T. T., 0 ruin (R. V., 17 mai

1915); Potra-Simache, Contributii, p. 164-165, 169 [doc.

1766,

1792] ;

Zahoritz M. Al., Timpla si tronul arhieresc. Origini Si caractere (BCMI, VII,


1915, p. 55-59) [bis. ruing Sf. Nicolae-Tabaci]; Filitti, Ctitori, p. 30; Popescu,
Invelisurile, p. 44.
- BISERICA ADORMIREA, vezi bis. Maica Precista.
- BISERICA BEREASCA (sec. XVIII si casele boieresti ale fam. Balaceanu).
Bauer, p. 136 [bis. si casa boiereasca] ; C. Rom., 1833, p. 128 [case mari de
zid, han si biserica] ; R. V., 7 sept. 1914 [2 mine de bis.].
- M BISERICA BUNA VESTIRE (mahalaua Popa Radu, bis. domneasca
de jos, sec. XVIII, ante 1780, refacuta la 1833 de mai multi negustori:
Teodor Zaplan, Mihail Serban, Ruxandra i Hagi Nicolae Cazacu;
reparata 1937-1938, avariata de cutremurul din 1940 si de-bombardamente, refacuta la 1956).
Bianu, Catalogul manuscriptelor romanepi, III, p. 78 [insemnare 1780 ;

bis. domneasca cea de jos") ; Iorga, Inscriptii, II, p. 371; Idem, Tara romanilor, p. 104.; Pavlov, Ldcasuri, p. 21; ACMI, 1943, p. 42 ; Anuar 1909 p.
37; Potra-Simache, Contributii, p. 186 [doc. 1819 amintind mahalaua Buna
Vestire].

- BISERICA CEAUS DOBRE, vezi bis. Sf. Dimitrie.


- M BISERICA DOMNEASCA. (Sf. Apostoli, ridicata de Matei Basarab,
probabil pe locul unei bis. de lemn la 1639 112, zugravita de Avram
Brasoveanu, 1742 118, reparata in sec. XIX si la 1879, cind a fost
zugravita din nou), str. Matei Basarab.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

497

Istoria Tdrii Romeinesti, p. 106; Iorga N., Studii .si doc., V, p. 528 [doc.
1686]; Urechia, 1st. rom., IX, p. 369-370 [doc. 1808]; C. A., 1862, p. 32 ;
Iorga, Inscriptii, f. II, p. 369-370; Dumitrescu, Istoricul, II, p. 82-83 [pisania, 1742] 114; Iorga, Tara romeinilor, p. 102; Potra-Simache, Contributii, p.
167-169 [doc. 1787 despre starea bisericii, necesitatea refacerii acoperisului
si repararea unei bail ; Zagoritz G., Bis domneascd din Ploesti (R.V., 30 mart.
1923, p. 4-6); Pavlov, Ldcasuri, p. 15-17; BCMI, 1942, p.190-191 [insem-

nari sec. XVIII-XIX pe un Miniat]; Sevastos, p. 144; Budescu, p. 73;


ACMI, 1943, p. 40 si 59 [lucrari de restaurare]; Iorga N., Istoria bisericii,
I, p. 284.
- M BISERICA MAICA PRECISTA (Adormirea, 1820, balconul adaos
1859, reparata 1903, restaurata de C.M. I, la 1934; pictura timplei
din 1841 executata de Chiril monahul), str. Armoniei nr. 3.
I. Neculce", III, 1923, p. 170 [insemnare] ; Pavlov, Ldcasuri, p. 23;

Goruneanu Tulius, Citeva cuvinte in legdturd cu bis. Maica Precista din Ploesti
si proprietcitile invecinate (C. P., I, 1939, nr. 2, p. 76-83); ACMI, 1942, p. 51,

1943, p. 58; Bratulescu V., Zugravi de biserici din sec. XVIII-XIX (G.B.,
1959, p. 277); Anuar 1909, p. 36.
- BISERICA PLOESTIORI, vezi bis. Sf. Visarion.
- BISERICA POPA DIMA, vezi bis. Sf. Voievozi.
- BISERICA Sf. APOSTOLI, vezi bis. Domneasca.
- BISERICA SF. ATANASIE SI CIRIL (1834-1842, construita de enoriasi,
reparata 1895).
Pavlov, Ldcasuri, p. 20-21; Anuar 1909, p. 36.

- BISERICA Si. DIMITRIE (Ceaus Dobre, ante

1810,

recladita de

mahalagii" 1856, reparata 1898).


Iorga N., Tara romanilor, p. 103; Anuar 1909, p. 35; Bratulescu V.
Inscriptii Si insemneiri (G.B., 1966, nr. 7-8, p. 651-652) [pisania]; PotraSimache, Contributii, p. 227 [la 1832 amintita mahalaua Sf. Dimitrie].
- BISERICA Sf. GHEORGHE NOU (Schimbarea la fats si 40 de mucenici,
1844-1846, reparata si zugravitfi 1862-1870).

Pavlov, Ldcasuri, p. 11-13; Sevastos, p. 758-759; Ingerul", 1937,


p. 546; ACMI, 1943, p. 37; Zagoritz Al., Sculpturi in piatrei (BCMI, VI, 1913,

p. 67-72, foaia X); Anuar 1909, p. 35.


- BISERICA SF. GHEORGHE VECHI (cladita 1831-1833 probabil pe

locul unei biserici mai vechi existents la 1810, reparata 1890).


Pavlov, Ldcasuri, p. 11; Budescu, p. 73; ACMI, 1942, p. 36 si 1943, p.
37 [restaurare]; Anuar 1909, p. 35; Potra-Sirnache, Contributii, p. 209 fla
1823 amintita mahalaua Sf. Gheorghe].
- BISERICA SF. HARALAMBIE (recladita? 1875-1879).
Bratulescu V., Zugravi de biserici din sec. XVIII-XIX (G.B., 1959,
p. 277, 277)6 Anuar 1909, p. 35-36.
BISERICA SF. ILIE (1847-1849, reparata 1903)..
Pavlov, Ldcasuri, p. 22; Anuar 1909, p. 36; Zagoritz G., Doug mari
descoperiri istorice privitoare la trecutul orasului Ploiesti (Rev. Ploiestilor",
april. 1927, p. 3) [despre vechimea bis.].
- BISERICA SF. IMPARATI (mahalaua Majari sau Pescari, de lemn, c.
1700, recladita de Polihronie si Boscu, 1831 refacuta 1894-1902,
darimata de cutremur 1940, recladita 1941-1945);
Budescu, p. 74; Pavlov, Ldcasuri, p. 13-15; Anuar 1909, p. 36; 5tefanescu I.D. si Aurel Popescu, Biserica Sf. impeirati din Ploiesti (G.B., 1964,
nr. 3-4, p. 245-264) [descrierea bisericii noi]; Zagoritz G., Douil mari des-

www.dacoromanica.ro

498

BIBLIOGRAFIE - I - TARA RODIANEASCA.

coperiri istorice privitoare la trecutul orasului Ploiesti (Rev. Ploiestilor",


april. 1927, p. 3 [insemnare, 1743].
- BISERICA SF. IOAN (1843).
V. Rom., 1843, supl. nr. 45, p. 1-2 [sfintirea bisericii]; Potra-Simache,
Contributii, p. 174 [doc. 1815 amintind mahalaua Sf. Ioan la Obor], p. 218
[doc. 1830], p. 222 passim.
- BISER1CA SF. NICOLAE VECHI, vezi schitul Abagiilor.
- BISERICA SF. NICOLAE-ISPRAVNICI SAU UTA (1816, zidita de
Mariuta sau Uta Slatineanu portareasa si sora ei Ruxandra Balaceanu paharniceasa, refacuta 1863 (?).
Greceanu, Genealogii, I, p. 176 ; Filitti, Ctitori, p. 29-30 [despre ctitori] ; si

in S.O.V., 1920, p. 152-153 ; Budescu, p. 72-73 [crede ca e din vremea


domniei lui Mihai Viteazul]; Filitti, Familia Slatineanu, p. 20.

- BISERICA SF. PANTELIMON (Sf. Troi0, de lemn c. 1760, recladita


de Dinu brutarul, Nicolae pescarul si altii, 1819 si apoi la 1934).
Iorga, Inscriptii, f. II, p. 371-372 ; Idem, Tara romanilor, p. 104-105;
Potra-Simache, Contributii, p. 209 [la 1823 amintita mahalaua Sf. Pantelimon] ; Budescu, p. 74 Anuar 1909, p. 36.

- BISERICA SF. PARASCHIVA, vezi bis Sf. Vineri.


- BISERICA SF. SPIRIDON (refacuta cu ajutorul cavafilor si cismarilor,
1854).

Pavlov, Leicasuri, p. 33; Sevastos, p. 761; Anuar 1909, p. 36.


- BISERICA SF. TREIME (si sf. Tiron, zidita de Alex. Manea pescarul si
altii, 1842, restaurata sau recladita ? 1900).

Pavlov, Lacasuri, p. 9-10; Sevastos, p. 760; Bratulescu V., Zugravi

de biserici din sec. XVIII -XIX (G. B., 1959, p. 276-277, 280); Anuar 1909,
p. 36-37; Bratulescu V., Inscriptii si insemndri (G. B., 1966, nr. 7-8, p. 652).
- BISERICA TREI IERARIII (si Sf. Vasile, construita de preotul Ioachim
Ioachimescu, logocatul Mihai Mehedinteanu si Nastasache Badulescu,

1834, iefacuta 1857-1858, arsa si refacuta 1872, reparata 1907).

R. V., 17 august 1914, p. 2 ; Anuar 1909, p. 37; Pavlov, Lacasuri, p. 1819 ; Zagoritz G., Din trecutul Ploiestilor.

. .

, Ploiesti, 1914, p. 57 si urm. [cronica

mahalalei si Sf. Vasile de preot N. Ioachimescu].

- BISERICA SF. VINERI (Cuv. Paraschiva, mahalaua Barbu Croitoru,


inceputul sec. XIX, ante 1810, rezidita 1875-1890, zugravita de
G. Tattarescu).
Voinescu T., G. Tattarescu, p. 53, 119-121 [contractul pentru zugravirea
bisericii]; Anuar 1909, p. 37.

- M BISERICA SF. VISARION-PLOETIORI (in cimitir, 1745-1760?,


construita de Iane Slatineanu si Scarlat Greceanu, reparata 1834,
zugravita la mijlocul sex. XIX; a fost parasita la 1935, mobilierul
si timpla fiind duse la Muzeul Regional; si M casa Cantili-Obrocea,
sec. XVIII, ruinat'a de bombardamente la 1944 si parasita).
Bauer, p. 136 [bis. si casa boiereasca] ; Urechia, Ist. rom., XII, p. 32;
Iorga N., Studii si doc., XV, p. 75 ; Filitti, Ctitori, p. 30-31 [despre ctitori];
Iorga N., Biserici muntene de curind reparate (BCMI, XXII, 1929, p. 94)
[despre pictura veche a bisericii] ; Idem, Casa Si biserica din Ploestiori (BCMI,
1933, p. 173-175) [foto si descriere sumara] ; Iorga N., Studii si doc., XI, p.
289-290 [doc. 1761, mosia Ploesti on a fam. Slatineanu].
M BISERICA SF. VOEVOZI (Popa Dima, ante 1810, recladita, zugra-

vita 1835, restaurata 1930-1933), str. Stefan cel Mare nr. 23.
Iorga, Inscriptii, f. II, p. 371; Idem, Tara romanilor, p. 104; Pavlov,

Lacasuri, p. 26; Budescu, p. 73-74 ; ACMI 1942, p. 48 [restaurare]; Anuar


www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

499

1909, p. 37; Potra-Simache, Contributii, p. 209 [mahalaua Sf. Voievozi amintita la 1823].
PLOPEASA (Plopeni) - Buzau (bis. de lemn Sf. Spiridon 1727-1729,
recladita de mitropolitul Firmilian al Olteniei).
Anuar 1909, p. 252 ; Documente, veac. XVI, vol. VI, p. 278 [satul amintit
la 1597] si XVII [Plopeni, localizarea probabila].
PLOPI, jud. Mehedinti (bis. de lemn Sf. Voievozi, 1719-1725.)
A. Rom., 17 aug. 1857 [arendarea mosiei P. = Teiu] ; Anuar 1909, p.
200.

PLOPI-Olt (bis. de lemn Cuv. Paraschiva, ante 1824).


Ionascu, Catagrafia Arges, p. 80.
PLOP5OR-Dolj (bis. sec. XVIII, apoi bis. Sf. Treime si Sf. Imparati, contruita
de contopistul C-tin Plopsoreanu, 1840, refacuta 1904).

Documente, indice XVI [localizarea probabila] si XVII; Documente


agrare, p. 209 [dot. 1704 amintind un pops din Plopsor-Gorj]; Documente
privitoare la mo.sia Plopsor-Dolj (Oltenia", I, 1940, nr. 4, p. 61-62) [17921859]; Bauer, p. 213 (P.- Gorj] ; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 447 [cat. 1845];
Nicolaescu-Plopsor C., Bis. veche din Plopsor-Dolj (A.O., I, 1922, p. 253254) [ruina unei bis.] ; Oltenia", II, 1941, p. 127; AMO, 1941, p. 274 si 885
[despre m-rea noua] ; Pretorian M., Mdndstiri si schituri, p. 76-77 [din AMO].

PLOPU-Dimbovita (bis. Adormirea, 1834-1836, reparata 1868).


Anuar 1909, p. 51.
PLOPU-Rm. Sarat (bis. de lemn sec. XVIII apoi bis. de lemn Sf. Nicolae,
1847, reparata 1896).
Bauer, p. 112 ; Anuar 1909, p. 263; AEB, 1926, p. 64 ; Indice cronologic
nr. 5 [P. -Ialomita] si 19 [Plopii Vechi = Cotesti].
PLOSCA, jud. Dolj (la 1845 doua sate: bis. bordei Cuv. Paraschiva si bis.
de lemn Cuv. Paraschiva).
M.O., 1965, nr. 5-6, p. 437-438 si 449 [cat 1845]; Documente, indice
.

XVI si XVII [satul amintit de la <1575-1577 > cind era al lui Barbu postelnic].

PLOSCA, jud. Teleorman (bis. Nasterea Maicii Domnului, construita de


Gheorghe Castris Tesaloniceanu, 1812, darimata de cutremur 1838,
recladita 1841 de Elisabeta Castris).
A.G.R., 10 ian. 1865 si urm. [mosia de arendat, proprietatea casei Safta
Castrisoaia] ; Anuar 1909, p. 124 ; Bratulescu V., Inscriplii si insemnciri
(G. B., 1966, nr. 7-8, p. 652) [pisania].
PLOSTINA, jud. Gorj (bis. de lemn Buna Vestire, 1809-1811 sau 1845).
Vezi si Porcasa.

Documente, indice XIII-XVI [satul amintit de la <1409 -1418> cind


era al m-rii Tismana, dania lui Mircea cel Batrin] ; Documente agrare, p. 275,

281 [mosie a m-rii Tismana]; Ionescu I., Agricultura romans, p. 448, 630636 [P. - Mehedinti] ; Anuar 1909, p. 200 ; AMO, 1941, p. 529.
SCHITUL PLOSTINA DRAGOE5TILOR, de linga Pestisani (Intrarea in
biserica, Hobita, sfirsitul sec. XVI, bis. refacuta ante 1649 115; fost
metoh al m-rii Tismana), com. Pestisani, jud. Gorj. Vezi si Hobita.

5tefulescu Al. M-rea Tismana, ed III-a, p. 161-162, 319-322, 325-

329 ; vezi si indice; Creteanu R., Schituri oltene necunoscute, (M.O., 1963, nr.

1-2, p. 52-55) [istoricul asezarii si al schitului]; Indice cronologic nr. 22


[doc.]; 5tefulescu, Documente slavo-romane (indice).

POBORU, jud. Olt (la 1875 trei bis.: Sf. Treime - P. de Sus, 1762, Sf.
Ingeri - P. de Jos, 1810 si P. de Mijloc 1845) 116,
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 84-85 [doua bis. de lemn: Sf. Ingeri si
Sf. Treime] ; Anuar 1909, p. 302 [bis. noi].

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

600

POCIOVAL4TE, jud. Gorj (bis. de lemn Adormirea - P. de Sus, 1494 ?,


am.intita la 1588, refacuta ? 1781-1788, reparata 1832, 1855, recon-

struita 1927 i bis. de lemn Sf. Joan Botezatorul - P. de Jos,


1832-1833).

Bauer, p. 210 [bis. sec. XVIII]; Iorga N., Studii si doc., XV, p/ 328
[sec. XVIII, amintita bis. cea veche]; Renusterea", 1944, p. 215-217
[catagr. 1840: doua bis. de lemn: Sf. loan, 1434? i Adormirea, 1690]; M.O.,

VIII, 1956, nr. 6-7, p. 412; Dig. Rom., IV, p. 781 [bis. din 1732]; AMO,
1941, p. 388 [bis. Sf. loan, 1910]; Vataianu, Istoria artei (indice); Anuar
1909, p. 181; Documente, indice XVI i XVII [satul amintit de la 1587, trod
a fost intarit lui Calota mare sluger i Gheorghe logofat] ; Stefulescu, Gorjul,
p. 118-119; Idem, Documente slavo-romane (indice).
POCIOVAL4TE, jud. Ilfov 117 (bis. familiei SlAtineanu de la inceputul sec.
XIX 118 i o cruce veche de hotar 119).

Bauer, p. 148 [bis. i casa boiereasca]; Sulzer, Geschichte, I, p. 304;.


Vezi i Oniciu Gra/iana, Localitciti din jud. Ilfov, Buc., 1935, p. 15; Filitti,
Arhica Cantacuzino, p. 242 [doc. 1827, case si bis. de piatra] ; A. Rom., 12 dec.

1859 [moia P. = Corbeanca, cu doua hanuri, de arendat]; Dig. .Rom., V.


p. 63 [bis. ruinata] ; Serban C., .tntreprinderile manufacturiere de postav de
la Pociovaliste si Bucuresti (Studii", 1952, p. 86-105).
POCRUIA, jud. Gorj (M bis. Sf. Andrei, 1807 - data din pomelnic 129,
reparata la 1846 i 1959).
Bauer, p. 128 [bis. sec. XVIII]; AMO, 1941, p. 389; Anuar 1909, p. 181
[bis. de lemn in stare rea]; Creteanu R., Biserici de lemn (M.O., 1959, nr. 5-6,
p. 299-300) [inscrip/ii, insemnari] ; vezi si M.O., 1964, nr. 1-2, p. 75;
Indice cronologic nr. 22 [doc.]; Documente, indice XIII-XVI [satul amintit
de la <1399>]; Stefulescu, Gorjul, p. 127-128; Idem, Documente slavo-romane
(indict).
PODARI, jud. Ilfov, Vezi i Ileana.
A. Rom., 2 si 6 mai 1859 [arenda moiei]; vezi si A.G.R., 31 ian. 1865
i. urm.

PODARI, vezi Odaile Podari.


PODARI, jud. Dolj (schitul Virla-Podari, sec. XVIII, disparut i bis. Sf.
Grigore Decapolitul, construita de Hagi Mladen. Stoianovici si Hagi
Neagoe la 1817, zugravita de locuitorii satului la 1832; reconstruita
1914-1928) news.
M.O., 1965, nr. 5-6, p. 446 [cat. 1845]; Iorga N., Studii .si doc., XV, p.
85-86; Dig. Rom.; IV, p. 783 [pisania] ; Iorga N., .tmprejurimi craiovene
(F.D., II, 1907, nr. 2, p. 28-29 [descriere bis.] ;,,Oltenia ", II, 1941, p. 128;
Renwerea", 1941, p. 87 [despre urmele schitului Virla-Podari] ; Anuar 1909.
p. 165; Donat, Fundatiile, p. 86-87; AMO, 1941, p. 275.
PODBELE.STI, vezi Cazaci.
SCHITUL PODENI-Saac (fost metoh al ep. Buzau). Vezi si schitul Chi(acela0?)

Filitti, Inventarul, p. 27-28 [bis. de lemn, descriere 1825]; Popescu,

Invelisurile, p. 76-77; Indice cronologic nr. 3.


PODENI, jud. Prahova (bis. Adormirea - P. Noi, 1810 si bis. Sf. Gheorghe P. Vechi, 1840-1843, reparata 1882). Vezi i precedentul.
G.B., 1965, nr. 7-8, p. 680 [doc. c. 1745, bis. facuta de Manea Bracaceanu] ; Anuar 1909, p. 108-109; Dig. Rom., IV, p. 784-785.
PODENI, jud. Mehedini/i (bis. Sf. Ilie i Sf. Joan Botezatorul, 1859-1860).

Bratulescu V., Bis. din Podenii Mehedintilor (M.O., 1964, nr. 7-8,

p. 588- 592) [pisanie, 1860, descriere pictura] ; Indice cronologic nr. 22;
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

601

Ionescu I., Agricultura romand, p. 409-411 [despre sat]; tefulescu Al,.


M-rea Tismana, ed. III-a (indice).
POD GORIA, vezi Valeni Podgoria si Jideni.
POD GORIA, jud. Buzau (cruce de piatra din 1752-1752 M, in centrul satului

si o alts cruce de hotar din sec. XVIXVII, pe drumul Udresti-

Tataru).
PODINELE-Voietesti, jud. Gorj (bis. de lemn Sf. Gheorghe, 1826, in stare
rea la 1909).
Anuar 1909, p. 185 ; in Diet. Rom., IV, nu este.
PODI$OR-Olt (sau Teleorman) (bis. Sf. Nicolae, 1812-1814, reparata
1907).

G. T<heodorian>, M., Cartea lui Radu vodd Mihnea din 18 febr. 1626 referi-

toare la satul Podisor (A.O., 1928, p. 419-424); Documente, indice, XVII


[satul P.-Olt amintit de la 1662]; Anuar 1909, p. 116-117; Dict. Rom.,
IV, p. 788 [catun Teleorman].
PODISORU, vezi Bucsani.
PODUL BRO$TENI, vezi Brosteni.
PODUL BURCHII, corn. Poenari Burchi jud. Prahova (la 1871 o cruce
mare de piatra in catunul Podul Valeni si bis. Sf. Voievozi din acelas
catun) 122.

Anuar 1909, p. 108.


PODUL DIMBOVITEI, corn. Dimbovicioara, jud. Arges (fost Mused) (M
cruce din 1711 la podul facut de C. Brincoveanu peste apa Dimbobitei).

Iorga N., Inscriptii, I, p. 140 123; Idem, Studii si doc., XV, p. 104;

Potra George, 0 cruce putin cunoscutd (?) ridicatd de voievodul Constantin


Brincoveanu (B.O.R., 1964, nr. 9-10, p. 953-954) [inscriptie, descriere];
BCMI, I, 1908, p. 179-180; Monumente istorice ale Romaniei [foto]; Bauer
p. 173 [mentiune].
CETATEA DE LA PODUL DI1V1BOVITEI, vezi cetatea Dimbovitei.
PODUL DOAMNEI, vezi Babele.
PODUL GROSULUI, com. Petra, jud. Mehedinti (bis. de lemn Sf. Nicolae,
1810-1812, in ruins la 1909 si bis. de lemn Intrarea in biserica
Petra, 1845, reparata 1895-1896).
Anuar 1909, p. 200 -201; Ionescu I., Agricultura romand, p. 501-502.
SCHITUL PODUL LACULUI (sec. XVII) 124,
PODUL MUNCII, com. Niculesti, jud. Buzau (bis. Sf. Voevozi adusa la

1755 de la schitul Poteca, reconstruita 1814, restaurata 1909; si


cruce de hotar din 1700).
Sandu Tudor, Biserici de pe Valea Sliiniculut, p. 89, 103-104,
195 196.

PODUL PITARULUI-Ilfov (bis. Sf. Vasile, 1818 125, construita de Neagu


postavarul, Ioan Useveche si altii pe locul unei bis. de lemn din sec.
XVIII, facut de Pancu si Gheoca).
Bauer, p. 152 [P. P. sau Plataresti, cu m-re] ; Popescu 1V., Catagrafia,
p. 81-82 [mosia m-rii Plataresti] ; Anuar 1909, p. 73.
PODUL VALENI, vezi Podul Burchii.
SCHITUL PODURE, vezi Chiliile.
SCHITUL PODURILE-Prahova. Vezi si urmatorul.
Moisescu G., Incerceiri pentru intemeierea unei ctitorii ardelene pe Valea
Doftanei acum un veac: schitul Podurile (C.P., I, 1939, nr. 2, p. 91-98) [doc.
1839].

PODURI-Prahova (bis. inceputul sec. XIX 126). Vezi si precedentul.


www.dacoromanica.ro

602

BIBLIOGRAFIE

TARA ROMANEASCA

PODURILE-DimboviTa (bis. Adormirea, 1834-1836, reparata 1871, in stare


rea la 1909)

Anuar 1909, p. 51-52.

POENI-Buzau (bis. Sf. Voievozi-Poenii de Sus, 1768, constauita de Vasilica,


Dragomir si alti, reparata 1897; bis. Sf. Nicolae-Poenii de Jos, Gura

Biscii, construita de Costea Iconomu pitar, 1856-1857). Vezi si


Gura Biscii.

Constantinescu Horia, Bisericile din Poeni-Buzciu (Ingerul", X, 1938,


nr. 12, p. 1124-1129 si XIV, 1942, nr. 5-9, p. 221-222) [pisanii, insemnari,
descriere, pomelnic]' lngerul", 1937, p. 549; Anuar 1909, p. 249; Documente,
indice XVI si XVII [satul amintit de la <1523- 1528 >].
POENILE, vezi Opariti.
POENI, corn. Catunu-Ilfov (bis. de lemn Sf. Nicolae, inceputul sec. XIX?,
reparata 1854).
Anuar 1909, p. 136.
POENILE-Rm. Sarat (bis. de lemn Sf. Nicolae, 1834-1835, reparata 1886).
Anuar 1909, p. 259.
POENILE BARZA, vezi Strimbeni.
POGANU-Olt (la 1824 doua bis. de lemn: Sf. Nicolae-P. de Jos si Intrarea in
Biserica-P. de Sus).
Ionaseu, Catagrafia Arges, p. 91; Documente, indice XVI si XVII [satul
P. r. Dragasani].
POGORISU (Coborisu) corn. Raciu, jud. DimboviIa [bis. de lemn Sf. Joan,
sec. XVIII).
Documents agrare, p. 637-640 [doc. 17'17, mosie a mitropolieiA; Tirgovistea", 1940, nr. 6, p. 17 [doe. 1779 despre mutarea bis. de lemn de la Br'a-

nesti]; Popescu - Runcu, Catagrafia, p. 47.

POIANA, corn. Morunglavu, jud. Oh (casa boiereasea a familiei Morunglav,


azi ruine M) 1216 big. Vezi si Poiana Mare si Morunglavu.

Paul de Alep, Calatoriile, p. 189 [castel mare.t" si bis.] ; Dig. Rom.


V, p. 26 [despre ruinele palatului]; Masa D., Ctitoria lui Matei Morunglavu
din satul Sterba'ne.sti, r. Drifga.sani (M. 0., 1959, nr. 7-8, p. 441-442.

POIANA-Dolj Ms. Sf Apostoli-P. de Sus, 1813-1818, reparata 1884).


Vezi si Poienari-Dolj.

lorga N., Sudii si doc., XI, p. 233 [doc. 1813]; Oltul", 1857, p. 116,
120, 128 [arendarea mosiei] ; Anuar 1909, p. 165.
POIANA, jud. Gorj (casa fam. Poenaru, sec. XVII, cula lui Dinca Poenaru,
c. 1821, in ruing la 1906 si bis. Sf. Gheorghe si Sf. Dumitru, renovata
1929).

R.I.A.F., vol. XIV, 1913, p. 8-11 [doc. sec. XVII despre fam. Barbu
Poenaru si arbore genealogic]; Bauer, p. 215 ; Stefulescu, Din trecutul Gorjului,
p. 131 [descriere curd]; tefulescu, Gorjul, p. 203-207 [cula lui Dinca Poenaru

si doc. despre sat]; Antonescu Teohari, Culele sint sau nu nationale ? (C.L.,
1907, p. 495-496, 578-586)) AMO, 1941, p. 401; Documente, indice XVI
si XVII [P., r. Filiasi si P., r Tg. Jiu]; Stefulescu, Documents slavo-romeine
(indice).

POIANA-IalomiTa (bis. de lemn Sf. Nicolae, 1746, bis. Sf. Nicolae 18041806 si scoala la sfirsitul sec. XVIII - inceputul sec. XIX).
Urechia, 1st. Tom., VII, p. 395-396, VIII, p. 448, X A, p. 91 [doc. scoala
si biserica; aceasta fusese darapanata" si reparata ante 1813]; Anuar 1909,
p. 64 [dou'a bis.] ; Indice cronologic nr. 2; Documente, indice XVI si XVII
[localizare probabila] ; CreTeanu, Biserici de lemn, p. 37, 43 [bis. din 1737].
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

503

POIANA, com Severinesti, jud. Mehedinti (bis. sec. XVIII, apoi bis. Nasterea

Maicii Domnului, 1836, construita de Tanase Retezeanu, reparata

1872 si 1937).
Bauer, p. 209 [bis. sec. XVIII] si 213 [sat parasit] ; AMO, 1941, p. 547;
Creteanu R., Biserici de zid de pe Valea Cosustei (M. 0., 1901, nr. 7-9, p. 489
490) [pisanie, descriere] ; Indite cronologic nr. 14 [doc.].
M M-REA POIANA, jud. Prahova (Adormirea, construita de spatarul Toma
Cantacuzino, sfirsitul sec. XVII - inceputul sec. XVIII, ante 1711 127,
reparata la 1785, avariata de cutremur la 1802 si 1838, reparata de
marele ban Mihai Ghica la 1841; bis. a fost pictata initial de zugravul
Pirvu Mutul, pictura a fost reacuta la 1940 ; din casele m-rii, acum in
ruins, se pastreaza doar pivnitele ; casele au fost reparate in 1861;
zidul de incinta si turnul de intrare sint si ele ruinate ; m-rea a fost
metoh rl m-rii Pantelimon din Bucuresti) 128.
Genealogia Cantacuzinilor, p. 352 [despre ctitorie, ante 1711] ; Iorga N.,
Doc. Cantacuzino, p. 72, 87, 229; Galasescu, Eforia, p. 218 [doc. 1752, inchinare

la Pantelimon], si 946, 965 ; Ionascu I., Documente bucurestene privitoare la


proprietalile m-rii Coleect, Buc., 1944, p. 118 [doe. 1731, prin care m-rea este
despartita de m-rea Sinaia ca s se poata chivernisi manastirile mai bine"] ;
Iorga N., Mester' din alte vremi (L.A.R., 1899-1900, p. 687-689] si Iorga N.,

Scrisori si zapise de mesteri roma ni, Buc., 1925, p. 42-45 [contractul lui

I. Ratner, 1785, pentru refacerea m-rii] ; Tunusli, p. 173 ; Bauer, p. 133 [m-re
si capela] ; Fotino III, p. 155; Urechia, 1st. rom., VI, p. 124 ; VII, p. 308
[reparatii, scoala] ; X A, p. 17, 184 ; Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. 79, 193
[doc. 1803 si 1837, arderea m-rii] ; A.P., 1848, p. 404, 408, 412, 418, 422
passim [venituri, 1832-1846] ; V. Rom., 10 iunie 1843 ; A. Rom., 21, 29
aug. si 4 sept. 1857 [arendarea mosiilor] ;
Bilciurescu, Mnastirile, p. 198-199; Dice. Prahova, p. 371; Dice. Rom.,
Rom., V, p. 28 [pisania, 1841] ; Anuar 1909, p. 109; Iorga N., Cum se poate
descoperi o mcincistire (Ramuri," XVII, 1923, p. 441-443] ; Idem, Istoria
romanilor in chipuri si icoane, p. 283 [despre refacerea m-rii] ; R.I., 1924,
p. 62 [inseriptii] ; Pavlov P., Poiana - Cimpina- Prahova (G.M., VII, 1930,
nr. 226);
Badiceanu Dim., M-rea Poiana- Prahova, Buc., 1938, 29 p. (din B.O.R.,
LVI, 1938, p. 205-229) [istoric documentat, lista de egumeni, avere, carti
vehi] ; A.R., 1940, p. 113-114 ; Bobulescu, Zugravi, p. 11-12 ; Voinescu T.,
Pirvul Mutul (SCIA, 1955, nr. 3-4, p. 137); Grigorescu Ionita, preot, Sinodicul schitului si comunei Poiana din jud. Prahova (ms. in arhiva bisericii).
POIANA CiMPINEI, jud. Prahova (bis. Sf. Voievozi-Bobolia, 1830-1831
sau 1836, construita de egumenul schitului Predeal, reparata 1864;
fost metoh al schitului Predeal)
Pavlov P., Poiana Cimpina (G.M., VII, 1930, nr. 226, p. 2-3); Anuar.
1909, p. 109; Dice. Rom., I, p. 482 [bis. din 1838].
POIANA LACULUI, jud. Arges (bis. de lemn Sf. Paraschiva la inceputul
sec. XIX 129, recladita de zid la 1885-1891).
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 36-37; M.O., 1961, nr. 5-8, p. 402 [cat.
1833]; Anuar 1909, p. 286.
POIANA LUNGA-Dimbovita (bis. Adormirea, 1814-1819, reparata 1869
si bis. Sf. Nicolae, 1852-1853).
Anuar 1909, p. 52 ; A. Rom., 5 febr. 1858, supl. 19 april 1858 si urm.
[arendarea mosiei] ; Documente, indite XVI si XVII [satul amintit de la
1531 ?].

www.dacoromanica.ro

604

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

POIANA MARE, com. Morunglavu, jud. Olt (M bis. Sf. Paraschiva, construita
de Pam ceaus, zugravifa 1833, reparata 1901).

Renasterea", 1944, p. 14 [catagr. 1840] ; Anuar 1909, p. 213-214 ;

AER, 1921-1925, p. 552-553; AMO, 1941, p. 632; Documente indice XVI.


POIANA MARE, jud. Dolj (bis. bordei, apoi bis. de zid Sf. Voievozi, 1849,
reparata 1902, 1917, si 1936).
Oltenia", I, 1940, p. 13; AMO, 1941, p. 276; Popescu, I nvelisurile, p.
98; Anuar 1909, p. 165; Buzatu D., Toponomie doljanci (M.O., 1967, nr. 1-2,
p. 63) ; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 436 [bis. de lemn. la 1845].
M SCHITUL POIANA MARULUI (sec. XVIII, circa 1730, ars 1771, refacut
1781-1784; bis. mare, Toti sfintii, de lemn, 1810-1812 si bis. mica,
Nasterea Maicii Domnului) 130, satul Jitia de Sus-Rm. Sarat. Vezi
si schitul Jitia.
Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 1, Mitr. reirii Rom., Buc., 1961,
(indice); Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 17, Buc., 1950 [48 dot., 15411863] ; Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 3, Ep. Buzau, Buc., 1958 (indice);
Urechia, Ist. rom., VI, p. 207; VII, p. 320; VIII, p. 318-320; X A, p. 16,
81-83; R.I., XI, 1925, p. 251 [schitul ars la 14 april. 1771] ; Comanescu
M., Din documentele m-rii Poiana Meirului (Ingerul", I, 1925, m. 9-10, p.
19-21). [despre arderea schitului, 1771] ; Tunusli, p. 172 ; Fotino, III, p.
149; Diata staretului Vasile (Uricarul, XIV, p. 308-312) [din 1764, dupa
Al. Pelimon, Memoriu, p. 51-60] ; Sandulescu Al., 0 colectie de hrisoave

(Ingerul", XVI, 1944, nr. 7-12, p. 32-37) [3 dot., 1785-1803]) Filitti,


Inventarul, p. 6-8; Mironescu Ath., Istoria m-rii Cernica, p. LIV [dot.

1827, metoh] ; A.C., 1868, p. 11;


Pelimon. AL, Catastrofa intimplatei boierilor in muntele Gclvanu! in 1821;

Bilciurescu, Mancistirile, p. 211-212 ; Dig. Rom., IV, p. 295 [inscriptii] ;


Popescu-Ciocanel, M-rea Gavanul, com. Cimpulungeanca, Corbu, Jitia, Odobeasca, Ploesti, 1898, p. 35 ; Iorga N., La Roumanie pittoresque, p. 125 ;

Noaptes C., M-rea Poiana Marului, teza de licenta, 1929; Mosescu 0.,
Rm., Scirat, Buc., 1931, p. 77; Teofil ieremonah, Sf. schit Poiana Mcirului
(G.M., XI, 1933, nr. 341); Sava A., Contributii la istoricul bisericii vrincene

(Milcovia", II, 1931, vol. II, p. 24-25); Popescu Banica (prezentare in


Milcovia", 1933, p. 132-135); Tarn Zosima, Istoricul (monografia) m-rii
uti, Cernica, 1932, 63, p. [si despre m-rea Poiana Marului] ; Anuar 1909

p. 260;
Saegiu Dimitrie, Carte de hoteirnicie a mosiei Toropalesci situatei in jud.
Rm. Scirat. . Buc., 1892, p. 4 [dot. 1778 despre arderea schitului Poiana
Marului] ; Zamfirescu Al Note despre schitul Poiana Meirului (A.T.G., caietul

7, mart.-iunie 1930);

Bezviconi G., Cifleitori rufi, p. 348; Ciocanel Gh., M-rea Poiana Miirului

(V.B., I, 1894, nr. 24, p. 5); Toma Dobre, Poiana Mcirului (Muguri", IV
1925, nr. 1-2);
Constantinescu Horia si Gabriel Cocora, Poiana Mcirului" (G.B.,
1964, nr. 5-6, p. 466-500) [istoric, descriere, despre ctitori si averea schitului;

legaturile sale cu schiturile din jur: Bontesti, Valea Neagrk Ciolanu etc.,
staretii schitului, importanta schitului ca centru monahal etc.]; Constantinescu Horia, preot, Bis. fostei m-ri din Rm. Seirat (G.B., 1965, nr. 1-2, p
52) [citeva note sumare]; Creteanu, Biserici de lemn, p. 13, 17, 21, 34, 41
passim [despre cele doua bis. de lemn] ;

Iorga N., Vechile biblioteci romane.sti (F.D., I, 1907, nr. 2, p. 65-71);


Tocilescu, Catalogul, p. 111, 119, 120, 126, 127-128, 129, 131, 139, 141;
Drighiceanu, Catalogul (indice).
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

505

SCHITUL POIANA RUSULUI, vezi Rogozu.


POIANA-SECIURI, jud. Gorj (la 1840 bis. de lemn Cuv. Paraschiva, 1740,
ruinata la 1909; cruci din 1831 si 1835 la Stejaru)
Bauer, p. 215; Renasterea", 1944, p. 366 [cat. 1840]; Anuar 1909, p.
177; AMO, 1941, p. 390 [bis. de lemn Adormirea - Stejaru, 1812].
POIANA DE SUS-Olt (bis. Sf. Dumitru, 1813).
AMO, 19411 p. 276.
M CETATEA POIENARI (Capatineni, Cetatea Argesului sec. XIII-XIV,
refacuta de Vlad Tepes), satul Capatineni-Ungureni, com. Arefu,
jud. Arges.
Documente, XV-XVI (indice) [cetatea amintita de la 1481, cind apare

ca martor in sfatul domnesc un pircalab de Poienari]; Istoriile, p. 15-16;

Istoria Tdrii Romanesti, p. 4 si 205 ; B.O.R., 1890, p. 719 [descriere, 1747];


Sulzer, Geschichte, I, p. 322-323 ; C. Rom., 1845, p. 363-365 [impresiile
de drum ale lui C. Bolliac); A. S., 1860, trim. II, p. 39-40 si M. Of., 1861,
p. 756 [descrierea cetiiIii] 131; Pelimon Al., Impresiuni de calatorie, p. 93-98;

Monumente istorice ale Romemiei [foto]; Arhitectura" I, nr. 1, p. 42-43

[descriere];
Apostolescu N. I., Cetilluile lui Negru vodd si a lui Tepes. Volurile romane ;
brasde .si troiene. Sisteme de apdrare in trecut, Buc., 1910, 27 p.; Lapedatu Al.,
Doud vechi cetaci rometnesti. Poienarii si Dimbovica (BCMI, III, 1910, p. 177-

189) [Aceasta e Castrum Argias", din 1330; istorie, vezi si bibliografia din
note]; Lapedatu, Monumentele istorice, p. 135-146 [dupa BCMI]; Ruinele

cetdlii lui Tepes (Prietenul nostru", I, 1911, nr. 5, p. 77-78); Stahl H.,

Cetatea lui Tepes ( Poenari) (Neamul rom.," nr. 207-210, din 11-15 Sept.
1921); BCMI, 1917-1923, p. 11, 15 [foto, plan]; Husar Al., Dincolo de ruine.
Cetali medievale, Buc., 1959, p. 36-47 [istoric, descriere, cetatea ArgesPoienari] ; Vatasianu, Istoria artei (indice); Ionescu Gr., Istoria arhitecturii,
I, p. 109, 111; Andreescu D.N., Cetatea lui Tepe.,s de la Cdpcitineni, pe riul
Arges (B.S.G.R., VIII, 1887, trim. 2, p. 150-156) [descriere, legenda cone
struirii]; Bilciurescu Liana, Cum restauram monumentele istorice ? Monumentel-

rupestre ( Contemporanul", 6 ian. 1967), Giurescu, Ist. rom., II (indice];


POIENARI - Arges (bis. sec. XVII) 132. Vezi si Corbeni si Ceauresti.
B.O.R., 1921, p. 685 [3 bis. de lemn la 1808]; Ionascu, Catagrafia Arges,
p. 25 [bis. de zid Sf. ingeri si bis. de lemn Sf. Paraschica] si p. 10 [bis. de lemn
Sf. Stefan] ; B.C.I., IX, 1930, p. 113 [bis. de lemn Sf. Paraschiva-Poienarei,

1706]; AEA, 1929, p. 76 si 110 [bis. din 1812]; Anuar 1909, p. 286 [bis.

noua]; Indite cronologic nr. 23; Documents, indice sec. XVI si XVII.
POIENARI-Dimbovita ,(han mare sec. XIX. Vezi si Poienari-Prahova.
V. Rom., 1851, p. 112.
POIENARI-Dolj (bis. Sf. Nicolae, construita de Barbu Poenaru sluger, 1787).
BCMI, XXII, 1929, p. 138 [inscriptii].
POIENARI (Poeni) - Gorj (la 1840 bis. de lemn Sf. Nicolae, 1728, construita
de Alex. Sturzu si Ion Dobrescu).
Bauer, p. 210 [bis. sec. XVIII]; Renasterea", 1944, p. 459; Anuar 1909,
p. 181; AMO, 1941, p. 389 [bis. Sf. Voevozi, renovata 1894]; tefulescu

Gorjul, p. XXV-XXVII [Poienile = Poienari, sat disparut]; Documente,


indice sec. XVI-XVII [Poeni]; tefulescu, Documente slavo-romeine (indice).
POIENARI ENUTA, com. Poenari, jud. Ilfov (bis. Sf. Nicolae, ante 1810,

reparata 1892). Vezi si Ulmeni.


Bauer, p. 148 [bis. si casa boiereasca] ; Popescu N., Catagrafia, p. 26 [bis.
Sf. Nicolae]; Radu G.T., Bisericile din jurul Florestilor, p. 120; Anuar, 1909,
p. 82 ; A. Rom., 1858 mai 3 [arendarea mosiei P.]
www.dacoromanica.ro

506

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

POIENARI- ORNESTI -Ilfov (casa boiereasca si han, sec. XIX). Vezi si


Hornesti.

V. Rom., 1850, p. 8 ; Bauer, p. 153-154 [P. si 0., fara bis].


POIENARI-Muscel (cruce sec. XVII) 133.
Indice cronologic nr. 9 si 19 [doc.].
POIENARI (Burchi si Apostoli 134). jud. Prahova (bis. Adormirea-P: Apostoli,

1820-1823, reparata, 1870, recladita 1900; bis. Sf. Nicolae - P.


Vechi, 1744-1745, in ruins la 1909) 135. Vezi si Poienari-D-ta.
Bauer, p. 162 [P. Apostoli si Rani?, bis. si casa boiereasca] ; Dict. Rom.,
V, p. 21; Anuar 1909, p. 102; A. Rom., 27 iulie si 7 aug. 1857 [P. lui Burchi

de arendat] ; Documente agrare p. 386 [doc. 1741, satul P. al lui Apostol pircalab

de curte]; Documente, indice XVI [Poienari = Poiana].


POIENARI, jud. Vilcea (bis. Sf. Voievozi-Mierea, 1841, reconstruita 19241934).

Episcopia Rimnicului, p. 365-367 ; Popescu, Biserici, p. 123-124 [la 1840


bis. din 1560 ?, preinoita la 1825 de popa Nitu Vladimirescu si Atli]; Anuar
1909, p. 223, AMO, 1941, Y. 757; A.O., 1942, p. 172 [cat. 1834].
SCHITUL POIENARI-Vlasca 135 ids.

Tunusli, p. 174 ; Fotino, III, p. 170 [mentiune]; Bauer, p. 168 [bis.


Poienari de Jos]; Documente agrare, p. 316-317 [doc. 1726, P. Teleorman,
sat al m-rii C. de Arges).
POIENI-Arges (bis. sec. XVIII). Vezi si urmatorul.
B.O.R., 1921, p. 686 [cat. 1808].
POIENITA jud. Arges (bis. Sf. Gheorghe 1820-1823, reparata 1878).
Anuar 1909, p. 286; AEA, 1929, p. 108.
POJAR, jud. Gorj 136 (bis. de la inceputul sec. XIX, ante 1818). Vezi si
Strimba.

Savoiu Em., Insemndri culese din ceirti bisericesti vechi gorjene (A. 0.,
XXI, 1924, p. 203] ; Anuar 1909, p. 18 [bis. in stare rea] si 182 [bis. Sf. Voievozi-P. de Jos]; AMO, 1941, p. 391; Documente, indice XVI [satul amintit
la 1516].
POJOGENI, jud. Gorj (cula din 1834-1838, disparuta; M bis. Sf. Gheorghe,
construita de Ioan Scradeanu, C-tin Bobinca si altii, ale canon portrete

se pastreaza in biserica; 1834-1838, reparata 1877; cruce

sec.

XVIII (?) si M bis. de lemn Sf. Voievozi din cimitirul Dealul Ocii,
1797. Vezi si Comanesti.
Stefulescu Al., Din trecutul Gorjului, p. 132 [descriere cula] ; Stefulescu,

Gorjul, p. XVI-XVII, p. LXVIII-LXIX [cula] si 331-332 ; Antonescu

Teohari, Culele sint sau nu nationale ? (C.L., 1907, p. 495-506, 578-586);


Tzigara-Samurcas Al., Arta in Romania, p. 13, 18, 20 [foto, descriere, plan
cula] ; Bauer, p. 211 [bis. sec. XVIII] ; Voinescu I., Monumente de artd fa raneascd, pl. 13 [cula]; Draghiceanu V., Monumente istorice din Oltenia
(BCMI, XXIV, 1931, p. 105-107) [cruce, cula si biserica]; Ghika-Budesti,
Evolutia (BCMI, XXIX, 1936, pl. CDXLIV); Renasterea", 1944, p. 464
si 544 [la 1840 bis. Adormirea, 1760 si doua bis. de lemn: Sf. tngeri -mah.
de mijloc, 1769 si Sf. Ingeri-mah, de jos, 1800]; Ionescu Gr., Arhitectura
populard, p. 203, 205; Popescu I. G., Bis. de pe Valea Blahnitei, p. 185 187 ; Anuar 1909, p. 181-182 ; AMO, 1941, p. 392 ; Ionescu Gr., Istoria arhitecturii, II, p. 229-232 [descriere cula]
POJOGI-Vilcea (bis. Sf. Treime, construita de stolnicul C-tin Boranescu,
1820, reparata 1867 si 1899).

Rautu, Monografia, p. 97; Popescu, Biserici, p. 42-43 [la 1840 si patru


his. de lemn; Sf. Nicolae-Misulesti, 1632 (?), Sf. Paraschiva-Motircesti, 1717,
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

607

Sf. Nicolae-Furnesti, 1832, si Sf. Dumitru-Floresti, 1793]; Anuar 1909, p


228; Panoiu A., Pictura votivd, fig. 30.
POLICIORI (Policioaia), com. Scortoasa, jud. Buzau (bis. si scoala, inceputul
sec. XIX a lui Iordache Filipescu biv vel vornic).

Bauer, p. 120 [fail bis.] ; Urechia, Ist. rom., III, p. 97-98 si XII,
P. 97-98 [doc. 1820]; Anun 1909, p. 252; AE B 1926, p. 26 [bis. de

lemn, f. veche] ; Indice cronologic nr. 3; Documente, indice XVI [satul amintit

de la 1554-1557].
M M-REA POLOVRAGI (m-rea de la Branistea Sc,manata, Adormirer,
prima constructie de la inceputul sec. XVI, probabil 1505; recladita
de Danciu Piriianu logofat din Milesti la 1647-1648 137; terminata,
bis. zugravita si facut pridvor de egumenul loan de la m-rea Hurezi
in timpul domniei lui Constantin Brincoveanu, 1698-1703 138;
restaurata de C.M.I., 1935-1939; M bolnita Sf. Nicolae, construita

la 1731-1732, de egumenul Lavrentie, zugravita 1738; chiliile

refacute partial 1854; se pastreaza zidul de incinta, clopotnita, staretia

si chiliile; uncle cladiri gospodaresti refacute la 1952. M-rea, find


intarita, a fost folosita ca baza de operatii de Tudor Vladimirescu.
M-rea a fost metoh al m-rii Hurezi, in grija careia a dat-o C. Brincoveanu ; M truce din 1795-1796, in apropierea m-rii, ridicata de
Ursache, vataful plaiului Novaci), corn. Polovragi, jud. Gorj.
Paul de Alep, ailcitoriile, p. 176 [m-re noua si bis. de lemn]; vezi si

M.O., 1967, nr. 11-12, p. 917; Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 17,
Buc., 1950 [495 doc., 1502-1860] ; B.O.R., 1891, p. 696-699 [doc. 1693] ;

Bolliac, Monastirile Brincovenesci, p. 172 [doc. 1711, reparatii] ; M.O., 1966,

nr. 5-6. p. 435 [acelasi document]; Documente agrare, (indice); Giurescu,


Material (indice); Urechia, Ist. rom., II, p. 85-86; VI, p. 166; VIII, p. 371;
X A, p. 15 ; Tunusli, p. 176; Bauer, p. 210 si A.O., III, 1924, p. 412 ;
Fotino, III, p. 175; Ionascu I., Istoricul m-rii Hurezi (A.O., 1935, p. 434437) [catastih, 1791] ; Ionascu I., Contributii la istoricul m-rii Hurez, p. 88-91

[catastih de avere, 1791] si 134 [his. m-rii arsa de cirjalii]; Vezi si passim;
Iorga N., Studii si doc., XIV , p. 201-207 si XV, p. 329 [m-rea arsa la 1802];
Ion Dascalu, Insemndri pe carti (M.O., 1954, nr. 7-8, p. 424) [arderea m-rii,
1802] ; A.O., 1936, p. 424 [reparatii] ; Geanoglu - Lesviodax, Istoria bisericii,
p. 546 [explicarea numelui];

Antoniu, Album 139, partea I, pl. 36; Vederi din Gorj ; A.S.T.R., IV,
1906, p. 32;
Albina rom.", 1845, p. 361-363 [descriere m-re] ; A. Rom., 21, 29 aug.,
4 sept. 1857 [arendarea mosiilor m-rii] ; Alexandrescu Gr., Polovraci (F.M.L.,
IX, 1846, p. 28-29); Idem, Polovragi (Noua biblioteca populara", I, 1889,
p. 124-126); idem, Memorial de ciilcitorie, p. 74-76; Monumente nationale,
II, p. 220-221 [descriere, istoric, despre reparatiile necesare]; Stefulescu,
Gorjul, p. LV, 141-156 [inscriptii, despre ctitori, si foto]; Bilciurescu,
Miincistirile, p. 99; Lecca, Familiile boiere.sti, p. 387-389 [fam. Pirlianu] ;
Dobrescu, Istoria bisericii din Oltenia, p. 248-249; Episcopia Rimnic, p. CII,

CIV, passim; AER, 1900, p. 31-32;


tefulescu Al., Monastirea Polovragi (Jiul", I, 1894, nr. 5, p. 7-12+3
planse) [desen m-re si portrete ctitori];
Stefulescu Al., M-rea Polovragi, Buc., <f. a.>, 32 p. [istoric, inscriptii,
descriere, doc. despre ctitori]; tefulescu Al., Polovragi, Tg. Jiu, 1906, III +

158 p. + 16 pl. + 1 h; Barcacila Al., Insemndri de drum prin Gorjiu (A.O.,


III, 1924, p. 468-469); AER, 1921-1925, p. 590-591; A.O., 1923, p. 133
si 1926, p. 128-129; Popescu M., Oltenia in timpul stapinirii austriece (BCMI,

www.dacoromanica.ro

508

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

1926, p. 103-104) [planul si perspectiva m-rii] ; Vasilescu, Descrierea (A.O.,


1928, p. 261, 283-284); Obedeanu C.V., Danciu Piriianu (A.O., 1928, p. 118
-120); Metes, Zugravi (indice); Ghika-Budesti, Evolutia (BCMI, 1932, p. 52,

pl. CXXVII - CXXXIII);

Atanasescu I. L., M-rea Polovragii (Ion Maiorescu", II, 1932, nr. 3-4,

p. 57-71 si nr. 5-6, p. 60-63) [istoric, inscriptii, descriere, foto, despre


ctitori] ; Draghiceanu V., Monumentele Olteniei (BCMI, 1933, p. 63-64)
[inscriptii, ctitorii, foto, descriere sumara] ; Donat, Fundatiile, p. 65-66;
Ionescu Gr., Istoria, p. 137;
Bratulescu V., M-rea Polovragi (BCMI, 1940, p. 5- 34+6 planse) si
extras, Buc., 1940 [inscripIii, descriere, indeosebi a picturii, foto picturi si
planuri] ; AMO, 1941, p. 861 -864; vezi si Pretorian M., Mail stiri si schituri,
p. 52-55 [din AMO] ; Popescu-Cilieni, M-rea Polovragi (Renasterea"
XXIII, 1944, nr. 4-5, p. 206-208) [istoricul m-rii] ; Popescu, inveli.surile
p. 45, 59;
Moisescu G., Tricentenarul m-rii Polovragi (M.O., 1954, p. 624-626);

Voinescu T. si Oprea P., Mesteri locali (SCIA, 1954, nr. 1-2, p. 218); Voinescu

T., Elemente realiste (ibidem, p. 76); Arta feudalci, p. 217; Bratulescu V.,
Zugravul Constantinos (M.O., 1961, nr. 10-12, p. 688-698); Andreescu
Stefan, Data zidirii Polovragilor (M.O. XV, 1963, nr. 11-12, p. 922-925)
[1647] ;

Andreescu Stefan, Ctitorii de la Polovragi (M.O., 1964, nr. 3-4, p. 231235) [crede ea a fost cladita la 1505] ; Sacerdoteanu Aurelian, Constantin
Brincoveanu Si ctitoriile sale din Oltenia (M.O., 1964, nr. 9-10, p. 726)

[pisania, 1703]; Bulat T.G., Stir/ not cu privire la fundatiunile Brincovenesti


oltene (ibidem, p. 753) [dot. 1711, despre repararea m-rii] ; Andreescu Stefan
0 mentiune privitoare la episcopul Climent al Rimnicului (M.O., 1965, nr. 7-8,

p. 631-632) [din pomelnicul m-rii] ; Ionescu Gr., Istoria arhitecturii, II,

p. 84 ;
Draghiceanu, Catalogul, p. 120 [truce de argint, 1662-1663] (si indice);
Strempel, Copisti de manuscrise, p. 157-158, 194.

POLOVRAGI, jud. Gorj (la 1840, bis. de lemn Sf. Nicolae, construita de
cap. Serban Magheriu, 1806).

Renasterea", 1944, p. 208-209; Anuar 1909, p. 182 [aceiasi bis.] ;


AMO, 1941, p. 392 [bis. Sf. Dumitru, 1921] ; Documente, indice XVI si XVII

[satul amintit de la 1480]; Stefulescu, Gorjul, p. 143-145 [dot. despre sat].


POMETESTI, corn. Tandara, jud. Dolj (bis. Sf. Dumitru, sec. XVIII)
Oltenia", XI, 1944, p. 167 [catagraf. 1831] ; Anuar 1909, p. 152 ;
Documente, sec. XVII, vol. I, p. 169 [satul amintit la 1605].
SCHITUL POMETUL BROSTANULUI (sec. XVIII, disparut).
Sandulescu M., 0 colectie de hrisoave (Ingeral", XVI, 1944, nr. 7-12,

p. 36) [dot. 1783]; G.B., 1964, nr. 5-6, p. 488.

PONORELIT (disparut ,fost in r. Baia de Amnia, Vezi si urmatorul.

A.O., 1939, p. 446-448 [dot. 1595] ; Donat, Satele lui Mihai Viteazul
(SMIM, IV, p. 484).
PONOARELE - Gorj (bis. de lemn Sf. Voievozi, 1841).
Anuar 1909, p. 181.

PONOARELE, jud. Mehedinti (bis. de lemn Sf. Niculae, 1766). Vezi si


Proietesti.
Anuar 1909, p. 201 [P.-MehedinTi] ; AMO, 1941, p. 532 ; CreTeanu R.,

Bis. de lemn (M.O., 1959, nr. 5-6, p. 300) [insemnari] vezi si M.O. 1964,

nr. 1-2, p. 75; Ionescu I., Agricultura romans, p. 402 -404; Ionascu I.,
Contributit la istoricul m-riz Hurez, p. 107 (vezi si indice).
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

509

POPESTI-Arges (bis. sec. XVIII, apoi bis. Sf. Paraschiva) 140. Vezi si Galasesti.

Ionascu, Catagrafia Arges, p. 38 si 71 [fost Vlasca] ; M.O., 1961, nr. 5-6,

p. 402 [cat. 1833]; AEA, 1929, p. 61 [bis. din 1866-1869] si 108 [bis. din
1910]; Anuar 1909, p. 286-287.
POPESTI - Gorj (bis. sec. XVIII). Vezi si Sanatesti.
Bauer, p. 209 [bis. sec. XVIII]; A.O., 1942, p. 203 [insemnari] ; Anuar
1909; p. 182; Stefulescu, Documente slavo-rometne (indite]; Idem, Gorjul,
p. XXIII - XXV [Logresti = Popesti, disparut].
POPEWTI, jud. Ilfov (fost Vlasca) (M bis. Sf. Treime, construita de Clistea

Popescu mare vistier, 1688-1689, a anti numeroasa familie este


zugravita in tinda bisericii; turla, cazuta de cutremur, recladita de
lemn dupa 1838 de Petrache Prejbeanu serdarul si refacuta de zid

de C.M.I. cu ocazia restaurarii din 1910).


Bauer, p. 163 [bis. sec. XVIII] si p. 164 [bis. de piatra si case boieresti] ;
BCMI, I, 1908, p. 181; Lapedatu Al., Inscriptiile de la bis. din Popesti - Vlasca
(BCMI, IV, 1911, p. 148-149); Iorga N., inscriptii (R.I., XV, 1929, p. 269270) ; BCMI, V, 1912, p. 41, 187; ACMI, 1914, p. 69 [reparatii] ; Trajanescu I.,
Bis. din Popesti - Vlasca (BCMI, IV, 1911, p. 115-118 ; si V, 1912, p. 47-

48) [descriere, inscriptii, despre restaurare]; Stefanescu I. D., La peinture,


p. 181 -182; Iorga N., Popestii pe Arges, Citeva note (BCMI, XX1I, 1929,
p. 70) [descrierea tablourilor] ; Florescu G. D. si Cantacuzino G., Bis. din
Popesti - Vlasca, 1688 (BCMI, XXIV, 1931, p. 40-42) [inscriptii, descriere
portrete si icoane vechi]; Documente, indice sec. XVI - XVII;
Iorga N., Istoria romdnilor, VI, fig. 28; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 71
[P. - Vlasca] 141; Anuar 1909, p. 136 -137; Greceanu, Genealogii, 1I, p. 235
[doc. 1784, Popesti de Jos].
POPESTI, corn. Galbinasi, jud. Ilfov (M bis. Sf. Nicolae, 1660, construita
de Radu Popescu si altii - dupa parerea lui V. Bratulescu si de
Antonie voda din Popesti - restaurata de C. Barcanescu, 1800,

in mina la 1909) 142.


Creteanu R., 0 pretinsd ctitorie a lui Antonie yodel : biserica din PopestiGalbinasi, reg. Bucuresti (G.B., 1958, nr. 8, p. 752-753); Popescu N., Cata-

grafia, p. 18 [bis. pustie, Popesti

Vasilaiti]; Anuar 1909, p. 82 [bis. Sf


Nicolae]; Bratulescu, Ilfov, p. 57; A. Rom., 1858 mai 14 si urm. [arendarea
mosiei] ; Indice cronologic nr. 17 si 18 [doc.].

POPESTI, corn. Baltati, jud. Olt (bis. Intrarea in biserica, 1819-1821,

reparata 1904).
Anuar 1909, p. 294.
POPESTI, jud. Prahova 143 (ruinele caselor boierilor Negoesti si bis. Sf.
Apostoli, 1835-1836, reparata 1896).
Bauer, p. 137 [bis. si casa boiereasca]; Anuar 1909, p. 109; R.V., 7 sept.
1914, p. 1; Bratianu N.D., Carte de hotdrnicie pentru mosia Popestii din plasa
Cricovu - Podgoria, districtul Prahova, proprietatea d-lui subloc. Al. N.
Steriadi, Buc., 1892, 25 p. [se rezuma numeroase doc. mai vechi]; Documente,
indice XVII [satul amintit de la 1602] ; Indice cronologic nr. 20 [P. - Saac].
POPESTI - Rm. Sarat (bis. Adormirea, 1817, reparata 1856 si 1899).
Anuar 1909, p. 264; Iorga N., Studii Si doc., VII, p. 58 [mentiune bis.,
1804].

POPESTI - Vilcea (la 1840 doua bis. de lemn; Sf. Nicolae, facuta de Ion
i Barbu Simionescu, 1780, construita
de zid 1872
si Ms. Sf. Ingeri - Silistea Veche, construita de locuitori 1800) 144.
Vezi si Gorunesti.

Ciuciu

www.dacoromanica.ro

510

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

Bauer, p. 202 [bis. sec. XVIII] ; Popescu, Biserici, p. 85 ; Anuar 1909,


p. 223; AMO, 1941, p. 721; Dig. Rom., V, p. 50 [pisanie 1889] ; Creteanu,
Biserici de lemn, p. 43 passim [bis. din 1752] ; Documente, indice sec. XVII.
POPESTI - Ohaba Mare (bis. de lemn Intrarea in biserica, 1831, reparata
1889). Vezi si precedentul
Anuar 1909, p. 199.
POPESTI, vezi Stoilesti, Valeni, Bleici, Tunari.
POPI - CORNETU - Vilcea (cruce din 1776-1777) .
M-REA POPINZALE5TI (Virtopu, Sf. Nicolae, construita de Ioan monahul,
fost Hamza Popinzalescu, ante 1678 145, refacuta 1799 si 1853 146;
fost metoh al ep. Rimnic), jud. Dolj.
B.O.R., 1888, p. 616 [avere, 1786] ; Hurmuzaki, VI, p. 453; Iorga N.,
Studii si doc., XI, p. 235 [doc. 1813] ; Renasterea", 1944, p. 88 [catagr.
1840] ; Bauer, p. 198 ; Bolliac, Monastirile din Romania, p. 446 [starea bise
ricii] ; A.C., 1868, p. 25 ; AER, 1900, p. 38; Dobrescu, Istoria bisericii din
Oltenia, p. 141, 274; Episcopia Rimnic, p. 69, 164-165, 388-390; Odobescu,
Antichitatile, p. 28, 178-179; Anuar 1909, p. 214 ; Monografia jud. Romanati,
p. 460 ; AER, 1921-1925, p. 555 ; BCMI, 1934, p. 115 [pisanie 1853] ;
Donat, Fundatiile, p. 82 ; AMO, 1941, p. 640 ; Popescu, invelisurile, p. 61;
Popescu-Cilieni, 0 catagrafie a ep. Rimnicului (R.I.B., 1943, nr. 1, p. 136-137)
Indice cronologic nr. 4 [doc.] ; M.O., 1968, nr. 5-6, p. 415 [doc. 1858, metohul
Popiuzalesti].
POPITA, vezi Mateesti.

PORCASA (acum Dealul Pomilor), corn. Plostina, jud. Gorj (bis. de lemn
Nasterea St. Ioan, 1807 - 1809 ?, in ruins; clopotnita din 1840 1850,
construita de preotul Ion Stanciulescu, cu pictura interioara si

exterioara, este M; usile imparatesti ale bis. din 1883).


Creteanu R., Biserici de zid de pe Valea Motrului (M.O., 1957, nr. 1-2,
p. 44-45) [despre clopotnita] ; Idem, Biserici de lemn (M.O., 1959, nr. 5-6,
p. 304 si M.O., 1964, nr. 1-2, p. 75); Anuar 1909, p. 200.
PORCENI, com. Simbotin, jud. Gorj (doua bis. de lemn: Sf. Voievozi P.

Birnici, numit acum Plesa, 1823-1824 - data unei inscriptii, si


Sf. Andrei - P. Mosneni, numit acum Gornacelul, construita de

Andrei schevofilax 1812 sau 1826, reparata 1918, ambele M).


Indice cronologic nr. 4 ; Documente, indice XVI [satul amintit de la 1514] ;
Iorga N., Studii si doc., VI, p. 468 [doc. 1632] ; 5tefulescu, Documente slavo-

romane (indice); A.O., 1937, p. 328 [hotarnicie, 1755]; Renasterea", 1945,


p. 186-187 [cat. 1840] ; Bolliac C., Excursiune archeologica din anul 1869,
Buc., 1869, p. 63 [ruinele bis., m-rea Visina?] ; Romniceanu I., Carte de
hotarnicie pentru mosia Porceni, jud. Gorj, plaiul Vulcan, corn. Cartiu . . . ,
Buc., 1897, 16 p. [se rezuma si doc. vechi] ; Dict. Rom., V, p. 56, [despre
ruina numita Cetatea] ; Anuar 1909, p. 184; AMO, 1941, p. 404-405 [bis.
de lemn Sf. Andrei, 1826 si bis. de lemn Sf. Voievozi, veche] ; M.O., VII,
1955, nr. 10-12, p. 642 ; Ionescu Gr., Arhitectura populara, p. 117-119
[bis. de lemn, descriere, plan].
POROINA, jud. Mehedinti (cruce din sec. XVII 147 si bis. Sf. Apostoli, 18151841].

Bauer, p. 225 [fara bis.] ; Anuar 1909, p. 201; AMO, 1941, p. 532-533;
Documente, indice XVII [localizare probabila] ; Ionescu I., Agricultura romans,
p. 542-543 [P. Mare].
POROINITA, corn. Rogova, jud. Mehedinti (M bis. Sf. Nicolae si Sf. Joan
Botezatorul, construita de protopopul Ioan Untaru, inceputul sec.
XIX, zugravita la 1822, de jupan Lepadat, reparata 1924.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCII

511

Anuar 1909, p. 201; AMO, 1941, p. 557; Sandulescu-Verna C., Citeva


biserici din Mehedinti (Renasterea", 1936, p. 365-367); Documente, indice

XIII

XVI [satul amintit de la <1399 >].


PORTARESTI, jud. Dolj (bis. Sf. Voievozi si Sf. Treime, de lemn si paianta,
1827, refacuta 1850-1851, renovata 1913-1916). Vezi si Giurgita.

M.O., 1965, nr. 5-6, p. 439; Dig. Rom., III, p. 540-541 si V, p. 60

[pisania, 1851] ; AMO, 1941, p. 279.

PORUMBITA, vezi Gura Saratii.


PORUMBRENI - Vlasca 148 (disparut).
Iorga N., Studii si doc., XIV, p. 326 [satul era al lui C. Brincoveanu]
Documente agrare, indice [sat disparut] ; Donat I., Satele lui Mihai Viteazul
(SMIM, IV, p. 499).
POSADA, vezi schitul Lespezi.
POSESTI, jud. Prahova (la 1824 bis. de lemn Adormirea; la 1842, doua bis.
de lemn: Adormirea si Sf. Voievozi). Vezi si schitul Bodesti.
Iorga N., Bis. dimbovitene (BCMI, XXXII, 1939, p. 44) [piatra de mormint, 1783] ; Obrocea Ene, Monografia com. Posesti (C.P., I, 1939, nr. 1,
p. 161-180 si 192); Eufrosin G. Corneliu, Posesti jud. Prahova. Monografie
stiintificii. Asezare geograficd, clima, pamintul, apele, animalele si plantele,
Buzau, 1938, 76 p.; Anuar 1909, p. 109-110 [his. Adormirea 1833-1835
si bis. de lemn Sf. Voievozi, 1732-1733] ; A. Rom., 13 febr. 1857 [mosia
P. - Ialomita de arendat] ; Creteanu, Biserici de lemn, p. 32, 36, 43 [bis.
din c. 1750;].
POSOBESTI, vezi Odaile.
POSTAVARI, com. Stubei Orasti, jud. Ilfov (bis. Sf. Voievozi si Sf.
Nicolae, 1841 149).

Anuar 1909, p. 80 [bis. din 1852-1854, aproape ruinata].


POTCOAVA, jud. Olt (la 1845 patru bis.: Sf. Nicolae, Sf. Paraschiva, Intrarea
in biserica si Sf. Paraschiva - Colteasca).

Bauer, p. 187 [fail bis.] ; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 83-84 ; M.O.,


1957, nr. 1-2, p. 85 [cat. 1845]; AEA, 1929, p. 132-133 [bis. Adormirea

Mesinesti, 1821 si alte doua noi] ; Anuar, 1909, p. 302 ; Constantinescu Stefan,

Carte de hoarnicie a hotarelor mosiei Potcoava, partea d-nei Elisa Tonescu,


situates in comuna Potcoava, plasa Mijlocu, jud. Olt, Craiova, 1890, 10 p.
SCHITUL POTECA (Schei, Sf. Paraschiva, fost deasupra Vaii Calugaresti,

a doua jumatate a sec. XVII 150; ruine la 1913; fost metoh at ep.
Buzau 151). Vezi si Podul Muncii si Scheau.

Indice cronologic nr. 3, Ep. Buzdu, Buc., 1958 (indice]); Tunusli, p. 173
[mentiune] ; Zagoritz Al., Sculpturi in piatrd (BCMI, VI, 1913, f. I) [fereastra] ;

Dig. Rom., V, p. 65.


POTELU, jud. Olt (fost Romanati (Ms. sec. XVIII, apoi bis. Adormirea,
1843, reparata 1890 182, 1926 si 1934). Vezi si schitul Crucisoara.

Anuar 1909, p. 214-215 ; Monografia jud. Romanati, p. 354-355 ;

AER, 1921-1925, p. 555: AMO, 1941, p. 641; Bauer, p. 194 [bis.

sec.

XVIII] ; Documente agrare, p. 198, 222, 316 [sat al m-rii Bistrita] ; Indice.
cronologic nr. 6 ; Documente, indice XIII - XVI [satul amintit de la 1493].
POTIGRAFU, vezi Crivina.
POTLOGENI - Patroaia, jud. Dimbovita (bis. Adormirea, Sf. Paraschiva
si Sf. Nicolae, construita de Cristache vistier si altii 1810, reparata

1912, zugraveala refacuta in a doua jumatate a sec. XIX sau la


1910).

Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 81; Anuar 1909, p. 43 [bis. Sf. Nicolae -P.


din Deal, in stare rea] si p. 51 [bis. Adormirea, 1810-1812] ; Bratulescu

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASC.A.

512

Victor, Inscripcii si insemnciri documentare la bisericile din r. Gclegi (G.B.,


1964, nr. 3-4, p. 375-376) [descriere, inscriptii] ; Diaconescu Gh. Ilie,
Materiale documentare (G.B., 1965, nr. 3-4, p. 287-289) [descriere, inscriptii,
insemnari, fara a aminti de articolul precedent].
POTLOGENI, corn. Tia Mare, jud. Olt (bis. de lemn Sf. Nicolae, ante 1845) 153.

M.O., 1965, nr. 3-4, p. 294 [catagr. 1845].


POTLOGI, jud. Dimbovit,a (bis. Sf. Dumitru, construita de Constantin
Brincoveanu mare spatar la 1683, reparata si pictata la 1901-1904 ;
fresca originara a fost redescoperita si restaurata la 1945 ; palatul
construit de C. Brincoveanu la 1698 pentru fiul salt Constantin ;
avariat in sec. XVIII - XIX si restaurat 1954 -1959; ambele M:
doua hanuri sec. XIX) 154.
Virtosu E., Foletul novel, p. 176, 178, 186, 188, 189; Greceanu, Viata

lui C. Brincoveanu, p. 88. 89, 96 [zidirea palatului], 272 [doc.] (si indice) ;
Documente agrare, p. 221 [doc. 1708, scris la conacul de la P.] ; Sulzer, Geschichte

I, p. 301 [descrierea palatului] ; Vezi si Oniciu Grat,iana, Localitciii din jud.


Ilfov, Buc., 1935, p. 14 [trad. dupa Sulzer] ; Iorga N., Studii si doc., XV,
p. 47 ; Bauer, p. 157 [bis. de piatra] ; Draghiceanu, Cdlduza, p. 32-33 ;
Idem, De la palatul din Potlogi (Arta romans ", Iasi, 1908, p. 74-77) [despre
distrugerea zidurilor palatului] ; Iorga N., Un palat al lui Brincoveanu (F.D., I,
1906, nr. 1, p. 39-50, nr. 12, p. 112) [descriere, istoric, biserica si palat] ;
Draghiceanu V., Cur file domnesti brincovenesti, III Potlogii. Situatie si
istorie. Descriere. Mesteri si stil (BCMI, III, 1910, p. 49-69) [istoric, descriere,
despre asemanarea cu Mogosoaia] (prezentarea lui N. Iorga, N.R.L., 1910,
p. 561-562] ; R., Palatul Brincovenesc din Potlogi (Albin a", 1910-1911,

p. 33-34) [dupa BCMI] ; BCMI, III, 1910, p. 140 [declarat monument] ;


Draghiceanu, in amintirea lui C. Brincoveanu, p. 72 -78; Lapedatu,
Monumentele istorice, p. 164-170 [dupa V. Draghiceanu] ; Iorga N., C.
Brincoveanu, p. 49, 175, 177 passim ; Draghiceanu V., Palatele do !mnesti,
p. 8, 12, 14-17, 18, 20 -24; Iorga - Bals, Histoire, p. 242; Bals St. Restau-

rarea palatului brincovenesc de la Potlogi (A. R.P.R., nr. 2, 1955) ;


Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 66 ; 'V. Rom., supl. 22 mart. 1857 [doua hanuri de vinzare] ; Anuar 1909, p. 52 ; BCMI, III, 1910, p. 56 ; Zagoritz Al., Sculpturi in piatrei (BCMI, 1913, p. 67-72 si anexe) ; A.O., 1932, p. 304; Bals G.,
Arhitectura Sf. Munte ; Nastase D., Restaurarea monumentelor de and medievald

in R.P.R. (SCIA, 1960, nr. 1, p. 147, 160-161) ; Ionescu Gr. Istoria arhitecturii, II, p. 146-149, 168.
POTOCENI, corn. Maracineni, jud. Buzau (bis. Sf. Imparati, 1725-1726).
AEB, 1926, p. 27 si 1928, p. 69; Documente, indice XVI si XVII [satul
amintit de la 1597].

POTOPINU, corn. Dobrosloveni-Romanati (bis. de lemn Sf. Grigore Decapolitul ante 1845) 155.

M.O., 1965, nr. 3-4, p. 295 [cat. 1845] ; Documente, indice sec. XVII
[cat in hotar cu Osica].
SCHITUL PRAHOVITA, vezi Provita.
PRAJANI, vezi Slanic.
SCHITUL PREAJBA (inceputul sec. XVIII 156; pe locul sau s-a ridicat bis.
lui Hagi Stan Jianu paharnicul din 1778-1779; fost metoh al m-rii
Segarcea) corn. Malu Mare, jud. Dolj, Vezi si urmatorul.
Donat, Fundafiile, p. 93 -94; Creteanu R., Schituri oltene necunoscute
(M.O., 1963, nr. 1-2, p. 50-51) [istoric] si p. 75-76 [2 doc., 1716-1725] 157
PREAJBA, corn. Malu Mare, jud. Dolj (bis. Sf. Stefan si Sf. Gheorghe,
construita de Hagi Stan Jianu mare paharnic, 1778-1779, reparata

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCIJ

613

1833 de Constantin si Teodor din Preajba ; si casele familiei Jianu,


sfirsitul sec. XVIII, ambele M).
Dig. Rom., V, p. 85 [pisania]; Bauer, p. 198; Iorga N., Inscriptii (R.I.,
1922, p. 80) [si portrete ctitori] ; Urechia, Ist. rom., I, p. 391; IV, p. 123 -124;
VII, p. 34-35; Odobescu, Antichitcitile, p. 129 [bis. din 1783, Pr. de Padure];
Iorga, Studii si doc., VIII, p. LII - LVI [despre ctitori] ; p. 31 [doc. 1795],
vol. XXV, p. 186 [doc. 1820];

Nasturel P. V., Bis. din satul Preajba (Albina", XII, 1908-1909,

p. 1015-1018, XIII, 1909-1910, p. 219-221) [descriere, inscrimii, despre


ctitori si foto]; ACMI, 1914, p. 100-101 [descriere, inscrimii, foto]; Draghiceanu V., Inscriptii (BCMI, VIII, 1915, p. 47) [si pomelnic, portrete ctitori];
Zagoritz Al., Sculpturi in piatrd (BCMI, VI, 1913, p. 67-72, f. II, III si VI);
Iorga N., La Roumanie pittoresque, p. 67; Dtaghiceanu V., Monumentele
istorice din Oltenia (BCMI, XXIV, 1931, p. 112-115) [inscriptii, ctitori,

descriere, foto, casa Jianu si biserica]; Donat I., Citeva scoli de sat in Oltenia
inainte de 1800 (A.O., 1931, p. 320-332); Ghika-Budesti, Evolutia (BCMI,
XXIX, 1936, p. 44, 62-63, pl. CXXV - CXXXIV); A.O., 1936, p. 465 ;
Ionescu Gr., Istoria, p. 221; Metes, Zugravi (indice); Ghika-Budesti, L'ancienne architecture (BCMI, 1942, p. 50, pl. XXV); Oltenia", II, 1941, p. 29;
AMO, 1941, p. 280; Anuar 1909, p. 165-166; M.O., 1965, nr. 5-6, p.450
[cat. 1845]; Ionescu Gr., Istoria arhitecturii, II, p. 215.
PREAJBA - Romanati, corn. Babiciu (la 1840 bis. Nasterea lui Hristos,
1810, construita de logofatul Dim]. Nicolae, refacuta 1892).
A.O., 1938, p. 360 [doc. 1818, unde se spune c mosiei Preajba ii zicea
mai inainte Scarisoara si Babiciu]; Bauer, p. 195 [fara bis.] ; Renasterea",

1944, p. 89 [cat. 1840]; Anuar 1909, p. 215; Monografia jud. Romanati,


p. 461 [bis. ruinata] ; AER, 1921-1925, p. 555 ; AMO, 1941, p. 643; M.O.,
1965, nr. 3-4, p. 297 [la 1845 bis. de lemn] ; Iorga N., Studii si doc., V,
p. 455 [doc. 1838]; A. Rom., 9,13 nov. 1857 [arendarea mosiei]; Pascal M.,
Carte de hotil rnicie a mosiei Preajba, din jud. Romanati, proprietatea printulut
Alex. Bibescu, Buc., 1900, 16 p. [se rezuma si doc. vechi]; Indice cronologic
nr. 4, 15 [doc.] ; Documente, indice, XVI [P. de Padure].
PREAJBA MARE, jud. Gorj (bis. de lemn. Intrarea in biserica, 1819).

Anuar 1909, p. 182; Documente, indice XVI si XVII [satul amintit de

la 1575].

SCHITUL PREAJMA DE LA CISLAU - Saac (inceputul sec. XVIII) 188.


PREASNA NOUA, corn. Gurbanesti - Ilfov (bis. de lemn Adormirea la
inceputul sec. XIX, refacuta de zid 1860) 159.
Popescu, N., Catagrafia p. 62; Anuar 1909, p. 82; A. Rom., 23 sept.
1857; Romanoslavica", I, 1958, p. 85 [originea numelui].
SCHITUL PREDEAL (Sf. Nicolae, bis. mica, construita de ieromonahul
Ioanichie, 1774 160; bis. de lemn, arsa la 1788, refacuta de Ghenadie
ieromonah; clopotniTa. din 1827; bis. mare, Nasterea Maicii Domnului,

construita de staretul Ghermano cu ajutorul Sevasticei Bujoreanu;


schitul avariat la 1916-1918 si reparat 1924).
Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 1, Mitr. Tdrii Rom., Buc., 1961
(indice); Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 17, Buc., 1950 [4 doc., 18121847] ; Urechia, Ist. rom., IX, p. 374; Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. 128 si
239 [doc. 1783, 1810]; Dig. Rom., V, p. 92 [doc. din 1844]; Gazeta Trans.",
1844, p. 234-235 [stiri despre schit]; Ghermano ieromonah, Din schitul
Predeal (ibidem, 1845, p. 3); M.Of., 1864, p. 425 [lista de proprietati] ;
Bilciurescu, Mdndstirile, p. 201; Gibescu G. I., Istoricul mitropoliei Ungrovlahiei, p. 132-133 [inscripcii]; Pavlov, Ca/cluza, p. 25-26;
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

514

Tacu I. I., Predealul cu imprejurimile. Monografie istoricd, geograficd,


Buc., 1927, 103 p. + 2 pl. ; Enacescu E., Pe urmele strdmosilor, p. 115-116;
ACMI, 1942, p. 78 [restaurare] ; 1943, p. 22 ; Bratulescu V., insemnciri din
card vechi (G.B., 1959, nr. 5-6, p. 420).
SCHITUL PREDEALUL - Saac (inceputul sec. XVIII) 161.
Indice cronologic nr. 16 [P. - Buzau].
PREDESTI, jud. Dolj (la 1845 doua bis. de lemn: Adormirea si Sf. Nicolae
mah. Dia).
A.O., 1927, p. 57-58 [doc. 1779-1783, hotarnicie] ; M.O., 1965, nr.
5-6, p. 449 [cat. 1845] ; A. Rom., 7 sept., 16 oct. 1857 [arendarea mosiei] ;
Iorga, Doc. Cantacuzino, p. 73 [doc. 1668, P. - Mehediuti] ; Documente,
indice XVI si XVII [satul amintit de la 1589].
PREDE5TI, corn. Tinosu, jud. Prahova (bis. Sf. Treime, 1828-1829, reparata

1872).

Anuar 1909, p. 113.


PREJNA, jud. Mehedinti (M bis. de lemn Adormirea, facuta de Tudor Vladimirescu sluger, 1808, refacuta 1859 si refacut pictura 1893 ; se pastreaza
catapeteasma de lemn din 1803). Vezi si Costesti si Gornovita.
Documente privind rdscoala din 1821 (indice); Bauer, p. 223 [fail bis.] ;
Aricescu C. D., Noticei despre portretele Jul. Tudor Vladimirescu (R.I.A.F., II,

1884, vol. III, p. 128] ; [si reproducere colora a portretului] ; Ionescu I.,
Agricultura romans, p. 407-408; A.O., 1929, p. 255 ; Iorga N., Studii .si
doc., VI, p. 511-512 ; Idem, Domnul Tudor din Vladimir, Buc., 1939, p. 3637 ; Virtosu Emil, Meirturii not din viala lui Tudor Vladimirescu, Buc.,
1941, p. 2, pl. II, p. V - VII; AMO, 1941, p. 534; Otetea A., Tudor
Vladimirescu, Buc., 1945, p. 71-73 si fig. 2 din anexa ; Creteanu R., Big.
de lemn (M.O., 1959, nr. 5-6, p. 303-304) [insemnari] si M.O., 1964, nr. 1-2,
p. 75 ; Anuar 1909, p. 201; Documente, indice XIII - XVI [satul amintit de
la 1486] ; Panoiu A., Pictura votive'', p. 25.
PREJOI, corn. Fratila, jud. Vilcea (la 1840, bis. de lemn Intrarea in biserica,

construita de Radu Purcarin, C-tin Balcescu si un alt Constantin,

1794, construita din zid 1886).


Popescu, Biserici, p. 122 ; A.O., 1942, p. 176 [cat. 1834] ; Anuar 1909,
p. 223; AMO, 1941, p. 717; Condica metoaselor sfintei episcopii Rimnic.
Metohu Ganescu din Craiova, Mosia Prejoi (Oltenia", III, 1942, p. 128
si urm.) [diverse doc. ref. la sat].
PREOTESTI, jud. Vilcea. Vezi si Fauresti.
Documente, indice XVI si XVII [satul amintit de la 1567] ; Demetrescu
M.V., Doud sureturi (A.O., 1923, p. 209-214) [reproduce dupa C.L., XXIX,

nr. 2 p. 199-204].

PREOTESTI - BALOTE5TI, jud. Ilfov 162 (bis. Sf. Apostoli, 1802, in ruins
la 1909). Vezi si Petresti.
Bauer, p. 149 (bis. si casa boiereasca] ; Bratulescu, Ilfov, p. 33; BCMI,
XXXII, 1939, p. 100 ; Anuar 1909, p. 68 ; A.G.R., 23 sept. 1864 [P. = Cretulestii Noi] ; Documente, indice sec. XVII [localiz. probabila].

SCHITUL PRIBEGI - Ialomita (sfirsitul sec. XVII; construit de Barbu

Badeanu logofatul; acelasi cu schitul Barbu ?) 163 (satul se chiama


acum Stejarul).

Bauer, p. 140 [his. P. - Ialomita] ; Anuar 1909, p. 64 (P. - Ialomita,

bis. din 1851-1852]. Vezi si schitul Barbu.


Potra George si N. Simache, Contribucii la istoricul oraselor Ploiesti Si
Tirg,sor (1632-1857), Ploiesti, 1970, p. 383-384 [doc. 1702, schitul Pribegi
facut de Barbu Badeanu logofat].
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

616

PRIBOIENI - Muscel, jud. Arges (bis. Buna Vestire - P. de Sus, 1845,

reparata 1902, bis. Nasterea Maicii Domnului - P. de Jos, 1851 si M


crucea lui Negru vocla).
G.B., 1965, nr. 9-10, p. 894 [cat. 1840] ; Anuar 1909, p. 93; RadulescuCodin C., Mircea-vodei Ciobanul, in vol. Din trecutul nostru Legende, tradicii
si amintiri istorice, Buc., <f. a>, p. 105-107 [publics un doc. din 1577 ref.
la satul Priboiani]; Idem, Monografia comunei Priboieni-Muscel, C. Lung,
1904, 44 p. [despre biserici p. 36] ; Idem, Muscelul, p. LV - LVI, LXXX LXXXI ; Indice cronologic nr. 9, 10; Documente, indice XVI si XVII [satul
amintit de la 1577].
PRIBOIU, corn. TRArani, jud. Dimbovita (bis. Inaltarea, 1831-1835,
recladita 1896-1909). Vezi si Sturzeni 16313",

Panaitescu I. Gh., Istoricul bisericilor de pe valea Dimbovicei, teza de


licenta, Inst. teologic Buc., ms. 1260, f. 91 [pisania] ; Anuar 1909, p. 52.
PRIGORIA, jud. Gorj (bis. sec. XVII 164, apoi bis. Sf. Dumitru, Sf. Nicolae
si Sf. Imparati, construita de Anica Ruset, 1836, reparata 187 si
1902-1906 ; cruce de piatrl din 1764).
Bauer, p. 210 [bis. sec. XVIII] ; tefulescu, Gorjul, p. 377-379 [inscrptie,
doc.] ; Renasterea", 1944, p. 370-371 [pisania] ; AMO, 1941, p. 394 ;
Anuar 1909, p. 182 ; A. Rom., 8 oct. 1858, 28 ian. 1859 si urm. [arendarea
mosiei] ; Documente, indice XIII - XVI si XVII [satul amintit de la 1486] ;
tefulescu, Documente slavo-romane (indice).

PRISEACA, jud. Olt (bis. Sf. Dumitru, de lemn, inceputul sec. XIX, rezidita
1864 si bis. de lemn Sf. Ilie - P. de Sus, 1830).
Diet. Olt, p. 209 si Diet. Rom., V, p. 101-102 ; Ionascu, Catagrafia

Argq, p. 89-90 [bis. de lemn Sf. Dumitr - P. din Vale si Sf. Ilie - P.

din Deal] ; M.O., 1957, nr. 1-2, p. 84 (la 1845 aceleasi biserici]; Anuar 1909,
p. 302-303 ; Ep. Grigore, Dare de seams, p. 16; AEA, 1929, p. 133.
PRISEACA, com. Dragomiresti, jud. Dimbovita (bis. Sf. ImpArati, 1800,
reparata 1876).

Anuar 1909, p. 43-44.


PRISEACA - Bazgarei - Romanati (bis. de lemn Adormirea, 1806-1807,
in mina la 1909).
Anuar 1909, p. 218.
PRISICENI - Vlasca (bis. ante 1832) 165,
Indice cronologic nr. 20 [doc.].
PRISLAVESTI, vezi itoaia.

PRISLOP, vezi Babana.


PRISTOL, jud. Mehedinti (bis. Sf. Nicolae, sec. XIX, reparata 1892-1897,
1927-1929 si 1937-1938).
Bauer, p. 224 [farce bis.] ; AMO, 1941, p. 535 ; Indice cronologic nr. 11 ;

Ionescu I., Agricultura romans, p. 522, 670-672 ; Documente, indice sec.


XVII [satul amintit de la 1604, cind era al m-rii Cozia].
PRISCOVENI, vezi Pirscoveni.

PROFA (Profeni), com. Alumisu, jud. Olt (bis. Sf. Nicolae, zidita de popa
loan, Voicu Capatida si altii 1820, reparata 1896) 166.
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 87; Anuar 1909, p. 303; AEA, 1929, p. 150.
SCHITUL PROFIR (ante 1638) 167.
Indice cronologic nr. 3, Ep. Buzdu (indice); Filitti, Biserici si ctitori, p.12.

PROIENI - Vilcea (M bis. Toti Sfintii, construita de C-tin David Rimni-

ceanu, 1798, zugravita 1801-1802, amvonul acut de Macarie


monahul si Iamandi din Rimnic la 1817; bis. zugrAvita 1875, reparata 1936).
www.dacoromanica.ro

516

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

Dig. Rom., V, p. 110 si II, p. 265 [pisania si despre o aka bis. veche];
A.O., II, 1923, p. 328-329 [inscriptii] 168 ; Bratulescu Victor, Bis. din satul
Proieni, corn. Calinesti (BCMI, 1934, p. 42) [pisanie, ctitorii]; Neda M. I.,
Pomelnicul bisericii not din Proieni - Vilcea 169 (A.O., 1942, p. 158-164);
Popescu, Biserici, p. 25; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 16; Bratulescu,
Ceilimanesti, p. 50-52; Anuar 1909, p. 220; AMO, 1941, p. 701; trempel,
Copisti de manuscrise, p. 51.

PROIETETI, corn. Ponoarele , jud. Mehedinti (bis. de lemn Sf. Ingeri,


1792, recladita apoi de zid).

Renasterea", 1944, p. 459-460; Creteanu R., Bis. de lemn (M.O.,


1959, nr. 5-6, p. 300-301) [insemnari, despre ctitori]; si M.O., 1964,
nr. 1-2, p. 75.

PROOROCI (acum Ulmi), corn. Milcov, jud. Olt (bis. Sf. Voievozi la inceputul
sec. XIX, 1816-1818, reparata 1880).

Ionascu, Catagrafia Arges, p. 78; M.O., 1957, nr. 1-2, p. 84 [cat. 1851]
Anuar 1909, p. 30; Documente, indice XVI si XVIII satul amintit de
la 1539].
PROSANICHIU - Ilfov (bis. de lemn Adormirea, sec. XVIII).
Popescu N., Catagrafia, p. 79; Indice cronologic nr. 1 [P. - Rasa].
SCHITUL PRO SIA (lntrarea In biserica, 1793 - 1796170; disparut, fost
pe apa Vilsanului; fost metoh al m-rii Arges).

Urechia, Ist. Tom., VI, p. 191, VII, p. 304, 315, 373, 424-425; M.C.,
1915, p. 73-74 [doc. 1834]; Neda M. loan, Contribuciuni la istoricul desfiintatului schit Prosiia din jud. Arges (R.I.R., 1937, p. 392-395) [si doc. 1795];
B.O.R., 1921, p. 681 [cat. 1808]; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 44.

PRWA, corn. Naeni, jud. Buzau (M bis. Sf. Treime, Schimbarea la fats,
Sf. Paraschiva si Sf. Nicolae, contruita de logofatul Manolache

Proscanu si sotia sa la 1804 sau 1774? 171; reparata la 1867, 1925 si


dupa cutremurul din 1940; pridvorul adaugat ulterior; se pastreaza
pane din pictura veche deasupra cafasului). Vezi si Naeni.
Dig. Rom., V, p. 111 [schitul Prosca - Naeni] ; Anuar 1909, p. 250;
AEB, 1926, p. 38 si 1928, p. 56 [bis. din 1804]; Constantinescu H., Biserica
din Prosca (Ingerul", XII, 1940, nr. 1-2, p. 109-112) [pisania, descriere];
Ingerul", XIV, 1942, nr. 10-12, p. 221 [pisania]; ACMI, 1942, p. 58;
Documente, indice XVI si XVII [satul amintit de la 1548 sub numele de
Procica].

PROTOSINGHEL, vezi Zamfira.

SCHITUL PROVITA, jud. Prahova (Prahovita, Adormirea, construit de

Ghermano ieromonah, mijlocul sec. XVII 172, rezidita de Mihalache

vataf de plai, arhimandritul Gheorghe si altii, 1834-1835 ca bis.

a satului Provita de Sus 173, reparata 1889; fost metoh la Vatoped 174
i la m-rea Sf. Gheorghe Nou ?).

Hurmuzaki, XIV/1, p. 202-203 [doc., 1664]; Tunusli, p. 173 ; Bauer


p. 138 [m-re si cash' boiereasca] ; Fotino, III, p. 155 ; Filitti, Arhiva Contacuzino, p. 193 [doc. 1838]; Dicf. Rom., V, p. 113 [pisania, 1834] 176; A.C.
1868, p. 25; Anuar 1909, p. 110; Teodorescu Stoica, Monografia orasului
Cimpina, p. 25-26 [despre sat ; doua bis. la 1810].
PRUNARU, corn. Asan Aga (acum Bujoreni)-Vlasca (bis. Toti Sfintii, cons-

truita de marele clucer Eftimie Rasuceanu, 1839, reparata 1891,


1906).

Braila I., Pisanii de la 30 de biserici, p. 26; Anuar 1909, p. 137.


PRUNDENI, jud. Vilcea (la 1840 bis. de lemn Sf. Nicolae, 1787, construita
de Dulu ceau si popa Barbu Mustatea, preinoita 1815 de Ene Caliwww.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

517

neanu si Nicolae Stoichina si bis. de zid Sf. Nicolae-Daiesti, 18111836, rezidita 1885).

Popescu, Biserici, p. 8; Anuar 1909, p. 229; AMO, 1941, p. 760-761


bis. Sf. Voievozi, reparata 1885-1890].
PRUNDU - Arges (dona bis. de lemn la inceputul sec. XIX). Vezi si Pitesti 176.
B.O.R., 1921, p. 682 [cat. 1808] ; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 35;
[si

Anuar 1909, p. 287 ; AEA, 1929, p. 62 [bis. din 1876-1877].


PRUNDU - Ilfov 177.

Iorga, Doc. Cantacuzino, p. 51, 73, 89, 251 [P. - Vlasca] ; Documente,
indice XIII - XVI si XVII [satul P., r. Vidra, fost al boierilor Craiovesti].
PRUNE$TI - Gorj (bis. de lemn Sf. Dumitru, fosta Sf. Ioan, construita de
Radoi Danciu si C-tin Trandafir, 1822, renovata 1935).

Renasterea", 1944, p. 365 ; AMO, 1941, p. 431; $tefulescu, Gorjul,


p. 373-374 [P. = Cincu].
PRUNISORI - Mehedinti (bis. din 1842, construita de Const. Glogoveanu
clucer).

Iorga, Situalia Olteniei, p. 346-347 [contract construirea bis., 1842];


Iorga N., Scrisori Si zapise de mesteri romani, p. 96-99 [acelasi contract];
Anuar 1909, p. 196 [bis. non* Ionescu I., Agricultura romans, p. 567 ;
Documente, sec. XVI, vol. VI, p. 81 <1593 >.

PUCHENI - Muscel (bis. zugravita 1844).


Bauer, p. 162 [bis. si casa boiereasca ;] Dicf. Rom., V, p. 122; RadulescuCodin C., Muscelul, p. XXXIII; Anuar 1909, p. 93 [bis. in recladire]; Documente, sec. XVI, vol. V, p. 90 [satul amintit la 1582].
PUCHENI, jud. Dimbovita (bis. Toti Sfintii la inceputul sec. XIX).
Bauer, p. 155 [bis. sec. XVIII]; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 24;
Documente, indice sec. XVI [1564] si XVII [localiz. probabila].
PUCHENI, jud. Prahova (bis. Sf. Gheorghe-Pucheni Marii, construita de
Nicolae Niculescu capitan si familia, 1858-1861, his.' Sf. VoievoziPuchenii Mari 178, 1742, reparata 1893 si M bis. Sf. Nicolae Pucheni - Mosneni, 1818, zugravita 1862, reparata 1885-1890).

Bauer, p. 137 [bis. si casa boiereasa] ; Dicl. Prahova, p. 474 si Dig

Rom., V, p. 123 [pisania, 1818] ; ACMI, 1914, p. 15-16 [monument]; Brezianu Barbu, Cea din urmd bisericd pictatd de Grigorescu (SCIA, 1957, nr. 1-2,

p. 255-276) [descriere, foto] ; Georgescu D-tru, Inca o bisericd pictatd de


N. Grigorescu: biserica din Puchenii Mari, reg. Ploiesti (B.O.R., LXXVI,
1958, nr. 1-2, p. 140-150); Bratulescu V., //1SCriptii fi insemndri (G.B.,
1966, nr. 7-8, p. 652-653) [bis. din Puchenii Mari din 1858-1861]; Anuar
1909, p. 110; $erbanescu N., Istoria m-rii Snagov, p. 140-141 [despre mosia
P. = Bragaresti] ; Documente ,indice sec. XVI-XVII [satul amintit de la
1575].

PUCIOASA, vezi $erbanesti si Podurile


PUE$TI-Rm. Sarat, jud. Buzau (bis. Sf. Gheorghe, 1837-1844, reparata
1884, 1889).

Anuar 1909, p. 264; AEB, 1926, p. 65 si 1928, p. 94.


PUNTEA DE GRECI, coin. Petresti, jud. Dimbovita [bis. Sf. Nicolae, 18411842, reparata 1898).
Anuar 1909, p. 52
PUPEZENI-Ialomita 119 (bis. sec. XVIII, apoi bis. Adormirea, 1842-1844,
reparata 1897).
Indite cronologic nr. 10 [doc.]; Documente, indice XVI si XVIII [sat
disparut ?] ; Donat I., Satele lui Mihai Viteazul (SMIM, IV, p. 499); Bauer,
p. 140 [Popesenia, cu bis.]; Anuar 1909, p. 57; Potra G., Citeva documente
www.dacoromanica.ro

518

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

inedite de la Constantin Brincoveanu (B.O.R., LXXXII, 1964, nr. 9-10,


p. 951-952) [Doc. din 1713 prin care se intareste lui Grigore Baleanu vornic
mosia Petresti care sa zice si Pupezenii"]; Greceanu, Genealogii, I, p. 319
[doc. 1729.]

PURANII DE SUS, com. Purani, jud. Teleorman (fost Vlasca) (bis. de lemn
Sf. Imparati, 1800-1810, reparata 1852).
Anuar 1909, p. 137; Creteanu R., Bisericile de lemn din reg. Bucuresti

(G.B., 1964, nr. 1-2, p. 72-73) [plan, descriere sumark inscriptie]; Idem,
Biserici de lemn, p. 43; Indice cronologic nr. I [P. = Catrun]; Documente,
indice XVI si XVII [satul amintit de la 1576]; (in indice sint dotal sate, unul
in Vlasca, altul in Teleorman).
PURCARENI-Dimbovita (la 1810 bis. de lemn Inaltarea).
Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 96; G.B., 1963, nr. 9-10, p. 934 [insemnari sec. XVII, bis. PurcAreni Prahova ?].

PURCARENI, jud. Arges (fost Muscel) (doua cruci de piatrk bis. din sec.
XVI 180 si M bis. Sf. Nicolae si Sf. Gheorghe, 1779 sau 1800?, construita de erban, Joita etc., reparata 1898 si bis. Toti Sfintii sau
P. Mari, 1835-1837, reparata 1891). Vezi si schitul
Adormirea
Pisculasti.
Aricescu C. D., Istoria Cimpulungului, partea II-a, p. 11Q; Dig. Muscel,

p. 296; Radulescu Codin, Muscelul, p. XLVIIILXXXI; Anuar 1909, p.


93-94; Indice cronologic nr. 23 [doe.] ; Documente, indice XVI [satul amintit
de la <1510- 1512 >]; G. B., 1963, nr. 9-10, p. 934 [insemnare, 1757].

M-REA PURCARIUL (inceputul sec. XVII). Vezi si m-rea din Valea lui
Purcal.

Documente, XVII, vol. I, p. 224 [doc. 1606]; Iorga N., Studii Si doc.,
V, p. 478-479 [doe. 1606].
PURCELENI (acum Stejarul), com. Pojogeni, jud. Gorj. (bis. Sf. Ioan
Botezatorul, 1807-1808, construitA de C-tin Balteanu stolnic si
altii),

Bauer, p. 211 [Cara bis.] ; Renasterea", 1944, p. 24 [cat. 1840] ; AMO,


1941, p. 355 [bis. dArimata] ; Popescu I. Gh., Biserici de pe Valea Blahnicei,
p. 241, pl. 16.
PUTINEIU, jud. Ilfov (fost Vlasca) (his. Sf. Ioan Botezatorul, 1835, reparata
1866).

Anuar 1909, p. 137; Monografiile Vlasca, p. 118-126; Documente, indice


XVI [satul amintit de la 1580].
PUTINEIU, jud. Teleorman (bis. Sf. Imparati, 1836, reinoita 1865-1868 181
si bis. de lemn Sf. Gheorghe din Cirlomanu, 1862).
Niculescu Gh., Bisericile de pe Burnasul Vlcisiei, p. 94; Ionascu, Cata-

grafia Arges, p. 81; M.O., 1962, nr. 1-2, p. 394; Creteanu R., Bisericile de
lemn din reg. Bucuresti (G.B., 1964, nr. 1-2, p. 83-84) [lnsemnari de pe
carti] ; Anuar 1909, p. 124; Iorga N., Revelatii toponimice, p. 3 [originea
numelui] ; Documente, sec. XVII, vol. III, p. 625 [satul amintit intr-un doc.
fals].

PUTUROSU, vezi schitul Pitrecea si Buteasca de Jos.


PUTINTEI (Mirzanesti) Teleorman 182 (bis. Sf. Nicolae, 1826, reparata
1904).

Bauer, p. 170 [Puzenti Noi si Vechi, bis. sec. XVIII]; Iorga, Doc. Cantacuzino, p. 29, 31 [doc.] ; Indice cronologic nr. I [doc.]
SCHITUL PUTURI (Sf. Trei Ierarhi ,construit de Vasile manahul, inceputul
sec. XVIII 183; fost metoh al episcopiei Rimnic), corn., Castra Nova,
jud. Dolj.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

519

Creleanu R., Schituri oltene necunoscute (M. 0., 1963, nr. 1-2, p. 4244) [istoric] si 68-70 [3 doc., 1727-1752]; Anuar 1909, p. 159; AMO, 1941,

p. 281 [bis. Trei Ierarhi, 1868 si Adormirea, 1862]; M.O., 1965, nr. 5-6,
p. 445 [la 1845 doua bis. de lemn; Sf. Trei Ierarhi si Adormirea-mah. Spiridonesti]; M.O., 1965, nr. 11-12, p. 944-947 [despre cele doua biserici; si
insemnari de pe carti] ;

N. S. Plopsor si I. Sucu, Documente firivitoare la mosiile Bratovoesti,


Gioroc fi Puturi (Oltenia", II, 1941, p. 16-41); Indice cronologic nr. 14;
Documente, indice XVII [satul amintit de la 1609, cind devine proprietatea

lui Pana vistierul>; Ionaseu I., Contributii la istoricul m-rii Hurez, p. 59


[doc. 1695, parte de sat data m-rii] ; Donat I., Sate le lui Mihai Viteazul
(SMIM, IV, p. 499).

NOTE
1 Amintita la <1693> gi 1693-1694, cind Dimian gi altii din Pficalegti vind ocind in
siligtea satului care mergea pa in magara, pa beserica" (Arh. St. Buc., ms. 366, f. 29 gi
ms. 173, f. 208 v.).

2 Despre sat vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. DXLII.


3 Vezi gi lista de doc. din 1747-1783 la Acad. R. S. Romania, DCXIII/196. Despre

satul Paia- Mehedinli vezi ibidem, pach. CDLV.


4 Dintr-un doc. din 1585 dec. 15 rezulta & a fost zidita de Mihail clucer, care i-a facut
gi diverse danii (Documente, XVI, vol. V, p. 219). intrucit Udrea banul i-a lasat mai multe

sate gi a fost ingropat la m-re in 1601 (idem, XVII, vol. I, p. 19), acesta a fost considerat
ctitorul m-rii; el s-a facut ctitor ca gi Mihail banul", cum spune un doc. din 1639 iulie 10
(Arh. St. Buc., A.N., MMDCCCLVI/41, m

(Arh. St. Buc., A.N., CXICXII/37).


6 Vezi doc. din 1692 febr. 5 gi april, prin care Mena o inching m-rii (Arh. St. Buc.,
A.N., MMDCCCLVI/41, m-rea Nucet X/14, Peceti 89 gi m-rea Nucet, 111/5).

6 Vezi doe. din 1673 mai 10 gi 1678 iunie 16, in care se spun% ca schitul era la Salcuta care sa cheama Panaghia" (Acad. R. S. Romania, XC/85 gi 91).
7 Vezi gi doc. din 1677-1678 (ibidem, XC/96), in care se afirma ea era schit vechi
de calugari; ramas pustiu, fusese refacut de Paisie monah sub Radu Leon.
8 Vezi doc. din 1815 mart. 31 despre sfintirea bisericii (Arh. St. Buc., m-rea Zlatari
XXVII/1). Vezi gi harta mogiei Sea ca = Panaghia la Arh. St. Buc., Min. Agric. (din 1780
gi 1856).
9 Vezi gi Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 387 (descriere, inscriptii). Vezi ,de asemenea,

miniatura de la Arh. St. Buc., ms. 193, f. 328 gi pictura lui Szatmary (Muzeul de arta R. S.
Romania, DR, III, 10) gi Trenk (idem, DR III, 4236 gi 4293). Despre diverse reparatii, vezi

Arh. St. Buc., MM. Instr., dos. 3735/1857. Vezi gi istoricul de la Arh. St. Buc., ms. 729,
f. 48 v. (ms. Pappazoglu).
to Despre cele doua nume ale satului vezi Acad. R. S. Romania, CDLV/174.
11 Vezi gi Acad. R. S. Romania, ms. rom. 221, f. 116-117.
12 Despre numele satului vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, DXXXVI/112.
13 Vezi gi istoricul facut de maiorul Pappazoglu (Arh. St. Buc., ms. 729, f. 72-73)
gi Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 236-238 v. Despre diverse reparatii vezi Arh. St.
Buc., MM. Instr., dos. 1423/1864, 3327/1876. Vezi gi pictura lui Szatmary infatigind interiorul manastirii acum circa un veac, la Muzeul de arta R. S. Romania, Sectia Stampe, DR,
IV 4114.

14 Amintita la 1833 iulie 23 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/244).


15 Despre mogia P. = Maruntigu, cumparata de familia Sturza de la Anica Cretulescu,
vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, MCCCLXXVII/106-107, MCCCLXXVIII/80.
16 La 1649 iulie 6, este amintita bis. lui Radu Cindescu mare comis iar la 1677 iulie 3
existau doua biserici; casele sint amintite la 1636 iulie 17 (Acad. R. S. Romania, C/175,
Arh. St. Buc., ep. Buzau, XXXII/10 gi Acad. R. S. Romania, CXXVI/183).
17 Vezi gi Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 323 gi Arh. St. Buc., ms. 729, f. 84, ms.
730, f. 42 v.-43 gi ms. 739, f. 15.
Despre infiintarea gcolii vezi doc. din 1746 iunie 3 (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom.,
LVII/123) gi ms. 141, f. 164).

www.dacoromanica.ro

520

BIBLIOGRAFIE

- I-

TARA ROMINEASCA.

18 Vezi Acad. R. S. Romania, ms. rom. 626, f. 72. La acelasi data s-au facut si niste
case de zid (ibidem). Despre diverse alte reparatii vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos.

qi catagrafiile de la Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 1608/1864, si Acad. R. S.


Romania, ms. 660, f. 182 si ms. 725, f. 1-20. Vezi Qi catagrafia de odoare din 1849 (Acad.
R. S. Romania, ms. rom. 919, f. 53).
19 Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 149
20 Amintit la 1783 dec. si 1839 (Acad. R. S. Romania, CMLXXIX/109 gi Arh. St. Buc.,
inaltul Divan, dos. 5171). Vezi si picturile lui Trenk infatisind schitul in sec. trecut (Muzeul
de arte R. S. Romania, Stampe DR III, 4224 $i 4306).
21 Vezi si rezumatele doc. din 1832 la Acad. R. S. Romania, DCXIII/186.

3005/1858. Vezi

22 Vezi

gi planul mosiei la Acad. R. S. Romania, Mull si hotarnicia din 1833, cu

rezumate din doc. vechi (ibidem, CDLXXV/78, CDLXXII/87).


28 in catagrafia citata, se spune ca a fost zidit de doamna Balasa, sotia lui Constantin

erban (1654-1658). Este amintit in doc. la 1676 oct. 30 (Arh. St. Buc., ms. 209, f. 138).

Despre milele schitului vezi doc. din 1733 nov. 1 si 1742 mart. 1 (idem, m-rea Cozia, XLIX/
23 si XLVI/16).

24 Vezi i Arh. St. Buc., ms. 394, f. 4 v.-5.


26 Despre ruinele unei bis., la 1871, vezi Acad. R. S. Romania, ms. 230. f. 76, 252.
Vezi si idem, ms,ms. 5142, f. 304 (ms. Tocilescu).
26 Despre Peleticu vezi i doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. DXXXIX.
27 Vezi doc. din 1717 dec. 27, prin care preotul Cirstea inching m-rii din Rm. Sarat
un schitisor /limas de la parintele situ, popa Fatu, pe apa Rimnicei in sus, in Gura Calitii, pe mosia Bordesti", cu toate cartile Qi odajdiile si sfintele vase... si cu casele ce sint
linga biserica". (Ash. St. Buc., m-rea Rm. Sarat, XI/4).
28 Vezi doc. din 1686 mai 20, in care se vorbeste de moiia Peleticul a lui popa Condrea de la schitul Paramna, hramul Sf. Arhangheli (Arh. St. Buc., m-rea Rm. Sarat, XI/1).
Nu still dace este acelasi cu schitul Peleticul.

29 Vezi Acad. R. S. Romania, ms. rom. 221, f. 106-107.


80 Despre sat vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. DXXXVI; la 1834 se afla

in proprietatea lui C. Be lu.


21 Despre echivalenta celor douil nume vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, CDXLVIII
/62 si pach. CDLXXI. Vezi gi hotarnicia din 1840 (ibidem, MCCCXLIV/299).
22 Bisericile din P. de Jos si de Sus sint amintite in doc. la 1833 dec. 4 (Arh. St. Buc.
A.N., MMDLXXXIX/13).
k Despre echivalenta celor don& nume vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach.
CDLVIII.
84 Bis. e amintita la 1817 aug. 10 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIII/26). Despre sat

vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. DCXXIV; la 1835 era al lui I. Vacarescu.

35 La 1752 oct. 27, schitul de la Pestera Padina Strungii Dimbovita a fost inchinat la
mitropolie de Iacov ieromonahul (Arh. St. Buc., ms. 127, f. 372 v.). Geanoglu-Lesviodax
ii spune Obirsia. (p. 459).
as Vezi Qi istoricul facut de maiorul Pappazoglu (Arh. St. Buc., ms. 729, f. 28 si 730,
f. 20 v). $i Acad. R. S. Romania, Stampe GR III, Denie lis., 4.
87 Despre urmele unei bis. vechi, existente la 1874, vezi Acad. R. S. Romania, ms. 226,

f. 89 v.

88 Icoanele din 1803 si 1822 si clopotul din 1804 pledeaza pentru aceasta datare.
39 Acad. R. S. Romania, ms. 226, f. 178-178 v.
4 Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 291.

41 in jud. Dimbovita sint acum doua sate Petresti.


42 Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 352 v.
43 Bis. e amintita la 1833 mart. 6 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/222).
sa

Vezi si Acad. R. S. Romania, ms. 225, f. 169-170, unde sint amintite, la 1874, ruinele

unui schit

pi

cinci crud vechi.

45 Vezi Qi doc. din 1743 febr. 10, 1749 iunie 11 $i 1752 nov. 25 (Acad. R. S. Romania,
XCIV/20, 23 si 25).

46 Vezi $i Acad. R.

S.

Romania, ms. 5142, f. 305-306 (descriere si inscriptii, ms

Tocilescu).

47 Sate le Pietrari le-am indicat dupe catagrafia din 1840. Dupe noua impartire administrativil, exists o singura comuna Pietrari.
48 Vezi si Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 380 (descriere, inscrip%ii) si 5143, f. 305.

Vezi si pictura lui Trenk (Muzeul de arta R. S. Romania, Stampe, DR III, 4235, si desenul
lui Theodorescu-Romanati (DR, II, 4756).
49 Despre ruinele schitului Petricei-Finteni, existente la 1871, vezi Acad. R. S. Romania,
ms. 224, f. 552.
58 Bis. din :P.
Teleorman e amintita la 1834 febr. 19 (Acad. R. S. Romania, DCCCXV
14. Vezi ii planul mosiei R = Pietrosani din 1854 la Arh. St. Buc., Min. Agric.

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU
50 bis, Vezi gi

521

harta mosiei P. = Timburesti din 1840 la Arh. St. Buc., Min.

Agric.

sl Amintit in doc. la 1582 aug. 29, cind se spune ca avea ocine din vremea lui Radu
voda (Radu Paisie sau Radu de la Afumati?), deci din prima jumatate a secolului XVI
(Documente, XVI, vol. V, p. 75-76). Vezi gi doc. din 1638 aug. 15 si 1678 ian. 12 (Acad.
R. S. Romania, CXXVI/173 si Arh. St. Buc., m-rea Bradu, 111/7).
" intr-un doc. din 1694 ian. 24, se spune ca fusese schitisor prost ca gi alte schitisare
ce se afia impreujurul ei de se tin la dinsele calugarasi sihastri"; Matei Basarab o facuse
m-re de piatra, mama tuturor schitiloarelor de acolo". Pentru datearea zidirii manastirii
vezi doc. din 1647 sept. 8, in care se vorbeste de tirnosirea bisericii construite de Matei
Basarab (idem, ep. Buzau, LII/3). Pustiindu-se, domnul o da in grija lui Mihalcea Cindescu
mare stolnic (Arh. St. Buc., ms. 705, f. 22 v.) La 1714 sint amintite doua schituri: Pinul
Mare 9i Pinul Mic (idem, ep. Buzau, C/1). Vezi gi doc. din 1779 nov. 11 (Acad. R. S. Romania, CXXVI/184).
Vezi 9i insemnarea din 1723 (Panaitescu P. P., Catalogul ms. slave, II, ms. Acad. R. S.
Romania, f. 340).

53 Despre ruinele unei bis. la Pinu, Bugg Pirscov, la 1871, vezi Acad. R. S. Romania,
ms. 224, f. 302. in Dicf. Rom., IV, p. 720, se spune ea fostul schit Pinul era bis. de sat la
sfirsitul secolului trecut. Este vorba probabil de schitul Pinul Mic.
54 Amintit in doe. la 1714 (Arh. St. Buc., ep. Buzau, C/1). Despre darimarea bis. de
birne de la Pinu, vezi Arh. St. Buc., Min. Cult. $i Instr., dos. 1367/1864, f. 62.
55 Despre ruinarea bis. vechi gi construirea celei not din Pirlita-Sarulesti, vezi Arh. St.
Buc., Min. Cult. 9i Instr., dos. 1367/1864, f. 188-189. Bis. din Pirlita-Ilfov e amintita la 1833
dec. 13 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/268).
56 Vezi doc. 1654 oct. 11 (Arh. Buc., ms. 314, f. 1) Bis. din P. mai este amintita si la
1626 iulie 10 (Documente, vol. XXI, p. 219).

57 Acad. R. S. Romania, ms. rom. 221, f. 112-113.

57 b16 Vezi i planul mosiei Micsani-Ologeni din 1862 (Arh. St. Buc., Min. Agric., Hotarnicii, jud. Dimbovita).
55 Bisericuta de lemn din Micsani exista la 1669 iulie 13, cind este inchinata la mitropolie
de Dmnitrasco, fiul lui Neaclu ceaus de postelnici (Arh. St. Buc., Mitr. Tarn Rom., CCXC/7).

Schitul este amintit la 1671-1672 (Arh. St. Buc., m-rea Cotroceni, LVII/25). Un potir din
1669-1670, dat de ctitor, este o dovada ca schitul exista la aceasta data.
59 La 1683 mai 1, Dumitrasco mare medelnicer i sotia sa arata ca zidisera den temelie" manastioara, deoareec nu aveau copii. 0 inzestreaza cu tot ce-i trebuie, neprimind
pe altii ca ctitori (Arh. St. Buc., m-rea Cotroceni, LVII/34). La 1689 april. 12, Dumitraro
yStirbei serdarul arata ca m-rea de piatra cladita de el si de sotia sa fusese inzestrata cu
odoare gi podoabe, urmind ca fiul All, Cernica mare armas, sa o zugraveasca (Acad. R. S.
Romania, L/15). Vezi gi doc. din: 1689 iunie 5, 1694 febr. 26, 1697 april. 3 etc. (Arh. St.
Buc., m-rea Cotroceni, LVII/40, 44 si 45).
66 Vezi pisania din 1774 iunie 4 (Arh. St. Buc., m-rea Cotroceni, LVII/57).
R. S. Romania, ms. 720, f. 143-143 v.) Despre repararea bisericii, vezi Arh. St. Buc., Min.
Instr., dos. 1850/1851. Vezi gi catastifele de avere, din 1745, <dupla 1813>, nedatat de la Arh.
St. Buc., m-rea Cotroceni, CXIII/73, LVII/35, XCX/2, doc. din ms. 207 si miniatura schitului de la inceputul sec. XIX (Arh. St. Buc., ms. 207, f. 6).
61 Vezi doc. din 1694 febr. 26 (Arh. St. Buc., m-rea Cotroceni, LVII/44 9i Acad.
52 La Pirscov au existat in sec. XVII doua sau mai multe biserici:
1. Bis. din Pirscov- facuta de monahul Atanasie- amintita la 1672 sept. 6, 1674 iulie $i
1698 iulie 7 (Arh. St. Buc., ep. Buzau, XLVIII/37, 38 si 96).
2. Schitul lui popa Laudat, mentionat la 1700 iulie 30 (ibidem, XLVIII/133).
3. Schitul lui popa Lupu, pomenit la 1695 febr. 20 (ibidem, XLVIII/81). La 1684 mart 2,
Chirvasie vinde o vie lui popa Lupu, ginerele lui pops Laudat din Pirscov, ca s fie sfintului
schit mosie statatoare" (Acad. R. S. Romania, CXXVIII/85). Din acest doc. rezulta ca preotii
Lupu gi Laudat erau rude, ceea ce poate fi o dovada ea cele doua schituri slut, de fapt,
unul singur.
Nu stiu la care din aceste e refers doc. din 1698-1699, in care se spune ca, sub ySerban
voda, se sparsesera casele 9i m-rea de piatra din Pirscov (Acad. R. S. Romania, CXXVII/239).
Vezi gi catagrafia din 1836 april. 22 (Acad. R. S. Romania, CXVIII/25).

63 Vezi si Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 453 v.

64 Amintita la 1728 aug. 24 (Acad. R. S. Romania, CLXXXIII/116). Despre sat vezi doc.

de la Acad. R. S. Romania, path. MCCXXX.


65 Dintr-un doc. din 1631 april 15, prin care a fost inchinata m-riff Balamuci, rezulta
ca a fost constraita de Vintila (Corbeanu) mare vornic din Clatesti (copie Inst. de istorie;
vezi ci Arh. St. Buc., m-rea Sarindar, VII/2). Dintr-un doc. din 1633 aug. 5, reiese ca
m-rea, situate aproape de satul Pirvulesti", cu hramul Sf. Treime, a fost construita de Cirstea
vornicul gi jupanita Maria, intro 1614-1617 (Arh. St. Buc., m-rea Sarindar, VI/12). Cirstea

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

622

TARA ROMANEASCA

era cumnatul lui Vfntfla vornicul. Schitul Pirvuleoti e amintit gi la 1762 dec. 16 (Arh St.
Buc., ms. 127, f. 372).
66 Bis. e amintita la 1833 mart. 26 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/226).
67 Vezi Acad. R. S. Romania, ms. rom. 221, f. 103 v. 104.
68 Bis. e amintita la 1812 iulie 8 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIII/25).
69 Bis. din Piscul-Muscel e amintita la 1832 mai 10 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/167).

70 0 biserica in satul Pitaru

vecin cu satul Letca, r. Miha'ileoti este amintita la

1621 april. 25 (Documents, XVII, vol. IV, p. 26).


71 Vezi Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 244. Despre satul P. = Boleasca vezi do
de la Acad. R. S. Romania, pach. MCCXXXV.

71 big. In Calcitori straini, I, p. 19, este amintit la 1385 Nuwestand, identificat de


autori cu probabil Pitegtii. Vezi of Olteanu, Geneza raptor (Studii", 1963, nr. 6,
p. 1279).
72 In catagrafia jud. Argeg, publicata de I. Ionaocu, figureaza ca existind pe mooia oraoului Piteoti" of urmatoarele biserici (in afarri de cele mentionate separat cu bibliografie):
Sf. Spiridon, de lemn din Prundu (vezi of Prundu-Argeo).

Laltarea, de zid, din Geamana gi


Sf. Evanghelist Matei, de lemn, din Valtioeoti (I. Ionaocu, Catagrafia Arges, p. 35).
Se mai aminteote tot aici o biserica de zid, cu hramul Intrarea in biserica, in orao facuta
de doi negustori (ibidem, p. 33-34). In catagrafia din 1833 sint mentionate de asemenea bis.
Sf. Spiridon din Prund of bis. Inaltarea din Geamlina. Vezi of catagrafia din 1842, in care sint
cuprinse of bisericile oraoului (Acad. R. S. Romania, MCLXVIII/99) oi jalba din 1848 pentru
capela catolica (Arh. St. Buc., Vornicia din launtru, dos. 924/1848.
72 big, Despre alinierea ulitelor of infrumusetarea" oraoului vezi Arh. St. Buc., Min.
Lucr. publice, dos. 61/1849, 123/1851.
73 Vezi gi doc. din 1831 (Arh. St. Buc., Min. Justiliei, dos. 18842 /1831) oi 1847 (Arh. St.
Buc., Mitr. Tarii Rom., CLXXXIII/122). Despre hanul fa'cut de M. Buliga vezi doc. din 1751
(Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CCXCIX/10).
73 bis Vezi of Arh. St. Buc., Min. Instr., dos 6680 of 6713/1837, 2140/ 1843 of Min. Lucr.
publice, dos. 58/1844 (cladire ocoala normalti).
74 Vezi of Arh. St. Buc., Vornicia din launtru, dos 6575/1834.
78 Vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 3193/1858. Despre reparatii, ibidem, dos. 1184/1863.

Despre starea schitului, dat in arenda, vezi of doc. din: 1820 febr. 23, 1824 mai 20 of 1833
april. 23 (Arh. St. Buc., ms. 430, f. 32 of 503 of ms. 456, f. 177 v. 178).
76 La 1751 febr. 7 a fost inchinata mitropoliei de ctitorul sail, Martin Buliga (Arh.
St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CCXCIX/10). Aci era of o ocoala romaneasca la 1751 of 1819
(ibidem, CCXCIX/11 of Acad. R. S. Romania, ms. 659, f . 14). Vezi of catastihul de avre
din 1811-1820 (Arh. St. Buc., ms. 157, f. 134 v. 137, catagrafiile din: 1764, 1819, 1842,

1850, 1861 tgi fail data (Acad. R. S. Romania, ms. 657, f. 33-34, 64-66, 659, f. 11-14,

718, f. 135-156, ms. 660, f. 153 of Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 621/1861). Despre diverse
reparatii, ibidem, dos. 545/1861. Vezi of Arh. St. Buc., ms. 729, f. 76 (ms. Pappazoglu).
Despre casele schitului date pentru gcoala vezi doc. din 1831 ian. 11 (Acad. R. S. Romania,
DCCCIV/95).

77 Vezi of Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 279.


78 Intr-un d3c. din 1666 april. 5 se spune ca, biserica veche fiind stricata, Matei Basarab
s-au sculat de au facut-o cu temelia de piatra oi in sus de lemn". Dupe aceia, fiind raotati,
au ars". Domnul (la voie lui Neacou din Piteoti sa reface biserica of sa fie pe seama lui cum
au fost of mai inainte vreme" (Arh. St. Buc., ms. 479, f. 183 v.). Vezi gi pomelnicul de la
Acad. R. S. Romania, ms. 3453.
79 Amintita la 1656 mai 27 (Arh. St. Buc., A. N., MMDLXII/14) Despre repararea catedrei din Piteoti dupe incendiul din 1847 vezi Arh. St. Buc., Min. Cult of Instr., dos. 4367/1864,
f. 242, 282.
89 Din citeva documente, din 1691 april, 23, 1693 mai 24 of 1696 iulie, 5, rezulta ea a
fost construita de Ianache vistierul cu caramida prega'tita pentru schitul Trivalea, de mitropolitul Varlam, cind acesta nu era in tara of di a fost terminate in timpul domniei lui ySerban
Cantacuzino de Gavrila paharnicul, nepotul lui Ianache (Arh. St. Buc., sch. Trivalea, XII/6,
ms. 477, f. 136 v.
138-139).
81 La 1685 iulie 6, erban Cantacuzino voievod da voie schitului de la Piteoti care .6
chiama Maguricea" s is dijma de pe mooiile sale (Arh. St. Buc., m-rea Trivalea, XX/2).
Six fie oare Trivalea?
82 Vezi of Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 274.
83 Vezi of Acad. R. S. Romania, Ms. 5142, f. 230.
84 Vezi of Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 280.
85 Vezi of Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 278.
88 Vezi oi Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 273.
87 Vezi of Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 273.

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

523

99 Din pisania din 1698 rezulta ca a fost inceput in vremea domniei lui Grigore Ghica de

Varlaam mitropolitul (1672-1679). Schitul este amintit la 1676 nov. 22, 1678 ian. 28,
1697 mai 8 etc. (Arh. St. Buc.. ms. 477, f. 163 v. 164, m-rea Trivalea, 11/7, ms. 477,
f. 145 v.).
99 Gr. Tocilescu afirma ea a fost rezidita linga biserica veche darimata de cutremur,
ale carei temelii le-a vlizut ; pisania din 1856 afirma insa ca s-a rezidit pe temelia celei
vechi.

99 Vezi doc. din 1702 nov. 15 (Arh. St. Buc., sch. Trivalea, I/1). Despre diverse reparatii,
idem, m-rea Cozia, LVII/122 (1823) si Min. Instr., dos. 4349/1856, 1436/1865, 3081/1879.
Vezi si pictura lui Trenk, infatisind schitul acum un veac (Muzeul de arta R. S. Romania,
DR III, 4221) si istoricul fitcut de maiorul Pappazoglu (Arh. St. Buc., ms. 729, f. 77 v.).
91 Vezi 9i ms. aceluiasi de la Acad. R. S. Romania, ms., 5142, f. 272.
92 Mentionam aci ca metoh nu inseamna totdeauna o m-re mai mica sau un schit inchinate
altei m-ri mai mari, ci 9i sucursalele sau diverse case ale m-rilor, aflate indeosebi in orase.
De pilda, la 1649 febr. 27, Matei Basarab porunceste pircalabului de Pitesti sa lase in pace
pentru caman'arie si alte cheltuieli" metohul m-rii Cotmeana din Pitesti (Arh. St. Buc., m-rea
Cozia, L/8). Cum camana plateau numai pravaliile si circiumile, metohul m-rii Cotmeana de
la Pitesti va fi fost desigur un loc de desfacere a produselor m-rii. Alte cazuri: la 1654 iunie

14 se spune ca Pirvu logofat daduse m-rii Coruna casele sale din Bucuresti sa fie metoh

pentru pomana" (Arh. St. Buc., m-rea Zlatari, XII/10) iar la 1665 mai 19, Radu logofat daruia
m-rii Cozia un loc de cask' si grading in Beresti" ca sa-si face metoh acolo..., sa le fie de conac
9i de odihna" (idem, ms. 357, f. 49).
93 La 1689 april 13, Nica cupet din Pite9ti inching m-rii C. Lung un schitisor in dealul
Pitestilor, unde se chiama Valea Gruiului, cu casele, podoabele bisericii etc. (Arh. St. Buc.,
m-rea C. Lung, XLVII/9).

94 Vezi catagrafia de avere din 1784 nov. 15, din care rezulta ca bis. a fost facuta de
arhimandritul Partenie Argesanu (Arh. St. Buc., ep. Arges, LXVIII/7). Nu stiu care biserici
sint acestea dourt, de la Valea Gruiului si Dealul Pawnor.
91 La 1698 ian. 20, cind este inchinata de Marin Ungurul schitului Trivalea, se spune
ca fusese facuta de fratele sat' Isar 9i ca era pustie de mai multit vreme (Arh. St. Buc., m-rea
Trivalea, XIV/1). In indicele colectiei Documente, veac. XVII, satul Stance9ti apare ca facind
parte din orasul Pitesti.
96 Amintitit in doc. la 1660 febr. 6, cind i se intaresc fintinile de pficura de pe valea
Puturosului, pe care le avea din vremea domniei lui Constantin erban (Arh. St. Buc., Mitr.
Tarii Rom., LIII/4).
97 La 1675 april. 26, Patrichie ieromonahul inching schitul Puturosul de la Bezdead
mitropoliei (ibidem, LIII /5 9i Acad. R. S. Romania, ms. rom. 671, fi 131).

" Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 246 v.

Bis.

(ibidem, DCCCXIV/242).

e amintita la 1833 iulie

99 Ca 9i la alte m-ri zidite de Matei Basarab, exists o nepotrivire intre pisanie 9i documente. Desi pisania este din 1646, intr-un doc. din 1640 nov. 27 Matei Basarab spune ca
a zidit de iznoava de in temeiu" m-rea Platare9ti (Arh. St. Buc., Peceti, nr. 54). La 1646
oct. 27 i se intaresc ocinele date de domn (Acad. R. S. Romania, CCXCl/74). Dintr-un
doc. din 1663 nov 4 rezulta ca m-rea a fost jefuita de turd la 1659 (Arh. St. Buc., Mitr.

Tariff Rom., X/2).


Vezi 9i catagrafiile din: 1823, 1834, 1836 9i 1849 (Arh. St. Buc., Catastise m-resti,

dos. 86 si min. Instr., dos. 8871 b/1834, 7794/1836, 2626/1849 9i Acad. R. S. Romania, ms.
725, f. 21-44. Despre diverse reparalii, Arh. St. Buc., Min. Instr. dos. 1318/1847, 1420/1864 9i
dos. 1443/1864, f. 42-48, 93-94, 124 passim 9i doc. grec din 1785 de la Acad. R. S. Romania,
DCLXXXIV/70. Vezi si Arh. St. Buc., ms. 729, f. 84 (ms. Pappazoglu).
100 Din pisania dim 1648 rezulta ca a fost zidite de Dragomir mare vornic pe locul numit
Aluni9. Dragomir din Plaviceni a fost mare vornic intre 1644 2 ian. si 1652 febr. 26. Vezi si
doc. din 1652 mart. 6, despre averea lasatil de ctitor m-rii, in moartea sa (Acad. R. S. Romania, CXCVII/186). M-rea este amintita de numeroase on in documente in sec. XVI]
la: 1651 ian. 22, 1652 iulie 18, 1658 mai 1, 1667 sept. 9, 1685 aug. 4 etc. etc. (Acad. R. S.
Romania, DXCIV/19, CCCXCVII/49 si CXCII/69, Arh. St. Buc., ms. 707, f. 175 v, ep. Rimnic,

LXXVII/11). Vezi si pisania de la Arh. St. Buc., ms. 730, f. 68 si 739, f. 59 v. 9i descrierea
din 1875 (Acad. R. S. Romania, ms. 221, f. 108 v. 109). Vezi, de asemenea, numeroasele
doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. DXCIV (referitoare foi la bis. Cretulescu).
100 1210. Amintit la 1814 mart. 27 (Arh. St. Buc., ms. 157, f. 147).
101 La 1744 dec. 25, schitul Plesoiu a fost inchinat m-rii Bistrita (Arh. St. Buc., m-rea
Bistrita. XVIII/1).
102 Despre sat vezi Acad. R. S. Romania, pach. DXLI.
103 Vezi Acad. R. S. Romania, ms. rom. 230, f. 46.
ton Vezi si planurile din: 1891, 1902-1904 9i 1941 la Acad. R. S. Romania, Harti. Despre
vederile vechi infiltkind orasul vezi Studii", 1963, nr. 4, p. 959.

www.dacoromanica.ro

624

BIBLIOGRAFIE

-I-

TARA ROMANEASCA.

Despre ulilele oragului Ploiegti Ia mijlocul secului trecut vezi doc. de la Acad. R. S.
Romania, pach. MCXXIX.
196 Despre construirea caselor lui Ianache Moruzi, stapinul oragului, unit de ploiegteni,
vezi doc. din 1784 aug. 31 (Acad. R. S. Romania, CXCVII/9).
106 Despre hanul m-rii Apostolache (1847), vezi Arh. St. Buc., m-rea Slobozia, XVI/19;

despre hanul m-rii Ghighiu, din mahalaua Sf. Dumitru idem, m-rea Ghighiu, pach. XIX.
107 Du alt han e amintit in V. Rom., din 1850, p. 244. Vezi gi doc. din 1857, in care este
amintit hanul Pavel Predescu de pe Ulita Frantuzeascil (Acad. R. S. Romania, MCXXIX/35).

los Despre preinoirea gi reformarea" spitalului vezi gi Arh. St. Buc., Vornicia din

lttuntru, dos. 2643/1840.


109 Despre gcoala domneascrt din Ploiegti vezi doc. din 1797 april. 1 (Arh. St. Buc., ms.
141, f. 113). Vezi gi doc. din 1793 sept. 1 (ibidem, f. 145). Vezi, de asemenea, Arh. St. Buc.,
Minist . Instr., dos 4151/1831, 6700/1837, 2107/1843, 2138/1843, Vornicia din lttuntru, dos.
5393/1838 gi Min. Lucr. publice, dos. 43/1845.
102 bis. Vezi Arh. St. Buc., Min. Lucr. publice, dos, 43/1845.
110 Vezi gi Arh. St. Buc., Min. Lucr. publice, dos. 90/1856.

111 La 1766 iulie 5, schitul a fost inchinat la mitropolie (Arh. St. Buc., ms. 132, f.
180-180 v.). Vezi gi doc. din 1792 nov. 28 (idem, ms. 143, f. 53 v. 54) gi catagrafia din
1765 (Acad. R. S. Romania, ms. 657, f. 148 v. 149). Aceasta este probabil bis. Sf. Nicolae
a negutatorilor din Ploiegti, amintitii la 2 mart. 1736 (B.C.I., 1927, p. 243). 0 bis. Sf. Nicolae,
scum gi ea in mina, a fost atribuita lui Mihai Viteazul. Vezi gi bis. Sf. Nicolae-Ispravnici.
112 Bis. este amintita in documente la 1686.
113

Vezi gi doc. din 1787 mai 5, prin care Conat. Britileanu se angajeaztt stt repare bis. Sf.

Apostoli impreunii cu baia gi set-i lucreze via pttriiginittt (Arh. St Buc., Mitr. Tarii Rom.,
LXXXIV/12.

Vezi gi catagrafia din 1810, la Acad. R. S. Romania, ms. 616, f. 38 39 v.


114 Vezi gi Arh. St. Buc., ms. 730, f. 28.
116 Vezi doc. din <1583> mai 5, in care se spune ca Ion gi calugarul Vasile cumparaserii

ocinti la Plogtina DrAgoegttior duptt care an jurat" sa ridice un hram al preasfintei Vavidenii" (Documente, veac. XVI, vol. V, p. 105). Intl -un doc. din 1649 mart. 30, se spune ea
achitul fusese intr-adevar construit in timpul domniei lui Mihnea Turcitul de popa Ioan gi
ciilugttrul Vasilie. Acegtia fiind ucigi de locuitorii din Pegtigani in timpul domniei lui Radu
erban, metohul famtisese pustiu. Acum calugttrul Andonie de la Tismana, rudil cu primii
ctitori, a facut o noutt biserica gi chilli in codrul mereu", inchinind-o metoh la Tismana.
Pe verso doc. aerie pentru chilli la Telisti" (Arh. St. Buc., m-rea Tismana, XVI/2). La
1649-1650 i se spune achitul de la Plogtina (ibidem, XVI/3).
Vezi gi doc. din 1649 Sept. 10, prin care biltrinul Bill din Pegtigani inching schitului
Intrarea in bisericil al m-rii Tismana vie in dealul Gorunilor, la Hobila (Arh. St. Buc., m-rea
Tismana, XV/3).
116
117

Acad. R. S. Romania, ms. rom. 221, f. 105 v. 106.


La 1806 vorniceasa Safta lass mogia nepotului sau Iancu (Acad. R. S. Romania,

CDLXVI/78).

118 Vezi Acad. R. S. Romitmia, ms A 545, f. 297 (potir din 1804).


no Vezi Arh. St. Buc., m-rea Zlatari, XXXIII/53.
120 Vezi inscriptia la Acad. R. S. Romania, ma. rom. 226, f. 128.
120 bis, Vezi gi planurile mogiei Podaru = Palilula din 1856 gi 1862 la Arh. St. Buc.

Min. Agric.

121 Este posibil ca acest schit (sau Chiliile?) sit fie m-rea de la Podure"
Teleajen,
existents in sec. XVI, in vremea domniei lui Patragcu cel Bun (1554-1557) (Documente, XVII.

vol. III, p. 235-236).

121 Vezi Acad. R. S. Romania, ms. rom. 228, f. 587, 656 v., 668.
122 Vezi gi Arh. St. Buc., ms. 730, f. 61 gi 739, f. 45 v.
123 Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 247. Despre ruinarea bis. vezi Arh. St. Buc., Min
Cult. gi Instr., dos 1367/1864, f. 68-69.
124 La 1674 april. 13, Roman, Pttdure gi Milan dau lui popa Vlaicu un loc la Podul Lacului
s4 facti un schit" (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., LXXXVIII/22).

124 Amintitii Ia 1808 dec. 12 (Acad. R. S. Romania, DCXXXIX/63).


126 bis. Despre ruinele caselor boieregti, biserica gi crucea veche, toate existente la 1871
vezi Acad. R. S. Romania, ma. 225, 227.
127 A fost flicuta de Toms Cantacuzino, care nu a reugit sii termine decit biserica inainte
de a pribegi in Rusia, in 1711. M-rea este amintitii la 1745 (Arh. St. Buc., m-rea Crasna, IV/1).
Vezi gi catagrafia din 1830 mai 8 ,1848, 1857 gi 1861 (Acad. R. S. Romania, CCLXXVI/16,
ma. 725, f. 81-110).
Despre diverse reparatii vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos 2061/1851.
128 Vezi gi doc. din 1832 aug. 19 (Acad. R. S. Romania, ms. 719, f. 168-169). Vezi, de
asemenea, ms. Papazoglu (Arh. St. Buc., ms. 730, f. 19 v. 20).

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCIJ
128

626

Despre sfintirea bisericii not la 1862 vezi Arh. St. Buc., Min. Cult. si Instr., dos.

1367/1864, f. 98.

133 Despre necesitatea recladirii bisericii vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 3704 si
3723/1857. Vezi qi istoricul facut de maiorul Pappazoglu, Arh. St. Buc., ms. 729, f. 12-14.
Despre arderea schitului, la 1877, vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 3720/1877. Vezi gi
catagrafia din 1864 (ibidem, dos. 1599/1864). Despre diverse reparatii vezi Arh. St. Buc.,
Min. Isntr., dos. 1020/1866. Vezi gi insemnarile de la Acad. R. S. Romania, ms. P. P. Panaitesci, Catalogul ms. slave, vol. II.
131 Despre ruinele cetatii Poienari la 1871, vezi si Acad. R. S. Romania, ms. 223, f.
313 v. Vezi gi picturile lui Trenk (Muzeul de arta R. S. Romania, Stampe,
245-245 v. si 308 v.
DR, III, 4204-4205 si 4292).
132 Amintita la 1692 febr. 10 (Arh. St. Buc., m-rea C. Lung, XXI/29). in jud. Arges sint
acum (lona sate Poienari.
133 Amintita la 1685 oct. 8, cind Stefan monahul vinde schitului Golesti o delnita la
Poienari cu casa la cruce". (Arh. St. Buc., m-rea C. Lung, XXI/12).
. 134 Despre satul Poenarii lui Apostol
CDLX/1).

Cojocareanca vezi doc. de la Acad. R. S. Romania,

135 La 1833 ian. 3 si febr. 8 sint amintite doutt bis. la P. si P. Ralii


Dimbovita (Acad.
R. S. Romania, DCCCXIV/212 si 217).
134 bis, Despre satul Poieni Vlasca vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. DXLIII.

Vezi Qi hotarnicia din 1752 (Acad, R. S. Romania, XXX/50).


La 1648 iulie 6 domnul arata ca m-rea a fost facuta gi zidita din temelia ei" de
Danciu Piriianu logofatul din Milesti, care a inchinat-o la Sf. Mormint (Arh. St. Buc. ,m-rea
Polovragi, I/10 si XI/15). Despre daniile facute m-rii vezi si doc. din 1650 mart. 13 si april. 1
(ibidem, XVI/7 gi XV/1).
138 Din doc. din 1693 iunie si 1695 april. 25, rezulta ca zidurile unor chili se darimasera
iar altele erau gata sa se darime, motiv pentru care domnul o inchina m-rii Hurezi, care urma
sa o repare (Arh. St. Buc., m-rea Polovragi, XVI/8, 9, 10 si 11 m-rea Hurezi, Suluri, nr. 9).
Despre reparatiile facute vezi si doc. din 1712 nov. 15 (idem, ms. 705, f. 534-535).
Vezi si pomelnicul din 1785 (Acad. R. S. Romania, ms. 2209) 9i catastifele de aveere
dih 1791 iulie 27 9i 1803 april. 23 (Acad. R. S. Romania, CCCLXXVI/72 Qi Arh. St. Buc.,
138

137

m-rea Polovragi, XV/51). Despre diverse reparalii vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 946/1867,
3685/1877.
138 Vezi i Muzeul de arta R. S. Romania, Sectia Stampe, Kaindl CR II, 15548, 18367,
19669, 19670, Ghirovici, DR, IV, 6607 9i Acad. R. S. Romania, Stampe GR I Kaindl 53. Vezi,
de asemenea, istoricul facut de maiorul Pappazoglu (Arh. St. Buc., ms. 729, f. 81) 9i ms. Tocilescu (Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 327-329).
148 Vezi doc. din 1777 sept. 24 despre zidirea bisericii (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom.,
XCII/8).
141 Despre satul P.
Vlasca vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. DXLVI, made
este 9i o hotarnicie din 1830 (doc. nr. 14).
142 Biserica lui Radu Staico-Popescu fost mare vornic din Popesti este amintita. la 1671

mart. 18, cind acest mare boier, rucla cu Matei Basarab, cere sa fie ingropat la biserica sa
(Arh. St. Buc., m-rea Radu voda, XLVII/4). Despre interzicerea zidririi unei bis. catolice la
Popesti-Ilfov vezi doc. din 1832 (Acad. R. S. Romania, DCCCXI/126-128).
143 La 1828
satul era proprietatea doctorului Arsache Acad. R. S. Romania,
DLXXVIII/197-201).
144 Vezi 9i Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 333 (bis. din Popesti-Valea Mare), in
Dig. Rom., loc cit., se spune ca aceasta biserica are o inscriptie foarte veche".
145 in doc. din 1678 iunie 28, loan monah, fost Hamza din Popinzalesti cu fiii sal arata
ca au fa'cut schitul" din temelia lui aici pe hotarul Virtopului 9i 1-au inchinat sfintei episcopii
metoh (Arh. St. Buc., ep. Rimnic, XXXVI/2).
148 Vezi doc. din 1853 ian. 14 (Arh. St. Buc., ms. 182, f. 1). Despre diverse reparatii
vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 568/ 1860. Vezi 9i descrierea m-rii la 1873 (Acad. R. S.
Romania, ms. 229 f. 266) 9i istoricul fault de maiorul Pappazoglu (Arh. St. Buc., ms. 729,
f. 57 v.). Vezi gi doc. de la Acad. R. S. Romania. R. S. Romania, CMLXXVI/149-358.
147 Amintita la 1695 iunie 3 (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CCXCV/17).
148 Vezi gi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. MCXLII.
149 Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 248 v.
150 Amintit de numeroase on in documente, la: 1682 dec. 22, 1687 oct. 17, 1693 oct. 21,
1696 sept. 24, 1698 mai 30 (Arh. St. Buc., ep. Buzau, LV/9, 11, 15 si 17 9i XXXVII/27,
ms. 705, f. 133 v.). in doc. din 1698 i se spune schitul Poteca de la ySchiai ; la 1696, schitul
chiai de pe Clinic iar la 1787 schitul din Poteca.
151 Vezi doc. din 1717 april. 6, unde se spune cit a fost facut de Damaschin (Arh. Sf. Buc..
ep. Buzau, LV/47 9i Acad. R. S. Romania, CXXVII/198).

www.dacoromanica.ro

626

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

152 Vezi oi cererea pentru repararea bisericii la Arh. St. Buc., Min. Instr. oi Cult, dos.
1092/1863, f. 58.
153 Bis. e amintita la 1832 sept. 6 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/196).
154 Vezi Qi planul mooiei din 1902 (Acad. R. S. Romania, Ila.'rti).
155 Despre ruinarea bis. de lemn vezi Arh. St. Buc., Min. Instr. of Cult., dos. 1367/1864,
f. 321. Vezi i planul mooiei P. = Ghindeni la Arh. St. Buc., Min. Agric. (din 1850).
156 La 1716 a fost inchinat de Tudor Vilcanescu (monahul Teodosie) patriarhiei de Alexandria.
157 Vezi of Arh. St. Buc., m-rea Zl Atari, XIX/4). La 1835 satul Preajba era al lui E. Teodoru negustor (Acad. R. S. Romania, CDLXI/176).

158 Amintit la 1712 aug. 22 (Arh. St. Buc., ep. Buzau, XXXIV/86).

159 Bis. din Preasna Veche e amintita la 1832 iulie 3 (Acad. R. S. Romania, DCCCIV/185).
180 Amintit in doc. la 1778 iulie 30 (Arh. St. Buc., Mitr. Tara Rom., CCCXXVIII/1). Despre
locul &trait de Gr. Hrisoscoleu, fost mare sluger, pe care s-a recladit apoi schitul, vezi doc. din
1779 ian. 28 (ibidem, doc. 2). Vezi oi catagrafia de la Acad. R. S. Romania, ms. rom. 723, f.164170. Despre diverse reparatii vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 936/1867. Vezi yi desenul de
la Muzeul de arta R. S. Romania, Anonimi, D.R. II 4957 oi istoricul fricut de maiotul Pappazoglu

(Arh. St. Buc., ms. 729, f. 74 oi 730, f. 22 v.)


161 Amintit la 1714 iunie 18 (Arh. St. Buc., ep. Buzau, C/1).

163 La 1828, satul P. era proprietatea fam. Cretulescu (Acad. R. S. Romania, DCXXI/151).

163 Amintit in doc. la 1702 mart. 6, cind se spune ca este ctitoria lui Barbu Badeanu

mare logoffit (Acad. R. S. Romania, CCCLXXV/190). Acesta a fost logoffit intre 1684 april 12

oi 1686 iulie 5. Despre satul Pribegi = Lascaiu vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach,
CDLXII.
163 bis. Vezi of planul mooiei Priboiu = Sturzeanca din 1845 la Arh. St. Buc., Min. Agric.

no La 1628 sept. 2, preotul de aici este scutit de dari pentru a se ruga ziva Qi noaptea
(Muzezul Tg. Jiu).
165 Bis. e amintita la 1832 iulie 24 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/188).
166 Vezi of Acad. R. S. Romania, ms. 221, f. 115-116.
167 Amintit la 1678 ian. 12, cind este scutit de dari, fiind insa mai vechi (Acad. R. S. Romania, CXXVI/173); la 1638 aug. 15, apare ca martor calugarul Calivit, (ot) Porfirio" (Arh.
St. Buc., m-rea Bradu, 111/7).
168 Vezi oi Acad. R. S. Romania, ms. 2081 (din 1798).
169 Vezi of Acad. R. S. Romania, ms, 5142, f. 312.
17o Intr -un doc. publicat de V. A. Urechia, din 1793 dec. 29, se spume ca schitul nu
putea fi terminat de cei care it incepusera, care cer mila domnului. Vezi actele de infiintare a
schitului din 1795 bov. 21 oi 1796 aug. 18 (Arh. St. Buc., ep. Argeo, XCVII/17 of 18). In 1828

schitul se surpase (ibidem, XCVII/8-9).


171 Despre schitul Prooca-Naeni vezi of Acad. R. S. Romania, ms. rom. 224, f. 554.
172 Amintit in doc. la 1649 april. 15, cind se spume ca a fost facut de Ghermano ieromonah (Arh. St. Buc.. m-rea Plumbuita, IV/1, nr. 2). Vezi gi doc. din 1661 febr. 11, 1666
mai 4, 1695 mart. 4 etc. (ibidem, nr. 5, 7 oi 8).
173 Despre ruinele unei m-ri marl, construite la 1629, existente la Provita in 1873, vezi
Acad. R. S. Romania, ms. 228, f. 549 v.
174 Vezi doc. din 1704 april. 28 (Acad. R. S. Romania, XIV/4).
175 Vezi gi Arh. St. Buc., ms. 730, f. 20.

178 La Piteoti exists o bis. Sf. loan Botezatorul, construita de acelaoi ctitor ca bis. Sf.
Spiridon de aici:Hagi Matei Tacalie.
177 Vezi oi planurile din 1811, 1856 of 1866 ale mooiei, proprietatea lui St. Be lu (Acad.

R. S. Romania, Harti).
178 Despre ruinele unei bis. la Puchenii Mari, la 1871, vezi Acad. R. S. Romania, ms.
228, f. 566. Despre satul Pucheni = Miroslaveoti vezi ibidem, CDLXII/132 gi urm. Despre

satul P. = Crivina vezi doc. din 1804 oct. 14 (ibidem, CDLXII/69).


179 Despre sat, proprietatea bis. Sf. Vineri din Bucureoti a fain. Herliscu-Nastiffel, vezi
of doc. de la Acad. R. S. Romania, MCLXXXIX/204, 205 of urm.
18 Amintita in documente la 1576 aug. 17 (Documente, XVI, vol. IV, p. 240-241). 0
alts bis. din Purcareni e pomenita la 1833 iulie 31 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/245).
Despre sat vezi ibidem, pacjh. MCXCIII.
181 Acad. R. S. Romania., ms A 545, f. 281. Despre sat vezi ibidem, pach. DXLVIII.
182 Despre cele doua nume ale satului vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, CDLVI/207.
Vezi 9i harta mooiei din 1844 la Arh. St. Buc., Min. Agric., Planuri of Hotarnicii, jud. Teleorman.
183 Amintit in doc. la 1727 aug. 20 (Acad. R. S. Romania, XCIV/19).

www.dacoromanica.ro

R
RACARI, jud. Dimbovita (bis. de lemn 1810, zidita 1845, refacuta si pictata
1894 si bis. Sf. Nicolae-Boanga, cladita de clucereasa Ruxandra Catargiu si al-0i la 1812).
Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 56 -57; Popescu-Rucareanu N. M.,Mosnenii rucareni of Boanga si satul for Rdcari jud. Dimbovica. Fapte si documente,
Tirgoviste, 1939, 166 p.

RACARI, jud. Dolj (bis. Sf. Voievozi, construita de Ene Morait ?, 1833,
zugravita 1875, in mina la 1941), Vezi si Tatomiresti.
Bauer, p. 218 [sat pustiu] ; Dig. Rom. V, p. 193 [pisanie] ; Anuar 1909,
p. 166; AMO, 1941, p. 285 ; Documente, XVI, vol. V, p. 61 [satul amintit cu
numele Vacarul la 1582, cind era al lui Dumitru ban].
RACENI, com. Voinesti-Arges (bis. Sf. Treime, 1802, sfin-tita 1821, reparata
1879, 1893 si 1900).

Anuar 1909, p. 96.


RACENI Vlasca (disparut).
Documente, indice sec. XVIXVII [sat disparut] ; Nandris Gr., Documente

slavo-romane, p. 190-218 [doc. 1649].


WICHITA, vezi Vilcomu.
RACHITELE, jud. Arges (trei bis. de lemn la inceputul sec. XIX: Adormirea

Ciripani R., Sf. Nicolae-Plesasti de R. si cuv. Paraschiva

R.

si Gura Frasinului, toate facute de sateni).


Iorga, Doc. Cantacuzino, p. 90 [doe.] ; B.O.R., 1921, p. 682 [cat. 1808] ;
Ionascu, Catagrafia Arge.s, p. 38 ; Anuar 1909, p. 288 [bis. din 1810].
Teleorman sau Olt ? [bis. de lemn Cuv.
RACHICIOARA (Richicioara)
Paraschiva la inceputul sec. XIX; bis. Sf. Nicolae-Richicioara, 18471848, in ruina la 1909).
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 86 ; Anuar 1909, p. 300.
RACIU, jud. DimboviTa (bis. ante 1832 1 si Eau bis. de lemn Sf. Nicolae 17111712, reparata 1864, in stare rea la 1909). Vezi si Ragu.

Anuar 1909, p. 52 ; A. Rom., 2, 6, 9 nov. 1857 etc. [arendarea mosiei


Racu].

RACI, jud. Gorj (M bis de lemn Sf. Ioan Botezatorul-Arcanu, 1768 sau 1825,
reparata 1944).
Bauer, p. 215 [bis. sec. XVIII] ; Dig. Rom., V, p. 150 [bis. de lemn din
1780]; Alexianu C., Monografia comunei Racii din plasa Jiu, jud. Gorj, Buc.,
1905, 20 p. ; Anuar 1909, p. 182 ; AMO, 1941, p. 395 ; Cret,eanu Radu, Bisericile
de lemn din r. Strehaia (M.O., 1964, nr. 5-6, p. 411 si 427); Documente, indice

www.dacoromanica.ro

528

BIBLIOGRAFIE

TARA ROBLINEASCA

sec. XVI si XVII [satul amintit de la <1586 >] ; tefulescu, Strimba, p. 125126 [doc. 1759] ; Indice conologic nr. 4 [doc.].
RACORE5TI
Teleorman (bis si scoala la inceputul sec. XIX 2).
RACOTI
Gorj.

Stefulescu, Gorjul, p. 131-132 ; Idem, Documente slavo-romane (indice);


Idem, M-rea Tismana, ed. III-a, p. 325-329 si indice.
RACOVITA, jud. Arges (fost Muscel) [bis. Sf. Nicolae si Sf. Apostoli, 1786,
zugravita 1790, construita de Daniil, egumenul m-rii Rincaciov si
D-trasco Bratianu, reparata si zugravita 1877, reparata 1910 3; cula
din 1797 sau 1806, construita de jupan Dumitrasco, reparata 1878
si cruce de piatra, toate trei M).
Dict. Rom., V. p. 154 [pisania bis. si despre cula] ; B.O.R., XXIII, 1899,
p. 443-444 si L.A.R., 1901, p. 222 [contract zugrAvire bis., 1790] ; Anuar 1909,

p. 94; Radulescu-Codin, Muscelul, p. XLVIIXLIX, LXXXI [cula, ruine


de case, cruce] ; Bratulescu V., Bis. si cula din Racovica-Muscel (BCMI, XXVI,

1933, p. 83-84) [inscriptii, ctitori, foto cula si bis.] ; Ionescu D., Biserici
si schituri, p. 62-67 [pisanie, descriere] ; Documente, indice sec. XVI si XVII
[satul amintit de la 1569].

RACOVITA, jud. Vilcea sau Arges (M bis. Sf. Nicolae si Sf. Paraschiva,
construita de Anastasie vataf de plai si preotul loan, 1811-1812,
zugravita 1835, reparata 1863 si o cruce de piatra din 1734). Vezi si
precedentul
Bauer, p. 177 [fara bis.]) Ionascu, Catagrafia Arge,s, p. 14; Anuar 1909,
p. 287; Ionescu D., Biserici si schituri, p. 67 si 118 ; AEA, 1929, p. 77 si 100
[si bis. din 1848] ; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul R. din Lovistea

amintit de la 1575];
Vilcea (la 1840 doua bis. de lemn; Sf. Ingeri, construita de
RACOVITA
locuitori, 1760, refacuta 1886-1890 si Sf. Ingeri-Oteesti, construita
de Mihaila Bulacu, 1777; cruce din 1777-1778). Vezi si Calinesti
si precedentul.
Popescu, Biserici, p. 51; Anuar 1909, p. 229 si 276; AMO 1941, p. 761;
Indice cronologic nr. 14 [doc.] ; Ionascu I., Contributii la istoricul m-rii Hurez,
p. 85 [doc. 1791, parte de sat a m-rii Horezi].
Dimbovita (bis. Toti Sfintii, 1806, reparata 1890). ibis,
RACOVITA
Bauer, pe. 168 [fara bis.] ; Iorga N., Studii si doc., XV, p. 273 si 286 ;
Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 32-33; Draghiceanu, Cdlduza, p. 26; Anuar

1909, p. 48; Documente, indice sec. XIIIXVI si XVII (satul amintit de la


1451, cind era al lui jupan Mihail] ; vezi si Indice cronologic nr. 16 [doc.].
RACOVITA
Gorj (bis. sec. XVIII).
Bauer, p. 216; tefulescu, Documente slavo-romeme (indice]; Documente,
indice sec. XVI.
RACOVITA, com. Margaritesti, jud. Olt (fost Romanati) 4 (M bis. Sf. Imparati, construita la 1779 de 5erban Racoviceanu, reparata 1881
si 1935, cind partea de sus a bisericii a fost refacuta ; pictura Bona).
Bauer, p. 195 [R. de Sus si de Jos, sate ruinate] si p. 197 [bis. sec. XVIII] ;
M. 0., 1965, nr. 3-4, p. 290 [la 1845 bis. de zid Intrarea in biserica] si p. 294
[alt sat, bis. de lemn Sf. Nicolae]; Anuar 1909, p. 215 ; Monografia jud. Romanaii, p. 391; AER, 1921-1925, p. 556; AMO, 1941, p. 643; Documente,
indice sec. XVI [satul amintit de la <1517- 1519 >].
RACOVITA, vezi Izlaz.
RACU, corn. Mitrofani, jud. Vilcea [bis. de lemn Sf. Voievozi, 1808, reparata
1852 si 1934 ; pictura din 1938). Vezi si Nemoiu.
Dict. Rom., V, p. 157; AMO, 1941, p. 704.

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

629

RADA.CINE5TI, jud. Vilcea (bis. din sec. XVII 5; la inceputul sec. XIX bis.
de lemn Sf. Voievozi si M bis. Buna Vestire-Dingesti 8, construita
de Isaia ieromonahul, 1811-1820).
Bauer, p. 178 [his. sec. XVIII] ; B.O.R., 1921, p. 688 [cat. 1808] ; Ionascu,
Catagrafia Arges, p. 12 [R. Arges, si bis. Dingesti] ; Anuar 1909, p. 287; AEA,
1929, p. 109; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1533] ;
Vezi si Indice cronologic nr. 11.
RADESTI, corn. Oporelu, jud. Olt (la 1875, bis. R de Jos, 1744; R. de Sus.
1785 7.)

Ionascu, Catagrafia Arges, p. 92 [doua bis. de lemn: Nasterea Maicii


Domnului - R. de Jos si Sf. Trei Ierarhi - R. de Sus]; Anuar 1909, p. 303
[bis. din 1903-1907 si una de lemn] ; Documente, indice sec. XVII [ satul amintit de la 1619]; Vezi si Indice cronologic nr. 14 [doc.].

SCHITUL RADESTI - Mused (1778-1779, reparat 1868 si o truce) 8;

satul Radesti acum inglobat in orasul C. Lung, jud. Arges.


Bauer, p. 174 [m-re si bis.] ; Tunusli, p. 174 ; Fotino, III, p. 159; Iorga N.,
Studii si doc., XV, p. 306 [R. de Sus] ; Dig. Rom., V, p. 207 [bis. din 1778] ;

Anuar 1909, p. 94; Raduleseu-Codin C., Muscelul, p. XXXVII, LXXX ;


Documente, XVII, vol. IV, p. 311 [satul amintit la 1623, cind era al m-rii
Valea] ; Vezi si Indice cronologic nr. 23 [doc.].
RADILA (Babeni), com. Coslegi, jud. Prahova 9 (bis. Therea Capului Sf. Joan,
1800-1802, reparata 1895). Vezi si Babeni.
Bauer, p. 135 [fara bis.] ; A. Rom., 19 iunie 1857 [arendarea mosiei] ;
Anuar 1909, p. 102 ; Coriolan G., Resturi istorice in satele Coslegi, Dirvari .si
Rddila din jud. Prahova (BCMI, 1926, p. 120-122) [nu spune nirnic despre
Radila] ; Documente, indice sec. XVI [R., munte in jud. Prahova].
RADINA - Dolj
Badescu N., Povestea satelor Rddina si Rcidinita din judetul Doli (A. 0.,
1935, p. 445-447).
RADINE*TI jud. Gorj
Donat I., Documente oltenesti felurite (A. 0., 1937, p. 100-104) [hotarnicie 1722 si alte doc.] ; A.O., 1937, p. 324-325 [doc. 1747] ; Documente, XIIIXV, p. 198 [satul amintit la 1489].
RADOE5TI - Teleorman ". Vezi si Sfintesti.
Iorga N., Revelatii toponimice, p. 2 [originea numelui].
RADOMIRE5TI, jud. Olt (fail bis. la 1824).
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 81 -82; Documente, indice sec. XVI [localiz. probabila, r. Dragasani] si XVII.

RADOMIRU, jud. Dolj (fost Romanati) (cula Radianu, sau Stoian Hagi
Tolea, 1815, darimata 1861, si bis. Sf. Gheorghe 1815, construit5 de
Hagi Maciu, reparata 1898 si 1937).

Odobescu, Antichiatile, p. 174-175 [ruine de case boieresti]; Renalterea", 1944, p. 89; Anuar 1909, p. 215; AEA, 1921-1925, p. 556; Monografia jud. Romanati, p. 462; AMO, 1941, p. 644 ; M.O., 1965, nr. 3-4, p. 298
[cat. 1845]; Documente, XVI, vol. IV, p. 47
RADOS' - Gorj (la 1840 bis. de lemn Intrarea in bisericA, 1500?)

Renasterea", 1944, p. 220; Anuar 1909, p. 170; AMO, 1941, p. 396

[bis. Sf. Paraschiva, 1902].


RADOVANU, jud. Ilfov (casele fam. Ghica, sec. XVIII, in mina la 1871 11;
M bis. Adormirea, 1754, reparata 1835, ruinata).
Documente, indice XVI si XVII [satul amintit de la 1576; a fost al Craiovestilor, dupa care a ajuns al lui Nica postelnic]; Iorga, Doc. Cantacuzino,
p. 49-50, 73, 88 [doc. despre sat]; Bauer, p. 154 [bis. sec. XVIII] ; Popescu N.,

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

530

- I - TARA ROMANEASCA

Catagrafia, p. 19 [bis. stricata] ; Diet. Rom., V, p. 157 [despre ruinele casei


fam. Ghica]; Anuar 1909, p. 83; A.G.R., 19 nov. 1864 [arendarea mosiei] ;
Lehliu Grig., Carte de hotarnicie a mosiei Radovanu din jud. Ilfov, proprietatea Soc. g-le de asigurare Dacia-Romania, Buc., 1891, 15 p. [se reproduce
si un doc. din 1793].
RADOVANU, jud. Do lj (bis. sec. XIX) 12.

Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit adeseori de la 1558,


locuitorii sai mergind dupa Mihai Viteazul la Alba-Iulia si Iasi pentru a se
rascumpara din rumanie]; Indice cronologic nr. 7.
RADULESTI Prahova 13. Vezi si urmatorul.

Greceanu, Genealogii, I, p. 292-293 [doc. 1632].


RADULESTI (acum Brazii) 14, jud. Ilfov (M bis Sf. Nicolae-R. Filitis, sec.
XVIII, refacuta de Nicolae Filiti Cremidi sedarul, 1834, reparata

1901).

Bauer, p. 147 [bis. sec. XVIII]; Anuar 1909, p. 83; Filitti, Ctitori, p.2
[descriere]; si in S.O.V., 1920, p. 159-160; Iorga, Doc. Cantacuzino, p. 2122 [doc. 1663, parte din sat a lui Draghici Cantacuzino]; Documente, indice
sec. XVIII [localiz. probabila].
RADULESTI, vezi Intorsura.
RAETI, com. Sadova-Dolj (la 1845 bis. Sf. Nicolae).

M.O., 1965, nr. 5-6, p. 443 [cat. 1845].


RA GESTI (Ragu) Dimbovita (la 1810 bis. de lemn Sf. Voievozi RAgesti, apoi bis. Cuv. Paraschiva-Ragu, 1844, construita de clucerul
Ianache Anion).

Documente, indice sec. XVI si XVII [satul Ragu amintit de la 1567];


Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 84 [Ragesti] ; Anuar 1909, p. 51; Diaconescu
G. Ilie, Materiale documentare (G. B., 1965, nr. 3-4, p. 289-290) [descriere,
inscriptii, bis. Cuv. Paraschiva-Ragu]; A. Rom., 17 iulie, 7,17 aug. 1857
[arendarea mosiei Ragu].
RAGHINARI, vezi m-rea Menedic.
RAGU, vezi Ragesti.
RAHOVA Podenii Noi, corn. Mehedinta, jud. Prahova (bis. de lemn Sf.
Nicolae, 1821-1822, reparata 1862 si M cruce de piatra din 1812,
linga biserica).
Anuar 1909, p. 109.

RASA, jud. Ialomita (bis. Adormirea, 1833-1836, reparata 1897). Vezi


si Bogata

Rasa si Prosanichiu.

Anuar 1909, p. 64; Popescu N., Catagrafia, p. 80 [Rasa-Ilfov bis. de

gard] ; Documente, indice sec. XVI si XVII [sat disparut].


RASCAETI
Vilcea (bis. Cuv. Paraschiva, 1821-1823). Vezi si Fiscalia.

Anuar 1909, p. 287; Documente, indice sec. XVII [satul amintit de la

1611].

RASIMNICI, cora. Radulesti, jud. Ilfov (bis. Adormirea, 1816-1817, repa


rata 1883).
Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1534, Rasipnici] ;

Anuar 1909, p. 93; A. Rom. 5 april. 1859, 16 septe. 1861 [arenda mosiei] ;
Indice cronologic nr. 8 [multe doc. despre sat].
RASMIREFrI, vezi Razmiresti.
RASNICU, jud. Dolj (bis. de lemn Sf. Nicolae, 1846-1855, refacuta).
Bauer, p. 227 [fall bis.] ; Dict. Rom., V, p. 163) Anuar 1909, p. 166 [bis.
in ruins si bis. de lemn]; Ionescu I., Un exemplar al liturghierului lui Antim
Ivireanul (M. 0., 1967, nr. 9-10, p. 762-763) [se reproduc insemnarile] ;
AMO, 1941, p. 283-284.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCII

631

RASOVA, corn. Balesti, jud. Gorj (his. de lemn Adormirea - Sarapatin,


1833-1834, ruinata).
Bauer, p. 217 [bis. sec. XVIII]; Anuar 1909, p. 182 ; M.O., 1955, nr. 1012, p. 640; A.M.O., 1941, p. 397 [bis. inchisa] ; Masa D., Biserica din cdtunul

Sarapatini, parohia Rasova (Gorj) (M.O., XXI, 1969, nr. 9-10, p.730-'735)
[Despre bis. de lemn Adormirea, 1833-1834, ruinata ; se reproduc si insemnarile de pe carti] ; Documente, indice sec. XIII-XVI [satul amintit de la
1428, cind a fost intarit de regele Sigismund m-rii Vodita].
RASOVITA, com. Lelesti, jud. Gorj (bis. de lemn Sf. Voievozi, 1802, construita

de Ianache Simboteanu medelnicer, si altii, reconstruita 1898-1900).

Renasterea", 1945, p. 328; Anuar 1909, p. 182 ; AMO, 1941, p. 397.

RAST, jud. Dolj (bis. Sf. Nicolae si Sf. Paraschiva, zugravita 1844, reparata
1909 si 1928).
Bauer, p. 205 [sat parasit] ; Dig. Rom., V, p. 165 [pisania, 1844]; Anuar
1909, p. 166; AMO, 1941, p. 284 ; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 437 [cat. 1845];
Documente, indice sec. XVI [satul Hrastu amintit de la 1535].
RASUCENII DE JOS, com. Rasuceni, jud. Ilfov (fost Vlasca) (bis. de lemn
Adormirea, ruinata).
Anuar 1909, p. 137; Creteanu R., Bisericile de lemn din reg. Bucuregi

(G. B., 1964, nr. 1-2, p. 73-74); Monografiile filasca,p. 11-20; A. Rom.,
1858 supl. 20 dec. si urm. [arendarea mosiei R.]
RASI, com. Salcioara - Ialomita (bis. Cuv. Paraschiva, 1827, reparata
1872 si 1896).

Anuar 1808, p. 65; Documente, XVII, vol. III, p. 600 [satul amintit la
1620].

RA5INA, jud. Gorj (his. Sf. Andrei, 1829, reconstruita 1920).

Bauer, p. 213 [bis. sec. XVIII]; Dict. Rom., V, p. 214 [bis. de lemn din
1752 si 1832]; Ticleanu G. Gr., Istoricul comunei Rd fina din jud. Gor-Jiu,
Tg. Jiu, 1909, IX 96 p. + 1 pl.; Anuar 1909, p. 182 [bis. noua]; AMO,
1941, p. 398; Documente agrare, p. 289-290 [doc. 1720].
SCHITUL RATEFTI (bis. Sf. Treime, ante 1634 15, de lemn, refacuta tot

de lemn la inceputul sec. XVIII si 1794; bis. construita din zid

de episcopul Chesarie al Buzaului, 1844, pe locul celei de lemn 16;


bis. cimitirului, Sf. Lazar, 1825-1826 sau c. 1840, mutata mai jos
1867, zugravita 1875; zugraveala innoita 1925; fost metoh al m-rii
Poiana Marului ; si crucea Dorobantului, 1821, la c. 500 m. de
m-re), com. Gura Aninoasei, satul Ratesti, jud. Buzau.

Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 19. Buc., 1951, [74 doc., 1584-1861];
Arh. St. Buc. Indice cronologic nr. 3, ep. Buzau, Buc., 1958, (indice); Urechia,

Ist. Rom., VI, p. 229; VII, p. 330, 370, X A, p. 17, 132, 186; Dig, Rom.,
V, p. 215 [pisania, 1844]; Iorga, Inscriplii, I, p. 69; V. Rom., 1852 mart.
8, p. 77 [cladiri arest]; A.C., 1868, p. 13;
Bilciurescu, Mfndstirile, p. 70; Voinescu I., Monumente .,si peisagii [9
foto]; Andronescu Virgil, M-rea .Ratesti, in vol. Contribuciuni istorice, I, Con-

stanta 1901, p. 27-38 [istoric]; Iorga, Sate si mfndstiri, p. 179; Idem, La


Roumanie pittoresque, p. 125; Furtuna D., Chesarie episcopul Buzciului,

p. 18; Mosescu Oct., Rm. Sdrat. Ccilciuzei, 1931, p. 20 [m-rea la 1867]; Ingerul", 1937, p. 541 si 546 ; Savela Aurel, M-rea Ratesti, Valea Buzclului (Viito-

rul", 19 april 1925, p. 3-4); AEB, 1928, p. 21;


Beschea I. G., De la m-rea Ratesti (Ingerul", 1938, nr. 9, p. 785-807,
XI, 1939, p. 85-100) [descriere, foto, inscriptii tirzii] ; Idem, M-rea Ratesti
(ibidem, 1939, p. 337-359 si 636-660) [doc. 1752-1819]; Idem, Istoricul
.,si inzestrarea m-rii Retool (Ingerul", 1938, p. 925-944); *Wertheimer G.
www.dacoromanica.ro

532

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

Pictorul Tattarescu elev al pitarului Nicolae Teodorescu (SCIA, 1957, nr. 1-2,
p. 350); Popescu I. Mihai, M-rea Reite.sti, teza de licentA, Buc., 1948; G.B.,

1964, nr. 5-6, p. 483 ;

Documente, indice sec. XVI si XVII [satul R. amintit de la 1575] ; Sturdza


Aureliu, M-rea Rcicesti din jud. Buziiu (L.A.R., 30 iulie 1911, p. 404] ; Beschea
I.G., M-rea Rcitesti, teza de licenca, Inst. teologic Buc., ms. nr. 692 din 1936;
Cocora Gabriel, Date not despre anii de formacie ai pictorului Gh. Tattarescu

(B.O.R., 1965, nr. 5-6, p. 593-599) [despre niste icoane] ; Idem, Citeva
stiri despre m-rea Ralesti (G.B., 1967, nr. 5-6, p. 597-608) [cu doc. si pomelnic].
RATESTI, jud. Dimbovita (bis. Adormirea, Sf. Ioan BotezAtorul si Sf. Nicolae,

1732, reclAdita de Grigore RAtescu, 1839, reparata si zugrAvita

1909)

Diaconescu Gh. Ilie, preot Materiale documentare (G.B., 1965, nr. 3-4,
p. 290-292) [inscriptii, insemnAri]; Documente, indice sec. XVII [localiz,
probabila] ; Bauer, p. 163 [bis. sec. XVIII]; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 6869 [R. Vlasca] ; AEA, 1929, p. 62 ; Anuar 1909, p. 291.

RATIVOWI (Retevoesti), jud. Arges (bis. inceputul sec. XVI 17 ?; M his.


Sf. Treime, construita de Scarlat DrugAnescu mare stolnic si
familia sa, 1795, zugrAvita 1853; timpla din 1911 de pictorul
Belizarie; truce veche M; un han sec. XIX 18 si cults din 1822
construita de Gh. Druganescu cAminarul). Vezi si Piscani, unde a fost
o bis. a lui Vlaicu logoat.

Bianu I., Catalogul manuscriptelor romanesti, II, p. 148; M. 0., 1961,


nr. 1-4, p. 198, 201 [insemnare 1795, despre construirea bis.] ; Diet. Rom.,
V, p. 231 [despre bis. veche din Silistea]; Iorga, Inscripcii (BCMI, XX, 1927,
p. 113); Anuar 1909, p. 94 ; RAdulescu-Codin, Muscelui, p. XLIV-XLV;
Rosetti Dinu, Sapciturile arheologice de la Retevoesti, r. Curtea de Arges, reg.
Pitesti (M.C.A., VI, 1959, p. 708-715) [descriere si planul unei biserici vechi,
pe locul numit la Siliste; morminte; obiecte pisanie, 1795] ; vezi si Barnea I,
Monumente de arta cresting (S.T., 1960, p. 225-226) si B.O.R., 1964, nr. 1-2,
p. 165-167 ; VatAsianu, Istoria artei, p. 501; A. Rom., 28 nov. 1859 si urm.
[arendarea mosiei R. Muscel]; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul
amintit de la 1567].
RATUNDA, vezi Rotunda.
RATALESTI, vezi Rosiile si Romanesti.
RA.ZMIRE$TI (Ludaneasca) 19 Vlasca (bis. Sf. ImpArati, 1850, construita
de clucerul Iordache Steriade).
Niculescu G., Bisericile de pe Burnasul Vleisiei, p. 40; Indice cronologic
nr. 1; A. Rom., 10 iulie 1857 [arendarea mosiei] ; Documente, indice sec. XVI
[satul amintit de la 1535].
RAZVAD, jud. Dimbovita (bis. Sf. Nicolae, construita de Socol CornAteanu
si familia sa, 1643-1644, reparatA sec. XVIII, ante 1793 de Scarlat
Greceanu biv vel vornic; casele si crucea luiSocol CornAiteanu clucerul 29, 1648, cu hramul Adormirea pe locul unei bis. de lemn).

B.C.I., X, 1931, p. 97-102 si XI, 1932, p. 54 s.u. [doc. 1645, 1649];

Mano I., Doc. fam. Mano, p. 20 [doc. 1649, amintind bis. si casele lui Socol
Cornateanu] ; Filitti; Arhiva Cantacuzino, p. 220 [doe. 1657] ; Documente,

indice sec. XIII-XVI si XVII [satul amintit de la 1431]; Iorga N., Studii
.,si doc., XV, p. 271-272, 372, 96-97 21; Draghiceanu V., Epitaful unei fete
de domn (C.L., XLII, 1908, p. 611-612 ; Jai Marulei, fiica lui Mihai Viteazul];
Urechia, Ist. rom., VI, p. 200 [repararea bisericii] ; VII, p. 321, 368; X A,
p. 17, 111;
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

533

Iorga, B., Inceputurile lui Socol din Cornciteni (C. L., XXXIX, 1905,
p. 120-121); Voinescu I., Monumente de arta tarcineascci, pl. 78 [truce])
Draghiceanu, Calcluza, p. 24-25 ; Florescu G.D., Un sfetnic al lui Matei
Basarab, ginere al lui Mihai Viteazul (R.I.R., 1941-1942, p. 74, 76-77,
86-89); Bauer, p. 10 [bis. de piatra la R. de Jos si de Sus]; Popescu-Runcu,
Catagrafia, p. 34 ; Bratulescu V., Documente, inscriptii cu caracter istoric
(G.B., 1960, nr. 3-4, p. 292-294) [bis. R. de Jos, 1859-1860, pe locul uneia
de lemn]; Anuar 1909, p. 52; Iorga N., Istoria bisericii, I, p. 284 ; A. Rom.,
1858, dec. 3 [arendarea mosiei R. de Sus].
RAZVADUL DE JOS, com. Razvad, jud. Dimbovita (crucea lui Cirstea clucerul, 1632-1653 M si bis., de lemn Adormirea, la 1810).
Iorga N., Studii Si doc., XV, p. 272; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 3435 ; Draghiceanu, Calcluza, p. 25 ; Ghika-Budesti, Evolutia (BCMI, XXV, 1933,

pl. CCCXXVIII).

REBEGETI, vezi Cretulesti-Manastirea


M SCHITUL RECEA - Rm. Sarat (Nasterea Maicii Domnului si Sf. Nicolae
sfirsitul sec. XVII 22, refacut 1802-1804).
Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 19, Buc., 1951 [74 doc., 1753-1861];

MAIO D., Testamentul lui Alecu Bagdat (Ingerul", 1938, nr. 7-8, p. 683)
[din 1833]; A.C., 1868, p. 25; Anuar 1909, p. 266; AEB, 1926, p. 64 si 1928,
p. 88; Documente, XVI, vol. III, p. 274 [satul amintit la 1568-1569].
RECEA, jud. Arges (M bis. Adormirea-R. de Sus, 1805 23, reparata 1903
si doua bis. de lemn la inceputul sec. XIX la R. de Jos si de Mijloc).
(Bauer, p. 169 [bis. Reci de Sus]; Ionascu, Catagrafia Arges,

p. 50-52 [R. de Jos, Mijloc si Sus]; Anuar 1909, p. 287-288; AEA,

1929, p. 93.
RECEA Mehedinti (bis. Sf. Teodor Tiron, 1858, reparata 1904-1933).

AMO, 1941, p. 537; Documente, indice sec. XVII [satul amintit de la


1607, cind era al lui Stanciu mare paharnic]; Ionescu I., Agricultura romanci,

p. 515-516.

RECEA, jud. Vilcea (la 1840 patru bis. de lemn: Sf. Voievozi-Bradu, 1757,
construita de Avram si altii, refacuta 1870; Sf. Ioan-Ripa, construita
de Joan Ursanu si altii, 1800, Intrarea in Biserica Gruiu, construita
de acelasi si de Dinca Obrocescu, 1810 si Cuv. Paraschiva-Mijlocu,
1710, reparata 1868; his. de lemn Sf. Voievozi, 1765 aflata acum
in cimitirul catunului Badulesti din com. Izvorul Rece).
Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1576]; Vezi si
Indice cronologic nr. 14 [doc.]; Documente agrare, p. 372, 647 [doe. sec. XVIII,
amintind si de preot]; Ionescu I, preot, Pomelnicul bisericii Recea de Sus din

raionul Horezu (M. 0., 1967, nr. 3-4, p. 268-270); Popescu, Biserici,p. 5253 [cat. 1840]; Anuar 1909, p. 229.
RECEA, jud. Olt (bis. Adormirea, construita de treti logofatul C-tin Ratescu;
refacuta 1855).
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 89; AEA, 1929, p. 137. ; B.O.R., 1967,
nr. 11-12, p. 1213 [insemnare 1832, m-rea Recea-Teleorman; aceasta?].
M-REA RECICA (Sf. Nicolae, a doua jumatate a sec. XVI 24. Vezi si Resca.
Nandris Gr., Documente slavo-romane, p. 228- 236 [doe. 1658, satul
Recica-Dolj].

REDEA, jud. Olt (fost Romanati) (M bis. Intrarea in biserica, 1828-1830,


pe fundatii mai vechi, renovates 1937; bis. Sf. loan, 1834, reparata
1882-1884 si bis. Sf. Nicolae, 1802-1804 sau 1842? ruinata).
Bauer, p. 198 [bis. sec. XVIII]; Anuar, 1909, p. 215; AER, 1921-1925,
p. 556; Monografia jud. Romanati, p. 402-404 ; AMO 1941, p. 645-646;
www.dacoromanica.ro

534

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

M.O., 1965, nr. 4-4, p. 296-297 [patru bis. la 1845] ; Nicolaescu Stoica,

Hrisovul lui Mihai Viteazul pentru satele sale din jud. Romanati (A. 0., 1923,
p. 126-131) ; vezi si Donat I., Satele lui Mihai Viteazul (SMIM, IV, p. 484) ;
Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1537, sub numele
Rediu] ; Indice cronologic nr. 7 [doe.].
M SCHITUL REKA (Sf. Nicolae i Sf. Apostoli, construit de Ilinca Dobrosloveanu, 1781, bis. reparata 1923 -1924; fost metoli al m-rii Bistri/a 25
si ep. Rimnic) 26 ,acum his. satului Resca, com. Dobrosloveni, jud.
Olt. Vezi si Recica.
Popescu-Cilieni, Starea schitului Recica of sud Romanati (R.I.B., 1943,
nr. 1, p. 137-138); B.O.R., 1888, p. 617 [avere, 1786] ; BCMI, 1934, p. 110
[pisanie] ; Bulat T. G., Vechi preocupatii arheologice (R. I., XI, 1925, p. 110111) [despre luarea de cloTuri" de caramida pentru scoala satului, la 1838] ;
Anuar 1909, p. 215 ; Nicolaescu St., Inscriptii (A.O., 1930, p. 54); Qhenadie,

Vizite canonice, p. 212; Nasturel P.V., M-rea Resca (R.I.A.F., XI, 1910,

p. 391); Episcopia Rimnic, p. 155-156 si 441-444; AER, 1921-1925,


p. 557; Ionescu D., Schituri si biserici, p. 46-47 si 125 ; Monografia jud.
Romanati, p. 419-420; Donat, Fundatiile, p. 66-67; AMO, 1941, p. 646;
ACMI, 1942, p. 50; Popescu, Invelisurile, p. 61; M.O., 1965, nr. 3-4, p. 295
[cat. 1845] ; Indice cronologic nr. 4. [doc.]

RETEVOIETI, vezi Rativoiesti.


SCHITUL RICA - Teleorman (a doua jumatate a sec. XVII 27; fost metoh
al m-rii Aninoasa), jud. Arges.
Anuar 1909, p. 124 [bis. din 1856-1859]; Documente, indice XVII [localiz.
probabila].
RICHITOAIA, vezi Pielesti.
RICHITELE, vezi RachiTele.
RIFOV, jud. Prahova (M bis. Sf. Nicolae, construita de Dumitru paharnicul,

1743, zugravita 1748, reparata 1897 si 1923 si hanuri sec. XIX).


Vezi si Goga si Malawi.
Bauer, p. 135 [doua bis. de piatra] ; V. Rom., 1851, p. 268 [hanuri];
Anuar 1909, p. 110; Popescu N., diacon, Bis. din Rifov-Prahova (B.O.R.,
XXV, 1911-1912, p. 1137-1140) [descriere, inscriptii, insemnari] ; R. V., 7
sept. 1914, p. 1; Zagoritz Al., Sculpturi in piatrd (BCMI, VII, 1913, p. 67-72
si foile anexa) ; Filitti, Ctitori, p. 31; Ghika-Budesti, Evolutia (BCMI, 1936,

p. 100, pl. CDLXXXVIII-CDXCIV); Ionescu Gr., Istoria, p. 220; Dig.


Rom., V, p. 234 [bis. din 1724, 1776 si 1783] ; Ionescu Gr., Istoria arhitecturii,
II, p. 211; A. Rom., 15 mai 1857 [arendarea mosiei] ; Documente de arhitecturii,
nr. 2; Documente, indice sec. XVI [satul amintit de la 1546, cind a fost daruit

in pane episcopiei Buzau].


RIIOASA (acum Lunca), acum jud. Teleorman (bis. de lemn, sec. XVIII) 28.
Ionascu, Catagrafia, Arge, p. 80; (R. Olt, bis. de lemn] ; Mustaciosu
Andrei Bisericile de pe valea Oltului din jud. Teleorman, teza de licenta. Inst.
teologic Buc., ms. 152, p. 42 [piatra de mormint din 1853 ; bis. in mina].
RIIOASA-Vilcea (la 1840 bis. de lemn. Sf. Imparati, construita de locuitori
1770)

Popescu, Biserici, p. 91 cat. 1840].


RIJLETU (acum Salistea), jud. Olt (bis. Sf. Paraschiva, Sf. Than si Sf. Nicolae-Rijlet Govora, construita de Ioan Cioriceanu diacon, 1824-1828,
bis. Adormirea -Gura Geamana, 1792, ruinata, bis. Adormirea-Rijlela-Vieros, 1760" si bis. Adormirea-Linia Mare, 1836).
Documente, XVI, vol. III, p. 185; Indice cronologic nr. 23 [doc.] ; Diet.
Rom., V, p. 236 [pisania, 1828]; B.O.R., 1921, p. 682 [la 1808 ,trei bis. de
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

536

lemn]; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 42 [trei bis. de lemn: R. Govorii si R.


Vieros] ; M. 0., 1961, nr. 5 8, p. 402 [cat. 1833]; AEA 1929, p. 150; Anuar
1909, p. 303.
RIMA, vezi Slavesti, pl. Horezu.
RIMESTI, jud. Vilcea (bis. Toti Sfintii, construita de mitropolitul Stefan,

1658-1659, parasita apoi, reparata 1859 cind se zideste timpla

si 1933 ; fost metoh al m-rii Horez) 3.


Iorga N., Studii si doc., XXI, p. 311=358 [doc. 1723-1845]; Bauer, p.
202 [doua Ms.]; Anuar 1909, p. 229 [bis. din 1793 si 1853]; Dig. Rom.,
I, p. 289 [legenda bisericii]; Draghiceanu V., 0 ctitorie mitoropolitanci. Bis.
din Rimesti-Vilcea (BCMI, IV, 1911, p. 130-132) [descriere, foto]; A., Bis.

din Ramesti (Albina", XV, 1911-1912, p. 1989-1991) [dupa BCMI];

Iorga-Balas, Histoire, p. 196; Draghiceanu V., Monumentele Olteniei (BCMI,


1933, p. 65) [despre repararea bis.] ; Donat, Fundatiile, p. 6: Popescu, Biserici,

p. 16 si 54-55 [la 1840 doua sate: bis. Sf. Imparati - Ramesti - plasa
Oltului, 1700, Sf. Vasile-Cofresti, 1824, Intrarea in bis. - Efrimesti, 1700
si bis. de lemn Sf. Voievozi - Ciofrigesti, 1817 ultimele trei la Ramesti plasa

Horezu];
Balasa D., preot, Skitul Bakinesti-Vilcea (I.E.E.R.A., V, 1949, nr. 11-12,
p. 36-39) [inscriptie, 1859, istoric si insemnare; este vorba de bis. din

Rimesti, numita din mahalaua Balanesti; se precizeaza data zidirii, dupa


portretul lui Mihai Radu];.

Bulat T. G., ,Stiri not cu privire la fundaciile Brincovenesti oltene ( Brincoveni, Mamul si Hurezi) (M.O., 1964, nr. 9-10, p. 752-753) [doc. 1703, inchinare la m-rea Hurezi]; Documente agrare, p. 258-260 [doc. 1713 ref. la proprietatea satului]; Sacerdoteanu A., Acte referitoare la corn. Rimesti-Ursani,
plasa Horez, jud. Vilcea (A.O., 1930, p. 38-39) [1811-1820]; Nicolaescu St.,
Un act privitor la satul Ramesti - Vilcea (ibidem, 1939, p. 132-134) [din 1640] ;
Sulzer, Geschichte, I, p. 350; Paul de Alep, Cdldtoriile, p. 176; vezi si M.O.,
1967, nr. 11-12, p. 917 [Paul de Alep despre zidirea bis.] ; Documente, indice
sec. XIII-XVI si XVII [satul amintit de la 1487]; Ionascu I., Contribucii la
istoricul m-rii Hurez, p. 107-108 [doc.] ; Vezi si Indite cronologic nr. 14 [doc.].
RIMNICELUL, vezi Obiditi.
RIMNICENI - Buzau (bis. de lemn Sf. Dumitru, 1835-1836, reparata
1873-1894).
Anuar 1909, p. 263; AEB, 1926, p. 66 si 1928, p. 95.
RIMNICUL-SARAT 31, jud. Buzau (fost. Rm. Sarat).

Documente, sec. XIII-XVII (indice) [amintit ca oras la 1574, cind se


gaseau aid ostile muntene plecate in expeditie in Moldova]; Rimnicul in
cronici (Analele Rimnicului", 1924, nr. 8-9); Cdldtoria lui Evlia Celebi
(B.C.I., XVI, p. 273) [descriere, numarul bisericilor, 1659]; B.C.I., XII, p.
26 [despre arderea orasului de turci, 1659]; Bauer, p. 112 [nr. bisericilor;
orasul ars pe jumatate] ; Tunusli, p. 172 ; Fotino, III, p. 149 [o m-re si 5 bis.
de piatra la 1815] 32 Bezviconi G., Cdldtori rusi (indice); Reimers, Reise der
russisch - Kaisserlichen Gesandschaft. . ., I, p. 117 [descriere, 1793; cind orasul
era ruinat]; Hunter William, Travels in the year 1792 through France, Turkey
and Hungary to Viena, Londra, 1796, p. 311-312 [orasul distrus de razboi];
Sulzer, Geschichte, I, p. 307 [despre oras] ;
Samarian P., 0 veche monografie, p. 191 [numarul caselor si bisericilor,
inceputul sec. XIX]; Nistor I., 0 descriere din 1822, p. 19, 61; Margot, 0 viatorie, p. 71-72 (descriere, 1859] ;
Iorga, Drumuri si orase, p. 133-136 [descriere]; Mosescu 0., Rm. Sdrat.
Cdlduzd intocmita de..., Buc., 1931, 92 p. + 1 pl. [reproduce dupa N. Iorga,
www.dacoromanica.ro

536

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCI.

Drumuri si orase, Odoebscu, Vlahuta, Pelimon, etc. ; lucruri generale despre


oras si monumentele sale si despre citeva monumente din judet] ; Giurescu

Ist. rom., II si III (indice).

- HANURI. 33
- HANUL M-RII ADORMIREA 34.

B.O.R., XXII. 1963, nr. 11-12, p. 1042-1043 [doc. ref. han].


- HANUL M-RII SF. IOAN.
M. Of., 1864, p. 224 [hanul m-rii Sf. Ioan si un han ruinat].
- HANUL
LUI ALECU BAGDAT 35.
HANUL ZISSU 36.

- SPITALUL 37. Vezi si bis. Sf. Dumitru-Bagdat.


- COALA VECHE 38.

Popescu M., Inceputurile invcitamintului in tirgul Slam Rimnic (Milcovia",

V-VII, 1936, p. 36-49); Muzeul national", 1836-1837, p. 92 [despre


deschiderea scolii nationale de tip lancasterian].
- CI5MELE 39.

A. P., 1835-1836, p. 698.

- M M-REA ADORMIREA (m-rea din Rm. Sarat, construita de Constantin


Brincoveanu si unchiul sau, Mihai Cantacuzino spatarul la 16901696 40, ridicata pe locul unei bis. de lemn; reparata 1784-1793,
reparata si zugravita 1814, reparata 1871-1872 si 1898; fost metoh
la muntele Sinai) 41, str. V. Cristoforeanu 4.
Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 19, Buc., 1951 [1489 doc., 1519-1871];

Greceanu, Viata lui C. Brincoveanu, p. 76-77, 153 [despre zidirea m-rii,


descriere] (vezi si indice); Gane Ion, Radu Greceanu despre m-rea din Rimnic

(Analele Rimnicului", 1923, nr. 6, p. 78-79); Hurmuzaki, XIV1 p. 266268 [doc. sfirsitul sec. XVII, inchinare la muntele Sinai] ; Eclaircissements
sur la Question des monasteres grecs situ& dans les Principautes Danubiennes,

1857, p. 89-93 [doc. din 1704 de inchinare la Muntele Sinai] ; Genealogia


Cantacuzinilor, p. 343 [descriere] ; Iorga, Stud ii si doc., XVI, p. 356-357
[inscriptii, 1691-1697] ; Urechia, Ist. rom., II, p. 82-84 ; VI, p. 216; VII,
p. 314 ; X A, p. 16, 192 ; Iorga N., Istoria romcinilor in chipuri si icoane, III,
p. 235 [scris. 1778]; V. Rom., 24 febr. 1854 [averea m-rii] ;

Pelimon A., Memoriu, p. 29-44; Bolliac. Mincistirile din Romania,


p. 553-554; C.A., 1866, p. 64-66; Arnoteanu Kesarie, Propuneri pentru
modificarea devizului estimativ al reparatiunii bisericii catedrale din corn.
urbana R. Sarat (M. Of., nr. 156, 1869); Anuar 1909, p. 241; Iorga N., La un
vechi vad de vrajmasie intre romani, Valenii de Munte, 1909, p. 13-15 [descriere] ; Draghiceanu V., C. Brincoveanu, p. 52-58 ; Idem, M-rea Rm. Sarat
(Albina", XVIII, 1915-1916, p. 1406-1408), [descriere] ; Niculescu G.,
M-rea din Rimnic (Analele Rimnicului", 1923, nr. 4, p. 52-57); reprodusa
si la Mosescu Oct., Rm. Sarat, Calauza, p. 34-40 ; Mihailescu I., Releveul
bis. m-rii din Rm. Sarat (Arhitectura", V, 1926, p. 121-123);
Stefanescu I. D., La peinture, p. 195-199; Bobulescu, Zugravi, p. 15;
A. R., 1940, p. 117; Voinescu T., Pirvul Mutul (SCIA, 1955, nr. 3-4, p. 138,
142);

Ghika - Budesti, Evolutia (BCMI, XIX, 1936, p. 45, pl. CCLXXXCCLXXXV) ; Jantea N., Ctitoriile Brincovenesti din orcqul Rm. Sarat (Ingerul," IX, 1937, nr. 10-11, p. 613-622) [avere, istoric, descriere] ; Idem,
M-rea Adormirea Maicii Domnului din Rm. Scirat; Descriere arhitectonicii

(ingerul", IX, 1937, nr. 12, p. 719-737 si X, 1938 p. 94-105); Ghika-

Budesti, L'ancienne architecture (BCMI, 1942, p. 42, pl. XIX); ACMI, 1943,
p. 24, 25 [restaurare] ; Golescu M., Motive de animale (BCMI, 1943, p. 36-48);

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

637

Popescu, Invelisurile, p. 67; Cocora Gabriel, Din trecutul legaturilor episcopiei


Buzdului cu Rusia (G.B., XV, 1956, p. 330);

Bulat T.G. 0 ctitorie brincoveneascd inchinata Sfintului munte Sinai


(Rimnicu Sarat, 1700) (G.B., XXII, 1963, nr. 11-12, p. 1031-1049) [pisania
documentele de ctitorie ale m-rii, milele si averea sa, despre metoasele m-rii] ;
Cernovodeanu Paul, Citeva monumente comemorative si funerare ruse din Tara
Romaneascd, in vol. Omagiu lui P. Constantinescu-Iasi, cu prilejul implinirii
a 70 de ani, Buc., 1965, p. 663 [piatra de mormint a generalului Arcadie Suvorov] ; Potra George, Documente Brincovenesti in legeiturd cu biserici .si mincistiri

din card si strciincitate (G.B., XXII, 1964, nr. 11-12, p. 1120-1121) [doc.
1700];

Constantinescu Horia, preot, Biserica fostei m-ri Rimnicu Scirat. Ctitorie


brincoveneascci si monument de arts feudal d (G.B., 1965, nr. 1-2, p. 30-71)
[despre mas, istoricul m-rii, proprietatile sale, metohurile, egumenii m-rii,

descrierea arhitecturii si picturii dupa Ghika-Budesti, Gr. Ionescu etc.];


Chihaia Pavel, Un sculptor roman din epoca brincoveneascci: Lupu Scircitan

(R. M., V, 1968, nr. 1) [despre sculpturile in piatra lucrate de mesteri din
Rm. Sarat];
Draghiceanu, Catalogul, p. 20, 26 (si indice).

- BISERICA ASANICHIOAIA, vezi Nasterea Sf. Fecioare.


- BISERICA BAGDAT, vezi bis. Sf. Dumitru-Bagdat.

- BISERICA CITA (Sf. Arhangheli, zidita de Iordache Neculescu slugerul,


1765, arsa la 1821, reparata si zugiavita dupa aceea, de vornicul
C-tin Neculescu, reparata 1891 si 1921).
Anuar 1909, p. 241; Biserici cu averi proprii, s. III, Buc., 1916, p. 1-16
[pisania, foto, doc.] ; ingerul", 1937, p. 546;42 Bratulescu V., Inscriplii pi
insemndri (G. B., 1966, nr. 7-8, p. 653-656)
- BISERICA LUI STEFAN CEL MARE (bis. domneasca 43, Sf. Paraschiva,
1473-1481, refacuta de C. Brincoveanu de la ferestre in sus, 1704,
reparata la mijlocul sec. XVIII ", darimata si refacuta 1898-1899).
Urechia, 1st. rom., II, p. 73-74 [doc. 1775] ; Georgianu I. C., 0 paging din
viata marelui Stefan, Buc., 1894, p. 79; Mironescu V., M-rile .si bisericile
intemeiate de Stefan cel Mare (Junimea lit"., V, 1908, p. 108-109); Lapedatu Al., 0 biserica a lui Stefan cel Mare in Tara Romaneascci (BCMI, III,
1910, p. 107-109) [pisania si istoric]; A. 0 bis. a lui Stefan cel Mare in Tara
Romaneascci (Albin.a", XIV, 1910-1911, p. 533-534) [dupa BCMI] ; AARPAD
XVII, 1894-1895, p. 449; Anuar 1909, p. 241; Ursu I., Stefan cel Mare, Buc.,

1925, p. 414, n. 3; Bals G., Bis. lui Stefan cel Mare, (BCMI, 1925, p. 150);
Jantea N., Ctitoriile Brincovenesti din orapl Rm. Scirat (Ingerul", IX,
1937, nr. 10-11, p. 613-622) [istoric]; Popescu, I nvelisurile, p. 85 ; Repertoriul monumentelor lui Stefan cel Mare, p. 209; Draghiceanu, Catalogul p. 20
(si indice);
Constantinescu Horia, 0 ctitorie a lui Stefan cel Mare in Tara Romaneascii
(G.B., 1965, nr. 7-8. p. 684-690 nimic nou, in afara de un doc. din 1753
Si despre averea bisericii]; Bratulescu V., Inscriptii si insemndri (G.B., 1966,

nr. 7-8, p. 655-657).

BISERCA GRECILOR (Sf. Gheorghe, a doua jumatate a sec. XVII 45).


Pe locul ei s-a ridicat m-reaAdormirea.
- M BISERICA NASTE REA SF. FECIOARE (Robeasca sau Asanichioaia 4513113,

construita de Asanache Neculescu fost mare pitar, 1781-1784,


reparata 1884; fost metoh al Sf. Mormint 46).

Arh. St. Buc. Indite cronologic nr. 3. Episcopia Buzdu, Buc., 1958 (indice);

A.G., 1942, p. 115 si doc., p. 149-152 [1784, inchinata la Sf. Mormint] ;


www.dacoromanica.ro

538

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

Dicf. Rom., V, p. 244; Anuar 1909, p. 241 [bis. Asanichioaie sau Robeasca].
- BISERICA SF. ARHANGHELI, vezi bis. Cica.
M BISERICA SF. DUMITRU - Bagdat (1707-1708, construita de capitanul Dumitrasco Bagdat, renovates 1833 de Alecu Bagdat, refacuta
radical 1870-1871, cind a fost pictata de G. Tattarescu; fosta metoh
al schitului Poiana Marului), Str. Faun Pincio 11.

MAIO D., preot, Monografia bis. Sf. Dumitru-Bagdat din R. Sdrat,


teza de licenca Buc., 1935; Idem, Bis. St. Dumitru - Bagdat (ingerul",
X, 1938, nr. 9, p. 807-819 si nr. 10-11, p. 949-954) [istoric, descriere,

pomelnic, foto]; Idem, Averea ldsatd de Alecu Bagdat bisericii si spitalului


din R. Sdrat (Ingerul", XI, 1939, nr. 8-9, p. 623-635); Idem, Testamentul
lui Alecu Bagdat (ibidem, 1938, nr. 7-8, p. 681-686) [din 1833] 47 ; Anuar
1909, p. 240-241; Voinescu T., G. Tattarescu, p. 51, 104-106 [contractul
pentru zugravirea bisericii] ; Bratulescu V., Inscriptii si insemnifri (G.B.,
1966, in 7-8, p. 654-655) [pisanie, 1707]; ACMI, 1943, p. 28 [restaurarea

picturii]; Bratulescu V., Zugravi de biserici din sec. XVIII-XIX (G.B..


1959, p. 276); G.B., 1964, in. 5-6, p. 484.
- BISERICA SF. GHEORGHE, vezi bis. Grecilor.

RBINICUL-ViLCEA, jud. Vilcea. Vezi si Licura.

Documente, XIII-XVII (indice) [orasul amintit de la 1388]; Vezi si


Olteanu, Geneza oraselor (Studii", 1963, nr. 6, p. 1279); M. 0., 1967, nr.
11-12 p. 914 [mentiune Paul de Alep]; Giurescu, Material (indice); Bauer,
p. 200 [o m-re, 5 bis. de piatra si o capela] ; Tunusli, p. 175; Sulzer, Geschichte,

I p. 350 [despre oras] ; Fotino, III, p. 173 [numarul bis., 1815]; Hunter William, Travels in the year 1792 through France, Turkey and Hungary to Viena,
Londra, 1769, p. 340 [oras mare];
Samarian P., 0 veche monografie, p. 210 [descriere, inceputul sec. XIX];
Nistor I., 0 descriere din 1822, p. 19, 60, 61 [episcopia, 5 biserici si o bis. catohea] ; Uricarul, XV, p. 263 [bis. rudineasca, bis. din sus, bis. Sf. Gheorghe] 48
A. 0., 1931, p. 132 [despre starea de neeuratenie a orasului, 1835]; C.D.A.,
25 ian. 1838, p. 159 [despre stricaciunile pricinuite de cutremur];
V. Rom., 1847, p. 131, 185, 205 [despre incendiul din 1847, cind au ars
episcopia, seminarul, scoala si alte case]; Dimbovita", 22 iulie 1858, p. 325
[descriere]; Voinescu I., Monumente de arts Icircineascci, pl. 33-36 [case];
Iorga, Drumuri .,si orase, P. 22-28 [descriere]; Iorga N., Ora.sele oltene (C.L.,

XLI, 1907, p. 64-67 si A.O., 1928, p. 281-282); Iorga N., Din trecutul
Rimnicului Vilcii (N. V., 1936, p. 126-128) [despre biserici]) Giurescu,
Ist. rom., II-III (indice);
Dragoiescu P., Rimnicul Vilcii, Craiova, 1944, 16 p. + 1 pl.; Grigore

Constantin, Rimnicul Vilcii, loc de amintiri si recreiere, Rm. Vilcea, 1944,


100 p. [descrierea monumentelor]; Doc. priv. ist. Rom., Introducere, vol.
II, p. 496-498 [organizarea orasului] 48.
- SCOALA VECHE .
M.C., 1915, p. 74 [la 1832 in hanul Popa State]; C. Rom., 1833, p. 35];
Rominia", 1838, p. 715-716 [Stiri despre scoala] ; Lahovari George, Hirtii
vechi. La istoria scoalelor din Oltenia II. Clddirea scoalei nationale din Rimnicu-

Vilcea (1833-1838) (Conv. lit.", XXVII, 1893, p. 106-125) [Publics documente si un plan de class].
- SEMINARUL (ars in 1837, refacut 1856). Vezi si Episcopia.
"

C.D.A., 1841, p. 182 [descriere seminar]; Bulat T.G., Din trecutul semi-

narului de la Rm. Vilcea (Renasterea", 1945, p. 320) [doc. 1845]; Idem,


Din arhiva Sf. episcopii a Rimnicului (Renasterea", 1942, p. 551-553)
[despre seminar, 1848]; Idem, Material pentru istoria seminarului din Rm.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

639

Vilcea (Viitorul", Iasi, iunie 1914, p. 3-5 si iulie 1914, p. 3-5); M. Of.,

1861, p. 637 [proect de restaurare a seminarului); Episcopia Rimnic, p. 287-

Ionescu G.M., Istoria seminariilor preofesti, Buc., 1906, p. 62-65 ;


M.O., 1963, nr. 9-10, p. 675-678 ;
300 ;

Bulat T.G., Acte referitoare la infiintarea Seminarului din R. Vilcea 51

(Rev. ortodoxa", II, 1913, nr. 1, p. 23-25) ; Ionascu I., Material documentar privito la istoria seminarului din Buzdu, 1836-1936, Buc., 1937
[publics doc. despre infiintarea seminariilor pe linga eparhii] ; Schicci istoricei

a seminarului din Rm. Vilcea (M.P., IV, 1893, nr. 2, p. 2); Anuarul Sem.

Sf. Nicolae din Rm. Vilcea" pe anul scolar 1924-1925 [doc. privind intemeierea seminarului].
- CISMELE VECHI52 (cismeaua lui Filaret, pe malul Oltului, 1784, reparata,
1898; fintina episcopiei, 1748, refacuta la 1792 - disparuta cismeaua din Zavoi, 1856, refacuta 1913 si cismeaua lui Maldarescu,
1844, reparata 1896).
M.C., 1915, p. 60 [cismea, 1844] ; Pamfile T., Fintinile din Rm. Vilcea
(M.C., IV, 1916, nr. 2, p. 205-208) ; B. Of., 4 oct. 1852, p. 346 [repararea cismelelod ; V. Rom., 17 sept. 1855, p. 290 [infiintarea a 4 cismele] ; Episcopia

Rimnic, p. 156, 233-234 [cismeaua lui Filaret].


- M SCHITUL ARHANGHELUL (m-rea de la Rimnic, linga Olt, Sf. arhanghel Mihail, inceputul sec. XVI 53, refacuta de egumenii Petronie si
Gherman ai m-rilor Segarcea si Arhanghel, 1725, bis. reparata de
Hagi Enus si Sofronie arhimandrit, 1811-1817 si la 1881; pictura
din 1811 in pronaos, restul din 1894; fost metoh al patriarhiei de
Alexandria 54).

Documente, XIII-XVI i XVII (indice); Bulet T.G., Contributiuni

documentare, p. 114-115 [1667] ; Hurmuzaki, XIV/2, p. 838 [bis. pustiita,


1718] ; Iorga N., Studii si doc., V, p. 142 ; Documente agrare, p. 239-240 [doc.
1710] ; Bulat T.G., Cartea de inchinare a schitului Arhanghel la patriarhia din

Alexandria (R.I., XI, 1925, p. 309-310) [doc. din 1717] ; Urechia, Ist. rom.,
II, p. 173 ; Virtosu I, Inscriptii (BCMI, XXVI, 1933, p. 188) [1817] ; Daniilescu C., Inscriptiile bisericii din cdtunul Arhanghelu-Rm.Vilcea (N.V., 1934,
nr. 81-82, p. 273) 55; Tunusli, p. 175; Fotino, III, p. 174; A.C., 1868, p. 24;
Odobescu Al. Schitul Arhanghelu, districtul Vilcea (C.T., 1873, p. 208);
Monumente naLionale, II, p. 196-197 [descriere, istoric] ; AER, 1900, p. 33 ;
Rauitu, Monografia, p. 90-91, 116 ; Anuar 1909, p. 152 ; Dobrescu, Istoria
bisericii din Oltenia, p. 141, 260; Donat, Fundatille, p. 13 -15; Popescu,
Biserici, p. 63 ; AMO, 1941, p. 677; A.O., XVI, 1937, p. 444-450 si XVII,
1938, p. 391-394 ; Diet. Rom., I, p. 114 ;

Masa D., preot, Istoricul m-rii Arhanghel (Vilcea) (I.E.E.R.A., V,


1949, nr. 1-2, p. 20-26) [istoric; arata ca a fost reconstruit de Stoica vet
paharnic, stramosul boierilor Piriieni, la 1521-1522];
- M BISERICA BUNA VESTIRE (si Sf. Nicolae, Maica Precista, construitk
de Mircea voievod, fiul lui Mihnea cel Rau, sau de Mircea Ciobanul?
mijlocul sec. XVI 56, arsa la 1736-1739, refacuta de Radu Rimni-

ceanu logofat si alIii la 1747, reparata 1903, 1925-1926 si 1942),

str. General D. Praporgescu. Vezi si bis. din deal (aceiasi?).


Iorga N., Studii Si doc., XV, p. 306-307; Daniilescu C., Inscriptii (A.O.,
1930, p. 372) [din 1747] ; M.O., 1962, nr. 9-10, p. 713 [insemnare, 1811] ;
C.A., 1875, p. 75 -77; Musceleanu Gr., Monumentele strdbunilor, p. 68-69;
Rautu, Monografia, p. 75-77; Anuar 1909, p. 152 ; R.I.A.F., XIV, 1913,
p. 75 ; Iorga N., Istoria biserici, II, p. 143 [bis. Maica Domnului] ; BCMI,
XXVI, 1933, p. 186 [inscripIie] si 177 57, Ghika-Budesti, Evolutia (BCMI,

www.dacoromanica.ro

540

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

XXIX, 1936, p. 92, pl. CCCXCVI-CDI); Idem, L'ancienne architecture


(BCMI, 1942, p. 51, pl. XXVII); Renasterea", 1940, p. 539-540; MO,
1941, p. 675 ; tefanescu I.D., Peintures murales, p. 61;

Popescu, Biserici, p. 57-58 ; ACMI, 1942, p. 36, 43 ; Draghiceanu,


Catalogul, p. 52, 55, 58 (si indice); Buzatu D., Gheorghe zugravul care in caluga.rile s-a numit Gherontie (M.O., 1967, nr. 1-2, p. 77) [icoane] ; Masa D.,
preot, Cine e ctitorul bisericii Buna Vestire din Rm. Vilcea ? (Argesur, oct.
1967, p. 19) [Mircea voievod, nu Ciobanul].
BISERICA CATOLICA. (m-rea franciscanilor, Sf. Anton de Padova, ante
1530, ruinata mijlocul sec. XVII, recladita 1723) 58.
Monumenta Spectantia, XVIII, p. 101-102 [Baksici, 1640] si 269 [bis.
ruinata, 1660] ; D.I., I, 1925, p. 104 [idem, 1670] si II, 1930, p. 428 [idem, 1644] ;

Iorga N., Documente scoase din arhiva m-rii catolice din Rimnic ( Studii si
doc., I-II, p. 448-461); vezi si p. 234-235, 250, 251-252 si indeosebi 434
si indice [doc. 1715-1847] ; Giurescu, Material (indice); Iorga N., Studii
si doc., VIII, p. 97 [1781] ; Bulat T. G., Contributiuni documentare, p. 112113 [1798] ; Urechia, Ist. rom., IV, p. 97; V, p. 54 ; VII, p. 25, 375 ; Vasilescu,
Descrierea (A.O., 1928, p. 251-252 ;
Mateescu C.N., Un misionar roman din sec. XVII in serviciul bisericii
romano-catolice (A.O., XII, 1933, p. 357); Chihaia Pavel, Un vechi monument
de arhitecturei din Rm. Vilcea: bis. Sf. Dumitru (SCIA, arta plastics, t. 14,
1967, nr. 2, p. 175-176) [crede ca bis. catolica, ridicata in sec. XV, a fost
reconstruita de ortodocsi in sec. XVIII] ; Idem, Monuments romans et gothiques

du XIII-e au XVI-e siecle en Valachie (RRHA, t.V., 1968, p. 55) [despre


bis. veche catolica, devenita apoi bis. Sf. Dumitru].
-M SCHITUL CETATUIA (Sf. Mihail si Gavril, schitul de la cetate, construit
de Teodosie fost mitropolit, 1677-1680 59, bis. si casele refacute de

Nifon mitropolitul, 1850-1853 60, bis. pictata de G. Tattarescu ;


fost metoh al mitropoliei. In bis. veche a fost ucis Radu de la Afumati la 1529).
Indice cronologic nr. 1 Mitrop. Tdrii Rom. (indice); Sacerdoteanu A.,

Arhimandritul Vasile Tismeineanul .si mitropolitul Teodosie (M.O., XV, 1963,

nr. 7-8, p. 546-567) [publics mai multe doc. referitoare la schit]; B.O.R.,

II, 1875-1876, nr. 12, p. 738) [despre cetatea pe locul careia a fost construita,
1746] 61; Rautescu I, Metoasele mitropoliei sub mitropolitul Dionisie Lupu
(R.L., III, 1931, nr. 3, p. 178) [la 1819] ; Masa D., Doug pomelnice ale schitului
Cetcituia din Rimnicu-Vilcii (M.O., 1967, nr. 3-4, p. 261-268) [se reproduc]
Dict. Rom., V, p. 350 [ legenda schitului] ;

Ghenadie, Albumul episcopiei Rimnic [foto]; M.P., III, 1892 nr. 6 ;


Antoniu, Album, partea I, pl. 14;
Pelimon Al., Impresiuni de caliitorie, p. 128; Wertheimer-Ghika, G. Tattarescu, p. 120, 122-123; tefanescu I. D., Peintures murales, p. 72 ;
Ghenadie, Vizite canonice, p. 2-5 [inscriptii, descriere] ; Dig. Rom.,
II, p. 350 [leganda schitului] ; Iorga N., Sate si minastiri, p. 307 [descriere]:
Dobrescu, Istoria bisericii din Oltenia, p. 141, 274 ; Anuar 1909, p. 152 ; Draghiceanu V., Monumentele istorice din Oltenia (BCMI, 1931, p. 126-127)
[inscriptii, 1680 si 1853, descriere sumara, foto] ; A.O., 1937, p. 446; R.I.R.,
1937, p. 192 ; AMO, 1941, p. 676 ; erbanescu N., preot, Mitropolitul Teodosie
al Tdrii Romanesti (1688-1672, 1679-1708) (S.T., V, 1853, nr. 5-6).
-BISERICA DOMNEASCA, vezi bis. Sf. Paraschiva.
-BISERICA EPISCOPALA (Sf. Nicolae, sfirsitul sec. XIV 62, refacuta de
Matei Basarab 63, arsa si surpata in timpul razboiului, 1736-1737,

prefacuta de episcopul Clement, 1737-1745, arsa 1847, refacuta


www.dacoromanica.ro

N. STOICESCIT

541

1852-1856 64; bis. pictata de G. Tattarescu; bolnita Adormirea

construita de episcopul Clement, 1744, zugravita 1748, reparata


1852-1857 65; M paraclisul Sf. Grigore Bogoslovul, construit de
episcopul Grigore, 1750 -1751; clopotnita din 1680, restaurata 1886,
1890 si 1930 si truce din 1656).

Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 4 Ep. Ramnicului, Noului Severin
Buc., 1954 [3826 doc., 1472-1880] ; Documente, XVI-XVII (indice); Paul
de Alep, Cdldtoriile, p. 161 [episcopia si palatul episcopal]; vezi si M.O., 1967 -

p. 914; erbanescu N., Documente din timpul pcistoriei mitropolitului Antim


Ivireanul la Rimnic (M.O., 1966, nr. 9-10, p. 845-851) [publics 10 doc.,
1705-1708]; Documente agrare, indice [doc. ref. la proprietatile episcopiei];
Hurmuzaki, VI, p. 268, 270-272, 275, 430; Giurescu, Material (indice);
B.O.R., II, 1875-1876, p. 737 [despre recladirea bis. episcopate, 1746 si
bis. cimitirului]; vezi si SC1A, 1956, nr. 3-4, p. 231; Bulat T.G., Contributiuni
documentare, p. 12-54, 109-112 [doc. 1500-1792] ; Vezi si indice; Iorga N.,
Acte pastrate in arhiva ep. de Rimnic ( Studii si doc., VII, p. 8-20) [1713-1835,
printre care si un catastih de venituri si cheltuieli, 1796-1805 ; si despre
tipografie]; Documente privitoare la vechile proprietali din Craiova si Bucu-

resti, ale episcopiei Rimnic (A. 0., 1941, p. 150-164) ; Urechia, Ist. rom.,
II, p. 2-4, 391; VI, p. 136 -152; VII, p. 320-330, 332, 374; VIII, p. 345348 ; X A, p. 203-206, 390-392 [scoala] ;
Bulat T.G., .tnsemndri istorice din arhiva episcopiei de Rimnic (Renasterea", 1940, p. 511-513 si 978-980) [1836-1839] ; Idem, Acte din arhiva
episcopiei de Rimnic (ibidem, p. 791-794) [1780-1828] ; C.D.A., 25 ian. 1838,

p. 159 [despre stricaciunile pricinuite de cutremur] ; Bulat T.G., Dincorespondenta episcopului Calinic al Rimnicului, Rm. Vilcea, 1927 ; VoinescuT.,

G. Tattarescu, p. 29-30, 35, 77-78, 84-85 [contractul pentru zugravirea


bisericii]; Wertheimer-Ghika, G. Tattarescu, p. 122-123, 141; Popescu-Cilieni
I., 0 catagrafie a episcopiei Rimnic (R.I.B., I, 1943, p. 116-145) [din 1824];
A.P., 1841-1842, p. 44-46, 648 [mosiile episcopiei] ; C.D.A., 1842, supl. nr.
3 ; B.G.O., 1845, p. 50-51 [arenda mosiilor] ; vezi si A. Rom., 12 si 19 dec.
1859; Margot, 0 viatorie, p. 32-35 [descriere, 1859] ;

R.I., VIII, 1922, p. 79 [pisanie, 1857] ; Iorga N., Studii si doc., XV, p.
304 [1857], 318-321 [inscriptii] 66 si 322-333 [insemnari de pe carti din

biblioteca episcopiei] ; Bulat T.G., Vechile inscriptii ale episcopiei de R. Vilcii

(R.I., IX, 1923, p. 117-118; N.V., X, 1937, nr. 116-117, p. 274 [inscriptia
bolnitei] ;

Le tour de monde", XVII, 1868, premier semestre, p. 298 [Lancelot] ;


Vezi si Telegut M., Mincistiri din Oltenia vdzute de un pictor francez (M.O.,
1966, nr. 7-8, p. 634); Ghenadie, Albumul episcopiei Rimnic [13 foto] ; Antoniu, Album, partea I, pl. 24 ;
Pelimon Al., Impresiuni de cdldtorie, p. 124 -125; C.A., 1875, p. 66-69;
Musceleanu Gr., Monumentele strdbunilor, p. 68-69; Monumente istorice,
II, p. 211 [reparatii necesare] ; B.V., 22 oct. 1885 ; B.O.R., XIII, 1889-1890,
p. 281-282 [istoric] ; Dicf. Rom., V, p. 246-247 [istoric, inscriptii] ; Schitd
istoricci pentru episcopia Rimnicului Noului Severin (M.P., II, nr. 1, 1 mart.
1891, p. 7-8 si III, 1892, nr. 13); Bilciurescu, Minastirile, p. 261-218;
Anuar ep. Rimnic, 1900, p. 3-13 [notite istorice] ; Tocilescu, Raporturi, p.
21-24 [pisania, descriere, istoric] ; Ghenadie, Vizite canonice, p. 1 [repararea
episcopiei, 1890] ; Dobrescu, Istoria bisericii din Oltenia, p. 141, 232-235
[istoric Si avere] ;
Mironescu Atanasie, Sfinta episcopie a eparhiei Ramnicului Noul Severin
in trecut si acum, Buc., 1906, CXXXIV + 694 p. [istoricul episcopiei, rezumate

www.dacoromanica.ro

642

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

de documente, pomelnice, metohurile gi averile sale]; Iorga N., 0 istorie a


episcopiei Rimnicului (F.D., I, 1907, p. 257-262); Iorga N., Drumuri si
rase, p. 23-25; BCMI, V, 1912, p. 188 [paraclisul] ; ACMI, 1914, p. 70 si
1915, p. 57 [reparatii si rest. picturii paraclis]; Dumitrescu, Istoricul, III,
p. 9-26; Popescu M., Oltenia in timpul stapinirii austriace (BCMI, XIX,
1926, p. 101-102) [planul si perspectiva m-rii] ; Vasilescu, Descrierea (A.O.,

1928, p. 251-254, 283); Iorga N., Istoria bisericii, II, p. 143; N.V., VI,

1933, nr. 70; Donat I., Rqedincele celei de a doua mitropolii a Tarii Romanegi
(A.O., 1935, p. 67-76); Ghika-Budesti, Evo lucia (BCMI, XXIX, 1936, p. 54,

pl. XXVI-XXXIV) [paraclisul]; Donat, Fundariile, p. 43-44;


tefanescu I. D., Peintures murales, p. 72 [capela episcopiei]; Metes,

Zugravi (indice), [bis. bolnita] ; Grecu V., Filozofi .si sibile (A.T.G., caietul
10, 1939 [paraclisul];
Popescu-Cilieni, Pe firul istoric al mitropoliei Olteniei, Craiova, 1941;
AMO, 1941, p. 671-674 [inscriptii] ; La episcopia of Rimnic (R.I.B., I, 1943,
nr. 1, P. 118-124); Popescu, inveksurile, p. 45, 61; Giurescu C.C., Intemeierea mitropoliei Ungravlahiei (B.O.R., 1959, p. 691-692) [despre vechiul
lacas, din sec. XIV, pe locul actualei cladiri a episcopiei]; Istoria bisericii
romcine, I, p. 322-325 ; Cocora G., Pictura icoanelor de la episcopia Rimnicului de nitre pictorul G. Tattarescu (M.O., 1959, nr. 9-12, p. 664-667) [contractul si devizul] ; Dineata Ghermano, arhim., Innoiri in viaca sfintei episcopii
a Rimnicului si Argesului in ultimii 15 ani (M.O., XV, 1963, nr. 11-12, p.
891-896) [despre lucrarile de restaurare];
Pacurariu Mircea, Episcopul Climent al Rimnicului (1735-1748)(M.O.,
1965, nr. 1-2, p. 37-38 si 44-46) [despre lucrarile facute la episcopie, refacerea bisericii si a caselor si construirea bolnitei; si despre averea episcopiei
in timpul salt] ; inscriptii Bucuregi, p. 585 [cruce, 1670-1671], p. 602603 [cutie, 1767], p. 645 [Evanghelie, 1750-1751]; Bulat T. G., Danii facute
de Radu cel Mare, Neagoe Basarab si de Vlad Vintild episcopiei de Rimnic

(R.I., 1926, p. 338-341);


Lungulescu D., preot, Vico si minunile episcopului Calinic cel Sfint al

Rimnicului - N. Severin, Craiova, 1930; <Popescu Grigore>, Vico si faptele


sf. Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Rimnicului, ed. II-a, Buc., 1955;
Ciurea Al. I., preot, Sfintul ierarh Calinic de la Cernica, episcop al Rimnicului
Noului Severin (14 sept. 1850-11 april. 1. 1868) (M.O., XV, 1963, nr. 9-10,
p. 667-685) [si despre lucrarile acute la episcopie in timpul sau] ;
Serbanescu N., Episcopii Rimnicului (M.O., 1964, nr. 1-2, p. 171-212;
[si despre inceputurile episcopiei si lucrarile acute de episcopi] ;
Draghiceanu, Catalogul, p. 56, 57 (indice) ; trempel, Copisti de manuscrise,

p. 91-94, 157, 194, 210-212, 270-272; M. Of. 1861, p. 510 [doua policandre
pentru biserica].
- TIPOGRAFIA EPISCOPIEI.
Urechia, 1st. rom., XII, p. 104 [doc. 1787]; Ionescu G., Tipografia episcopiei de la Rimnicul Vilcea (RIAF, vol. X, 1909, p. 319-353) [activitatea
sa in sec. XVIII-XIX pins la 1861;. Sacerdoteanu A., Tipografia episcop iei
Rimnicului (M.O., XII, 1960, nr. 5-6, p. 291-349) [istoricul si activitatea
tipografiei, lista de cfirti tiparite] ; Molin Virgil, Tiparnica de la Rimnic,
mijloc de lupta ortodoxd impotriva catolicismului din Transilvania (ibidem,

nr. 7-8, p. 458-471); Idem, Tiparnica de la Rimnic in timpul episcopului


Ioanichie, Incercari de innoire in anii 1730-1732 (M.O., XV, 1963, nr. 3-4,
p. 187-196); M.O., XV, 1963, nr. 9-10, p. 678.
- M SCHITUL INATEFII (Hinatesti, doua schituri: Buna Vestire, 1751 67
i Sf. Gheorghe, 1765; cruce din 1730-1731) 68.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCII

643

BCMI, I, 1908, p. 47; Iorga N., Un schit cdzut in proprietatea particulars


Inalevtii. (F.D., 1907, nr. 30, p. 474-476 [descriere] ; Anuar 1909, p. 152 ;
Nasturel P.V., Metohul Indtesti al m-rii Cozia (RIAF, XII, p. II-a, 1911, p.
289-292) [doc., foto, planuri] ; Ghika-Budesti, Evolutia (BCMI, XXIX, 1936,

p. 110 si pl. DXIV) ; Donat, Fundatiile, p. 55-56 si A.O., 1937, p. 448;


R.I.R., 1937, p. 192-193 ; ACMI, 1942, p. 28 ; Popescu, Biserici, p. 76 ;
Draghiceanu, Catalogul (indice); Popescu-Cilieni, Schituri oltene necunoscute

(M.O., VIII, 1956, nr. 1-3, p. 114-115 si 125-127) [doua schituri: Buna
Vestire si Sf. Gheorghe-Tropeoforos] ; Documente, indice sec. XIII, XVI

[sat Hinatesti].
- BISERICA MITROPOLITULUI STEFAN (1648-1653).
Paul de Alep, Cdldtoriile, p. 176 (Este foarte probabil bis. din Rimesti)
- BISERICA DIN DEAL (sec. XVIII).
M.O., 1964, nr. 5-6, p. 454-455 [doc. 1740]. Este foarte probabil vorba
de bis. Buna Vestire
- BISERICA MAICA PRECISTA, vezi bis. Buna Vestire.
- M SCHITUL OLTENI (Sf. Nicolae, fost sediu al episcopiei de Rimnic, construit de episcopii Eftimie si Mihail, 1580-1590 69, bis. marita si zugravita in sec. XVII sau XVIII ; altarul zugravit 1794-1795 ; bis. zugravita 1830, cind se face amvonul si clopotniTa de care popa Marin
si alIii; cruce din 1683( ?).
Documente, XVI-XVII (indice); Iorga N., Studii .$i doc., XVI, p. 359361 [inscriptii] ; Draghiceanu V., Inscriptii (BCMI, XIII, 1915, p. 47-48
si XXVI, 1933, p. 187); R.I., IX, 1923, p. 118 [inscriptii] ; Episcopia Rimnic,
p. 8, 10-11, 28, 29, 176, 327-335 [doc., inscriptii] ; Ghenadie, Vizite canonice,

p. 5-9 [inscriptii, descriere, istoric]; Di* Rom., IV, p. 563-564 [istoricul


fostei episcopii]; Rautu, Monografia, p. 110 ;
Iorga N., Drumuri nouii prin lucruri vechi (N.R.L., I, 1909, nr. 4, p.267 268) [despre schit] ; Balasel T., Prin munti .si mindstiri, Buc., 1913, p. 10;
Ghika-Budesti, Bis. din Olteni-Vilcea (BCMI, XXVIII, 1930, p. 26); Draghiceanu V., Monumentele istorice din Oltenia (BCMI, XXIV, 1931, p. 127)
[inscriptii, descriere sumara] ; BCMI, XXVI, 1933, p. 134 [cruce 1683] 70;
Donat, Fundatiile, p. 62 ; Popescu, Biserici, p. 61; AMO, 1941, p. 699; M.M.,
I, 1958, p. 180; Ionescu Gr., Istoria arhitecturii, II, p. 382.
BISERICA RUDENEASCA (sec. XVI-XVII 71, fost metoh al m-rii Fedelesciori).

Uricarul, XV, p. 263 [doc. 1693].


BISERICA SF. ARHANGHELI, vezi schiturile Arhanghelul si Cetatuia

- M BISERICA SF. DUMITRU (sec. XVIII, construita de Pahomie

Preda Bujoreanu si fiul sau, Constantin Bujoreanu,


1784 ?, amvonul din 1838, facut de logofatul Ion Zugravul, bis.
monahul

reparata 1914 si 1937), str. 23 August nr. 1.


Iorga N., Studii Si doc., XV, p. 316 72; RAUTU, Monografia, p. 77; Anuar
1909, p. 152; N.V., V. 1932, nr. 57, p. 6; BCMI, XXVI, 1933, p. 187 [pisanie
1756 ?] ;

Renasterea", 1940, p. 541-542 ; Popescu, Biserici, p. 59-60;

AMO, 1941, p. 675; Draghiceanu, Catalogul, p. 57 (si indice); Inscriptii Bucuresti, p. 799 [icoank sec. XVIII] ;
Chihaia Pavel, Un vechi monument de arhitecturci din Rm. Yilcea : biserica

Sf. Dumitru (SCIA, arta plastics, t. 14, 1967, nr. 2, p. 175-186) [credo ca
bis. a fost catolica din sec. XV, fiind reconstruita de ortodocsi in sec. XVIII
- M BISERICA SF. GHEORGHE (inceputul sec. XVII 73, refacuta de mitropolitul Teodosie la 1681, arsa la 1737, reparata 1737, de Mihai, nepotul
www.dacoromanica.ro

544

BIBLIO GRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

mitropolitului si altii, reparata si zugravita 1763; biserica marita


la 1779, reparata 1856, restaurata 1933-1934).
M.O., XV, 1963, nr. 7-8, p. 555 si 563-565 [doc. 1636, 1681 si 1682];
Uricarul, XV, p. 263 [doc. 1693]; Iorga N., Studii si doc., XV, p. 316-318;
Anuar 1909, p. 152; BCMI, XXVI, 1933, p. 186 74; Renasterea", 1940, p.

540 -541; Popescu, Biserici, p. 58-59; AMO, 1941, p. 678; Masa D.,

Cartea de our sau pomelnicul-ctitoricesc al bisericii Sf. Gheorghe din Rm. Vilcii

(B.O.R., 1967, nr. 1-2, p. 145-162) [se reproduce]; Bratulescu V., Inscriptii
si insemniiri (M.O., 1966, nr. 5-6, p. 466-467) [de pe icoane din sec. XIX].
- M BISERICA SF. IOAN BOTEZATORUL (Sf. Joan de peste apA, bis. mai
veche, sfirsitul sec. XVIII? neispravita, boltita, terminate si zugravita
la 1815, de Dumitrache Ievoiu si altii reparata 1903).
Iorga N., Studii si doc., XV, p. 318; BCMI, XXVI, 1933, p. 186 [pisania] 75; Urechia, Ist. rom., X A p. 16; Bratulescu V., Bis. din Vilcea (BCMI,
XXX, 1937, p. 56-58); Renasterea", 1940, p. 542 ; Popescu, Biserici, p. 60 ;
Anuar 1909, p. 152; AMO, 1941, p. 678 [bis. capela a cimitirului].
- BISERICA SF. NICOLAE, vezi bis. Episcopala si schitul Olteni.
- M BISERICA SF. PARASCHIVA (bis. domneascA, construitA de PAtraseu cel Bun, 1554-1557 76, facut amvonul, boltita Si clopotnita
de negustorii chiproviceni Sava, Ilie si Iova, sec. XVIII, ante 1738,
stricata de turci la 1788, cind ajunge grajd de cai, reparata si zugravita 1790 si 1844 ; amvonul si clopotniTa din 1849; biserica zugravita
la 1789; restaurata 1895, 1910-1911 si 1930-1933, cind s-a refacut
exteriorul din caramida aparenta ; truce in curte din 1837), Str.
Mihai Bravu.
Dig. Vilcea, p. 362-363; Iorga N., Studii .si doc., XV, p. 309-316 [pomelnic] ; Ionescu I., Pomelnicul bis. Cuvioasa Paraschiva din orasul Rm. Vilcea

(M.O., 1958, nr. 7-8, p. 561-573) [si istoricul bisericii; reproduce pomelnicul cu multe stiri din trecutul bisericii]; Musceleanu Gr., Monumentele
strdbunilor, p. 68; C.A., 1875, p. 68; Tocilescu, Raporturi, p. 19-20 [descriere, istoric]; RauIu, Monografia, p. 85-88; Dig. Rom., V, p. 247;
Ionescu Gr., preot, Biserica Sf. Paraschiva - Rm. Vilcii (M.P., III,
1892, nr. 4); Iorga N., Istoria bisericii, I, p. 146; Anuar 1909, p. 152 ; N.V.,
V, 1932, nr. 59; BCMI, XXVI, 1933, p. 186 77; Renasterea", 1940, p. 540;
Popescu, Biserici, p. 58; AMO, 1941, p. 676; Popescu, Invelisurile, p. 43 ;
Angelescu N., Biserica Cuvioasa Paraschiva (Sf. Vineri) din Rm. Vilcii,
Rm. Vilcea, 1957, 55 p.

- M BISERICA TOTI SFINTII (si Sf. Mucenic Mina, construita de episcopul Grigore al Rimnicului, hagi Constantin Malache si Teodosie
egumenul, 1762-1765, completat pictura 1878, reparata 1933),
str. Lenin.
Iorga N., Studii Si dos., XV, p. 307-309 78; Dig, Rom., V, p. 247; Toci-

lescu, Raporturi, p. 20-21 [descriere]; Daniilescu C., Inscripcia de afard


a bis. Toci Sfintii din Rm. Vilcea (N.V., V, 1932, nr. 60); BCMI, XXVI, 1933,

p. 187; M.P.,V, 1894, nr. 19, p. 7; Episcopia Rimnic, p. 146; Anuar 1909,
p. 152 ; Rautu, Monografia, p. 79-83; A.O., 1928, p. 413; Ghika-Budesti,
Evolucia (BCMI, XXIX, 1936, p. 47, 86 pl. CCCXXXIX-CCCXLVI); Idem,
L'ancienne architecture (BCMI, 1942, p. 48, pl. XXVI); Ionescu Gr., Istoria,
p. 222; Renasterea", 1940, p. 541; AMO, 1941, p. 679; telanescu I. D.,
Peintures murales, p. 71; Bratulescu V., Zugravul cinteiref Gheorghe-Gherontie

(M.O., nr. 1-2, p. 30); Buzatu D., Gheorghe zugravul care in cdlugdrie s-a
numit Gherontie (M.O., 1967, nr. 1-2, p. 77-78) [icoane]; Popescu, Biserici,
p. 59 [cat. 1840].
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCIT

546

- SCHITUL TROIAN (Romaniti, Taierea capului Sf. Ioan, sec. XVIII,


bis. refacuta de Hrisant Penetis egumenul m-rii Hurezi, 18401842 79; fost metoh al m-rii Cozia 80 si Hurezi).

V. Rom., 25 mart. 1843 [sfintire bis. Troian, metoh al m-rii Horezi];


Bulat T.G., inscripcii (A.O., I, 1922, p. 244-245); A.C., 1868, p. 24; Monumente istorice, II, p. 231 [descriere, reparatii necesare]; Const. Grigore, Rm.
Vilcii, p. 33; AER, 1900, p. 41; Gnehadie, Iconografia, p. 43-44 [1842];
Bratulescu V., Zugravul cintiiret Gheorghe-Gherontie (M.O., 1962, nr. 1-2,
p. 29); Diq. Rom., V, p. 654; Donat, Fundatiile, p. 80; Cocora Gabriel,
Alte stiri despre arhimandritul Hrisant Hurezeanu (M.O., XV, 1963, nr. 9-10,

p. 792-793); Plopsor N., Troianul (A.O., 1927, p. 69-80) [despre nume].


- CRUCI VECHI 81.
Voinescu I., Monumente de arts ccircineascci, pl. 82 [cruce].

- CRUCEA MISEILOR (cruce de hotar, sec. XVI, avind textul unui


document din 1580) 82.

BCMI, XXVI, 1933, p. 186 [inscriptia]; Constantin Grigore, Rimnicul


Vilcii, p. 50.
- CRUCEA DE LINGA. BOLNITA EPISCOPIEI (Sf. Nicolae, ridicata de
Constantin Serban voievod, 1656, in via episcopiei).
Episcopia Rimnic, p. 232-233; Tocilescu, Raporturi, p. 170; BCMI,
V, 1912, p. 184 [inscriptie, 1665 ?] ; M.O., 1965, nr. 7-8, p. 583-584.
- CRUCEA DIN TIGANIE (ridicata de episcopul _Stefan cu hramul Sf.
Nicolae, 1674-1675), str. Traian, nr. 238.
BCMI, V, 1912, p. 184; XXIV, 1931, p. 127; XXVI, 1933, p. 187 83 ;
Iorga N., Studii si doc., XVI, p. 361; N.V., VI, 1933, nr. 69, p. 3 [pisania];
Constantin Grigore, Rimnicul Vicii, p. 52.
- CRUCEA LUI SPIRIDON MONAHUL DIN TIGANIE (1737-1749;
disparaa)
BCMI, XXVI, 1933, p. 187 84.
- CRUCEA DE LA CI5MEAUA LUI FILARET (1784).
M. C., IV, 1916, nr. 2 p. 206.
- CRUCEA DE LA CI*MEAUA LUI C. MALDARESCU (amintind ca
cismeaua a fost facuta la 1844 i reparata la 1896).
M.C., IV, 1916, nr. 2, p. 206.
M M-REA RINCACIOV (Rincaciog, Inaltarea, sec. XV 85, refacuta de capitanul de paharnicei Arsenie Soimul, 1648 86; refacuta 1848-1852 87
sub egumenia lui David monahul; i trei cruci vechi in sat), com,
Rincaciov-Dimbovita.
Documente, indice veac. XV-XVIII; Arh. St. Buc., Indice cronologic
nr. 1. Mitr. Tdrii Rom., Buc., 1961 (indice) ; Arh. St. Buc., Indice cronologic
nr. 19, Buc., 1951 [206 doc., 1498-1856]; B.O.R., XIII, 1889-1890, p. 282
si 1888-1889, p. 677-679 [doc. 1691]; Giurescu, Material (indice); Urechia,
Ist. rom., X.A., p. 16, 289-290, 323-324; Tunusli, p. 174; Bauer, p. 175;
Fotino, III, p. 159; Documente agrare (indice); B.G.O., 1839, p. 39 [moiile
m-rii]; A. Rom., supl. 12 si 19 dec. 1859 [arendarea mosiilor m-rii] ; A.P.,

XI, 1841-1842, p. 326-329; XII, 1843, p. 412, 414-417; XIII, 1844, p,


254-255; XIV, 1846-1847, p. 646-649, 698-703 [venituri, 1839-1844];
A.P., XIV, 1846-1847, p. 700 si 1094 [despre rezidirea i zugravriea bise icii] ;
Monumente istorice ale Reinemiei [foto]; Episcopia Rimnic, p. 60; Dobresu,
Istoria bisericii in sec. XV, p. 55; Memoires sur les couvents roumains, p 7582 [doc. 1693]; Vezi i Memoriu asupra mindstirilor romilne, p. 62-71 gi Ben.
gesco, Memorandum, p. 17-23;

www.dacoromanica.ro

546

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMINEASCA.

Popescu Constantin, M-rea Kincciciov, Buc., 1937, 20 p. (din B.O.R.,


LV, 1937, p. 311-328) [descriere dupa catagr. din 1823, carti vechi, despre
ctitori, inscriptii, istoric, egumenii si averea m-rii] ; Lucrarea in ms. se afla
la Inst. Teo logic Buc., ms. 1209/1937, 220 p. (fiind doar in parte publicata) ;
Radulescu-Codin, Muscelul, p. LVI, LXXXI; Rautescu I., M-rea Aninoasa,
p. 2-3; ACMI, 1942, p. 77 [restaurare]; 1943, p. 22; Popescu, invelisurile,
p. 66; Giurescu, 1st. rom., II (indice).
RINCACIOV-LUCIENI, jud. Dimbovita (bis. Sf. Paraschiva, zugravita
1830) 88.

Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 30 [la 1810 bis. de lemn] ; Bratulescu V.,

Documente, inscriptii cu caracter istoric (G.B., 1960, nr. 3-4, p. 294-296)


[descriere, pisania, 1830]; Anuar 1909 p. 50.
RINCEZI, vezi Nucsoara Rincezi.
RIOSANI, vezi Scurta.
RIPA, vezi Recea.
SCHITUL DIN RIPA BRADUUI, vezi Bradu-Cheia.
RIPELE, vezi Tega.
RISIPITI (Rasipiti) Mehedinti sau Do lj ? (la 1845 bis. Sf. Nicolae R.-Dolj).
Documente, indice sec. XVII [satul R.-Dolj, amintit la 1615]; Barcacila
Al., Acte vechi inedite (A.O., 1922, p. 230-234) [doc. din 1617]; Iorga, Doc.
Cantacuzino, p. 73, 91 [doc.]; Sacerdoteanu A., 0 copie dupci un act de danie

(A.O., 1928, p. 142) [doc. 1711, satul R. de cimp daruit m-rii D. Lemn];
F<ortunescu> C. D., Hrisovul lui Constantin. voevod prin care intareste mai
multor megiasi din satul Risipitii din jud. Mehedinti stapinire peste partile for
de mosie (A.O., 1926, p. 29-32) [din 1697]; Iorga N., Studii si doc., V, p.
324-325 [doc. 1749]; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 434 [cat. 1845]; Indice cronologic nr. 8 [doc.].

RISIPITI, jud. Vilcea (la 1840 bis. de lemn Sf. Ingeri, construita de popa
Radu 8i altii, 1799).
Popescu, Biserici, p. 121 (cat. 1840]; A.O., 1942, p. 172 [la 1834 bis. de
lemn Intrarea in biserica]; Indice cronologic nr. 4 [doc.].
RISCA, vezi Resca.
RIU, vezi Bozioru.
RIUL ALB, jud. Dimbovita (la 1810 Ms. de lemn Sf. Nicolae, apoi bis. Sf.

40 de mucenici, 1853-1854).

Popeicu-Runcu, Catagrafia, p. 23; Anuar 1909, p. 52-53.


RIUL VADULUI Vilcea (cruce de hotar din 1741).

Tunusli, p. 99; Calendarul istoric" al lui G. Ioanid, 1857, p. 72-77;

Uricarul, IV, p. 368-369; XII, p. 89-90; Donat I., Hotarele Olteniei

(A.O., 1937, p. 247); Mag. istoric, IV, p. 105-106 [despre asezarea hotarelor
tariff dupa pacea de la Belgrad]; Vasilescu Al., Oltenia sub astriaci, p. 228;
M.O., 1965, nr. 5-6, p. 584-585 [despre cruce, dupa Vasilescu].
RIURENI, vezi si Cazanesti si Ocnele Mari (bis. de lemn Sf. Nicolae, 1746).
Indice cronologic nr. 4 (multe doc. despre sat].
SCHITUL ROABA, vezi Jdrelea.
SCHITUL ROATA (Adormirea, bis. construita de Serafim calugarul la 1668 89;

infrumusetata si facut amvon. la 1861; acum M bis. Sadina din satul

Roata Catunu, corn. Roata, jud. Ilfov (fost Vlasca).


Documente, indice sec. XIIIXVI si XVII [satul amintit dela 1451];
Documente agrare, p. 719 [doc. 1785, relatiile cu m-rea Stavropoleos] ; Vezi
si Indice cronologic nr. 21; A.G.R., 17 ian. 1865 si urm. [arendarea mosiei];
Bauer, p. 166 [capela de piatra, Rada?]; Lui I. Bianu, Amintire, Buc., 1916,

p. 42-43; Anuar 1909, p. 137; BCMI, 1938; p. 60 [despre restaurare] ;


www.dacoromanica.ro

N. STOICESCII

547

Bratulescu V., Inscriptii .si insemniiri (G.B., 1966, nr. 7-8, p. 657-658)
[Roata, r. Titu?].
M SCHITUL ROBAIA (Sf. Gheorghe, fost de lemn, sec. XVI 90, refacut de

Sava sifarul ante 1644 91, ramas pustiu, refacut 1843, de staretul
Visarion, bis. zugravita 1848 de Tudosie monahul; fost metoh al
ep. Arges 92), corn. Musetesti, satul Robaia, jud. Arges.

Documente, veac. XVII (indice); Schitul Robaia, metohul Bucovalului


(A.O., 1936, p. 463-464) [doc. 1609]; Neda M.I., Stiri mdrunte din trecutul
bis. Icoana - Buc., si a schiturilor Robaia si Va-leni-Arges (R.I.R., 1938, p.
246-251) [doc.]; Greceanu, Genealogii, I, p. 345 [doc. 1672-1673]; Tunusli,

p. 174; Fotino, III, p. 161; B.O.R., 1921, p. 680 [cat. 1808]; Ionascu,
Catagrafia Arges, p. 43 [descriere]; A.P., XII, p. I, 1843, p. 529; Braniste M.,
insemnari (M.O., 1967, nr. 11-12, p. 937) [din 1848]; M.O., 1968, nr. 1-2,
p. 75 [insemnare, 1853];
A.C., 1868, p. 12; Bilciurescu, Mindstirile, p. 48-49; Monumente isto-

rice, II, p. 236-237 [reparatii necesare]; AEA, 1929, p. 36-37, 77 si 110


[bis. Sf. Nicolae, 1815]; Anuar 1909, p. 289 [bis. Sf. Nicolae, 1836-1838];

Ep. Grigore, Episcopia Arges, p. 11; Idem, Dare de seams, p. 6,7 [ruinele chiliilor] ; Ghika
Budesti, Evolutia (BCMI, 1936, p. DLXXXIII); Bis. m-rii
Robaia (BCMI, 1942, p. 190) [pisanie, istoric]; Strempel, Copisti de manuscrise,

p. 55, 173;

Iorga N., Studii si doc., XIII, p. 52 [insemnare, 1785]; C.L., 1934, p. 645
[descriere Al. Odobescu, 1860]; Vezi si Odobescu Al., Opere, Buc., 1967, II,

p. 369; Ionascu I., Ieromonahul transilvan Nicodim in Tara Romdneascd,


Buc., 1941, p. 5-6 (extras din vol. Omagiu prof. I. Lupa.,$) [si despre m-rea
Robaia]; Toponimie fi viafd socials (Arges", ian. 1967, p. 8) [despre numele
Robaia].
SCHITUL ROBANWCI (inceputul sec. XVII 93, fost metoh al m-rii Brinco-

veni), jud. Dolj (fost Romanati).


Bauer, p. 198 [bis. sec. XVIII]; BCMI, IV, 1911, p. 78; Renasterea",
1944, p. 88 [la 1840 bis. Adormirea-R. de Sus, 1820, construita de Anghel
Bojoianu vistier si bis. de lemn Inaltarea R. de Jos, construita de D-trache
Sarariu, 1810]; Anuar 1909, p. 215; AER, 1921-1925, p. 557; AMO, 1941
[bis. noi, 1882 si 1905]; Monografia jud. Romanati, p. 392 [bis. din 1821 si

1840]; A. Rom., 2 oct. si sup1. 5 oct. 1857 [arendarea mosiei a m-rii Brincoveni] ; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1551]; Indice
cronologic nr. 7 [doc.].

ROBEM, (acum Motruleni), jud. Vilcea (M bis. Sf. Voievozi, zidita de


C-tin Robescu vataful, 1777, zugravita 1817; si bis. de lemn. Sf.
Nicolae-Mah. SarAcinesti, construita de Dumitru si Nicolae ofilca,
1760, rezidita 1912).
Bulat T. G., Inscriptii (A.O., 1925, p. 61) [Insemnari]; Dici. Rom., V,
p. 257 [despre ruinele unei bis. vechi si pisania, 1817]; Ionascu, Catagrafia
Arges, p. 15; Bratulescu V., Bis. din Arges si Vilcea (BCMI, XXVII, 1934,

p. 45-46) [ctitori, descriere, portrete]; Idem, Cdlimdnesti, p. 56-58 [descriere, foto, inscriptii] ; Anuar 1909, p. 220 [bis. din 1818-1822]; AMO,
1941, p. 702; Iorga N., Studii si doc., VII, p. 21 [doc. 1783].
ROCIU, jud. Arges (bis. de lemn Inidtarea, la inceputul sec. XIX, construita
de zid 1834).

Ionascu, Catagrafia Arges, p. 74; Bratulescu V., ,Biserica din Rociu,


r. C. de Arges (M.O., 1960, nr. 7-8, p. 513) [inscriptie, 1834]; Anuar 1909,
p. 288 [bis. din 1905]; AEA, 1929, p. 93.
www.dacoromanica.ro

548

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMINEASCX.

R005ORENI, jud. Mehedinti (bis. Intrarea in biserica, 1787, refacuta 18871891).

Anuar 1909, p. 201; Ionescu I., Agricultura romans, p. 491, 651-653;


Barbatescu Sava, Insemndri monografice asupra satului Roc.soreni, T. Severin,

1939; AMO, 1941, p. 537; Documente, XVI, vol. VI, p. 296 [satul amintit
la 1597]; vezi si Indice cronologic nr. 21.
ROE5TI, jud. Vilcea (la 1840 bis. de lemn Sf, Paraschiva, construita de popa

Simion si altii 1759, facuta din zid 1830 sau 1834-1844, si M bis.

Sf. Voievozi-mah. Olteanca, 1817, construita de popa Marin si Amza


Zdrancu; bis. Sf. Voievozi Paunesti, construita de Ioan Ceausul
si altii, 1799).
Popescu, Biserici, p. 97-98; Anuar 1909, p. 221; AMO, 1941, p. 709;
Dig. Rom., V, p. 258 [despre ruine de cetate]; A.O., 1942, p. 174 [la 1834
bis. de lemn si bis. de zid].
ROGOJELU, corn. Rosia Jiu, jud. Gorj (bis. de lemn Sf. Voievozi, in mina
la 1909).
Anuar 1909, p. 183; tefulescu, Gorjul, p. 139.
ROGOJINA - Gorj. Vezi si Musculesti.
*tefulescu, Gorjul, p. 341-343 [doc. despre sat]; Idem, Documente
slay romane (indice)
ROGOVA, jud. Mehediati (bis. Sf. Nicolae, construita de Lepadat, Dragomir,
Constantin si altii, 1832, pastreaza pictura originara; bis. reparata
1879 si 1923). Vezi si Poroinita.
Bauer, p. 224 [R. de Sus, sat pustiu si R. de Jos, cu bis.]; Anuar 1909,
p. 201; Ionescu I., Agricultura romana, p. 539-541; Sandulescu-Verna,
Citeva biserici din Mehedinci (Renasterea", XV, 1936, p. 367-369); AMO,
1941, p. 538; Documente, indice sec. XVII; tefulescu Al., M-rea Tismana,
ed. III-a, p. 375 [doc. 1683]; vezi si Indice cronologic nr. 22.
SCHITUL ROGOZU (sec. XVIII 94), de lemn, recladit 1825; fost metoh al
schitului Poiana Marului), com. Slobozia, jud. Buzau.
Bauer, p. 115 [fall bis.] ; Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 19, Buc.,
1951 [10 doc., 1797-1857]; Giurescu, Principatele romline, p. 263; Coma-

nescu M., Din documentele schitului Rogoz din jud. Rm. Siarat (G. Ad., I, 1928,

nr. 20, p. 4) [doc. din 1830 despre recladirea schitului]; A.C., 1868, p. 13;
Dig. Rom., V, p. 260; Bilciurescu, Mindstirile, p. 211; Mosescu 0., Rm.
Sarat, p. 77;

Potlogea I., Despre schitul Rogozu (Ingerul", XII, 1940, nr. 5-6,

p. 353-358) [istoric, insemnari] ; G.B., 1964, nr. 5-6, p. 484.

ROJI5TEA jud. Dolj (bis. Sf. Nicolae, construita de yStefan Cotofeanu, 1780,
reparata 1832, 1866 si 1917).
Urechia V.A., Ist. rom., V, p. 317 [la 1794 bis. era darapanata si desco-

perita] ; Anuar 1909, p. 166 [bis. veche]; Donat, Fundaciile, p. 67; AMO,
1941, p. 287 [bis. Sf. Nicolae, 1838]; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 445 [la 1845
R. de Sus, fara bis. si R. de Jos, bis. Sf. Nicolae]; Iorga N., Revelatii toponimice, p. 9 [originea numelui]; Documente, XVI, vol. IV, p. 276 [satul amintit
la 1577, fiind unul din satele familiei Craiovestilor].
SCHITUL ROMANITI, vezi Troian Rm. Vilcea.

ROMANETI, jud. Dimbovita (la 1810 bis. de lemn Sf. Nicolae, recladita
de zid 1869).

Bauer, p. 157 [bis. sec. XVIII]; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 66;


Anuar 1909. p. 53; Documente, indice sec. XVI [localiz. probabila] si XVII.
ROMANESTI, jud. Dolj (bis. de lemn Sf. Anastasie, 1798 si bis. Nasterea
Maicii Domnului, ruinata la 1909).
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

549

Oltenia", II 1941, p. 128; Anuar 1909, p. 168; Dig. Rom., IV, p. 69


si V, p. 272 [bis. din 1800]; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 451 [la 1845 bis. Sf.
Nicolae].

ROMINE5TI (R. pe Jiu), jud. Gorj (his. sec. XVIII, ante 1785, arsai de
cirjalii la 1802; M bis. Sf. Imparati, construita de Const. Walteanu
stolnic, medelnicerul Costache Miildarascu si altii, 1820-1830,
reparata 1883, 1927 si 1937; pastreaza pictura interioara si exterioara
din 1830; si bis. de lemn Sf. Voievozi-Botorogi, 1830).

Documente, indice XIII XVI si XVII [satul amintit de la 1486];


Smintinescu Dan, Citeva documente gorjene, (A.O., 1934, p. 126-127) [din
1777]; Bauer, p. 214 [bis. sec. XVIII]; Iorga N., Studii si doc., XV, p. 329
[despre luptele din 1802, cind au ars satul si biserica] ; Ion Dascalu, Insemndri
pe cdrfi (M.O., 1954, nr. 7-8, p. 424) [insemnare 1802 despre arderea bis.] ;
Anuar 1909, p. 183 ; AMO, 1941, p. 399; Smintinescu C., Monografia comunei
Romane.sti (jud. Gorj), Buc., 1904, 73 p. + 1 h. + tabele; Stefulescu, Gorjul,
p. 197-200 [doc. despre sat].
Muscel (bis. Duminica Tuturor Sfintilor, 1824ROMA.NEFII Balilesti
1826, reparata 1887).
Anuar 1909, p. 87; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul R. amintit
de la 1572].
ROMA.NE5TI (Rumanesti), com. Brircanesti, jud. Prahova (bis. Sf. Joan
Botezatorul la inceputul sec. XIX) 95.
N.R.L., 1912, p. 455 [insemnare, inceputul sec. XIX]; Documente XVII,
vol. IV, p. 255]; satul R. de la Mocioriti amintit la 1623].
ROMA.NE5TI (Romanesti), jud. Vilcea (la 1840 cloud bis. de lemn: Sf. loan

Botezatorul, construita de polcovnicul Joan Strachinescu si Sf.


Nicolae
R. de Jos, construita de popa Dumitrascu si Ioan Romanescu). Vezi si Roside.

Documente, XVI, vol. IV, p. 170 [satul amintit la 1575-1576]; Popescu,


Biserici, p. 114 [cat. 1840]; Anuar 1909, p. 229; AMO, 1941, p. 764 [bis.
noua].
ROMANI (Romani)

Vilcea (la 1840 bis. de lemn Sf. ingeri, 1815, construita


de mosneni si doua bis. de zid: Sf. Ingeri mah. Tigania, construita
de m-rea Horezi, 1700 si Sf. Ingeri mah. Birzotesti, construita de
boierul Simion si Radu Grecu Otesanu, 1821; una din ele zugravita
de egumenul Dionisie Balacescu si fratii sai). Vezi si schitul Sf.
Ioan Hurezi si schitul Tigania.

Popescu, Biserici, p. 55-56; Anuar 1909, p. 229 ; Voinescu I., Monumente de arts ccirdneascci, pl. 85 [cruce 96]; SCIA, 1954, nr. 1-2, p. 215
[mentiune zugrav, 1757]; Draghiceanu, Catalogul, p. 49-50, 51, 52, 54 (si
indice); Iorga N., Hotdrnicia mosiilor Hurezului (Studii si doc., XXI, p. 303

si urm.) ; Documente agrare, p. 487 [doc. 1749, despre relatiile cu m-rea Hurezi] ;

vezi si Indite cronologic nr. 14 [doc.].


Olt (bis. de lemn Cuv. Paraschiva la inceputul sec. XIX).
ROSCIORI
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 84.
ROSTACELUL (sat disparut, bis. din sec. XVI) 97.
RO5IA Mehedinti (bis. Sf. Vasile, 1820, ruinata la 1909).
Anuar 1909, p. 195.

ROSIA-JIU, satul Rosia, jud. Gorj (M bis. de lemn Sf. Voievozi si Cuv.
R. de Jos, 1782, dacha de Mihaila, fiul lui Gh. BurParaschiva
duhariu, mutata si transformata ulterior; si bis. de lemn pe temefie
de piatra Sf. Ioan Botezatorul R. de Sus, construita de vistierul

Joan Rosianu si altii, 1840; cruce din 1804). Vezi si Timiseni.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

550

Bauer, p. 210 [bis. sec. XVIII] si 215; Renasterea" 1944, p. 367-368


[la 1840 doua bis. de lemn: Sf. Paraschiva

R. de Sus, 1690 si Sf. Ingeri

R.

de Jos, 1790]; Anuar 1909, p. 183 [trei bis. de lemn, una ruinata] ; AMO,
1941, p. 400 [bis. Sf. Arhangheli-Becheni, 1834, rezidita 1936-1937 si bis.
de lemn Sf. Paraschiva, 1775] si p. 401 [bis. de lemn Sf. loan, 1840, renovates

1936]; M.O., VII, 1955, nr. 10-12, p. 642; Documente, indice sec. XVI

Pocaliz. probabilal si XVII; tefulescu, Gorjul, p. 207 -208; Idem, Documente

slavo-romcine (indice) [doc. despre sat] ; Idem, M-rea Tismana, ed. III-a,
p. 377 si indice; Indice cronologic nr. 22 [doc. despre sat].
RO5IENI, com. Dobrunu, jud. Olt (bis. Sf. Nicolae, 1843, inchisa la 1909).

Anuar 1909, p. 210; M.O., 1965, nr. 3-4, p. 293 [cat. 1845]; A. Rom.,
2 oct. si supl. 5 oct. 1857 [arendarea mosiei] ; Documente, indice sec. XVI
[localiz. probabila] ; Donat I., Satele lui Mihai Viteazul (SMIM, IV, p. 500)
Romanati].
RO$IILE, jud. Vilcea (la 1840 cinci bis.: Sf. Nicolae, de lemn, 1560, prein[Rosiani

noita 1600, 1680, 1740; Intrarea in biserica - Hataroaia, de lemn,


construita de popa G-rigore Coman si alai 1805, preinnoita 1825 ;
M Intrarea in biserica - Plesesti, de zid, construita de popa Preda
si altii, 1792 ; Sf. Nicolae - RA-talesti, de lemn, 1773, construita de
popa Patru Ra-tala si locuitori, preinnoita 1816, disparuta, fosta
M si Sf. Ingeri Budele, 1751 construita de popa Dumitru si
Atli, preinoita la 1817; si cruce din 1795 -1.796 la CherAsti).
Popescu, Biserici, p. 115-116; Bauer, p. 204 [bis. si cases boiereasca,
sec. XVIII]; Anuar 1909, p. 229.
SCHITUL ROSIOARA - Prahova (Sf. Troita, 1819-1820 98, bis. zugravita
1833; fost metoh al m-rii Zamfira ; in dealul CAlinestilor ; si Ms.

Buna Vestire, 1791).


Draghiceanu V., Inscripcii (BCMI, VIII, 7 915, p. 95) [insemnare, 1791];
Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 1, Mitr. Tdrii Rom., Buc., 1961 (indice);

A.P., X, 1840-1841, p. 325 ; M. Of., 1864, p. 425 [lista de proprietati] ;


Moisescu I. G., M-rea Zamfira (B.O.R., 1954, nr. 2-3, p. 340, n. 31);
Potra G. si N. Simache, Contributii la istoricul oraselor Ploiesti si Tirpor,
p. 335 [doc. 1856].
ROSIOARA, vezi Berbesti.

ROWRII DE VEDE, jud. Teleorman.


XVII (indice) [amintit la 1512-1513] 98 bis; Bauer,
Documente, XIII
p. 171 [4 biserici] ; Sulzer, Geschichte, I, p. 328; Samarian P., 0 veche mono-

grafie, p. 206 [descriere, inceputul sec. XIX]; Fotino, III, p. 171 [doua his.
la 1815] ; Tunusli, p. 174 [la fel] ; Margot, 0 viatorie, p. 81 [descriere, 1859];
Dicc. .Rom., V, p. 278-279 [istoric sumar] ;
Bratulescu V., Biserici din Rosiorii de Vede (BCMI, XIX, 1926, p. 124125) [inscriptii de la bis. Sf. Ilie, Sf. Vineri si Sf. Spiridon] ;
Roescu C-tin, Cdlduza orasului Rosiorii de Vede, Alexandria 1909, 27 p.;

Stroescu Petre, 0rasul Rosiorii de Vede, Spicuiri de manuscris, Alexandria,


1933, 118 p. (recenzie negatives in R.I.R., 1935, p. 627;
RAdulescu Al., Monografia bisericilor din Rosiorii de Vede - Teleorman,
teza de licenta, Inst. teologic, Buc., 1936, ms_952; Cernovodeanu Paul, Bisericile din orasul Rosiorii de Vede (G.B., 1961, nr. 3-4, p. 287-307) [inscrip-tii,
descriere, foto];
Iorga N., Revelacii toponimice, p. 10-11 [despre originea numelui =
tirgul rusilor, nu de la rosii sau curteni] ; Urechia V. A., Ist. rom., II, p. 61-64,
passim [doc. 1775, mosia data m-rii Sf. Spiridon Buc.,] 99; A. Rom., 1 iunie
1857, 8 iulie 1859 [mosia de arendat]; Buciumul", 10 april. 1863 [despre
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

551

situatia moOei]; vezi si Stoicescu N., Curteni si slujitori. Contributii la istoria

armatei romane, Buc., 1968, p. 82-83; Documente agrare, p. 660-661

[doc. 1780].

HANURI 99 bis.

- KOALA VECHE 100.


C. Rom., 1834, p. 329 [despre inaugurarea coalei lancasteriene].
- BISERICA ADORMIREA (1836, restaurata si pictata 1936).
Stroescu, p. 67; G.B., 1961, nr. 3-4, p. 302-305 [pisania, numeroase
insemnari].

- M-REA DRAGANEOCI (Sf. Dumitru, sec. XVII, refacuta de Matei


Basarab impreuna cu rudele sale Diicu Buicescu spatarul si Draguin
Deleanu paharnicul, 1647 101 , refacuta 1708 102, stricata de cutremur
la 1838, reparata 1841 1:3; fost metoh al m-rii Vacareti104 si
Sf. Spiridon Bucureti; acum in ruins), Tigania, Riniorii de
Vede.

B.C.I., XI, 1932, p. 19 [doc. 1746]; Urechia, Ist. rom., III, p. 431-439,
440; Tunusli, p. 174; Bauer, p. 171 [capela de piatra] ; Fotino, III, p. 171;
Iorga N., Studii si doc., XV, p. 338-339 105; L<apedatu > Al., Piatrd mormintald din biserica fostului schit Draganesti (BCMI, VIII, 1915, p. 93) [din
1743]; Bratulescu V., Bis. Tigania - Dr eigeinesti din jud. Teleorman (BCMI,
XIX, 1926, p. 124) [inscriptii] ; Bolliac, Monastirile din Romania, p. 440-441,

449 [inscriptii, descriere, m-rea darapanata, 1862]; Stroescu, p. 59-61;


Inscriplii Bucure,sti, p. 481 [pisania, 1647]; B.O.R., 1959, p. 693 [C. C.
Giurescu despre vechimea m-rii].

- BISERICA POPII TUDOR (inceputul sec. XVIII) 16.


- BISERICA SF. APOSTOLI i Sf. Spiridon (construita de 5erban Canta-

cuzino mare vornic, 1708, stricata de cutremur 1838, preinoita

din temelie" 1841 de m-rea Sf. Spiridon Nou, reparata 1876). Vezi
si Mihaetii de Jos, foarte probabil aceiasi; au acelai hram, acelasi
ctitor si acela.i an de constructie).
Stroescu, p. 51-59; BCMI, 1926, p. 125 [inscriptii] ; Anuar 1909, p. 39;
G.B., 1961, nr. 3-4, p. 287-291 [inscrip-tii, insemnari descriere].
- BISERICA SF. CRUCE (Sf. Vineri - Delcel, 1849-1850).
Anuar 1909, p. 39; Stroescu, p. 69 ; G.B., 1961, nr. 3-4, p. 306-307.
- BISERICA SF. ILIE (i Sf. Arhangheli si Sf. Haralambie, fosta de lemn;
facuta de vistierul Neagu Malurescu, 1804, preinoita din temelie"
la 1833107 de vistierul Andrei Teodor, pictura refacuta 1923, bis.
renovates 1916-1923).
BCMI, 1926, p. 124 [pisania]; Anuar 1909, p. 39; G.B., 1961, nr. 3-4,
p. 296-297 [inscrip-tie, descriere, insemnari].
- BISERICA SF. IMPARATI SERDAREASA (prima jumatate a sec.
XIX, 1832-1835).
Stroescu, p. 66; Anuar 1909, p. 39 [bis. din 1825-1827]; G.B., 1961,
nr. 3-4, p. 297-300 [descriere, inscriptii, insemnari].
- BISERICA SF. IOAN (1842-1845).
Anuar 1909, p. 39 [bis. din 1853-1854]; G.B., 1961, nr. 3-4, p. 305306 [pisania, descriere sumara] ; Stroescu, p. 68-69.
BISERICA SF. NICOLAE, construita de vistierul Ioan si jupin Radu,
1779-1780, zugravita de vistierul Marin Butculescu, 1799-1800,
acum in ruins), str. Deparateanu.
BCMI, 1938, p. 95 [insemnare, 1811]; Butculescu D.C., Figuri contemporane din Romania, p. 252; Stroescu, p. 63; G.B., 1961, nr. 3-4, p. 292293 [pisania, foto ruins].
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

552

- BISERICA SF. TEODOR TIRON (fosta de lemn, 1786, facuta de Tudorica


postelnic, refacuta de zid, de paharnicul Sandu Deparateanu, 1818,
s-au facut abside si zugraveala la 1883, pictura din 1923);

Stroescu, p. 63-64 ; Anuar 1909, p. 39; G.B., 1961, nr. 3-4, p. 293-

295 si 301 [inscriptia, insemnari].

- BISERICA SF. VINERI

GARA (Cuv. Paraschiva, Impodobita" de

Sandu Deparateanu slugerul, fiul lui Stanciu capitanul, 1836, pictura


refacuta 1935).

BCMI, 1926, p. 124-125 [pisania]; Anuar 1909, p. 39 [bis. din 18111813] ; G.B., 1961, nr. 3-4, p. 300-302.
ROSIUTA - Gorj (bis. Intrarea in biserica, 1801-1802, ruinata).

Bauer, p. 206; Anuar 1909, p. 201-202 ; AMO, 1941, p. 539-540;


Creteanu R., Biserici de lemn (M.O., 1959, nr. 5-6, p. 305) [inscriptie];
vezi si M.O., 1964, nr. 1-2, p. 75; lonescu I, Agricultura romans, p. 448tefulescu Al., M-rea Tismana, ed. III-a, p. 350 [doc. 1668, sat al m-rii
Tismana]; vezi si indice; Iorga N., Situalia Olteniei, p. 105-106 [doc. 1819

449 ;

amintind biserica].

ROTARI, jud. Prahova (casa boiereasca si han sec. XIX, bis. de lemn Sf.
oimescu, c. 1700, reparata 1876 si Adormirea, sfintita
Nicolae
1872). Vezi si urmatorul.
V. Rom., supl. 12 mart. 1852; Anuar 1909, p. 110.
ROTARI - FINTINELE Prahova (trei hanuri, sec. XIX).
V. Rom., 1851, p. 228; A. Rom., 1858 sept. 17 [arendarea mogiei R.].
ROTUNDA, jud. Olt (fost Romanati) (bis. bordei ante 1830, apoi bis. Buna
Vestire, 1841-1843, reparata 1906).

Documente, XVI, vol. VI, p. 339 [satul amintit la 1598]; Documente


agrare, p. 280 [doc. 1716, sat al m-rii Brincoveni]; Cincea I. V., Hotarnicia
mosiei Rdtunda si < Poiana> (rupt) a m-rii Horezului (A.O., 1930, p. 329-330)
[din 1699]; Indice cronologic nr. 7 [doc.] ; Anuar 1909, p. 215-216 ; AER
1921-1925, p. 557 [bis. din 1852, ruinata] ; Monografia jud. Romanaci, p. 401-405 ; Oltenia", I, 1940, p. 175-176; AMO, 1941, p. 648; Popescu, hiveli.surile,

p. 97; Draganu N., Romanii in veacurile IX

1933, p. 292 [despre nume].


ROVINA (Rovinele) - Vilcea.

- XIV

. . .

Buc.,

Iorga N., Hotarnicia mosiilor Hurezului ( Studii si doc., XXI, p. 303


si urm).
ROVINE, vezi Cernele.

ROVINARI, jud. Gorj (cula disparuta, bis. Schimbarea la fall, mijlocul


sec. XIX, 1854, reparata 1930-1933; urme de bis. veche la 1874) 10.

Bauer, p. 213 [bis. sec. XVIII]; Dig. Rom., V, p. 284 [bis. din 1796];
tefulescu, Din trecutul Gorjului, p. 132-133 si 144-145 [foto si descriere
cula] ;

Tzigara - Samurcag, Arta in Romania, p. 18-19 [foto, descriere

ruine cula] ; Antonescu Teohari, Guide sint sau nu nationale ? (C.L., 1907,

p. 495-506, 578-586); Anuar 1909, p. 183 ; AMO, 1941, p. 401; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1599]; tefulescu, Documente slavo-romane (indice).

ROZETI - CLACAg, jud. Ialomita (bis. Sf. Loan Botezatorul, 1845-1847).


Anuar 1909, p. 66; A. Rom., 16 oct. 1857. [arenda mogiei R. Cioroiu =
Hirbor] 19.

RUCAR, jud. Argeg (fost Mused) (doua case vechi: casa lui Ion Bajan, 1814

si casa din curtea fostei primarii, 1739-1740; bis. de jos (Joseni),


Adormirea, 1747, construita de vamegii Draghici, Hristea si Sterie,
darimata si refficuta 1890-1894 ; M bis. de sus, sau din Suseni, a
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

553

cimitirului, Sf. Gheorghe si Sf. Dumitru, 1780, construita de boierul


Gheorghe Rucareanu si sotia sa, reparata 1870, inchisa si bis. Adormirea Mijlocul, 1744, construita de Draghici Lupoianu si trei
preqi localnici, refacuta sfirsitul sec. XIX ; 18 cruci vechi de piatra,
din care 4 M 110.. 1. linga Oborul de vite, Adormirea, 1604 ; 2. crucea

de pe lunca, Adormirea, 1669 -1671; 3. alta cu acelasi hram din

1670 -1671; 4. crucea din spatele fostei Primarii, Adormirea, 1673-

1674 ; 5. pe ulica Ivancii, 1674 ; 6. La gura Cheii, Adormirea, 1678-1688 ;

7. Crucea lui Raceala, Adormirea <1688- 1714 >; 8. Pe virful Posadei,

1692; 9. in ograda Bastichii din Raghina, 1709-1710; 10. linga


drumul domnesc, 1710-1711, amintind de repararea drumului
la Posada" ; 11. Crucea pustnicului de la Nisip, Sf. Paraschiva,
1714 ; 12. crucea Cheii, 1722-1723 ; 13. Crucea Lancii <1732 > sau

(1532) ? 14. Crucea din Valea Muerii, Sf. Fecioara, 1732-1733 ;15. crucea
din Suseni, Sf. Ioan, 1735 ; 16. crucea din Virful Posadei, Sf. Gheorghe,

1767-1768 ; 17. crucea de la Poarta Cimpului, Buna Vestire si Sf.

Gheorghe, 1822-1828 si 18. crucea de la Varna Veche, la hotarul


cu Transilvania, sec. XVII (ingropata in beton). Vezi si cetatea
Dimbovicei.

Iorga, Inscriptii, I, p. 139 -140; Bajan D. I., insemnari marginale pe


ccirtile bisericesti de la biserica Rucarul de Jos (Piatra Craiului", I, 1928,
nr. 8, p. 5-6); Idem, Insemnari marginale pe cartile bisericesti de la biserica
Rucarul de Mijloc, (ibidem, nr. 9, p. 3-4); Idem. .Insemndri marginale
scrise de preotul Ion Bajean Geanta de la biserica Ruccirul de Jos (ibidem, II,

1929, nr. 2-3, p. 3-4); Raucescu I., insemnari de pe ccirli vechi, (B.O.R.,
1928, p. 237-238); Braulescu V., Inscriptii (S.T., 1953, p. 146-151) ;
Chishull, Travels in Turkey . . . , p. 84 [descriere case, 1702]; La Mot-

traye, Voyages en Europe, Asie et Afrique, II, Haga, 1727 [descriere]; Bauer,
p. 173 [doua. bis.] ; Sulzer, Geschichte, I, p. 333 ; B.C.I., IX, 1930, p. 118119 [la 1840, trei bis.: Sf. Gheorghe. 1780, Adormirea, mijlocul sec. XVIII
si bis. de Jos, 1746-1747] ; trempel, Copifti de manuscrise, p. 255-256 ;
Giurescu, Ist. rom., II i III (indice);
Ocolnita satului Rucar la 7306 (1797) nov. 30, C. Lung, 1915, 14 p. ;

G.B., 1965, nr. 9-10, p. 890-891 [la 1840 trei biserici] ; R.I., 1936, p. 199
[despre numele satului de la ruc = mina] ; Iorga N., Studii si doc., VII, p. 5152, X, indice [multe doc. ref. la sat]; vezi si Documente, indice sec. XVI si
XVII [satul amintit de la 1502] ; vezi si Bogdan I., Relatiile (indice) si Indite
cronologic nr. 9 [doc. despre sat];

Aricescu, Istoria Cimpulungului, partea II-a, p. 84 -91; Dig. .Rom.,


V, p. 287-288 [istoric si legenda] ; Iorga, Sate si minastiri, p. 274-276
[descriere bis.] ; Anuar 1909, p. 94 ; Dumitrescu, Istoricul, III, p. 45-52 ;
Radulescu
Codin C., Muscelul, p. XXVI XXIX, LXXXI ; Bobulescu,
Ldutari, p. 38; Rautescu I., Bisericile din Rucar (G.B., 1961, nr. 9-10,

p. 816-836) [istoric, descriere, pisanii, insemnari, trei biserici] ;


Vatasianu, Istoria artei (indice, cetate); despre cetate vezi si: Clinciu I.,
Cetatea de deasupra Podului Dimbovitei, zisd si Cetatea Neamtului, numita
de inginer G. Treiber fi W. Horwath Rucarburg" (Bul. Muz. militar", 1939,

nr. 5-6, p. 94-99, 1940-1941, nr. 7-8, p. 80-83); Das Burzenland, 1929,
p. 57 ; Muller G.E., Burg Negru Vodd" im Torzenburger Pass (Korrespondenzblatt", 1923, p. 51); Rosetti R., Despre unguri .si episcopiile catolice din
Moldova, p. 263 [crede ca e facuta de cavalerii teutoni] ; Studii", X, 1957
nr. 1, p. 154 [se arata c cetatea nu a fost facuta de teutoni].
RUCKIRENI, vezi Rocsoreni.
www.dacoromanica.ro

664

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

RUDA, com. Bercioiu, jud. Vilcea (M bis. Sf. Voievozi, sfiritul sec. XVI m,
zugravita 1624, pridvorul de la mijlocul sec. XVII, bis. reparata 1772,
arses 1810, reparata 1812 i 1884).
Bauer, p. 178 [bis. sec. XVIII] ; B.O.R., 1921, p. 685 [cat. 1808] ; Ionacu,
Catagrafia Arges, p. 21-22 [bis. de zid Sf. Ingeri] ; Draghiceanu V., Fabrica
de hirtie de pe Olt, din satul Ruda -Arges (A.O., II, 1923, p. 449) [despre paraclisul caselor boierilor Rudeni din sec. XVI i inscriptii] ; Lecca, Familiile

boieresti, p. 425-428 [fam. Rudeanu] ; Anuar 1909, p. 288 ; AEA, 1929

p. 99 ;
Ionescu D., Citeva biserici vechi : Ruda (N.R.B., VI, 1924 nr. 1-2,
p. 15-19); Draghiceanu V., Bis. din Ruda - Arges. Note inainte de speilarea

picturii (BCMI, XXII, 1929, p. 121-122) [descriere sumara, inscriptii,

foto]; Teodorescu G.C., Bis. Ruda - Birsesti, corn. Bercioiu - Arges. Note
asupra picturii (BCMI, XXII, 1929, p. 172-177) [descriere si despre restaurare, foto] ; Ionescu D., Biserici si schituri, p. 48-53 [inscriptii, descriere] ;
R.I., 1931, p. 118 ; ACMI, 1943, p. 59 [Ruda - Bercioiu] ; Documente,
indice sec. XVI i XVII [satul amintit de la 1523, cind era al m-rii Arges];
vezi i Indice cronologic nr. 11.
RUDA
Prahova (bis. inceputul sec. XIX) 112.

RUDARI (acum Izvoarele), jud. Dolj (bis. de lemn ante 1845 apoi bis. Sf.
Ioan Botezatorul, Sf. Apostoli i Cuv. Paraschiva, 1853).

Radulescu D., Monografia satului Rudari - Dolj (Izvorap1 ", III, 1922,

nr. 4-8 i 9-12); Anuar 1909, p. 166 ; AMO, p. 288-289; M.O., 1965,

nr. 5-6, p. 435 [la 1845 bis. de lemn]; A. Rom., 2 oct. i supl. 5 oct. 1857)
[arendarea moOei]; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de
la 1585].
RUDARI Mehedinti (bis. recladita 1816).

Urechia, Ist. rom., X A, p. 299 [despre recladirea bisericii, 1816];


Oltenia", I, 1940, p. 14 [bis. bordei].
RUDENI - Dolj (bis. bordei).
Oltenia", I, 1940, p. 14.

RUDENI, vezi uici.


M-REA RUDINA, fosta in jud. Mehedinti, (inceputul sec. XVII 113, Sf.
Nicolae ; alts bis. de la sfirsitul sec. XVII 114 si bis. Sf. Nicolae
Vladimireti, c. 1806, reparata 1894).
Sacerdoteanu A., Unde a fost m-rea Rudina ? (M.O., 1961, nr. 1-4,
p. 185-187) [r. Baia de Amnia]; Bauer, p. 222 [fara bis.] ; Ionescu I., Agricultura romans, p. 417-418 [descriere casa pr. Gh. Rudinaru] ; Anuar 1909,
p. 202 ; AMO, 1941, p. 540-541 [bis. noua, 1915] ; Creteanu Radu, Noi
compleari la inscriptiile din bisericile de lemn din Baia de Aramd (M.O., 1964,

nr. 1-2, p. 71 0 75).

RUGI, com. Turcine.sti, jud. Gorj (la 1840 doua bis. de lemn: M Sf. Gheorghe,
1691, modificata 1800 sau 1833, renovates 1939 i Inaltarea mah.
Orbeti, 1825, construita de fam. Hortopan).

Renasterea", 1945, p. 252 ; Anuar 1909, p. 178 [bis. Inaltarea - 0.,

1825 si Sf. Gheorghe

R., 1838] ; AMO, 1941, p. 367 [bis. de lemn Sf. Gheor-

ghe, 1833, restaurata 1939]; A.O., 1942, p. 189-191 [doc. 1743, R. - Mehedinti] ; Documente, XVII, vol. IV, p. 322 [satul R. amintit la 1623] ; tefulescu,
Documente slavo-romane (indice).

RUGINOASA, com. Brawl, jud. Buzau (M bis. de lemn Sf. Vasile, 1858?).
Anuar 1909, p. 243.

RUJANI, vezi Greci.


RUMANEgI, vezi Romaneti.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

665

RUNCENI - Buzau (bis. inceputul sec. XVIII) 115.


R.I., 1927, p. 399 [doc. 1808, bis. Runceasca ; aceia0?].
RUNC5ORU, com. Rudina, jud. Mehedinti (bis. Sf. Gheorghe, 1834, refa.
cuta 1895).
Anuar 1909, p. 193 ; Creteanu R., Biserici de lemn (M.O., 1959, nr. 5-6,

p. 305) [inscriptii] i 1964, nr. 1-2, p. 75.

M-REA RUNCU (Nwerea Sf. Joan, a doua jumatate a sec. XVI, disparuta).
Documente, XVI, vol. V, p. 238-239 [doc. 1586] 118.
RUNCU
Arge (bis. Sf. Nicolae la inceputul sec. XIX, refacuta ? 1855).
B.O.R., 1921, p. 685 [cat. 1808] ; Ionacu, Catagrafia Arges, p. 19; Anuar
1909, p. 288 ; Ionescu D., Un mester crucer : Musat diaconul (A. Bis.,
VI, 1923, nr. 1, p. 16) [1805 ;] ; AEA, 1929, p. 109; Toponimie si vials sociald
(Arger, ian. 1967, p. 8) [despre numele satului] ; vezi i .C.L., 1891, p. 705716 i Draganu N., Toponimie si istorie, Cluj, 1928, p. 120-121.
RUNCU, jud. Gorj (bis. de lemn Sf. Paraschiva, sfiritul sec. XVI, arsa 1680
i 1715, reparata de Costache Vladaianu 116bis 1834-1837, rezidita

1900 Si M ruinele casei Buzesanu) 117.

Bauer, p. 215 [bis. sec. XVIII] ; A. Pop., 1901, nr. 7, p. 235-236


[despre bis. din timpul lui Mihai Viteazul] ; tefulescu, Gorjul, p. 166-173
[si despre bis. darimata] ; Idem, Documente slavo-romane (indice) ; Renaterea",

1945, p. 329-330 [catagr. 1840] ; Anuar 1909, p. 183 [bis. noua] ; AMO,

1941, p. 402 ; Carabis V., Biserici de pe valea Jalesului (M.O., 1958, nr. 5-6,
p. 351-355) [istoric, descriere, insemnari de pe carti] ; M.O., 1965, nr. 3-4,
p. 292 [catagr. 1845] ; Barnea I., Monumente de arts crestinci descoperite pe

teritoriul RPR (S.T., 1960, nr. 3-4, p. 226-227) [despre sapaturile arheologice facute] ;

Carab4 V., Sate de pe Valea Jalesului (r. Gorj). Runcul (M.O., 1965,
nr. 11-12, p. 978-988) [evolutia proprietatii, i doc. 1655-1784] ; Idem,
Unele date cu privire la problema transmisiunii stdpinirii funciare in citeva sate

de pe Valea Jalesului in veacurile XV - XIX (Stud ii", XI, 1958, nr. 5,


p. 159-167); A. Rom., 23 sept. 1857 [arenda moiei] ; Iorga, Doc. Cantacuzino,
p. 59, 73, 91, 301 [doe. despre satul R. de la Jalefl ; Documente agrare, p. 322
[doe. 1729, satul R. tot una" cu monia Dobrita] ; Documente, indice sec. XVI
(r. Baia de Arama) i XVII (r. Tg. Jiu).
. RUNCU, jud. Dimbovita (bis. Intrarea in biserica, Sf. Nicolae i Duminica

Tomii, construita de Oprea diaconul i fiul sau, Toma logofatul,


1844-1846) 118 . Vezi si Piatra Epii - Runcu.
Popescu - Runcu, Catagrafia, p. 16 [la 1810 bis. de lemn Sf. Nicolae] ;
Anuar 1909, p. 53 ; Documente, indice sec. XIII - XVI i XVII [satul amintit
de la 1492]; Bratulescu V., hiscripcii si insemnari (G.B., 1966, nr. 7-8,
p. 658) [pisania].
RUNCU - Vilcea (M bis. Sf. Gheorghe, construita de banul Dobromir, 1577,

preinoita" de etrarul Teodor i altii din indemnul lui Dorotei

egumenul m-rii Horezi 1830, cind se reface partea de sus ; i case


boiereti) 118. Vezi gi Strejeti si precedentul.
Bauer, p. 203 [bis. sec. XVIII] ; Bulat T. G., Stiri not cu privire la fundaciile Brincovenesti oltene (M.O., 1964, nr. 9-10, p. 754) [doe. 1711, inchinare
case i bis. Sf. Gheorghe la m-rea Horezi]; Bolliac, Monastirile Brincovenesti,
p. 175 ; Draghiceanu V., Bis. lui Dobromir banul. Runcu Vilcea (BCMI,

V, 1912, p. 184) [inscriptii]; Odobescu, Antichitacile, p. 128; Marl T.,


Inscriptii, insemniiri (M.C., 1913, p. 62, 64); Anuar 1909, p. 216; M.O.,
VII, 1955, nr. 3-4, p. 154 [insemnare, 1697] ; Popescu, Invelisurile, p. 62 ;
Balap D., Dobromir marele ban al Craiovei (M.O., 1960, nr. 1-2, p. 24-40)
www.dacoromanica.ro

556

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

[inscriptie, 1830, istoric biserica] ; Constantinescu N., Sondajele de la Runcu Gradinari, r. Dragasani, reg. Pitesti (M.C.A., VI, 1959, p. 719-725) [descriere,
pisanii, 1830 si 1577 ; releveu, planuri] ; A.O., 1935, p. 115 [doc. 1635]; Doc.
agrare, p. 680 -681; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la
1532] ; Ionascu I., Contributii la istoricul m-rii Hurez, p. 27, 86, passim [1/2 din
sat al m-rii Horezi] ;.
SCHITUL RUPTURA PRAHOVEI, vezi GherghiIa.
RUPTURA Olt (bis. de lemn sec. XVIII) 120.
RUPTURILE Prahova. Vezi si Gherghita.
A. Rom., 25 ian. 1861 [arendarea mosiei].
RUPTURI Mehedinti (bis. Sf. Dumitru, sec. XVIII; 1790, 1812 sau 1816,

construita de Tudor capitan, Matei mare capitan, Dumitru capitan,

reparata radical 1932). Vezi si Velesti.


Anuar 1909, p. 169: AMO, 1941, p. 314; Documente, indice sec. XVI
[localiz. probabila].
RUSANETI, jud. Olt (fost Romanti) (M bis. Sf. Dumitru sau Sf. Treime
si Sf. Nicolae, construita de familia Rusanescu la 1837-1838, in
ruins la 1909, reparata 1939 si 1957; truce existents la 1871121;
R. de Jos, 1827-1830 sau 1832, reparata 1928bis. Adormirea
1933). Vezi si Jieni.

Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1537]; Plopsor N.,
Ruseine.sti si Vilsaneftii
Romanati (A.O., 1923, p. 463-465); [doc. 1766-

1779, mosia vinduta lui Stefan Pirscoveanu paharnicul] ; B.C.I., XI, 1932,
p. 18 [doc.] ; Hagi

Moscu Emanoil; Documente oltene.sti. Mosia Rusdnefti -

Romanati (A.O., 1930, p. 179-186) [doc. 1537-1658]; Nicolaescu Stoica,

Hrisovul lui Mihai Voda" Viteazul pentru satelo sale din jud. Romanati (A.O.,

1923, p. 126-131]; Vezi i Donat I., Satele lui Mihai Viteazul (SMIN, IV,
p. 484); Bauer, p. 197 [bis. sec. XVIII] ; M.O., 1965, nr. 3-4, p. 290 [la 1845
bis. de zid Sf. Dumitru]; si p. 293 [bis. de zid Adormirea] ; Anuar 1909, p. 216 ;

AER, 1921-1925. p. 557-558; Monografia jud. Romanati, p. 420; AMO,


1941, p. 649-650; Popescu, Invelisurile, p. 63; A. Rom., 7 sept. si supl.
18 sept. 1857 [mosia R. de Jos, cu han, de arendat].

RUSANEFII - Vilcea (la 1840 trei bis. de lemn: Sf. Nicolae, 1746, ruinata
la 1909, construita de zid 1912 ; M Sf. Nicolae
mah. Afinata, 1828
si Sf. Voievozi - mah. Omoricea, 1792, reconstruita 1896).
A.O., 1942, p. 171 [la 1834 trei bis. de lemn]; Popescu, Biserici, p. 104105 ; Anuar 1909, p. 229-230; AMO, 1941, p. 765.
RUSANI, vezi Parepa Rusani.
RU*AVA.T - Buzau (bis. Adormirea, construita de Grigore Rusaveteanu,
1847-1849, zugravita de fiii sai, 1865).
Ionescu Gh., Viata lui Filotei episcopul Buzdalui, ed. II-a, Buc., 1941,
p. 64 [pisania].
SCHITUL RUKIORI Arges (Valea Teis, in hotarul Rusciori, Adormirea,
a doua jumatate a sec. XVII, fost metoh al schitului Trivalea din

Pitesti) 122 Vezi si Teiusul.

Tunusli, p. 174 ; Fotino, III, p. 161 [mentinne] ; AEA, 1929, p. 152


[bis. din 1664] ; B.O.R., 1958, nr. 12, p. 1153 ; M.O., 1965, nr. 3-4, p. 210-

-211.

RUSETU - Braila 123, jud. Buzau?


Iorga, Doc. Cantacuzino, p. 57, 92, 164 [doc. R. de la Calmatui] ; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 510, cind era al lui jupan
Neagoe al lui Draghici] ; Indite cronologic nr. 15 [R. - Buzau].
www.dacoromanica.ro

N. sT :0ICESCU

667

RUg

HORTOPANI, com. Turcinesti, jud. Gorj (bis. de lemn pe temelie


de piatra Sf. Gheorghe, 1691, reinoita 1800 de N. si I. Romanescu
si V. Hortopan).
Bauer, p. 209 [sat parasit] ; M.O., VII, 1955, nr. 10-12, p. 642-643.
RUII DE VEDE, vezi Rosiorii de Vede.

NOTE
1 Bis. e amintita la 1832 iulie 3 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/184).
2 Vezi Acad, R. S. RomiUia, ms. rom. 242, p. 156.
3 Despre ruinele unei bis. la 1873 vezi Acad. R. S. Romania, ms. 228, f. 181.
3 /318. Vezi oi planul mo0ei Racovita = Habreiai din 1876 (Arh. St. Buc., Min. Agric.,
Planuri, jud. Dimbovita).
4 Vezi si planul molgei din 1916 la Acad. R. S. Romania, Harp.
8 Amintita la 1669 dec. 6 (Arh. St. Buc., ms. 712, f. 512 v.).
6 Despre ruinele unei bis. la 1871 vezi Acad. R. S. Romania, ms. 223, p. 303.

7 Acad. R. S. Romania, ms. rom. 221, f. 105 v.

106.

8 Ruinele unei bis. i o truce veche sint amintite la 1873 (Acad. R. S. Romania, ms. 228,
1. 113). Vezi i devizul de repararea bisericii din <1852> (Arh. St. Buc., m-rea Stavropoleos,
XXVIII/14 bis. i ter.).
9 Vezi i hotarniciile din 1829 i 1833 (Acad. R. S. Romania, DVIII/84, CDLXIII/36
37 i 45).
to Despre sat vezi i doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. DCXXX, in care se aft' i o
hotarnica din 1803 i a mo0ei lui M. Butculescu (doc. 111).

11 Acad. R. S. Romania, ms. rom. 227, f. 35.


12 Despre recladirea bisericii vezi Arh. St. Buc., Min. Cult. i Instr., dos 1367/1864,
p. 349-350. Vezi i planul ma0lei Radovanu = Vianu din 1847 i 1848 la Arh. St. Buc.,
Min. Agric., Hotarnicii).
13 Vezi i hotarnicia din 1806 (Acad. R. S. Romania, DIII/31).
14 Despre sat vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. DCCXI.

15 Amintit la 1634 mai i 1680 sept. 3 (Arh. St. Buc., sch. Rateti, 11/4 lsi ep. Buzau
VIII/13). Vezi si istoricul facut de maiorul Pappazoglu (Arh. St. Buc., ms. 729, f. 63 v.
64)
16 Despre diverse prefaceri", cladiri not i reparatii, vezi Arh. St. Buc., Log. pricinilor
bisericeti, dos 829/1842, 1159/1842, Min. Instr., dos. 1944/1851, 1450/1864, 3321/1876, Min.
Lucr. publice, dos 151/1852 (cladire crest femei); vezi gi catagrafiile din 1854 i 1863 (Arh.
St. Buc., Min. Instr., dos. 4052/1854 oi m-rea Ciolanu, IV/1. Despre vopsirea clopotnitei vezi
invoiala din 1866 iulie 30 (Acad. R. S. Romania, MCXXII /125).
17 In pisanie se spune ca a fost construita de Vilcu (sau Vlaicu) mare logofilt, la 15151516, dar un asemenea mare logofat nu apare in documente in aceasta vreme, cind mare logofat este Harvat din Grozwi (1514-1522). In schimb, Vlaicul din Piscani localitate apro-,
piata e mare logofat in 1534-1540. Bis. este amintita la 1610 aug 19 (Muzeul reg. Craiova
nr. 1465).
" Ruinele unei biserici qi hanul sint amintite la 1873 (Acad. R. S. Romania, ms. 228,
f. 130 i 256).
19 Despre satul R. = Ludaneasa vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, CDLVI/217 si
urm. Vezi i hotarnicia din 1750 (ibidem, CCCLXXIV/39).
20 Bis. de piatra a lui Socol Cornaleanu clucerul i casele sale din Rfizvad slat amintite
la 1645 i 1649 mart. 31 (Acad. R. S. Romania, Cl/17). La 1871 sint menlionate ruinele unei
biserici la Riizvad (Acad. R. S. Romania, ms. 225, f. 202).
21 Vezi i Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 378.
22 La 1685 oct. 16 apare ca martor Leontie ieromonahul de la schitul Recea (Arh. St.

Buc., ep. Buzau, XV/12) iar schitul este amintit la 1700 mai 23 (Arh. Buc., ep. Buzau,

pi

LXVI/5). Vezi i doc. din 1753 aug.


numire de egumen
testamentul lui Alecu Bagdat
(Acad. R. S. Romania, CDIX/144 qi 146 i Arh. St. Buc., sch. Recea, III/1). Despre diverse

reparatii vezi Arh. St. Buc., Min. Instr. Publice, dos. 1422/1864). Vezi si istoricul facut de
maiorul Pappazoglu (Arh. St. Buc., ms. 729, f. 46 v. 47 v).

23 Bis. din Recea-Teleorman e amintita la 1834 april. 4 (Acad. R. S. Romania,

DCCCVI/29).

24 Amintita in doc. la 1580 sept. R gi ian. 17 (Acad. R. S. Romania, MCXCV/11 i Arh.


St. Buc., m-rea D. Lemn, V/57).

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROISLINEASGX

658

25 Vezi 9i doc. din 1781 iunie (Arh. St. Buc., m-rea Bistrita, LVIII/1).
26 Vezi doc. din 1784 nov. 10 (Acad. R. S. Romania XCIV/38 9i Arh. St. Buc., m-rea
Bistrita, LXV/492). Despre zidirea bisericii vezi socotelile din 1785 sept. 25 9i nov. 6 (ibidem,
XCl/267 9i 301). Vezi 9i lista de lucruri din biserica, din <c. 1784> (Arh. St. Buc., ep. Rimnic,
XII/67, nr. 13) 9i inventarul de la Acad. R. S. Romania, CMLXXVI/541. Vezi 9i planul moiei

Rica

Hot/Irani din 1841 la Arh. St. Buc., Min. Agric.


27 intr-un doc. din 1683 april. 12, se spune ca fusese fricut de un &Mu& Macarie 9i inchiat m-rii Aninoasa (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CXV/29). La 1685 aug. 10, pope din
sat e avertizat de mitropolit sii lase in pace biserica, pe care voia s o sparga (ibidem,
CXLV/30).

28 Vezi doc. din 1792 oct. 20, princare se da voie protopopului de Slatina sb mute biserica

mai sus, pentru a o feri de inec (Arh. St. Buc., ms. 143, f. 22).
29 Vezi Acad. R. S. Romania, ms. 221, f. 116-117.

39 Vezi doc. din 1701 dec. 21 (Arh. St. Buc., m-rea Hurezi, 1/15). Vezi 9i planul mo9iei R. =
Flom 9ti din 1857.1a Arh. St. Buc., Min. Agric.
31 Despre recladirea temnitei vezi Bul. oficial", 1856 mai 11, p. 145. Vezi 9i planul ora-

9u1ui din 1924 (Acad. R. S. Romania, Mini) 9i hotarnicia oraului din 1844 (Arh. St. Buc.,
Vornicia din launtru, dos. 1398/1844.
32 Din Catagrafia preolilor din eparhia Buziiului in anal 1835, publicata de I. Ionacu,
Buzau, 1938, p. 29, rezulta ca la aceasta data existau la Rimnicul Sarat 8 biserici: Sf. Nicolae,
Sf. Paraschiva, Adormirea, Intrarea in biserica, Sf. Voievozi, Na9terea Maicii Domnului, Sf.
Dimitrie 9i Adormirea.
88 Despre hanurile din Rimnicul Sarat vezi 9i Arh. St. Buc., Vornicia din launtru, dos.
193/1831 9i doe, din <1826> in care se spune c paharnicul C. Dascalescu vinduse un han in
Rm. Sarat (Acad. R. S. Romania, CDLXXXIII/137).

" Vezi doe. din <1689-1714>, prin .care C. Brincoveanu da voie m-rii sale sa faca un
han pe locul domnesc, ca sa fie de adapost negutatorilor ce vor veil la tug (Arh. St. Buc.,

ms. 721, f. 581-581 v.).

85 Vezi doe. din 1844 mart. 30 (Acad. R. S. Romania, CDIV/146). Vezi 9i bis. Sf. Dumitru-Bagdad.
86 Vezi doc. din 1831 (Arh. St. Buc., A. N., MMDCCLVI/55).
37 Vezi testamentul lui Alecu Bagdat, din 1833 9i 1842, pentru cele lasate spitalului (Acad.
R. S. Romania, CDIX/144 9i 146).
38 Vezi 9i Arh. St. Buc., Vornicia din launtru, dos. 253/1839 9i 1018/1843 (arderea 9colii)
9i Min. Instr., dos. 6703/1837 9i 324/1860.
39 Vezi Arh. St. Buc., Min. Lucr. publ., dos. 58/1847, 116/1862, Vornicia din launtru,
dos. 6251/1833.
49 M-rea este amintita de numeroase on in documente la: 1692 mart. 23, 1693 nov. 26,
1698 nov. 23 etc. (Arh. St. Buc., m-rea Rm. Sarat, IX/23, 1/13, ms. 724. f. 543). Pentru datarea
zidirii m-rii vezi indeosebi doe. din 1700 iunie 30 9i iulie 4, in care Constantin Brincoveanu

arata c zidit-o impreuna cu unchiul sau Mihai Cantacuzino, incepind -o in al doilea an al


domniei 9i terminind-o in al optulea (ibidem, 1/18 9i ms. 724, f. 547-553); datele din doc, nu
se potrivesc insa cu spusa pisaniei, ca m-rea a inceput a se lucre la 1691 9i s-au ispravit
la leat 1697".
La 1688 febr. 12 este amintita m-rea din tirgu din Rimnic a dumisale Mihai (Cantacuzino)
spatar" (Arh. St. Buc., m-rea Rimnic, IX/ 22). Este greu de precizat daca este vorba de biserica
Grecilor
unde facuse danii spatarul Mihai Cantacuzino sau de m-rea Adormirea, nidicatA
pe locul acestei biserici. M-rea din Rimnicul &hat mai este pomenita 9i la 1690 iunie 13 qi
20, clad i se inchinii ca metoh schitul din Fundul Cocoratilor (idem, XIII/8 i 48).
4' Vezi doe. din 1700 iunie 30 (Arh. St. Buc., m-rea Rm. Sarat, 1/18).
Vezi 9i catagrafiile din: 1793, 1823, 1833, 1836, 1845, 1846, 1851 9i 1852 (Arh. St. Buc.,

m-rea Rm. &hat, IV/49, Catasti9e m-reti, dos. 75, 77-79 9i Min. Instr., dos. 7795 a/1836,
1753/1845, 2051/1851 9i Acad. R. S. Romania, ms. rom. 725, f. 223-336. Despre diverse rereparatii 9i recladiri, vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 1853/1852, 964/1862, 3306/1876 9i
m-rea Rm. Sarat, XII/15 (doe. din 1822). Vezi 9i Arh. St. Buc., ms. 729, f. 40 v. 41 v.
(istoric, despre ctitori 9i inscriptii).
" Vezi 9i doe. de la Acad. R. S. Romania, CDXLVI/105 9i urm. (incepind din 1798).
43 Amintita de numeroase on in documente en acest flume, la: 1642 mart. 8, 1657 aug. 12,

1666 ian. 2, 1695 iunie 1 (Arh. St. Buc., m-rea Rm. Sarat, IX/3 9i ep. Buzau, XXX/40,
Acad. R. S. Romania, ms. 2593, f. 105, Biblioteca Centr. de Stat, CIV/10).

"

Vezi doe, din 1775 april. 28, in care se spune ca a fost reparata de Coast. Racovita ;

acum i se lasti ni9te me9teri pentru a o repara in continuare (Acad. R. S. Romania,


CXXVI/52).
45 Amintita in doe. la 1682 mai 10, cind prime9te danii de la Constantin Brincoveanu mare
spatar (Arh. St. Buc., m-rea Rm. Sarat, 11/38). La 1682 pct. 24 9i 1684 ian. 8 cin primeste

danii de la Mihai Cantacuzino fost mare spritar

se spune ca avea 9i egumen (ibidem, 11/41

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

659

gi XIX/15). Din doc, referitoare la m-rea Adormirea rezulta ca a fost o bisericutil de lemn pe
locul careia s-a ridicat apoi m-rea lui Brincoveanu.

45 tars Biserica sau schitul este mentionat cu numele de Asanichioaia (de la numele
ctitorului situ) la 1852 mai 22 (Arh. St. Buc., ep. Buzau, LXII/60).
43 Vezi doc. din 1781 Sept. 24 al lui Asanache Neculescu fost mare pitar pentru zidirea

bisericii inchinata la Sf. Mormint (Arh. St. Buc., A. N., MMDC/2) gi doc. ctitorului de inzestrare
gi inchinare a bisericii, din 1784 mart. 7 (Arh. St. Buc., m-rea Vacaregti, XXXVIII/2). Despre
starea proasta a bisericii la 1856 vezi idem, Min. Instr., dos. 4459/1856. Despre diverse reparatii,
ibidem, dos 708/1869. Vezi gi istoricul facut de maiorul Pappazoglu (Arh. St. Buc., ms. 729,

73-73 v.), precum gi istoricul bisericii de la Arh. St. Buc., Min. Cult. gi Instr., dos 1354/

1864, f. 43.
47. Vezi testamentul din 1833 gi 1842 al lui Alecu Bagdat pentru biserica Sf. Dumitru
refacuta de el (Acad. R. S. Romania, CDIX/144 gi 146).
48 Vezi gi doc. din 1693 mai 10, in care sint amintite: bis. din deal, bis. cea din sus gi bis.
Marina de piatra (Arh. St. Buc., m-rea Zlatari, XII/13).
49 Despre focal din 1847 vezi Arh. St. Buc., Obgteasca Aunare, dos. 539/1855 gi Acad.
R. S. Romania, DCXCIX/139 (lista de sinistrati). Vezi gi un plan vechi al oragului de la Acad.
R. S. Romania, Harli. Despre infrumusetarea" oragului vezi Arh. St. Buc., Min. Lucr. publice,
dos. 62/1852.
6 Despre gcoala din Rm. Vilcea vezi gi Arh. St. Buc., Eforia gcoalelor, pach. VIII, Vornicia din launtru, dos. 5658/1838 gi Min. Instr., dos. 4140/1831, 6715, 6718 gi 6728/1837, 6062/
1838, 3396/1840; despre prefacerea" gcolii vezi idem,Agez. Brincovenegti, dos. 125/1847.
57' Vezi gi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. DCCIX. Despre reparatii vezi Arh. St.
Buc., Min. Instr., dos. 4701/1855, Min. Lucr. publice, dos. 80/1861.
62 Despre cigmelele vechi vezi
Arh. St. Buc., Vornicia din launtru, dos. 2032/1833,
3336/1835, 251/1837 gi Min. Lucr. Publice, dos. 46/1858.

" 1522 este data indicata de pisania noua. Amintit prima oars in documente la 1535
dec. 11 (Documents, XVI, vol. II, p. 196-197). Din doc. din 1667, publicat de T. G. Bulat,
rezultil ca ar fi o ctitorie a stramogilor boierilor Pirieni. Despre starea bis., la 1839 vezi
Acad. R. S. Romania, ms. rom. 719, f. 574 v. Vezi gi istoricul fricut de maiorul Pappazoglu
(Arh. St. Buc., ms. 729, f. 78-78 v). Despre diverse reparapi vezi Arh. St. Buc., Min. Instr.,
dos. 706/1869.

" Vezi doc. din 1717 sept. 28 (Arh. St. Buc., ms. 275, f. 280 v.
281).
In catagrafiia din 1840 se sustine ca a fost cladita la 1721 de Stoica paharnicul gipreinoita
de Natrie arhimandridul.

55 Vezi gi Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 316 gi Arh. St. Buc., ms. 394, f. 316.

7ezi gi doc. din 1811 (Arh. St. Buc., m-rea Zlatari, XXVIII/45).
66 Aceasta bis., zidita de Mircea (Ciobanul), sau Sf. Paraschiva, zidita de Patrageu cel
Bun, este amintita cu numele de bis. domneasca la 1671 sept. 1 (Arh. St. Buc., ep. RImnic,
XXXIX/20).
57 Vezi gi Arh. St. Buc., ms 394, f. 8 gi Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 317, 320
322 gi doe. din 1751 gi 1754 (Arh. St. Buc., m-rea Cozia, X/1 gi 2.)
fia Despre biserica franciscanilor din Rm. Vilcea vezi gi Arh. St. Buc., Vornicia din launtru,
dos. 700/1833.

59 Data pisaniei e 1680; schitul este amintit la 1677 mai 2, cind se spune ca a fost
zidit de Teodosie fost mitropolit gi de numeroase on dupe aceea (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii
Rom., CXVI/7, 10, 11, 12, 14, 16 etc.). Vezi gi agezamintul ctitorului din 1700 mai 2 (ibidem,
CLXVI/53).
Vezi gi catagrafiile din: 1764, 1810, 1842, 1849, 1858, 1862 gi 1863 (Acad. R. S. Romania,

ms. 657, f. 14 v. 15, 98, 197 v., 220 v.


221, ms. 626, f. 67 v. 69 v., ms. 660, f. 259 v.
gi ms. 720, f. 386-404 gi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 1061/1863. in catagrafia din 1840
se spune eh a fost cladita de Matei Basarab gi preinoita de Teodosie.
69 Despre savirgirea" bisericii vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos 4350/1856; pentru
averea schitului la 1814 gi 1815 vezi Mitr. Tarii Rom., CLXVI/73 gi CCC/46. Vezi gi catagrafia
de odoare din 1849 (Acad. R. S. Romania, ms. rom. 919, f. 60 v.) gi pictura lui Trenk infatigind
Biserica in secolul trecut (Muzeul de arta al R. S. Romania, Stampe, DR III 4327). Vezi gi
Arh. St. Buc., ms. 729, f. 78 gi Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 313.

61 Local de la Cetate" de sub Cetate" sau de la Gura Vail Cetatii" este amintit

de numeroase on in documente, inainte de construirea schitului (doc. din 1658 iunie 20, 1664
febr. 5, 1665 iunie 6, 1667 nov. 26 etc. (Arh. St. Buc., Mitr. Tarim Rom., CLXVI/4 gi 5, ep.
Rimnic, XXXIX/10 gi 11).
62 Amintita in doc. la 1602 iunie 2 (Documente, XVII, vol. I, p. 47).
63 Vezi doc. din <1632-1654> (Acad. R. S. Romania, XCIV)/88).
64 Despre lucrarile din 1828, cind s-au pregatit 300.000 de caramizi gi 100.000 gindrile,
vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, DCCCIV/73, 75, 76. Despre repararea clopotnitei vezi Arh
St. Buc., Min. Instr. dos. 687/1870.

www.dacoromanica.ro

660

BIBLIOGRAFIE

TARA ROMANEASEA

65 Despre repararea bolnitei episcopiei vezi doc. din 1805 nov. 28 (Acad. R. S. Romania.
XCIII/28).

66 Vezi #i Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 325-326; Arh. St. Buc., ms. 729, f. 2324 #i 394, f. 11. Vezi #i Acad. R. S. Romania, ms. rom. 1143, f. 218-221 v. (lista de episcopii

care au inzestrat episcopia) gi Arh. St. Buc., ms. 545, f. 12-40 (pomelnicul) gi doc. de la

Acad. R. S. Romania, path. MCCLXXXVII.


Despre restaurarea episcopiei vezi Arh. St. Buc., Min. Cult. qi Instr., dos. 5201/1889,
f. 44. Despre diverse reparatii vezi Arh. St. Buc., Min. Instr. dos. 2268/1850; reparatii metoage
ruinate, ibidem, dos. 554/1861. Vezi gi catastiful de averea metowlor episcopiei, din 1793
aug. 3 (Arh. St. Buc., A.N., CLXI/32).
Vezi gi pictura lui Trenk inf.:441nd episcopia acum un veac (Muzeul de arta al R. S. Romania, Stampe DR III, 4226) #i catagrafiile din 1824 #i 1850 (Acad. R. S. Romania, ms. rom.
725, f. 169-222). Vezi, de asemenea, planul vetrei episcopiei la 1857 (Arh. St. Buc., Min. Agric.,
planuri #i hotarnicii).

67 La 1859 biserica era amenintata sa fiie surpata de apa Rimnicului (Arh. St. Buc.,

Min. Instr., dos. 2599/1859); vezi gi catagrafia din 1863 (ibidem, dos. 1437/1863) #i doc. din,
1765 aug. 8 (idem, m-rea Cozia, VII/4).

68 Vezi Arh. St. Buc., ms. 394, f. 7 v. gi ms. 729, f. 57 #i Acad. R. S. Romania, ms.
5142, f. 358. Vezi #i pictura lui Trenk infatiOnd schitul in sec. trecut (Muzeul de arts al R. S.
Romania, Stampe, DR III 4220).
69 La <1580> ian. 10 i se intareoe episcopului Mihail o jumatate din satul Olteni iar la
1590 dec. 11 este amintita m-rea (Documente, XVI, vol. IV, p. 444-445 #i V, p. 478). M-rea este
pomenita apoi de numeroase on in doc. in ultimul deceniu al sec. XVI, cind este numita de
tefan Surdul m-rea domniei mele", de#i nu era ctitorie domneasca (Documente, XVI, vol. VI,

p. 36, 42-43, 205, 478 etc.); la 1644 era biserica (Arh. St. Buc., ep. Rimnic, XXXIV/43).
Pisania tirzie indica drept an al construirii 1562.
79 Vezi gi Arh. St. Buc., ms. 394 f. 4.
71 intr-un doc. din 1676 nov. 23
prin care este inchinata m-rii Fedelesciori

se spune

ca bis. au lost spartil gi stricata" (Arh. St. Buc., ms. 721, f. 818-820). La 1693 mart. 4 este
amintit un loc la bis. Rudeneasca din deal" (Acad. R. S. Romania, CCLXV/73).
72 Vezi gi .Arh. St. Buc., ms. 394, f. 8 v. #i Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 318319 (inscriptii, pomelnic).

Bis. este amintita la 1636 febr. 18, 1682 mart. 20, 1693 mai 10 etc. (Arh. St. Buc.,
ep. Rimnic, XLVI/3, XXX/4, gi m-rea Zlatari, XII/13).
74 Vezi gi Arh. St. Buc., ms. 394, f. 8.
75 Vezi gi Arh. St. Buc., ms. 394, f. 8.
76 Bis. Sf. Paraschiva este pomenita la 1616 oct. 30 (Documente, XVII, vol. III, p. 46).
Aceasta sau bis. Sf. Gheorghe este probabil bis. baring de piatra ", amintita la 1693 mai 10
(Arh. St. buc., m-rea Zlatari, XII/13).
77 Vezi #i Arh. St. Buc., ms. 394, f. 8 #i Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 323 (descriere, inscriptii).

78 Vezi #i Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 324 (inscriptie) gi Arh. St. Buc., ms. 394

f. 8 v.

79 Despre infiintarea metohului Troianu vezi gi Arh. St. Buc., Atlez. Brincovene#ti, dos
99/1843. Vezi gi doc. din 1654 aug. 18, prin care se intare#te episcopiei Rimnic ulita cea mare

de acolo ce sa nume#te Troianul" (Arh. St. Buc., ms. 209, p. 323 v.).

88 Vezi doc. din 1751 #i 1754 (Arh. St. Buc., m-rea Cozia, X/1 #i 2). La 1754 se spune ea

schitul Romaniti-Vilcea (care pare altul), metoh al m-rii Cozia, avea vie la Troian (idem
Mitr. Tarii Rom., CDVII/77, nr. 65). Despre diverse reparatii vezi Arh. St. Buc., Min. Instr.
dos. 943/1867. Vezi #i istoricul facut de maiorul Pappazoglu (Arh. St. Buc., ms. 729, f. 35 v)
81 in afara de crucile mentionate aci, mai sint amintite in documente:
crucea cea noua de piatrit de linga Rm. Vilcea, la 1681 sept. 17, o truce de piatra
#i de lemn la 1680 nov. 8, crucea dicheiului la 1684 aug 1 #i crucea de piatra din capul ora
qului Rm. Vilcea, la 1694-1695, care sint grew de identificat (Arh. St. Buc., ep. Rimnic,
XXXIX/39, 44, 71 #i 51). Ele pot fi insa uncle din crucile cunoscute astazi sub alte nume.
82 Vezi doc. din 1580 iulie 25 (Documente, XVI, vol. IV, p. 474-480). Crucea este amin-

tita #i la 1680 iulie 10 (Arh. St. Buc., ep. Rimnic, XXXIX/73).


83 Vezi gi Arh. St. Buc., ms. 394, f. 8 v.

84 Vezi #i Arh. St. Buc., ms 394, f. 9.


85 Amintita prima oars in documente, fiind mai veche, la 1498 iulie 19, cind prime#te

danii de la Radu eel Mare (Documente, XIIIXV, p. 254-255). La 1539 ian. 20, cind o innoie#te, intareoe gi miluie#te, Radu Paisie spune ca lacarilul a rtimas de la bunicii gi strabunicii

sai (ibidem, XVI, vol. II, p. 257).


88 Data pisaniei. Din diata ctitorului, capitanul de paharnicei Arsenie Soimul, din 1652
oct. 10, rezulta ca acesta nu apucase sa termine m-rea, in care stop lase 200 de galbeni sa
se face zidul imprejur gi clopotnita" (Arh. St. Buc., m-rea Rincaciov, I/1) La 1635 iulie 20,

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCII

561

fiiind ajunsa la lips qi la saracie, pentru multe nevoi qi dari ale tariff' qi ca sa nu ramina
dizvalitit #i sit sa strice qi sit pice" egumenul is masuri da am invalit sf. m-re" (ibidem,

XIII/20).
87 Despre diverse alte reparatii vezi qi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos 551/1861 #i 707/1869.
Vezi qi catastihul de avere din 1817 oct. 13 (Arh. St. Buc., Mitr. Prii. Rom., CCCXXVI/5)
qi catagrafiile din: 1823, 1824, i8 6#1 11862 (Acad. R. S. Romania, ms. ram. 725, f. 111-168).

Vezi qi Arh. St. Buc., ms. 72 '9.f 28 v., 730, f. 52 v. si 739, f. 32-3v.2 #i doe. de la Acad.
R. S. Romania, pach. CMLXIX.
88 Vezi Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 371-371 v. Bis. din Rincaciov e amintita
la 1834 febr. 5 (Acad. R. S. Romania, DCCCXV/4). Vezi qi planul mosiei Negoesti = Rincitciov

din 1851 (Arh St. Buc., Min. Agric., Planuri).


89 Data pisaniei; la 1672 aprilie 14, cind este amintita in documente, se spune ca a fost
fiteutii de Serafim calugarul qi zugravitit cu ajutorul lui Iasi Pop cupet qi ca avea scutiri
de la Radu Leon (1664-1669) (Arh. St. Buc., m-rea Stavropoleos, X/18). M-rea mai este pomenita de numeroase ori, la 1677 mai 15, 1685 april. 1, april. 27 #i nov. 21 etc. (ibidem, XXIV /1,

X/24-27). Vezi #i catastihul de avere din 1689 april. 26, doc. de inchinare din 1729 mart. 5
si doc. din 1807 nov. 5, despre starea rea a schitului (Arh. St. Buc., m-rea Stavropoleos.
V/26, X/41 qi 87). Despre diverse reparatii vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos 3757/1857,
Despre satul Roata-V1a#ca vezi doc. #i de la Acad. R. S. Romania, CDLXIV/135-154,
unde se afla qi o hotarnicie.
99 Alllintita in doc. la 1608 aug. 14, cind era metoh al m-rii Bucovat (Documente,
XVII, vol. I, p. 403). Este insa posibil ca aceasta m-re sa fie alta decit Robaia din Arge#,
care era lush' #i ea veche (vezi nota urmatoare).
91 Vezi asezamintul ctitorului, Sava #ifarul, din 1644 april. 23, in care acesta declare ea a
fault o m-re de piatrit pe apa Robaei, a savir#it-o, impodobit-o qi inzestrat-o (Acad. R. S. Roma-

nia, CXCVIII/88 qi Arh. St. Buc., ep. Argeq, 111/25). Vezi qi doe. din 1648 aug. 10, in care
domnul arata ea m-rea a fost inainte de lemn, ridicata de mcqii lui Sava qifarul, care a fitcut-o de piatra, din temelia ei" (Arh. St. Buc., ep. Arge#, 111/28).
92

Vezi doe. din 1671 mai 1 si mai 4, in care se spune ea Livera, sotia ctitorului, a

inchinat-o episcopiei, ca sit nu se pustiaseit (ibidem, III/35-37)., Vezi si doc. din 1673 mai 28
qi sept. 6 (ibidem, III /39 -41).
Vezi qi doc. din 1672 april. 24, in care se sustine ca m-rea fusese de ba#tinit" a lui Preda

Balomirescu vornicul qi ca fiica acestuia, Voica, o inching m-rii Arge# ea sa cate de dinsa
#i sa <o> dreaga sa nu se sparga pomana pitrintilor miei qi moOlor qi a stritmoOlor" (Arh.
St. Buc., ep. Arge#, 111/38).
Vezi qi pomelnicul de la Acad. R. S. Romania, Arhiva 1649-1; catagrafiile din 1834 #i
1862, de la Arh. St. Buc., Min. Instr., dos 2136/1843 #i 907/1862. Despre diverse reparatii,
ibidem, dos. 546/1861. Vezi qi pictura lui Trenk infatiOnd schitul in veacul trecut (Muzeul de
arta al R. S. Romania, Stampe DR III, 4202).
93 La 1635 mai 23, Rafail calugarul inching schitiqorul m-rii Brincoveni; la 1652 aug. 6 e
numit metohul Robane#ti de pe Tezlui iar la 1654 sept. 30 este amintit locul uncle a fost
schitul lui Rafail calugarul" (Arh. St. Buc., m-rea Brincoveni, XL/4,8 #i 12). Schitul e amintit
si la 1702 ( Documente agrare, p. 177). Vezi qi planul mosiei Robanesti = Pirpni din 1852 la
Arh. St. Buc., Min. Agric.
94 Despre diverse reparatii vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 1419/1865. Vezi
qi
istoricul facut de maiorul Pappazoglu (Arh. St. Buc., ms. 729, f. 31-31 v.).
95 Bis. e amintita la 1833 iunie 28 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/241).
95 Vezi qi pictura lui Kaindl, infatifind biserica Romani-Horezu (Muzeul de arts al R. S.
Romania, Stampe, CR I 13141).
97 La 1577 mai 8 se spune ca Stan logofatul facuse aci o biserica (Documents, XVI, vol.
IV, p. 270).
98 Despre sfintirea bis. din dealul Calinegtilor vezi doe. din 1820 iunie 23 (Arh. St. Buc.,
Mitr. Tarii Rom., CLXXXII/4). Toponimul Rosioara de linga Calinesti este amintit Inca din
sec. XVI (Documents, XVI, vol. III, p. 470 si 473). Vezi qi Arh. St. Buc., ms. 730, f. 2323 v. (ins. Pappazoglu). Vezi si catagrafia de la Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 1628/1864).
98 b18. Vezi qi Cdldtori strain, I, p. 19, unde este amintit la 1385 Russenart, identificat
de autori Cu Ro#iorii de Vede. Vezi si Olteanu, Geneza orafelor (Studii", 1963, nr. 6, p. 1272).
qi memorial din 1834 despre situatia mo#iei (Acad. R. S. Romania,
99 Vezi
MCCXCIII/131).
99 b18. Vezi doe. din 1766 mart. 27 (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CCLXXXIX/25).
100 Vezi doc. din 1793 mart. 21, prin care Nedelcu dascalul se obligit sa invete pe copii

carte romaneascit (Arh. St. Buc., ms. 143, f. 127). Vezi, de asemenea, Arh. St. Buc., Min.
Instr., dos. 6707/1837 qi 3386/1840.

101 Data pisaniei este 1647 aug. 1. Bis. este insii mai veche; fiind stricata, Matei Basarab o reface, sae mai sigur o reparit, incepind lucrarile la 30 iunie qi terminindu-le peste o
lung, timp in care nu s-ar fi nutut construi o biserica. Ca si la alte ctitorii ale domnului, exists

www.dacoromanica.ro

562

BIBLIOGRAFIE

TARA ROMANEASCX

*o nepotrivire intre documente si inscriptie: la 1640 nov. 27, Matei Basarab spune ca a facut
de iznoava, de in temei m-rea Dritganesti de la Rusi" (Arh. St. Buc., Peceti nr. 541). M-rca
Draganesti este amintita si la 1700 mai 18 (Arh. St. Buc., ms. 705, f. 250-251).
102 Vezi doc. din 1711 mai 11 (Arh. St. Buc., m-rea Arnota, XVIII/78).
723 Despre diverse alte reparatii vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 2428/1873. Vezi oi
doc. din 1862 dec. 28 si 1865 febr. 2 (Acad. R. S. Romania, CDXXIX/52 si 55). Vezi Qi doc.
ibidem, pach. CDXXIX.
104 Vezi doc. din 1820 (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CDXX/3).
709 Vezi gi Arh. St. Buc., ms. 729, f. 80-80 v. si Acad. R. S. Romania, ms. rom. 229, f. 652.

109 Amimtita la 1702 dec. 21, fiind foarte probabil una din bisericile vechi ale orasului,
cunoscuta azi sub alt nume (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., LXXIII/38).
107 Bis, e amintita la 1833 oct. 13 si nov. 16 (Acad. R. S. Romania, DDCCIV/134 tsi
DCCCXIV/265).

108 Acad. R. S. Romania, ms. 226, 1. 86 v. 87.


109 Despre sat vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. DLVIII.
110 0 truce de hotar intre Transilvania si Tara Romaneasca, la o leghe distanta de Bran,
este amintita la 1585 de Bongars (Archiv des Vereines fur siebenbiirgische Landeskunde",
XII, p. II-a, 1874, p. 357). Despre cele 10 cruci vechi din Ruck, existente la 1873, vezi lsi
Acad. R. S. Romania, ms. 228, f. 61-62.
111 Bis. a fost facuta in vremea domniei lui Mihai Viteazul de boierii Rudeni ; doug pietre

de mormint din 1600-1601 dovedesc aceasta. Ctitorul nu este insa Chirca mare logofat, care

nu a trait in aceasta vreme.


112 Amintita in doc. la 1807 nov. 3 (Arh. St. Buc., ms. 140, f. 160 v.) Vezi

gi

doc.

din 1837 april. 23 danie pt. bis. din Ruda (Acad. R. S. Romania, CMXLIV/247).
in La 1610 mai 20 se intareste m-rii Rudina ocine la Rudina gi Vladimiresti (Documente,

XVII, vol. I, p. 469-470).

114 La 1699 april. 2, Preda Duncea da popii Gheorghe din Rudina ocina sit itibrt a.pi
face biserica gi casa" (Arh. St. Buc., ms. 1234, f. 465).
iis Vezi doc. din 1702 mart. 15 (Arh. St. Buc., ms. 173, f. 77 v.).
116 Vezi pi Indicele colectiei de documente, veac. XVII, p. 80, uncle M-rea Calugaritelor,
pomenita in Documente, veac. XVII, vol. II, p. 323, ca avind danii de la doamna Neaga,
este identificata probabil cu Runcu.
116 bi9. In Catagrafia din 1840 preinoitori" sint popa Enache Runceanu, Neagoe Starisin
si altii.
117 Despre bis. gi urmele unor case vechi la 1874 vezi Acad. R. S. Romania, ins. 226, f. 125.

118 Vezi Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 352.


119 Dupa cum se spune intr-un doc. din 1695 iunie 4, la Runcu- Vilcea a fost temeiul
caselor gi biserica de piatra a lui Dragomir mare vornic (Arh. St. Buc., m-rea Hurezi, XIV/7).
120 Vezi doe. din 1792 oct. 20, prin care se da voie protopopului de Slatina sa mute

mai sus biserica, pentru a o feri de inec (Arh. St. Buc., ms. 143, f. 22).
121 Vezi Acad. R. S. Romania, ms. rom. 229, f. 186 v.

122 Amintit la 1689 aprilie 6 si aug. 5, cind a fost inchinat ca metoh schitului Trivalea
de Antonie calugarul (Arh. St. Buc., ins. 370, f. 19 $i ins. 477, f. 149-150 v.).
123 Vezi harta mosiei din 1915 la Acad. R. S. Romania, Harp.

www.dacoromanica.ro

SIBIETI, corn. Colacu, jud. Dimbovita 1 (bis. de lemn Adormirea la inceputul sec. XIX).
Bauer, p. 158 [bis. sec. XVIII, Sobjesti] ; Popescu
Runcu, Catagrafia,
P. 58.
SACATURI, vezi Costesti.

SACEL, jud. Gorj (la 1840, trei bis. de lemn: Sf. Paraschiva, construita de
Giurca Corcoveanu, 1728, Sf. Paraschiva mah. Lolesti, 1810 si
Sf. Voievozi

mah. Bereasca, 1762). Vezi si Gurani.

Renasterea", 1944, p. 546-547; Anuar 1909, p. 183; AMO, 1941,

p. 403 [bis. Sf. Paraschiva, 1902 pe locul fostei bis. de 'emu si prestolul de la
bis. Sf. Voievozi]; tefulescu, Gorjul, p. 177-180; Documente, indice sec.
XIII XVI i XVII [satul amintit de la 1480, cind apare ca manor preotul
satului].
SACENI, jud. Teleorman (bis. Sf. Voievozi, 1849-1855).
Anuar 1909, p. 125; A. Rom., 27 iulie, 3 aug. 1857 [arendarea mosiei].
SACOTI, vezi Milostea.

SACUENI (Sacuiani), jud. Dimbovita (M bis. Nasterea Domnului, facuta


de Neagoe Sacuianu mare postelnic, 1654 2; zugravita 1667, reparata

1875, 1903; fosta metoh al mitropoliei; casele familiei Sacuianu 8


si trei cruci din sec. XVII) 4. Vezi si schitul Cetatuia Dimbovita
si Moara Banului.
Iorga N., Studii si doc., XV, p. 277-278 5; Popescu Runcu, Catagrafia, p. 32 ; Bauer, p. 160 [bis. si casa boiereasca] ; Draghiceanu, Cdlduza,
p. 23; Anuar 1909 p. 53; Mihai I., Pictura bis. din Sdcuieni Dimbovita.
(BCMI, XIX, 1926, p. 154-166) [descriere ; si despre pictura in vremea lui
Matei Basarab]; Petrescu Dragoe, Restaurarea picturii bis. din Sdcuiani,
(ibidem, p. 167-169); Metes, Zugravi (indice); Ghika-Budesti, Evolucia
(BCMI, XXV, 1932, p. 28 si 41); ACMI, 1942, p. 68; Draghiceanu V., Testamentul marelui ban Neagoe Scicuianu .,si ctitoriile sale (BCMI, 1933, p. 38)
[despre cariera sa politica] ; Idem, Mitropolia Tirgovistei, Buc., 1933 [diata
lui Neagoe Sacuianu] ; Bulat T. G., Din preocupdrile gospoddresti ale mitropolitului Antim Ivireanul (B.O.R., 1966, nr. 9-10, p. 987-988) [publics
doc. din 1706 despre inchinarea ca metoh a bis.] ; Iorga N., Istoria bisericii, I,
p. 289;
Indice cronologic nr. 1 [multe doc.]; M.O., 1966, nr. 9-10, p. 987-988
[doc. 1708, satul era al mitropoliei]; Mano, Doc. fam. Mano, p. 29-30 [doc.
1665] ; Documente agrare, indice [multe doc. sec. XVIII despre sat] ; Documente,

www.dacoromanica.ro

564

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1573, cind era in parte al mitropoliei].

SACUIANI - Ilfov (casele boieresti ale lui Cernica vornic 6). Vezi si m-rea
Cernica.

Documente, indice sec. XVII [satul disparut ?].


SCHITUL SACUIENI (fost metoh al m-rii Cozia) 7.

SADINA, vezi Roata.


SADINA - Teleorman.
Iorga N., Revelatii toponimice, p. 9 [originea numelui = loc sadit].
M M-REA SADOVA (Sf. Nicolae, prima ctitorie, din lemn, a fost facuta
de boierii Craiovesti la sfirsitul sec. XV sau inceputul sec. XVI 8;
reconstruita cla piatra, den temeliie, cu chilii si cu toate ce s cade"
de Matei Basarab la 1633 9; altarul a fost reparat si zugravit la 1792
de egumenul Paisie, iar biserica a fost zugravita la 1852, pictura
fiind refacuta la 1903, cind a fost modificat si parametrul exterior ;
staretia, clopotnita si cladirile anexe sint ruinate; bolnita Intrarea
in biserica, cladita de Constantin Brincoveanu, 1692-1693, in afara
zidului de incinta, refacuta in parte intre 1793-1801, ruinata; truce
veche 10; m-rea a fost metoh al mitropoliei 11), com. Sadova jud.
Dolj.

Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 1, Mitr. Tcirii Rom., Buc., 1961
(indice); Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 19, Buc., 1951 [519 doc., 14951854] ; Istoria Tcirii Rometnesti, p. 106; Memoire sin- les couvents roumains,
p. 75-82 [doc. 1639] ; Oltenia", XII, p. 28 [doc. 1647]; Nicolaescu Plopsor, Cartea lui Antonie Vodci ciitre m-rea Sadova - Dolj (A.O., 1924, p. 514)

[doc. 1669 despre jefuirea m-rii de slujitorii risculati la 1655]; Giurescu,


Material (indice); Teulescu P., Documente istorice, p. 93-94 [doc. 1761];
Urechia, Ist. rom., II, p. 70 [m-rea darapanata de razboi]; III, p. 25-27;
VI, p. 259-260 si 542-543; VII, p. 314 [m-rea dArapanata, 1797]; 421;

X A, p. 15; Bauer, p. 206; Doc. relacii agrare, p. 789 [doc. 1792, m-rea &Arapanata]; vezi si indice; Tunusli, p. 175 ; Fotino, III, p. 179;
erbanescu N., Documente din veacul trecut privitoare la m-rea Sadova
(M.O., VII, 1955, nr. 10-12, p. 644-649) [1838-1840]; Idem, Douci stiri
din vremea Regulamentului Organic privitoare la m-rea Sadova (ibidem, nr.
nr. 7-9, p. 475-482) [si un scurt istoric] ; <Nicolaescu C. S. >, Din documentele

Dolj (Oltenia", 1943, p. 137-139); A. P., XI, 1841-1842,


p. 326-329, XII, 1843, p. 408-412, 414-417 ; XIII, 1844, p. 254-256;
XIV, 1846-1847, p. 646-649, 698-703 [venituri, 1839-1844]; B.G.O.,
m-rii Sadova

1841, p. 42 [arenda mosfilor si acareturilor m-rii] ; vezi si A. Rom., supl. 12 si


19 dec. 1859; Margot, 0 viatorie, p. 55 [1859];
Draghiceanu, Inscriptii (BCMI, VI, 1913, p. 134) ; Bratulescu V., Inscriprii
Si insemnciri din biserici Si ma nastiri (M. 0., 1965, nr. 11-12, p. 972); M.O.,

1967, nr. 11-12, p. 922 [mentiune Paul de Alep]; Dig. Rom., V, p. 306

[inscriptii, 1633 si 1792] ; Dicf. Dolj, p. 577, 580; Pelimon AL, Matei vocici
la m-rea Sadova, Buc., 1871; Monumentele strcibunilor, p. 89-90; C.A.,
1875, p. 89-90 ; B.O.R., XIII, 1889-1890, p. 284-285 ; Bilciurescu, Mantistirile, p. 88; Ghenadie, Vizite canonice, p. 196-197 [descriere, inscriptii,
portrete]; Pessiacov A., Monastirea Sadova, in Acte si notice istorice (1546 1761),
1761), Craiova, 1908, p. 54-58 [pisania si despre starea m-rii, 1884] (din

ziarul Carpatii", 11 oct. 1884]; Episcopia Rimnic, p. CII, CIV, 158 passim;
AER, 1900, p. 39; Popovici G., Monografia domeniului Sadova din judeful
Doljiu 1E, Buc., 1906, 53 p. -I- 1 pl.; Dobrescu, Istoria bisericii din Oltenia,
P.

141, 253-254 ; Anuar 1909, p. 166-167; ACMI, 1915, p. 123 [starea


www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

565

m-riil ; Iorga N., Istoria bisericii, I, p. 287-288 si II, p. 67; Draghiceanu V.,
Mon umentele Olteniei (BCMI, 1934, p. 101-103) [inscriptii, descriere sumara,

portrete si arhitectura] ; Gazeta municipals ", Buc., 1936, nr. 166, p. 2;


Th. Codrescu", V, 1936, nr. 10, p. 153 ; Stefaneseu I. D., La peinture,
p. 160-162 ; Donat, Fundaciile, p. 67-68 ; AMO, 1941, p. 289 ; Giurescu C.C.,

Matei Basarab cel mai mare ctitor bisericesc al neamului nostru, in Prinos

I.P.S.S. Nicodim, patriarhul Romaniei, Buc., 1946; Bratulescu V., 1-r/scrip/H.


si insemnciri (M.O., XIV, 1962, nr. 10-12, p. 692-696) [descriere gi inscriptit] ; Arta feudalii, I, p. 201;

Cocora Gabriel, Aspecte din trecutul invciliimintului public la Buziiu

(S.A.I., II, 1957, p. 407, nota); Cocora Gabriel, Arhimandritul Dionisie

Romano staret la m-rea Sadova (M.O., 1958, nr. 5-6, p. 383-388) [despre
repararea m-rii; descrierea ei in 1854] ; Moisescu G. I., Popa Sapcd egumen
la m-rea Sadova (M.O., 1954, nr. 1-3, p. 39-43); Pasculescu - Orlea, Em.,
Popa Radu Sapcd ndstavnic la Sadova in 1848 (M.O., 1961, nr. 1-4, p. 187195).

SAELELE, jud. Teleorman (bis. de lemn sec. XVIII 13; apoi bis. Cuv. Paraschiva, 1868-1870).
Iorga N., Revelacii toponimice, p. 15 [originea numelui] ; Ionascu,
Catagrafia Arge, p. 80 [S. Oft, bis. de lemn] ; Anuar 1909, p. 124-125.
SAFTICA 14, com. Balotesti, jud. Ilfov (M bis. Sf. Treime, Sf. Dumitru si

Sf. Elisabeta, construita de Safta Slatineanu, sotia lui Radu Slati-

neanu mare vornic, 1801, acoperisul iefacut 19371. Vezi si Balotesti.


Bauer, p. 146 [bis. si casa boiereasca] ; Filitti, Ctitori, p. 27-28 si in S.O.V.,

I, 1920, nr. 4-12, p. 152 [descriere, mina] ; Iorga N., Biserici muntene de
curind reparate (BCMI, XXII, 1929, p. 93) [descriere sumara, despre starea
de degradare a Ms., pisania]; Bratulescu, Ilfov, p. 33 [pisania, 1801] ; Museteanu I., Sapte biserici, p. 10-11; Ghika-Budesti ,Evolutia (BCMI, 1936, p.

100, pl. CDLXXXII-CDLXXXVIII); BCMI, 1938, p. 61-62 [foto si cti-

tori ; despre restaurare] ; Filitti, Familia Sliitineanu, p. 12 ; Ionescu Gr.,

Ghidul, p. 353.
SAGEATA VECHE, vezi Galbenasi.
SALATRUC, com. Greci, jud. MehedinIi (his. de lemn Nasterea Maicii Dornnului, 1704, reinnoita cu zidarie, timplarie si zugravire 1864).
Anuar 1909, p. 202 [bis. Adormirea] ; AMO, 1941, p. 544; M.O., 1956,

nr. 8-9, p. 542; Creteanu Radu, Bisericile de lemn din raionul Strehaia
(M.O., 1964, nr. 5-6, p. 408-409 si 426) [istoric, pisanie] ; Ionescu I., Agricultura romans, p. 499; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la
1594, cind era in parte al m-rii Glavacioc].
SALATRUCU, jud. Arges (bis. Sf. Nicolae, sec. XVI 15, existents la 1747 si

doua cruci de piatra din 1584 - azi in Bucuresti? si 1732, in


curtea bisericii, M).
B.O.R., 1890, p. 720 [mentiune biserica, 1747] ; Bauer, p. 179 [sat fara
bis.] ; Sestini, Viaggio curioso, p. 36 [biserica mizerabila", 1780] ; vezi si
Arhiva" - Iasi, IV, 1893, p. 581; A. Bis. VI, 1923, nr. 1, p. 19 [cruce de
lemn, 1800] ; B.O.R., 1921, p. 686 [la 1808 doua bis. de zid, S. Posta si Salatrucel si o bis. de lemn] ; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 12-13 [doua bis. de
zid, Sf. Nicolae si Sf. Ioan, si o bis. de lemn, Sf. Nicolae]; Anuar 1909, p. 288289 ; AEA, 1929, p. 78 [bis. Sf. Nicolae, 1812, si Sf. Nicolae si Sf. Gheorghe,
1811]; BCMI, 1932, pl. CCCXXVII;
Inscriplii Bucuregi, p. 305 [cruce din 1584 - probabil din Salatruc acum la Patriarhie] ; Documente agrare, p. 263, 292-393, 519 [dot. sec. XVIII,
sat al mitropoliei]; Documente, indice sec. XVI si XVII [doua sate, unul r.
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMINEASC.X

666

Lovistea si altul probabil r.C. de Arges] ; Indice cronologic nr. I [multe doc.
despre sat].
SALCIA, jud. Mehedinti (bis. bordei, construita de zid, Sf. Nicolaie, 1857,
reconstruita 1928) Vezi si Valea lui Palm.
Filitti C.I., Citeva hrisoave oltenesti (A.O., 1931, p. 323-327) [doc. din
1582-1656, Salcia Mehedinti]; Bauer, p. 227 [bis. sec. XVIII, S. - Mehedinti] ; Diet. Rom., V, p. 308 [bis. din 1827]; Anuar 1909, p. 167; Oltenia",
I, 1940, p. 13-14 ; AMO, 1941, p. 289-290; Popescu, inveli.,surile, p. 98;
Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1580, cind era al lui
Dragomir fost mare vornic].

SALCIA, jud. Teleorman (bis. de lemn Sf. Ioan Botezatorul, ante 1824,
ruinata).
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 81 [S.

Olt) ; M.O., 1962, nr. 1-2, p. 394 ;


Creteanu R., Bisericile de lemn din reg. Bucuresti (G.B., 1964, nr. 1-2, p.
96) [descriere sumara, insemnare, 1838]; Anuar 1909, p. 125 [bis. noua de
zid]; A. Rom., 23, 25 sept. 1857 [arenda mosiei].

SALCIA (Salciile), jud. Buzau sau Prahova ? (bis. sec. XVIII si cruci din
1810 si 1863).

Ingerul", XI, 1932, nr. 1-4, p. 69-70 [inscriptii, insemnari] ; Anuar


1909, p. 110 [bis. din 1867, Salcia si bis. veche la Salciile] ; Greceanu, Genealogii,

II, p. 234 [doc. 1781]; A.G.R., 13 oct. 1864 si urm. [arenda mosiei SalciilePrahova].
SALCIILE - Ialomita (bis. sec. XVIII, ante 1793). Vezi si precedentul.
Urechia, Ist. rom., VI, p. 189 [doc. 1793, bis. de pe mosia Salciile a lui
Ianache Moruzi vornicul] ; (in jud. Ialomita e un sat Salcioara.
SALCIOARA, jud. Buzau (fost Rm. Sarat) (M bis Sf. Nicolae, 1806) 16.
Vezi si Smeieni.
Anuar 1909, p. 254 ; AEB, 1926, p. 27 si 1928, p. 29; A. Rom., 1858 aug.
13 [arendarea mosiei] ; Indice cronologic nr. 15 [Salcia].
SALCUTA, jud. Dimbovita (han sec. XIX si bis. de lemn Sf. Nicolae si Cuv.
Paraschiva, sec. XVIII, renovata radical 1887). Vezi si Boteni.
Bauer, p. 157 [fara Ms.]; V. Rom., 1851, p. 184 [han]; A. Rom., 23 oct,
1857 [arenda mosiei] ; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 64 ; Creteanu R., Bisericile

de lemn din reg. Bucuresti (G.B., 1964, nr. 1-2, p. 74).


SALCUTA, jud. Dolj (bis. Sf. Voievozi, reconstruita 1848 pe locul uneia de
lemn din sec. XVIII; bis. Sf. Nicolae, construita de marele logofat
Nicolae Brailoiu si sotia sa, Zoe, 1850). Vezi si schitul Panaghia.

Iorga N., Studii si doc., XIV, p. 59-60 [doc. c. 1740]; Oltul", 1857,

p. 212 [arendarea mosiei] ; Oltenia", XI, 1944, p. 25 [cat. 1831]; M.O., 1965,
nr. 5-6, p. 447 [cat. 1845]; Dig. Rom., V, p. 333; Anuar 1909, p. 167; AMO,
1941, p. 291; Oltenia", II, 1941, p. 126; Ionascu I., Contribucii la istoricul
m-rii Hurez, p. 59 [doc. 1695, Salcuita-Mehedinti]; Documente, indice sec. XVI
si XVII [satul amintit de la 1540]; Indice cronologic nr. 23 [doc. despre sat].
SALWE (Siliste) Arges (bis. de lemn Sf. Nicolae la inceputul sec. XIX,
construita de episcopul Iosif Argesiu).
B.O.R., 1921, p. 686 [cat. 1808]; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 16; Anuar
1909, p. 289 [bis. Sf. Voievozi, 1812 si bis. Sf. Voievozi, 1869-1870]
SALWEA, vezi Bogdanesti, Malaia si Silistea.

SALWENI, vezi Silisteni.

SALISTENI, corn. Husnicioara-Mehedinti (bis. de lemn Sf. Voievozi, 1785,

in mina la 1909, reparata 1919, 1935).


Ion Dascalu, Insemnciri pe ccirti (M.O., 1954, nr. 7-8, p. 423-424)

[caderea acoperisului, 1848, zugravirea icoanelor 1857]; Anuar 1909, p. 196;

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCTJ

567

AMO, 1941, p. 501; Bauer, p. 224 [SilistuIa ?] ; Ionescu I., Agricultura remand,

p. 570-573 [despre Silisteni si Husnicioara].


SALTANETI 17, corn. Prisaca, jud. Olt (his. ante 1845, recladita 18911894).

M.O., 1957, nr. 1-2, p. 84 ; Anuar 1909, p. 303 ; AEA, 1929, p. 133 ;
A Rom., 1858 iunie 21 si 23 iulie [vinzarea mosiei].
SAMARA - Arges (bis. sec. XVI, disparuta 18; in sec. XVIII doua bis. de
lemn: Adormirea si Buna Vestire).
Bauer, p. 182 [doua bis.] ; B.O.R., 1921, p. 682 [cat. 1808]; Ionascu,
Catagrafia Arges, p. 37; Furtuna D., Procimea remand in sec. XVIII Buc.,
1915, p. 232 [catagrafie, doua bis.] ; Anuar 1909, p. 292 ; AEA, 1929, p. 55
[bis. Sf. Teodor Tiron - Dealul Viilor, 1835, ruinata] ; Documente, indice sec.

XVII [satul amintit de la 1621]; Indice cronologic nr. 22 [doc. despre sat].
SAMARINESTI, vezi Valea Poenii.
M-REA SAMURCA.SE5TI, vezi Ciorogirla.

SANATWI, jud. Gorj (la 1840 bis. de lemn Sf. Nicolae, 1743, recladita de
zid de pitarul Draghici Hirgot si altii 1837; pastreaza portretele
ctitorilor).
Bauer, p. 217 [bis. sec. XVIII] ; Renasterea", 1945, p. 330 [cat. 1840] ;
Anuar 1909, p. 183 ; AMO, 1941, p. 383; Carabis V., Unele date cu privire la
problema transmisiunii stiipinirii funciare in citeva sate de pe Valea Jalesului
in veacurile XV-XIX (Studii" , XI, 1958, nr. 5 ; p. 159-167); Idem, Biserici
de pe Valea Jalesului (M.O., 1958, nr. 5-6, p. 355-359) [despre bis. de lemn
disparuta ; istoric, insemnari] ; Idem, Sate de pe Valea Jalesului; Siindtesti
(M.O., 1968, nr. 5-6, p. 405-414 + o planse) [istoric, despre familiile vechi
si biserica] ; Documente, sec. XVII, vol. IV, p. 87 [satul amintit la 1622] ;
Stefulescu, Gorjul, p. 247 [despre sat.]
SA.OTE5TI - Romanati (la 1840 bis. de lemn Sf. Gheorghe, construita de
Gh. Cocofeanu, 1805).

Renasterea", 1944, p. 90 [cat. 1840].


SAPATA, jud. Arges (bis. sec. XVII; la inceputul sec. XIX, doua bis. de lemn:
Adormirea si Sf. Paraschiva si bis. de zid Sf. Teodor Tiron). Vezi si
Mirtesti.

Draghiceanu V., Bis. Sdpata de Sus-Arges, (BCMI, XX, 1927, p. 48)


[inscripIii, 1633-1647]; Bauer, p. 182 [bis. sec. XVIII]: Ionascu, Catagrafia
Arges, p. 35-36 [si catunele Moraresti si Maricesti] ; B.O.R., 1921, p. 682
[cat. 1808]; Documente, veac XVI, vol. II, pl 398 [satul amintit la 1550];
R.I., 1922, p. 153-154 [doc. 1722, satul era al lui Draghici Balaceanu].
SCHITUL SAPAUCA -Buzau (sec. XVII, refacut la sfirsitul sec. XVII sau
inceputul sec. XVIII, fost metoh al m-rii Berea) 19. E aceeasi localicalitate cu Sapoca, ce urmeaza.
SAPOCA, jud. Buzau (bis. de lemn Sf. Nicolae, 1827-1828). Vezi si Matesti.
Anuar 1909, p. 244; A.G.R., 8 nov. 1864 [arenda mosiei, a fam. Baleanu] ;
Indice cronologic nr. 3 [doc.].
SAPUNARI-Arges (bis. de lemn Sf. Ingeri 1811; recladita? 1885).
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 27-28 [bis. de lemn) ; M.O., 1961, nr. 5-8,
p. 401 [cat. 1833j ; Anuar 1909, p. 280; AEA, 1929, p. 109.
M M-REA SA.RACINESTI (Adormirea, construita de Tanase Saracinescu
cu familia sa si terminata de episcopul Stefan de Rimnic, 1688 20,
zugravita de Damaschin episcopul de Rimnic, 1717-1718; chiliile
prefacute" dupa cutremurul din 1838 de Neofit episcopul de Rimnic,
care a acoperit si biserica ; fost metoh al ep. Rimnic), corn. PausestiMaglasi, satul Saracinesti, jud. Vilcea.
www.dacoromanica.ro

568

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASEX.

Giurescu, Material (indice); Bulat T.G., Contributiuni documentare,


p. 59-60 ; Vezi si indice ; Bauer, p. 200 ; Tunusli, p. 175 ; Fotino, III, p.

174 ; B.OR., 1888, p. 615 [avere, 1786] ; Balasei T., Un vechi manuscris din
1789 (A.O., 1939, p. 123-129) [pomelnicul m-rii] ; 21 BCMI, XXVI, 1933,
p. 135 [pomelnic, 1688-1689] ; Popescu, Biserici, p. 28 [cat. 1840] ; PopescuCilieni, 0 catagrafie a ep. Rimnic (R.I.B., 1943, nr. 1, p. 144-145); Bratulescu V., Pisanii, pomelnice si insemndri de la m-rea Sciracinesti
Vilcea
(M.O., VII, 1955, nr. 1-2, p. 84-95);
Episcopia Rimnic, p. CIV, 69, 391 -396; Monumente nationale, II, p.
246 [reparatiile necesare] ; AER, 1900, p. 40; Dobrescu, Istoria bisericii din
Oltenia, p. 141, 235-236 ; Raucu, Monografia, p. 98-99, 118 ;
Traianescu I.D., Schitul Siireicinesti (BCMI, VII, 1914, p. 1-12) [descriere, inscripIii, foto ; chiliile in mina] ; BCMI, 1911, p. 37 ; Anuar 1909,
p. 220 -221; ACMI, 1914, p. 67-69 [reparatii] ; AER, 1921-1925, p. 640645 ; A.O., 1923, p. 390 -391; Lungulescu D., Schitul Seirdcinesti (A.O., IV,
1925, p. 132-137); tefanescu I. D., La peinture, p. 203-205 ; Metes, Zugravi
(indice); Draghiceanu V., Monumentele Olteniei, (BCMI, 1933, p. 67) [inscriptii,

descriere sumara] ; Ghika-Budesti, Evolutia (BCMI, 1936, p. 70-71, p. pl.


CCXXXVIIIX); Donat, Fundatiile, p. 69-70 [bis. din sec. XV ?] ; Ionescu
Gr., Istoria, p. 177 ; AMO, 1941, p. 827-829 ; vezi si Pretorian M., Mdndstiri
si schituri, p. 16-18; Popescu, Invelisurile, p. 28 si 63; R.I.R., 1945, f. III,
p. 429 [C. C. Giurescu crede ca schitul dateaza din vremea domniei lui Mircea
cel Batrin]; Ionescu Gr., Istoria arhitecturii, II, p. 84; Documente agrare
(indice); Indice cronologic nr. 4 [doc despre sat]; Draghiceanu, Catalogul
(in dice).

SARACINESTI -Arges 22 (bis. de lemn Sf. Nicolae la inceputul sec. XIX).


B.O.R., 1921, p. 686 [cat. 1808] ; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 15 ; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1596].
SARACINESTI, vezi Roberti.
SARACINESTI (acum Valea Cheii), jud. Vilcea (la 1840 bis. Buna Vestiremah. Viezuri, construita de Sava Ezareanu duhovnic, 1790).
Popescu, Biserici, p. 28 ; AMO, 1941, p. 701 [bis. noua] ; Documente, indice

sec. XVIXVII [satul amintit de la 1565-1566].

SCHITUL SARATA (Valea lui Seman, sec. XVIII) 23, jud. Buzau. Vezi si
localitatea urmatoare.
Bauer, p. 123 [bis. sec. XVIII].
SARATA, jud. Buzau (casele fam. Cantacuzino sec. XVIII). Vezi si Gura
Saratii.
Mag. istoric, IV, p. 170; Iorga N., Doc., Cantacuzino, indice [multe doc.
despre sat ; la p. 234 amintite si casele] ; Greceanu, Viata lui C. Brincoveanu,
p. 156 si 275 ; Dig. Rom., V, p. 340 [despre ruinele schitului Negoica
poate
schitul Sarata si cruci vechi] ; Filitti, Arhiva, Cantacuzino, p. 52 [doc. 1634];
Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1525] ; Indice cronologic nr. 10 si 20 [doc. despre sat].
SARATENI, jud. IalomiTa (bis. ante 1834) 24.
Documente, indice sec. XVI [localiz. probabila] si XVII; Indice cronologic

nr. 18 jSarata] si 20 [SareIeni].


SARDANESTI, com. Cronici, jud. Mehedinti 25 (bis. Sf. Nicolae, mijlocul sec.

XVII, lasata m-rii Tismana de vornicul Gh. Sardanescu).


Ghibanescu G., Surete si izvoade, VI, p. 99 [doc. 1666] 26; Stefulescu Al.,
Tismana, p. 400 [doc. 1702] ; Stefulescu, Documente slavo-romane (indice);
Idem, Strimba, p. 115-116 [doc. 1666]; Bauer, p. 213 [fara bis.] ; Documente,
indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1571].

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

569

SARDANU, vezi Serdanu.

SARINDARU DE SUS, com. Dridu, jud. Ilfov (M bis. Nasterea Maicii

Domnului, reparata 1857).


Anuar 1909, p. 83.
SARULETI, jud. Ilfov (la 1810 doua bis. de lemn: Sf. Nicolae-S. Vechi,
S. Noi, una din ele construita de zid 1863-1867).
si Adormirea
Bauer, p. 144 [bis. si casa boiereasca] ; Popescu N., Catagrafia, p. 59-61;
Anuar 1909, p. 83; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la
1597].

SARULESTI, vezi Lapusata.


SARULESTII DE MOS, vezi Sulimanu.
SASCIOARA, corn. tatreni, jud. Vilcea (la 1840 doua bis. de lemn: Cuv.
Paraschiva, reinnoita 1832 si Sf. Nicolae mah. Vilcelesti, 1800
si bis. de zid Buna Vestire mah. Sasu, 1826, construita de polcovnicul Dimitrie Oculescu).
Popescu, Biserici, p. 113; Dic;. Rom., V, p. 343 [bis. din 1826, 1835 si
alta reparata in 1857]; AMO, 1941, p. 698 [bis. noua].
M SCHITUL SASENI, corn. Niscov, jud. Buzau (Sf. Joan Bogoslovul, prima
jumatate a sec. XVIII 27 darimat de cutremur 1838, refacut 1841
de episcopul Chesarie al Buzaului; fost metoh al ep. Buzau; si cruce
din 1723-1724 ridicata de episcopul Stefan al Buzaului la Sasenii
Noi). Vezi si schiturile Ulmetul, Bogoslovul si Gura Niscovului.
Draghiceanu V., Sasenii Noi, Gura Niscov-Buzciu (BCMI, XVII, 1924,
p. 94) [inscrimie cruce]; Bauer, p. 123 [bis. Saseni] ; Furtuna D., Chesarie
episcopul Buzciului, p. 17; Sandulescu-Verna, Bis. din Sasenii Noii (Ingerul",
XI, 1932, nr. 1-4, p. 22-24 si nr. 5, p. 12-16) [inscripTie, c. 1787]; Filitti,
Ctitori, p. 8 [cruce din 1724]; Ionascu I., Schitul Grizjdana, p. XXV, n. 3 [doc.
1744]; Bilciurescu, Mandstirile, p. 72 ; CA., 1868, p. 26; Anuar 1909, p. 247;
AEB, 1926, p. 34 [bis. Sf. Joan Bogoslovul din Saseni Noi]; Ingerul", 1937,
p. 541; Popescu, Inveli,surile p. 65; Constantinescu N.A., Monumente buzoene,
p. 40; Cocora G., Episcopul Costandie Filitti (G.B., 1960, nr. 9-10, p. 826);

Idem, Episcopal Cosma al Buzdului (G.B., 1963, nr. 7-8, p. 726); G.B.,
1965, nr. 7-8, p. 679-680 [doc. 1744]; Indice cronologic nr. 3 [doc. despre
sat si schit]; Tudor S., preot, Cruci vechi din par-tile Buzdului (G.B., 1967,
nr. 1-2, p. 112-113) [inscripTie si desen crucea din Sasenii Noi].

SASENII VECHI, jud. Buzau (bis. construita de Constantin, fiul lui Birca
din Badeni, 1791). Vezi si precedentul.
Filitti, Ctitori, p. 11; AEB, 1926, p. 34 [bis. de lemn Sf. Paraschiva,
reparata 1889]; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul S. amintit de la
1534].

SASA, vezi Saga.


SASU, vezi Sascioara.
SATENI, corn. Aninoasa, jud. Dimbovita (case ale lui C. Brincoveanu si bis.
Sf. Nicolae, construita de boierii din Sateni, sec. XVII 28, zugravita
1802 ; ctitori Tanase vornic, Matei Cazoti vistier al doilea, Constantin
al doilea logofat si RadiTa Zadariceanu). Vezi si Doicesti.
Greceanu, Viczta lui C. Brincoveanu, p. 275 [doc. 1780]; Iorga N., Studii

si doc., XV, p. 98; BCMI, II, 1909, p. 111 [pisania]; Bauer, p. 159 [bis. de
piatra] ; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 33; Bratulescu V., Documente, inscriplii
cu caracter istoric .,si zugravi ccirani (G.B., 1960, nr. 3-4, p. 279-280) [pisania,

1802]; Documents agrare, p. 397-398, 895-896 [doc. sec. XVIII, mosie


a m-rii Dealu si a mitropoliei]; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul
amintit de numeroase on de la 1572]; Indice cronologic nr. 1 [doe..]

www.dacoromanica.ro

570

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

SATUL MARE, vezi Tiuleni.


SATUL NOU Prahova (bis. ante 1834) 29.
SAULESTI, jud. Gorj (bis. Sf. Voievozi, 1828, reparata 1899 si 1937).
Anuar 1909, p. 184; AMO, 1941, p. 404.
SAVENI, linga Alberti (bis. fam. Rudeanu, sfirsitul sec. XVI sau inceputul
sec. XVII) 30.
SAVEFII, corn. Branistea, jud. Dimbovita (bis. Adormirea, 1809, reparata
si zugravita 1866, reparata 1929)3 bis.

Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 63-64 [la 1810 bis. Sf. Voievozi]; Po-

pescu N., Popa Iordache din Siivesti, in vol. Preoti de mir adormici in domnul,
Buc., 1942, p. 123-129 [pisanie, foto]; Documente, indice sec. XVI si XVII
[satul amintit de numeroase on de la 1578].

SAXONI (Saxani), com. Buturugeni, jud. Ilfov (bis. de lemn arsa la 1852,
recladita de zid, Buna Vestire, 1867).
Anuar 1909, p. 83.
SCAENI, jud. Prahova (fost Saac) [bis. sec. XVII; reparata de mai multe
ori; timpla zugravita la 1855; casele fam. Balaceanu si cruce din
1699-1700).
Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. 158-166 [doc., 1656-1837]; Iorga, Doc.
Saac a
Cantacuzino, p. 18, 63, 201 [doc..]; Documente agrare, p. 649 [S.
Ilincai Baltasoaia] ; Anuar 1909, p. 111 [bis. din 1854-1855]; Zagoritz G.,
Treisprezece zik din viala militarci a lui Mihai Viteazul. Luptele cu polonii,
But., 1908; R.V., 7 sept. 1914, p. 1; Bauer, p. 129 [m-re Scaieni-Saac] si
130; Greceanu, Viara lui C. Brincoveanu, p. 153, 276 [conacul de la Scaieni] ;
vezi si BCMI, IV, 1911, p. 50 -51; Greceanu, Genealogii, p. 173 [descriere
case, 1849];
Bratulescu V., Bis. din Scilieni-Prahova (BCMI, XXXII, 1939, p. 15-20)
[descriere, foto si cruce din 1699-1700]; Socolescu T. T., Bis. din corn.
Sceleni, jud. Prahova (Arhitectura", nr. 11, mart. 1938, p. 28-29) [plan,
foto, bis. noua] ; BCMI, 1931, p. 82.
Cojocaru I. si Z. Ornea, Falansterul de la Scilieni, Buc., Ed. Politica, 1966,

534 p. [studiu + documente]; recenzia lui Al. Porteanu, in Studii", 1966,


p. 626-629; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul S., r. Cislau, amintit
de la 1590; satul S., r. Ploesti, amintit de la 1585; sint doua sate, unul in Prahova, altul in Buzau] ; Indice cronologic nr. 1 si 10 [doc.].
SCAESTI, jud. Dolj (bis. Sf. Nicolae, Sf. Dumitru si Cuv. Paraschiva, 18181824, reparata 1903, 1928 si 1937).
Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit la 1535, cind era al

m-rfi Glavacioc; si un sat disparut, in jud. Dolj] ; Dig. Rom., V, p. 347;

Anuar 1909, p. 167; AMO, 1941, p. 292 ; Plopsor C.N., 0 miiniistire la Scciesti-

Dol j? (Oltenia", I, 1940, p. 32) [despre Valea Manastirii].


SCAESTI-Teleorman.
Iorga N., Revelacii toponimice, p. 2 [originea numelui]; Documente agrare,
p. 206-207 [doc. 1704, mosia lui erban Nasturel 31 si capitanie] ; Documente,

indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1551, cind era al lui Cindea
medelnicer].

SCA.I0*I-Olt (han si bis. sec. XIX). Vezi si Orlesti


V. Rom. 1851, p. 48.
SCAI0g, jud. Prahova. Vezi si Fundeni.
Alexiu Eleonora, Documente de pe Valea Teleajenului, Buc., 1939 (indice)
[doc. despre sat].
SCA4ORI, vezi Orlesti.

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCir

571

SCARISOARA, jud. Olt (fost Romanati) (bis. sec. XVIII, in ruins la 1928).
Vezi si Preajba.
Iorga N., Studii si doc., V, p. 433-455 [foarte multe doc. ref. la sat] ;

B.C.I., XIII, 1934, p. 167-171 [doc. din 1659] ; A.O., 1938, p. 348-360
[doc. 1682, hotarnicie si diverse doc., sec. XVIII-XIX] ; A.O., 1939, p.

459-461 [doc. 1682] ; Nicolaescu Stoica, Hrisovul lui Mihai Viteazul pentru

satele sale din jud. Romanati (A.O., 1923, p. 126-131); vezi si Donat I.,
Satele lui Mihai Viteazul (SMIM, IV, p. 484) Bauer, p. 195, [bis. sec. XVIII] ;

M.O., 1965, nr. 3-4, p. 299 [la 1845 bis. Sf. Nicolae - S. Preajba si bis. de
zid Sf. Nicolae - S. Mare] ; Diet. Rom., V, p. 348 [bis. din 1833] ; Anuar 1909,
p. 216; AER, 1921-1925, p. 558; Monografia jud. Romanati, p. 421 [bis. ruins
si una noua] ; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1575] ;
Indice cronologic nr. 21 [doc.].
SCARI5OREANCA- Ilfov.
Bratianu N. D., Carte de hotcirnicie pentru mosiea Sciirisoreanca din plasa

Oltenita, judetul Ilfov, proprietatea d-lui Nicolae Deculescu, ensolitii de planul


sdu, Buc., 1887.
M SCHITUL SCAUENI (Buna Vestire, sfirsitul sec. XVII 32, refacut 17961803 33, bis. zugravita 1815, terminate de Teodosie egumenul Coziei
la 1819; fost metoh al m-rii Cozia), satul Scaueni, com. Berislavesti,
jud. Vilcea.
B.O.R., 1921, p. 686 [cat. 1808] ; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 12 ; C.L.,
1934, p. 650 [Al. Odobescu despre schit, 1860] ; A.C., 1868, p. 26 ; Anuar 1909,

p. 288-289; A.S.T.R., XIII, 1915, p. 9, 10, 11,12 [descriere, foto] ; Ionescu


D., Schituri si biserici, p. 27-34 [foto, descriere, istoric]; Metes, Zugravi
(indice); Ep. Grigore, Dare de seamd, p. 17 [ruinele fostei minastiri] ; AEA,
1929, p. 110 [bis. Sf. Nicolae, 1801]) Bobulescu, Ldutari, p. 12 ; Ghika-Budesti,

Evolutia (BCMI, 1936, p. 72-73, pl. CCXLVIII-CCLV); Ionescu Gr.,

Istoria, p. 225 ; Ghika-Budesti, L'ancienne architecture (BCMI 1942, p. 52,


pl. XXVIII); Ionescu Gr., Arhitectura populard, p. 217; Documente indice
sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1542] ; Indice cronologic nr. 11 [doc.]
SCHITUL SCAUNELE (Sf. Antonie cel Mare, refacut la 1778 de Barbu
Poenaru setrarul, darimat in sec. XIX; fost metoh al m-rii Tismana),
corn. Tismana, jud. Gorj. Vezi si m-rea Tismana.
Paul de Alep, Calitorii/e, p.178 [schit linga Tismana] ; tefulescu Al., M-rea

Tismana, ed. III-a, p. 162-163 [resturi de ziduri] ; Donat, Fundatiile, p. 71.


SCHITUL SCAUNELUL (Nasterea Maicii Domnului, facut de Paisie arhi-

mandritul, sfirsitul sec. XVII, ante 1690 34; fost metoh al m-rii

Bistrita.
M.O., 1955, nr. 3-4, p. 154 [insemnare, 1691].
SCAUNISU, vezi Mateesti.
SCHEI, vezi si y5chei.
SCHEI-Arges (doua bis. de lemn la inceputul sec. XIX). Vezi si Dealul Schei
si Valea Schei.
B.O.R., 1921, p. 682 [cat. 1808] ; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 29 si 6
[Schei si Schiau, doua sate cu bis.] ; Indice cronologic, nr. 14 [doc.] ; Ionascu

Contributii la istoricul m-rii Hurez, p. 86, passim [parte din satul Schei al
m-rii Hurez, 1695] ; Iorga N., Studii si doc., XIV, p. 136 [doc. 1792 despre,
refacerea bis. de pe mosia m-rii Horezi].
SCHEI, corn. Valea Calugareasca, jud. Prahova (bis. Inaltarea, 1845).
Anuar 1909, p. 115.
SCHEI (Valea Scheilor) - Buzau (conac al lui C. Brincoveanu si cruce din
1696). Vezi si Valea Scheilor.
www.dacoromanica.ro

672

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

Greceanu, Viaca lui C. Brincoveanu ,p. 169 si 272 ; Draghiceanu V.,

Curfile domnesti Brincovene.sti. IV Curti si conace primate (BCMI, IV, 1910,

p. 51-52) [descriere si foto pivnica) si p. 75, nota 10 [pisanie cruce]; Documente ,indice sec. XVI [localizare probabila].
SCHEIU, jud. Dimbovita 35 la 1810 bis. de lemn Adormirea, recladita de zid.
1865-1868). Vezi si schitul Dealul Banului.
Documente agrare, p. 415, 526, 566 [mosie a m-rii Tuturor Sfintilor] ;
Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 37-38 ; Anuar 1909, p. 53 ; Documente, sec.
XVII, vol. II, p. 450 [satul Schei=Scheiani amintit la 1612] ; (apare separat
si un altul Schei, r. Gaesti] ; Indice cronologic, nr. 2 [doe.].

SCHELA, jud. Gorj (M bis. de lemn Sf. Dumitru, construita de Mosila si


Renghea, 1781). Vezi si urmatorul.

Anuar 1909, p. 176 [bis. din 1504 ?]) M.O., VII, 1955, nr. 10-12, p. 642 ;

S.S., VI, 1904, nr. 4-5, p. 116 [cruce].


SCHELA, corn. Horezu, jud. Gorj (M bis. de lemn Adormirea, construita
de Dumitru Lupulescu, N. Patrascoiu si altii, 1814, renovata 1855,
cind se face si pictura). Vezi si precedentul.
tefulescu Al., Din istoria Gorjului. Schela (S.S., VI, 1904, nr. 4-5, p.

112-120] ; Voinescu T., Elemente realiste (SCIA, 1954, nr. 1-2, p. 69, 70) ;Panoiu A., Pictura votivei, p. 25, fig. 47-48 ; M.O., VII, 1955, nr. 10-12, p. 642 ;
A.O., 1938, p. 323 si urm., 344 si urm. [doc. ref. la Schela-Gorj].
SCHELA CORNET, jud. Gorj [bis. de lemn Sf. Nicolae, 1829-1830, reparata
1856, 1928-1929).

Renasterea", 1945, p. 187-188; Anuar 1909, p. 176; AMO, 1941,

p. 406; Voinescu T., Elemente realiste (SCIA, 1954, nr. 1-2, p. 70, 71); M.O.,

VII, 1955, nr. 10-12, p. 642; Panoiu A., Pictura votivii, fig. 51-53.
SCHELA ViLCAN (bis. sec. XVIII).
Iorga N., Studii si doc., XV, p. 331 [insemnari, 1787] ; Bauer, p. 214

[fara bis.].
SCHITUL SCHIPTURILE - Rm. Sarat (ante 1678) 96.
Bauer, p. 107 si 110 [m-re Scitro si capela Schite] ; Tunusli, p. 172 [Schitul
Calugarilor] i Fotino, III, p. 149 [Schitru, metoh] 37.
SCHITU, com. Genuneni, jud. Vilcea, Vezi schitul Manailesti, numit si schitul
lui Pahomic.

SCHITU (Schitu Corbi) - Arges (doua bis. de lemn la 1808; bis. Intrarea
in biserica, 1839).
B.O.R., 1921, p. 682 [cat. 1808]; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 28; AEA,
1929, p. 101.
SCHITU-Dimbovita (la 1810 his de lemn Sf. Nicolae).

Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 92-93; Bauer, p. 158 [Skitok m-re] si


p. 152 [Schit, m-re, ambele in jud. Dimbovita].
SCHITU-Mehedinti, vezi cetatea Gradetu.

SCHITUL GOLESTI, jud. Arges (M bis. Sf. Trei Ierarhi, construita de


Grigore episcopul de Buzau ante 1676 3, reparata 1808, 1877-1878
si 1895 ; fost metoh al m-rii C. Lung 99 ; i doua cruci vechi 40, una

din 1632-1654 M.)


Bauer, p. 175 ; Tunusli, p. 174 ; Fotino, III, P. 159 ; Urechia, 1st. rom.,
VIII, p. 420; X A, p. 133-137 [istoricul relatiilor cu m-rea C. Lung ; reparat
1808] ; ucu I., Din trecutul schitului Golesti si cartea de inchinare cdtre m-rea
Cimpulung (R.A., III/2, 1939, p. 379-382); Bulat T.G., Dreptul de patronat
in biserica ortodoxd romcinci. 0 interesantei hota'rire data de episcopul Iosif at
Argesului in conflictul dintre m-rea Cimpulung si doctorul Stefan Piscupescu
pentru schitul Golesti-Muscel (Arh. Bas.", IX, 1937, p. 79-100) [documente]41;
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCII

673

Rautescu I., Stiri documentare privitoare la biserica din Schitul Golesti (G.B.,
1962, nr. 9-10, p. 864-876); Bratulescu V., Documente, inscripcii cu caracter
istoric (G.B., 1960 nr. 3-4, p. 256-266) [descriere, inscripTii, foto, icoane];
Monumente istorice ale Romaniei [foto]; Dig. Muscel, p. 159 si Dig. Rom.,

V, p. 355; Nicolescu Elie, 0 vizita la m-rea Yiero.sul, la schiturile Valea


si Golesti din jud. Muscel (L.A.R., VIII, 1904, p. 121-129); Anuar 1909,
p. 94;

Onciul D., Raport despre schitul Golesti de lingo Cimpulung (BCMI, III,
1910, p. 190-191) [inscriptii, descriere sumara] ; Radulescu-Codin, Muscelul,

p. XXXVIIXXXVIII, LXXXI; Draghiceanu V., Citeva monumente din


Muntenia (BCMI, 1931, p. 134) [inscriptie, foto]; Rautescu, Cimpulung, p.
123-125; Popescu, 1 nvelisurile, p. 66 si 71; Radulescu-Codin. C., Negru Yodel
si magura din Schitu-Golesti, in vol. Din trecutul nostru. Legende, tradicii si
amintiri istorice, Buc., f.a., p. 82; Indice cronologic nr. 9 [doc.] ; Documente
agrare, p. 734-735 [doc. 1786 despre relatiile locuitorilor cu m-rea C. Lung].
SCHITUL GRECI, vezi Greci.
SCHITUL MATEI, com. Ciofringeni, jud. Arges (bis. Sf. Voievozi ante 1808,
facuta de Matei logofatul, refacuta in 1857, fost schit).
Topologeanu P., Biserici de pe Valea Topologului, p. 17; B.O.R., 1921,
p. 685 [cat. 1808]; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 24; AEA, 1929, p. 74, Anuar
1909, p. 283.
SCHITUL DE SUB PIATRA, vezi Pietreni.
SCHITURILE, vezi schitul Schipturile.

SCHIULESTI, com. Homoriciu, jud. Prahova (bis. Sf. Nicolae, de lemn,


pe temelie de zid, 1847-1848, ruinata la 1909).
Anuar 1909, p. 111.
SCOARTA, jud. Gorj (la 1840 cinci bis. de lemn: Nasterea Precistei, 1820,
construita de C'irstea Dulamica, Sf. Trei Ierarhi mah. Apa Vie,
mah. Lazurile, 1710, preinoita 1810, Sf. Imparati
1700, Sf. Joan
mah. din Padure, 1512? si Adormirea mah. Ceratu, construita
de cap. C-tin Danciulescu, 1810; bis din Vii, 1714-1715 si cruce de

piatra din 1816). Vezi si Copacioasa.


tefulescu, Gorjul, p. 111-112; Idem, Documente slavo-romane (indice)
[doc. despre sat]; Bauer, p. 212 [doua bis. sec. XVIII]; Renasterea", 1944,
p. 616-617; Anuar 1909, p. 184; AMO, 1941, p. 407 [4 bisericute de lemn
ruinate si bis. Sf. Apostoli, 1906]; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul
amintit de la 1591] ; Indice cronologic nr. 6. [doe.] ;.

SCOICA, com. Vladimir, jud. Gorj (M bis. Sf. Nicolae si Intrarea in biserica,

construita de Constantin Saulescu cu ajutorul armasului Const.

Moscu la 1808; pastreaza pictura originara).


BCMI, XXIV, 1931, p. 107 [pisania si descriere sumara]; Bauer, p 211
[fara bis.] ; Anuar 1909, p. 170 [bis. din 1822-1827]; AMO, 1941, p. 325
[bis. Sf. Paraschiva, 1835].
Vilcea (la 1840 bis. de zid Sf. Nicolae, construita de Badea,
SCORBURA
Joan, Stoica Giurea si altii, 1827, zugravita 1832). Vezi si schitul
Zatresti.
Popescu, Biserici, p. 15 [cat. 1840].
SCORILA

Mehedinti.

Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la <1598>, c'ind


a fost intarit fratilor Buzesti] ; Mil.
Demetrescu G., Doud scrisori de boieri
olteni (sec. XVIII) (A.O., 1925, p. 188-190) [din 1779 ref. la hotarnicia
mosiei Scorila]; Filitti I.C., Condica Poenarilor Almajeni (A.O., 1929, p.
296-300) [documente despre proprietate].
www.dacoromanica.ro

574

BrimroGRAPIE - r- TARA ROMANEASCit

SCORNICETI, jud. Olt (M bis. Cuv. Paraschiva Tatarai sau S. de Jos,


1833-1834 ; M bis. Cuv. Paraschiva - uica, 1816 si bis. Sf. Nicolae,
1844-1845, in ruins la 1909 42; M casa de lemn Melentie LazarescuTatarai, 1817).
Anuar 1909, p. 303 si 304 [bis. Cuv. Paraschiva-Tatarai, 1817]; AEA,
1929, p. 134; A. Rom., 11, 14, 18 sept. 1857 [mosia cu ban de arendat].

SCORTARU NOU - Braila (Ms. Adormirea, de gard, 1830, refacuta de zid


cu hramul Coborirea Sf. Duh, 1856).
Bauer, p. 189; Vasilescu N.A., Schice istorice, p. 238; R.I., 1929, p. 363
[despre numele satului Scortari].
SCORTENI, com. Mislea, jud. Prahova (M bis. Cuv. Paraschiva, construita
de popa Constantin, Constantin logolatul si altii, 1802-1806 43,
reparata si zugravita 1848-1850, reparata 1894, restaurata 19371939).

Bauer, p. 136 [fara bis.] ; Constantinescu N.A., Inscriptii (S.O.V., 1920,


p. 174-176) si in vol. Lui I. Bianu. Omagiu, Buc., 1916, p. 46; Constanti-

nescu N.A., Comunicdri (BCMI, XXXII, 1939, p. 187-191) [inscriptii,


pomelnic, insemnari, obiecte vechi, desene portrete ctitori]; Anuar 1909,
p. 111; Iorga N., Doc. Cantacuzino, p. 18-19 [doc. 1663, parte din sat al lui
Draghici Cantacuzino]; Documente agrare, p. 558 [mosie a lui Dumitru Cretulescu].
SCORUSU-Dolj (bis. Sf. Botezatorul, 1834, reparata sau refacuta? 1896).

Anuar 1909, p. 167; AMO, 1941, p. 293.


SCORW, vezi Borascu-Scorusu.
SCRIO4TEA, jud. Teleorman (han sec. XIX si bis. Adormirea, 1832, recla-

dita 1902).
C. Rom., 1836, p. 336, 350; Anuar 1909, p. 125 ; B.C.I., XI, 1932, p. 18
[doc. Scriostele].
M-REA SCROVISTE - Ilfov? (sec. XVII; fost metoh al m-rii Sarindar) 44.
SCUNDU, jud. Vilcea (la 1840 trei bis. de lemn: Sf. Nicolae, 1796, Adormirea.

mah. Fundu Scundului, 1750 si Adormirea-mah. Gura Scundului,


1760, toate construite de locuitori; bis. Adormirea-Blajani, recladita
1878-1879). Vezi si Chiciura.
Danielescu C., Documente din corn. Scundu-Vilcea (A.O., 1939, p. 439-

445) [din 1526-1656]; Danielescu C. Monografia com., Scundu-Vilcea (N.V.,

VI, 1933, nr. 72, p. 2 si nr. 75-76) [si icoana din 1844]; Popescu, Biserici,
p. 23 [cat. 1840]; Anuar 1909, p. 230.
SCURTA (Riiosanii Noi) - Olt 45.
Documente agrare, p. 596 [Scurta, sat disparut, fost al m-rii C. de Arges] ;
Indice cronologic nr. 2 [doc. despre sat].

SCURTESTI, jud. Buzau (bis. Buna Vestire, 1848-1851, reparata 1891 si


1906; M cruce de piatra din sec. XIX la Stanesti).
Anuar 1909, p. 254; AEB, 1926, p. 27 si 1928, p. 29 ; Documente, indice

sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1572 sub numele Scurtestii lui Stoe];
Indice cronologic nr. 3 [doc.].
SCURTESTI, corn. telanesti-Prahova (bis. de lemn Nasterea Maicii Domnului, 1800-1801, reparata 1876).
Anuar 1909, p. 111.
SCURTU-SLAVESTI, corn. Scurtu Mare, jud. Teleorman (fost Vlasca)
(bis. de lemn Sf. Nicolae, sec. XVIII, renovata 1875). Vezi si Slavesti.
Creteanu R., Bisericile de lemn din reg. Bucuresti (G.B., 1964, nr. 1-2,
p. 74-76) [inscrimii, insemnari].

www.dacoromanica.ro

N. STOICtSC1.7

575

SCUTELNICI, vezi Mete leu.


M M-REA SEACA-MUSETETI-Olt (Adormirea, construita de Manea Persanu

mare clucer, inceputul sec. XVI 46; infrumuseTata" de Mitrofan


eromonahul, Constantin polcovnicul din Dragasani si Constantin

logofatul din Craiova la 1807, reparata 1854 si 1910, cind bis. a fost
repictata ; fost metoh al m-rii Cozia) 47.
Documente, indice XVI-XVII ; Cronologia tabelarii, p. 30, 36 ; Arh. St.
Buc., Indice cronologic nr. 19, Buc., 1951 [26 doc., 1509-1847] ; Tunusli,
p. 175 ; Fotino, III, p. 172 ; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 93 ; A.P., XIV,
1846-1847, p. 684 [chilii noi] ; Odobescu Al., Despre unele manuscrise si carti
tipcirite agate in m-rea Bistrica (R.R., 1861, p. 828-829) [insemnare din 1522
si doc. din 1664 de inchinare la Cozia] ;
Dobrescu, Istoria bisericii din. Oltenia, p. 243 ; Anuar 1909, p. 297 [m-rea
in mina] ; AEA, 1929, p. 142 [m-rea ruinata] ; Anuarul colii normale Preda
Buzescu", Slatina, 1927-1930, p. 114-115 [istoric, inscriptii 48, insemnari] ;
BCMI, XXIV, 1931, p. 43 [piatra de mormint] si XXXIII, 1940, p. 5 ; Ionascu,
Biserici Olt, p. VI, 156 ; Idem ,M-rea Seaca-Mu.setesti (Albina", XXXVIII,
1935, p. 319 si urm); Tomescu M., Un vechi lams de inchinaciune: schitul
Seaca Musete.,sti-Olt (A.R., VII, 1941, p. 133-136);
Ionascu I., M-rea Seaca-Mu.setesti-Olt, Buc., 1943 (din ACMI, 1942, p.
137-154) [inscripIii, istoric, descriere, despre ctitori si foto] ; Ion Radu Mircea,
Un neam de ctitori olteni. Boierii Drdgoesti (R.I.B., 1943, nr. 3, p. 56).

SEACA, jud. Teleorman (bis. Sf. Joan Botezatorul, 1821-1824, reparata


1884, ruinata la 1909).
Anuar 1909, p. 125 ; Documente indice sec. XVII [siliste a m-rii Cutlumuz].

SEACA DE CiMP, jud. Dolj (bis. bordei, apoi bis. Sf. Nicolae, 1856). Vezi
si Ghidiciu si Panaghia.
M.O., 1965, nr. 5-6, p. 437 [la 1845 bis. de lemn] ; Iorga N., Studii si
doc., V, p. 143-144 [doc. din 1724] ; Oltenia", I, 1940, p. 14 si 171 [doc.
1764] ; Anuar 1909, p. 167 [Seaca = Ghidiciu] ; AMO, 1941, p. 294-295 ;
Documente, indice sec. XVI [localiz. probabila, fost al m-rii Bucovat] ; Donat I.,
Satele lui Mihai Viteazul (SMIM, IV, p. 481); Indice cronologic nrr. 23[SeacaDolj].

SEACA DE PADURE, jud. Dolj (la 1845 bis. de lemn Sf. imparati, recradita
1889 -1891; bis. de lemn Sf. Joan Botezatorul, 1854, reparata 1890).

M.O., 1965, nr. 5-6, p. 450 [cat. 1845] ; A. Rom., 21 si 29 aug. 1857

[mosia de arendat] ; Anuar 1909, p. 167 [S. Batrida si S. Tinara, dou'a bis.] ;
Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1535, cu numele de

Silistea Seaca] ; Donat I., Satele lui Mihai Viteazul (SMIM, IV, p. 500).
SECARIA, jud. Prahova (bis. de lemn la 1810).

Teodorescu Stoica, Monografia orasului Cimpina, p. 25 [despre sat] ;


Iorga N., Doc. Cantacuzino, indice [doc. despre sat, fost proprietatea fam.
Cantacuzino] ; Documente, indice sec. XVI si XVII [Secareni, sat disparut,
fost al m-rii Margineni, si Secaria, amintit de la 1538.].
SECIU, corn. Boldesti, jud. Prahova 48 (M bis. Sf. Treime, sec. XVIII, ante
1737, darimafa de cutremurul din 1802, refacuta la 1808 de egumenul

Ioachim al m-rii Margineni, reparata si zugravita in parte la 1862,


reparata la 1926, cind s-au desfiinitat arcadele dintre naos si pronaos,
apoi dupa cutremurul din 1940 si la 1958].
N.R.L., 1912, p. 452 ]insemnare, 1737] ; Anuar 1909, p. 98; Bratulescu V.,

Bis. din Seciu - Prahova (BCMI, XXXII, 1939, p. 25-27) [inscrimii, foto,
plan] ; A. Rom., 4 febr. 1859 [arendarea mosiei] ; Indice cronologic nr. 10 si
17 [doc. despre sat]

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

676

SECIURILE, com. Poiana Seciurile, jud. Gorj (doua bis. de lemn: M Sf.

Ingeri, 1729 sau 1760 ?, refacuta 1884, tencuita in interior si exterior


la 1934 si Adormirea Frasinet, 1790).
Bauer, p. 209 [bis. sec. XVIII]; Renasterea", 1945, p. 366 [cat. 1840];
Anuar 1909, p. 177 [bis. din S. din Vale, 1812-1813]; AMO, 1941, p. 390
[bis. de lemn Sf. Voievozi, 1729, renovata 1934].

SECIURILE, vezi Nisipi.


SECU, jud. Dolj (M bis. de lemn Sf. Nicolae, construita de Late Glogoveanu,

1716-1721, restaurata 1836-1837 de preotul Mihai Glogojeanu,

refacuta 1864, reparata 1905 si 1927]. Vezi si Tiuleni.


Anuar 1909, p. 204 ; AMO, 1941, p. 546; M.O., 1956, nr. 8-9, p. 542 ;
Creteanu Radu, Bisericile de lemn din raionul Strehaia (M.O., 1964, nr. 5-6,
p. 413-414 si 427) [istoric, inscriptii].
SECUIU, corn. Teascu, jud. Dolj (bis. Sf. Nicolae, 1845-1846, in ruins la
1909.) 49 bis.

Anuar 1909, p. 167; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 451 [cat. 1845]; Documente
indice sec. XIII-XVI si XVII [satul amintit de la 1494, sub numele Secuiu
pe Jiu]; Indice cronologic nr. 7 [doc.].
M M-REA SEGARCEA (Adormirea, mijlocul sec. XVI, c. 1547 50; m-rea
arsa de tatari la 1716-1718 ; reparata 1862, 1903 si 1925 ; se pastreaza
biserica, staretia si zidul de incintA din sec. XVI; m-rea fosta metoh
al m-rii ZlAtari din Bucuresti), corn. Segarcea, jud. Dolj.
Hurmuzaki, XIV/2, p. 835 [doc. 1718, m-rea arsa de tatari] ; Giurescu,
Material (indice); Inscriptii Bucuresti, p. 640 [Evanghelie din 1698]; SaintGeorges A., Act de danie prin care Ramadan ddrueste m-rii Segarcea - Dolj
mosii (A.O., 1928, p. 461-462) [din 1729]; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 440 [cat.
1840] ; Documente agrare (indice); M.O., 1967, nr. 11-12, p. 922 [mentiune

Paul de Alep]; Indice cronologic nr. 23 (multe doc. despre sat]; Iorga N.,
Studii si doc., VII, p. 156-157 [doc. 170]; Urechia, Ist. rom., VI, p. 204 ;
VII, p. 307, 367-368; X A, p. 128; Tunusli, p. 175; Fotino III, p. 179;
Zilot Romanul, ed. Hasdeu, p. 37, 39-40 [m-rea ocupata de pazvangii, descriere] ; Arh. St. Buc., Indice cronologic m-rea Zliitari; Dig. Rom., V, p. 370
[pomelnic] ; Draghiceanu V., Inscriptii (BCMI, VII, 1914, p. 195); Bratulescu
V., Inscriptii si insemndri (M.O., XIX, 1962, nr. 10-12, p. 692) [note sumare,
pomelnic] ; Antonin, Album, partea II-a, pl 88; AER, 1900, p. 41; Episcopia
Rimnic, p. CIV, 117 [foto] passim;
MArasescu D., Monografia economics, statistics si socialli a comunei Segarcea

din jud. Doljiu, 51 Craiova, 1907, 42 p.; Dnbrescu, Istoria bisericii din Oltenia,
p. 139, 141, 257-259; Draghiceanu V., Monumentele Olteniei (BCMI, 1934,
p. 100) [inscriptii, descriere sumara] ; Ionescu D. G., Relaciile idrilor romdne

cu patriarhia din Alexandria, Buc., 1935; Donat I., Fundaciile, p. 70-71;


AMO, 1941, p. 298; ACMI, 1943, p. 84 [restaurare]; Buzatu D., Toponimie
doljanei (M.O., 1967, nr. 1-2, p. 63).

SEGARCEA, com. Dranovatu, jud. Oft (bis. de lemn Cuv. Paraschiva la


inceputul sec. XIX, recladita de zid 1866-1868).
Ionascu, Catagrafia Arge.,s, p. 80; Anuar 1909, P. 125.
SELISTE, com. Izverna, jud. Mehedinti (bis. de lemn Sf. Nicolae, ante 1820,
zugravita 1835 si 1870).

Creteanu R., Bis. de lemn (M.O., 1959, nr. 5-6, p. 297) [insemnari] ;
Idem, Inscriptii (M.O., 1962, p. 708-709) [insemnari pe carti] ; M.O., 1964,
nr. 1-2, p. 74; AMO, 1941, p. 483.
SELWI'EA VECHE, vezi Stefanesti.
SELISTENI, vezi Silisteni si SAlisteni.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

677

SELI5TIOARA Romanati.
Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1545, cind era
al m-rii Bistrita] ; Nicolaescu Stoica, Hrisovul lui Mihai Voda Viteazul pentru

satele sale din jud. Romanati (A.O., 1923, p. 126-131); vezi si Donat I.,
Sate le lui Mihai Viteazul (SMIM, IV, p. 485); Indice cronologic nr. 6, 11 [doc.:

SERDANU, jud. Dimbovita (la 1810 bis. de lemn Sf. Nicolae, apoi bis.

Adormirea, 1831-1832).
Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 65; Anuar 1909, p. 53; Indice cronologic
nr. 5, 16 [doc. despre sat] 51 bis,
SERICU, com Blegesti-Vlasca (bis. de lemn. Sf. Nicolae, 1812-1813).
Creteanu R., Bisericile de lemn din reg. Bucuresti (G.B., 1964, nr. 1-2,
p. 76) [plan, descriere].
SEUCA, vezi schitul Sporasti.
SEVERIN, vezi Turnu Severin.
SEVERINESTI, jud. Mehedinti (bis. Sf. Apostoli, 1800 sau 1816? ruinata
la 1909, refacuta 1923).

Bauer, p. 220 [fail bis.] ; Anuar 1909 p. 203; AMO, 1941, p. 547;

Ionescu I., Agricultura romans, p. 574; Documente, indice sec. XVI [satul
amintit la <1593 >] ;

SCHITUL SF. APOSTOLI, vezi Horezu.


SCHITUL SF. GHEORGHE Buzau (si Buna Vestire, a doua jumatate
a sec. XVI 52, de lemn; bis. refacuta ante 1825, manta si zugravita
de episcopul Chesarie al Buzaului, 1844; la 1925 in ruing; fost metoh
al ep. Buzau 53.)
Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 12, Buc., 1912 [1 doc., 1855]; Arh.
St. Buc., Indice cronologic nr. 3. Ep. Buzau, Buc., (indice); Giurescu, Principatele romane, p. 218 [gresit Gheorghia]; Constantinescu N.A., Biserici si

m-ri din jud. Buzau (BCMI, 1924, p. 188-189) si Muguri", 1925, p. 110
[ruine]; Dig. Rom., V, p. 377 [pisania, 1844 si despre ruine]; Draghiceanu,
Catalogul, p. 19.
M-REA SF. ION, vezi Focsani.
SCHITUL SF. IOAN, vezi Horezi.
SCHITUL SF. ION BO GOSLOVUL (sec. XVI, ante 1587).
Documente, XVI, vol. V, pl 316 [doc. 1587].
SCHITUL SF. IOAN ZLATAUST, vezi Agaton.
SCHITUL SF. STELIAN (sec. XVIII 54, fost metoh al mitropoliei).
Tunusli, p. 173 [mentiune].
SCHITUL SF. 5TEFAN, vezi Horezi.
SFINTESTI, jud. Teleorman (case boieresti, mijlocul sec. XIX si bis. Sf.
Treime, 1815-1817 66, reparata 1888). Vezi si Sirbi-Sfintesti.
V. Rom., 1851, p. 148; Bauer, p. 184 [fara bis.] ; Anuar 1909, p. 125;
Olt].
Indice cronologic nr. 7 [S.
SFiRLEANCAPrahova (bis. Cuv. Paraschiva, 1845).
Anuar 1909, p. 106.
SGTRCITI, vezi Zgirciti.
SIBICIU DE JOS, com. Sibiciu, jud. Buzau (bis. Sf. Ilie, 1833, reparata
1871 si 1898; truce din 1800 pe locul vechii bis. din birne si alta
din 1791 in fata cimitirului). Vezi si Valea Muscelului si Plaisoru.
Bauer, p. 126 [S. de Sus si de Jos, fara bis.] ; AEB, 1926, p. 39 si 63;
Anuar 1909, p. 253; Sandulescu-Verna, Bis. din Sibiciu de Jos (Ingerul",
V, 1933, nr. 2, p. 11-13) [insemnari de pe carti, descriere bis.] ; Idem, Bisericuta din Curmatura (G. Ad., Buzau, 20 ian. 1929) [bis, de lemn adusa de la
Sibiciu, sec. XVIII; si insemnare din 1836]; Indice cronologic nr. 3 [doc.].

www.dacoromanica.ro

578

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCX

SIBICIU DE SUS, corn. Sibiciu, jud. Buzau (M bis. Nasterea Maicii Domnului, Sf. Gheorghe si Sf. Imparat,i, construita de boieri si mosneni

locali, ostenitori" find Gheorghe si Dragulin mazili din Sibiciu,


1796, reparata 1869, 1900; si bis. de lemn Sf. Gheorghe-Gornetu,

1770-1772, fost schit 56).


Tunusli, p. 173 [schitul Gorunet] ; Anuar 1909, p. 253 ; AEB, 1926, p. 39
si 1928 p. 63; Constantinescu N. A., Biserici si m-rii din jud. Buzau (BCMI,
XVII, 1924, p. 142) [inscriptii, descriere] ; Idem, Bisericuca din Cornet (Mu-

guri", 1925, p. 37) [pomelnic, insemnare] ; Idem, Bis. din Sibiciu de SusGornet (Ingerul", 1941, p. 367-368); Idem, Monumente buzoene, p. 35-36
[pomelnic, insemnare] ; Ingerul", 1937, p. 550; Documente, indice sec. XVI

si XVII [satul S. amintit de la 1515].

SILISTEA, corn. Izverna, jud. Mehedin.ti (bis. de lemn Sf. Voievozi 18201822, reparata 1860).
Anuar 1909, p. 194.
SILISTEA Olt (bis. Sf. Paraschiva, 1802) 57.
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 100; Dig. Rom., V, p. 386 [ruine de sat
si bis.].
SCHITUL SILISTEA, jud. Teleorman (dupe 1691) 58.
Documente agrare, p. 361 [movie a m-rii Glavacioc].
SILISTEA, vezi si Salistea.
SILISTEA, vezi Glodeanu-Silistea, Rativoesti si Naziru.
SILISTEA BUCOVICIORU, vezi Sacuiu.
SILISTEA CRUCII, jud. Dolj (bis. Sf. Impara1i, 1850-1852), Vezi si Cioroiu.
Anuar 1909, p. 167.
SILISTEA DEALULUI, corn. Filipestii de Padure, jud. Prahova (bis. Nasterea Maicii Domnului, 1819, reparata 1900, fost schit).
Anuar 1909, p. 103
SILISTENI (Salisteni), jud. Arges, (bis. din sec. XVII, foster in Valea Cetaitii).

Stanescu Badea I., Monografia corn. Silefteni (foster Bumbeni) din jud
Arges, R. Vilcea, 1930, p. 15 ; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 69-70 [bis. de
lemn. Sf. Paraschiva-Silistea] ; AEA, 1929, p. 94; Documente, sec. XVII, vol. I,

p. 172 [satul amintit la 1605].


SIMBOTIN, jud. Gorj (bis. de lemn. Sf. Gheorghe, 1794, reparata 1939).
Vezi si Porceni.

Bauer, p. 214 [fara bis.] ; Anuar 1909, p. 184 ; AMO, 1941, p. 405 [bis.
foarte veche] ; M.O., VII, 1955, nr. 10-12, p. 642 ; Documente, sec. XVI, vol.

IV, p. 168 [satul amintit la 1575] ;


SIMBOTIN, coin. DaestiArgesVilcea (M bis. Sf. Grigore Decapolitul,
si Intrarea in biserica, 1806, construita de Ilie Olanescu polcovnic si
sotia sa devenita maica Pelaghia, zugravita 1808.

Ionescu D., Bis. din Simbotin (N.R.B., VI, 1924-1925 nr. 9-10, p.

252-254); Ionescu D., Schituri Si biserici, p. 57-61 [inscriptie, descriere] ;


B.O.R., 1921, p. 685 [cat. 1808]; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 20 [bis. Intrarea
in biserica-S. Arges] ; AEA, 1929, p. 102 [bis. din 1848] ; Documente, indice
XVI si XVII [satul amintit de la 1591].
S /MBURETI, jud. Olt (M bis. Adormirea si Sf. Ioan Botezatorul, construita

de Marco Danovici mare armas la mijlocul sec. XVII, zugravita de


popa Joan, fiul lui popa Stoica, la 1829; bis. de lemn Sf. Ioan-S.
din Deal, construita de Dima logolatul ante 1824 si ruine de case
boieresti din sec. XVIIXVIII) 59.
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 40-41; B.O.R., 1921, p. 683 [cat. 1808] ;
Anuar, p. 303 [bis. din 1300-1302 ?] ; Petrescu C., 0 biserica istoricii in jud.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCIT

579

Olt (Episcopia Arges", Pitesti, I, 1930, nr. 12, p. 24-27); AEA, 1929, p. 151;

Di* Olt, p. 2 22 si Dicf., Rom., V, p. 414 [pisanic? 1829 si ruine de case


boieresti] ; ACMI, 1943, p. 29, 55 ; Bratulescu V., Inscripiii si insemnari

(M.O., 1966, nr. 5-6 , p. 467-469) [descriere ; pisania cu greseli] ; Documente

agrare, p. 527-528 [doe. 1754, mosia vinduta lui Stefan Balota clucer].

SIMILEASCA, jud. Buzau (cruce cu hramul Sf. Nicolae din vremea domniei
lui Matei Basarab, 1632-1654). Vezi si Obilesti.

M. M-REA SINAIA-Prahova (Adormirea, construita de spitarul Mihai


Cantacuzino, 1694-1695 60; aceasta e bis. mica ; avind de suferit in
timpul razboiului din 1787-1791, bis. a fost zugravita la 1795 61,

cind se construiesc si casele de pe latura de rasarit a incintei, cu chel-

tuiala egumenului Damaschin, restaurata la 1870; bis. mare, Sf.


Treime si chiliile din partea de nord si sud a incintei construite la
1843-1846 prin staruinta lui Ioasaf si Paisie arhimandriti, egumenii m-rii; m-rea restaurata la 1898-1903 de Eforia Spitalelor
Civile, cind se construieste clopotnita si se repara

; paraclisul

Schimbarea la fats, 1792; o poarta cu inscriptie din 1720, cind se


fac si unele inoiri" la m-re; m-rea arsa la 1908, reparata 1909 si
restaurata 1951-1957 ; fosta metoh al bis. Coltea din Bucuresti).
Iorga N., Studii si doc., XVI, p. 353-356 [inscriptii] ; Idem, Cartea patriarhald pentru Sinaia ( Studii si doc., XXI, p. 85-88 ; [din 1702]; vezi si
Hurmuzaki, XIV/1, p. 352-353 ; Inscriptii din Sinaia .si notice pe ccirci (Ion
Neculce", IV, 1924, p. 271); R.I., X, 1924, p. 63; Bianu, Catalogul manuscriptelor romeinesti, III, p. 55 [insemnare, 1814]; Bratulescu V., Inscripcii si insemndri (G.B., 1966, nr. 7-8, p. 659-660); Giurescu, Material (indice) ; ;
Daponte, Ephemerides daces, II, p. 235-236 [m-rea jefuita de catane, 1739] ;
Iorga N., Genealogia Cantacuzinilor, p. 343-344 [descriere]; Urechia, 1st.
rom., I, p. 265 ; II, p. 94, 122; VII, p. 299, 415 ; VIII, p. 338-339; X A, p. 16,
145-146 ; Tunusli, p. 173 ; Bauer, p. 132 ; Fotino III, p. 155 ;
Dionisie monahul, Cuvinte la scincirea bisericii monastirii Sinaia, 1846;
Gazeta Trans"., 1844, p. 234-235 [stiri despre m-re] B.G.O., 1850, p. 84
[mosiile m-rii] ; Urmosy Sandor, Az obujdasatt magyarok Olahorszogban, Cluj,
1844, p. 10-11 [descriere] ; Turismul in Tdrile Rometne acum un veac, Buc.,
1939 [m-rea la 1861] ; B.Of., 1850, p. 84 [averea m-rii] ;

Bouquet, Album valaque 62; Cultura", Cluj, 1924, nr. 2, p. 132 -133;
G.I., 1934, p. 59 ; Oprescu G., Artisti francezi, pl. XIX [Bouquet] ; Antoniu,
Album, partea I, p. 41; B.S.N.R., III, 1905-1906, p. 119 [medalia refacerii,

1902-1903] ; Arhitectura", IV, 1925, p. 69-70 [foto interior] ; Iorga N.,

C. Brincoveanu, p. 171 [vedere veche a m-rii] ; L.A.R., 1905, p. 725, 741, 745
745 etc.
Musceleanu Gr., Monumentele strdbunilor, p. 85 ; C.A., 1875, p. 85;
Enaceanu Ghenadie, arhim. Sinaia, Istoria sintei monastiri lucratd dupre
documentele vechi si noui si adausii cu tradiciunile locale respective, Buc., 1881,
XV + 184 p; Dorotei ierom., Evenimentele timpurilor trecute ; Popescu N. D.,

Sinaia (Calend. ilustrat roman", 1884, p. 55-66); Nifon ierom. Preumblarile


la Sinaia sau descrierea pe scurt a posiciunilor celor mai frumoase ale Sinaei,
care se pot vedea fiind in apropiere, Ploiesti, 1885 [si o descriere sumara a m-rii] ;

Walker Mrs., Untrodden Paths, p. 204-206 ; Nifon, arhimandritul, Monastirea


Sinaia (12 august 1695-1895), Aniversare jubiliard, Buc., 1895, 64 p. [istoric,
avere, egumeni] ;
Galasescu A. G., Sinaia, 1695-1895, Buc., 1895, 134 p. + 2 pl. ; Stancescu D., Schicci istoric a monastirii Sinaia la 1695-1895, Buc., 1895, 8 p.; P.

Gdrboviceanu >, M-rea Sinaia (Albina", I, 1897-1898, p. 1074-1076);


www.dacoromanica.ro

680

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMINEASCA.

M-rea Sinaia (V.B., II, 1895, nr. 16-17, p. 3 si 9) [desen si scurt istoric] ;
Sfintirea bisericii din Sinaia (Telegraful roman", 3/16 iunie 1903) ; Galasescu,

Eforia, p. 917-944 [istoric, documente] ; Bilciurescu, Maneistirile, p. 199 ;


Dict. Prahova, p. 520 ; Dict. Rom., V, p. 391-392 [inscriptii, legenda m-rii] ;
Dumitrescu M., M-rea Sinaia (Consolatorul" ; III, 1900, nr. 8, p. 124-127)
[istoricul m-rii] ; Idem, Istoricul, II, p. 39-45 [istoric, inscriptii] ;
Galasescu A. G., Sinaia, Buc., 1903, 152 p. + 3h.; Idem, Sinaia et ses
environs, Buc., 1903, 167 p.

+ 3h. [trad. lucrarii din 1. romans] ; Meiniistirea

din Sinaia (Calendarul Minervei", 1904, p. 69-74); Caminaru R., M-rea

Sinaia (L.A.R., IX, 1905, p. 714-717) ; Iorga N., Drumuri ,si rase, p. 88-91
[descriere] ; Galasescu Al., Spatarul M. Cantacuzino (1650-1716), interneietorul m-rii si spitalului Coltea si al m-rii Sinaia in anul 1695, Buc., 1906,

42 p. + 1 pl.; Gibescu I., Istoricul mitropoliei Ungrovlahiei, p. 131-132

[inscriptii] ; Tzigara-Samurcas Al., M-rea Sinaia (C.L., XLII, 1908, p. 194203) si in vol. Arta in Romania, p. 76-90 [descriere, inscriptii] ; Iorga N.,
Tara romanilor, p. 67-78 si 116; Cicorea N., Sinaia (L.A.R., XIII, 1909,
p. 127-135) [descrierea m-rii si despre oras] ;
Karnabat D., Valea Prahovei (Calendarul Minervei", 1910, p. 195203) [despre m-rea Sinaia si muzeul ei] ; Bis. mica a m-rii Sinaia (BCMI,
V, 1912, p. 41) ; Iorga N., Istoria bisericii, II, p. 69; Iorga N., Notes sur quelques monuments d'histoire et d'art en Roumanie, Valenii de Munte, 1935, 18

+ 5 pl.; Stan oiu D., M-rea Sinaia (N.R.B., VIII, nr. 4-5, iulie-aug.
1926, p. 60-65 ;) ; Stanoiu D., M-rea Sinaia (Strigarea manastirii", I,
nr. 13) [legende intemeierii m-rii] ; Pavlov, Calauza, p. 5-24 [istoric, descriere, legenda] ; Pavlov, Lcicasuri, p. 48; Constantinescu-Iasi, P., Bizantip.

nismul, p. 77 ; Popescu M., M-rea Sinaia (R.S.T.R., XLVIII, 1930, p. 24-25);


Georgescu Serafim, arhim, Sfinta m-re Sinaia, Ploiesti, 1936, 108 p. +

13 pl.; Ghika-Budesti, Evolucia (B.C.M.I., 1936, p. 49-50, 106-107, pl.


DLII-DLIX) ; Iacobescu Al., Sfinte miinastiri .si monumente istorice (Cele
trei Crisuri", XIX, 1938, p. 61-62); Enacescu E., Pe urmele stramo.silor,
p. 121-122 ; Giurescu, Ist. rom., III (indice);
5tefanescu I. D., La peinture, p. 180 ; Bobulescu, Zugravi, p. 14-15 ;
A.R., 1940, p. 116 -117; Voinescu T., Pirvul Mutul (SCIA, 1955, nr. 3-4,
p. 138);
Ghika-Budesti, L'ancienne architecture (BCMI, 1942, p. 42, pl. XXI);
Moisescu G., M-rea Sinaia (B.O.R. LXXII 1954, nr. 2-3, p. 313-322); Arta

feudala. p. 209, 234 ; SMIM, IV, 1960, p. 206 ; Bratulescu V., Elemente de
arta picturaki .si sculpturalci la bis. m-rii Sinaia (G.B., 1962, nr. 1-2, p. 4773) ; Buse Const., M-rea Sinaia, Buc., Ed. Meridiane-, 1967, Colectia Mici

indreptare (prezentare in G.B., 1967, nr. 5-6, p. 659-661) ;

Draghiceanu, Catalogul (indite) ; Iorga N., Icoanele de la Muzeul Sinaii

(BCMI, 1931, p. 61-65); Strempel, Copigi de manuscrise, p. 215-216.


SINDIILE - Arges (bis. de lemn Sf. Voievozi ante 1824).
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 28.
SINEASCA, vezi Ulesti.

SINESTI - Arges (bis. de lemn Sf. Voievozi ante 1824).


Ionascu, Catagrafia Arge.,s, p. 28.
SINESTI, jud. Ilfov (bis. Adormirea, refacuta 1855 63 in loctd unei bis. de lemn).

Bauer, p. 146 [bis. sec. XVIII] ; Popescu N., Catagrafia, p. 46 -47;

Anuar 1909, p, 79 ; Dict. Rom., V, p. 393 [fosta m-re ?] ;Indite cronologic


nr. 12 [S. Surlari].
SINESTI, jud. Olt (bis. Sf. imparati, 1798 sau 1789 64, ruinata si bis. Gagiulesti, inceputul sec. XIX). Vezi si Valea Merilor.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

581

Ionascu, Catagrafia Arges, p. 82-83 [bis. de lemn, Sf. Nicolae]; AEA,


1929, p. 128 ; Anuar 1909, p. 306.
SINESTI, jud. Vilcea (la 1840 trei bis. de lemn: Sf. Paraschiva, 1746, preinoita. 1839, recladita ? 1872-1874 ; Sf. Voievozi - mah. Ciucheti,
1806
datata 1808-1809 de C. Galan si Sf. Nicolae mah.
Ganea, 1783, preinoita 1804 si doua bis. de zid: Sf. Apostoli - mah.
Boereasca, 1823 si Sf. Voievozi - mah. Popesti, 1693, preinoita
1834). Vezi si Strachinesti.
Popescu, Biserici, p. 108-109 ; Anuar 1909, p. 230.
SINGERU, jud. Prahova (bis. Sf. Andrei - S. de Jos, construita de Andrei
Bozianu vistier, 1793, arsa 1911, reparata 1925 si ruinele conacului
Vacarescu, sec. XVIII, ambele M; bis. Adormirea S. de Sus,
construita de Alex. Vacarescu fost mare stolnic si sotia sa, Anita,
1816; bis. din Fundeni, disparuta si o cruce veche 65 din sec. XVIII,
la marginea drumului spre scoala; alta din 1847, in dreptul postei).
Bauer, p. 127 [fara bis.] ; Anuar 1909, p. 110 -111; Rascanu Gr., Bisericile din Singeru-Prahova. Note istorice, BuzAu, 1939, 32 p. (din Ingerul",
XI, 1939, nr. 1-2, p. 59-85) [pisanii, insemnari, descriere ,planuri]; pisania
si in Dict. Rom., V, p. 414; Constantinescu N.A., Monumente buzoene, p.

54-55 si Ingerul", XIII, 1941, nr. 5-6, p. 386 ; Iorga N., Manuscriptele
m-rii Cernica, Buc., 1902, p. 13 [men-thine bis., 1818] ; A. Rom., 21 mai 1860
[arenda mosiei] ;
SIN GURENI
Vlasca (bis. ante 1833) 66.
Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. 167-177 [doc. 1529-1853] ; Documente, indice sec. XVI [satul amintit de la 1535] ; Indice cronologice nr. 1 [S. Farcasanca]
SINTESTI DE SABAR-Ilfov (bis. Adormirea, sec. XVIII 67, recladita ?

1824-1825, de Constantin Balaceanu, reparata 1914).

Greceanu, Genealogii, p. 136 [doc. 1797]; Popescu N., Catagrafia, p. 38;

Anuar 1909, p. 83-84.

SIRBENII DE JOS, jud. Dimbovita (bis, de lemn, Sf. Nicolae, 1778, refacuta

la 1848, de Paraschiv, Serban etc., zugravita 1849-1850, renovata


1911 si bis. de birne Adormirea Adunati Sirbeni, 1818).
Anuar 1909, p. 137 ; Creteanu R., Bisericile de lemn din reg. Bucuresti
(G.B., 1964, nr. 1-2, p. 76-78) [plan, inscriptie]; Dig. Rom., I, p. 18-19.
SIRBESTI, jud. Gorj (la 1840 bis. de lemn Sf. Ingeri, 1750, construita de
vistierul Dinu Balteanu).
Bauer, p. 212 [bis. sec. XVIII]; Stefulescu, Documente slavo-romeine
(indice); Renasterea, 1944, p. 611-612 ; AMO, 1941, p. 405 [bis. Sf. Voievozi, 1911].

SIRBESTI Vilcea (la 1840 doua bis. de lemn: Sf. Ingeri, construita de
C-tin Saulescu, 1745 si Sf. Ingeri mah. Barosi, 1774, construita
de Radu Cernateanu si Patru Baros).
Popescu, Biserici, p. 50 [cat. 1840]; Documente, indice sec. XVI [fost
sat al m-rii Bistrita].
SIRBI- MAGURA, jud. Olt (M bis. Adormirea, 1834 sau 1832, reparata
1893). Vezi si Magura.
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 85 [bis. Sf. Imparati-Vitanesti]; Anuar
1909 p. 297; AEA, 1929, p. 119.

SIRBI-SFINTEP1, com. Sfintesti, jud. Teleorman (bis sec. XVIII, apoi


bis. de lemn Duminica tuturor sfintilor adusa din jud. Muscel).

Vezi si Sfintesti.
Bauer, p. 171; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 77 ; Anuar 1909, p. 125 ;
Documente, indice sec. XVI [Sirbi, sat disparut].
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

682

SiRSCA, vezi Be loiti.

SISESTI - Tg. Jiu, jud. Gorj (M bis., Na9terea Maicii Domnului, construita de Stanciu Sisescu biv vet pitar, I. Ro9ianu 9i al/ii, 1839).
tefulescu, Gorjul, p. 71-72 [despre sat].
SISESTI DE JOS, corn. Sise9ti, jud. Mehedinti (bis. Sf. Grigore Decapolitul,
1835, construitA de Stanca Bengescu, sotia lui Gheorghe B., reparata
1935). Vezi Si Ciorvirni9ani.
Ionescu C., Monografia comunei Sisepti de Jos din jud. Mehedinti, Buc.,
1905, 38 p. ;Anuar 1909, p. 204 [bis. inchisa] ; AMO, 1941, p. 553; CreTeanu

R., Biserici de zid de pe Valea Cosustei (M.O., 1961, nr. 7-9, p. 483-485)
[pisania 1835, insemnari] ; Ionescu I., Agricultura romans, p. 578-579 [despre sat].
SITEPI, corn. Pociovali9tea, jud. Gorj (la 1840 bis. de lemn Intrarea in
biserick 1790, construitA de Stanciu Coman si Dumitru Draghici).
Rena9terea", 1944, p. 357-358; AMO, 1941, p. 388 [aceea9i bis., refacuta de lemn 1889].
SLANIC, jud. Prahova (M bis. catedrala Sf. Trei Ierarhi, construita de fostul
mare clucer Ion Hagi Moscu la 1800, reparata 1893; bis. Sf. Gheorghe,

1732 9i Maica Precista, refacuta? 1851; cruce de piatra din sec.


XVII, bis. sec. XVII 9i bis. lui Mihai Cantacuzino, sec. XVII). 68
Vezi si Gura Slanic si schitul Tabac.
Documente., indice sec. XVI [satul amintit la 1556]; Iorga N., Acte din
Mena de Munte si Sliinic (R.I., 1928, p. 190-210); Sulzer, Geschichte, I,
p. 311; A. Rom., 14 aug. 1857 [arendarea mo9iei, a spitalului Coltea] ; vezi
9i Documente agrare (indice Slanic 9i PrAjani); Bauer, p. 129; Fotino, III,
p. 153 [la 1815]; Dicf. Rom., V, p. 424 [inscriptii, 1732 9i 1800];
Dumitrescu M., Orapul Shinic-Prahova. Descrierea orasului, a bisericilor
pi a curiozitatilor din Sleinic (S. B., III, 1900, nr. 9 ,p. 130-133); Bulat T.,
G., Inscriptii (R.I., 1924, p. 64); Dumitrescu, Istoricul, II, p. 73-74 [pisaniile bis. Sf. Trei Ierarhi 9i Precista]; Pavlov, Lacapuri, p. 65-66; BCMI,
1929, p. 95 [foto unei bis. disparute] ; Anuar 1909, p. 37 [bis. Nasterea Maicii
Domnului, 1851, bis. Sf. Ioan-Gro9ani, 1827, bis. Sf. Ioan-Prajani, 1800,
recladita 1864 9i bis. Sf. Trei Ierarhi, 1800]; Bratulescu V., Inscriptii si insemnciri (G. B., 1966, m. 7-8, p. 660).
SLANIC, corn. Aninoasa, jud. Arges (fost Muscel) (la 1840, bis. de lemn
pe temelie de zid Nicolae, 1733 construita de preotii Ion si Nicolae,
.9i bis. din Slanicul de Jos, sec. XVII, fost metoh al m-rii Aninoasa). 69
Vezi 9i. Stane9ti.

B.C.I., IX, 1930, p. 114; Anuar 1909, p. 94 [bis. Sf. Nicolae, 18601863] ; G.B., 1965, nr. 9-10, p. 887 [cat. 1840]; Documente, indice sec. XVI

9i XVII [satul amintit de la 1525]; Indice cronologic nr. 1 [doc.].

SLATINA, jud. Olt.


Bogdan, Relatiile (indice) [ora9u1 amintit la 1368] ; Documente ,indice

XIV-XVII; vezi 9i Olteanu ,Geneza oraselor (Studii", 1963, nr. 6, p. 12781279) ; Monumenta Spectantia XVIII, p. 98 [descriere ,bis. de lemn] ; Cdldtoria
lui Evlia Celebi (B.C.I., XVI, p. 254) [descriere, nr. bisericilor, 1659]; Bauer,
p. 184 [6 bis. si o capela -1-Clocociov 9i Streharet] ; Tunusli, p. 175 9i Fotino,

III, p, 172 [4 bis. - doua de lemn 9i doua de piatra la 1815]; Samarian


P., 0 veche monografie, p. 207 [descriere, inceputul sec. XIX]; Nistor I., 0
descriere din 1822, p. 19, 61 [5 bis. 9i o m-re] ; Sulzer, Geschichte, p. 339; C.
Rom., 1834, p. 37, 39, 41 [despre incendiul din 1834] 70; B.G.O., 1836,

p. 17-20 [plan de mutare a capitalei judeIului 14 Turnu];


www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

583

Ionascu, Catagrafia Arges, p. 78 si 90 [aminteste si de bis. de lemn Sf.


Nicolae-Clocociov din deal si bis. de zid Sf. Nicolae din Coastal ; M.O., 1957,

nr. 1-2, p. 82-83 [catag. 1845] ; Propasirea", 1844, p. 179 [descriere];

Margot, 0 viatorie, p. 56-57 [descriere, 1859]; Iorga, Drumuri si orase, p.


41-44 [descriere];
Poboran G., Istoria orasului Slatina, ed. II-a, Slatina, 1908, 507 p. (recenzia lui St. Nicolaescu, R.I.A.F., 1910, p. 482-483); AEA, 1929, p. 113116; Diaconescu G. Ilie si Braniste Marin, preoti, Pisanii si insemniiri de
prin bisericile din Slatina (M.O., 1964, nr. 9-10, p. 788 si urm.)
insemnari de pe carci, pomelnice si istoricul pe scurt al bisericilor: Sf. Treime,
Maica Precista-Adormirea., Sf. Voievozi i Sf. Ioan-Botezatorul - Gradiste,

Ionascu, schiturile Sopot, StrehareT si Clocociov ;] Giurescu, Ist. rom., IIIII (indice).
-KOALA VECHE. Vezi si biserica Ionascu.
B.G.O., 1834, p. 102 [scoala noua] ; V. Rom., 1843, supl. nr. 57, p. 1-2
[scoala normala]. 70 bis.

-SPITALUL VECHI, vezi biserica Ionascu.


-CIPIELELE ORASULUI 71.
-M BISERICA ADORMIREA (Maica Precista din T'irg, construita de Jane
Slatineanu mare camaras cu osteneala" lui Nicolae Slatineanu,
fratele sau, la 1735, reparata la inceputul sec. XIX de negustorii
din Slatina ; pictura din 1939; bis. fost metoh al m-rii Xeropotam) 72,

str. Bujorului nr. 2.


Dict Rom., V, p. 419 [pisania, 1735]; B.O.R., 1887, p. 410-414 [doc,
1759-1760, inchinare la Xeropotam]; Urechia, Ist. rom., II, p. 100-101;
VII, p. 335-336, 401-402; X A, p. 112-113 [si despre scoala] ; Ionascu,
Catagrafia Arges, p. 78 [m-re de zid]: M.O., 1957, nr. 1-2, p. 83 [catagr.
1845]; Monuments nntionale, II, p. 199-200 [descriere]; Poboran, Slatina,

ed. II, p. 130-131; Anuar 1909, p. 272-273;

Filitti C. I., Biserica Maica Domnului din Slatina (C.L., XLVI, 1912,
p. 159-163); Idem, Restauraciunea vechilor monumente si bis. Adormirea
Maicii Domnului din Slatina-Olt (L.A.R., XII, 1908, nr. 10-12, p. 411420) ; Vezi si 427, 437, 452 [foto] ; Idem, Biserica Adormirea Maicii Domnului

sau Precista din. Slatina-Olt (BCMI, XXXII, 1929, p. 40-411 [descriere,


inscrip/ii]; Idem, Ctitori, p. 35-39 [descriere portrete, pisanie, istoric] si
in S.O.V., 1920, p. 151; Filitti, Familia Slatineanu, p. 2-9; A.O., 1923,
p. 323; Nicolaescu Stoica, M-rea Xeropotamul si metohul sau Plumbuita,
Buc., 1935, p. 98-99; Popescu, Invelisurile, p. 69.
BISERICA ADORMIREA, vezi schitul StrehareI.
M SCHITUL CLOCOCIOV (Sf. Arhangheli, inceputul sec. XVI 73, bis. refacuta de Mihail Viteazul, 1593-1601; refacuta apoi de Diicu Buicescu

mare aga, 1645; cele trei turle darimate de cutremur la 1838, reacute din tabla; biserica zugravita la 1862 prin. osteneala" lui

Atanasie egumenul schitului; restaurata in ultimii ani, cind cele trei


turle nu au mai fost refacute, datorita subrezirii zidurilor; se pastreaza ruinele staretiei cu beciuri boltite si zidul de incinta cu contraforci; schitul a fost metoh al m-rii Cotlumuz 74), cartierul Clocociov.

Documents, indice, XVI-XVII; Arh. St. Buc., Indice cronologice nr. 1


Mitr. Teirii Rom., Buc., 1961 (indice); Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 9,
Buc., 1949 [264 doc., 1413-1885]; Iorga N., Studii si doc., V, p. 177 si Greceanu, Genealogii, II, p. 321 [doc. din 1618]; Nandris Gr., Documente slavoromane p. 105-109, 184-187 [doc. 1618, 1646 etc.]; vezi si indice; Paul
www.dacoromanica.ro

684

BIBLIOGRAFIE

- TARA ROMANEASCA

de Alep, Cdldtoriile, p. 204 ; Tunusli, p. 175 ; Bauer, p. 184 ; Fotino, III, p.


172 ; Urechia, Ist. rom., VI, p. 219; VII, p. 312, 370-371; X A, p. 16, 159160 ; Ionascu, Catagrafia Arge.s, p. 90; M.O., 1957, nr. 1-2, p. 87 [catagr.
1845]; Braniste M., Insemneiri (M.O., 1967, nr. 11-12, p. 934 [din 1846];
Alexandrescu Gr., Memorial de ceilcitorie, p. 17-18; Monumente nationale,
II, p. 200-201 [descriere, reparatiile necesare]; Dig. Rom., V, p. 420 [ruine];
Poboran, Slatina, ed.II, p. 334;
Nasturel P.V., Schitul Clocociov (R.I.A.F., XVI, 1913, p. 117-124)

[foto, pisania, descriere portrete ctitori]; Ionascu, Biserici Olt, p. 38-49

[descriere, istoric, foto, portrete ctitori, documente] ; A.C.M.I., 1942, p. 35,


76; Ep. Grigore, Episcopia dirges, p. 36-37; Idem, Dare de seams, p. 6, 9
[aproape in mina]; Popescu, Invelisurile, p. 68; M.O., XV, 1963, nr. 11-12,
p. 898-899 [despre restaurarea bis]; Anuar 1909, p. 272 [si bis. Sf. Nicolae,
1837-1840];
Ionescu Gr., Istoria arhitecturii, II, p. 83-84; Poboran Gh., Clocociovul,
o localitate din taxa noastrd, despre care se pomeneste inainte de anul 274 d.
Ch. (Saptamina politica si culturala", 23 mart. 1913); Bodogae T. Sf. Munte
Athos, p. 181 [fost metoh la Cutlumuz].
- BISERICA DOMNEASCA, vezi bis. Sf. Treime.
- SCOALA 1 BISERICA IONAKU (Sf. Nicolae, Sf. Gheorghe, Sf. Dumitru,
construita de Ionascu cupecul si altii la 1780-1786, darimata si
recladita 1873-1877 75, cind bis. a fost pictata de G. Tattarescu).
Iorga N., Studii si doc., XVI, p. 79-82 [asezamint, 1797-1798]; Ure-

chia, Ist. rom., III, p. 95 ; VIII, p. 29-30, 444-445; X A, p. 397-398;

XII, p. 95 ; C.D.A., 12 mai 1839, supliment [reparatii dupa cutremurul din


1838]; B.G.O., 1839, p. 127-128 [reparatii dupa cutremur]; B.G.O., 1833,
p. 23 [mosiile bis.] ; A. Rom., 23 si 25 sept. 1857 [mosiile bisericii]; V. Rom.,
1843] iulie 22; Dict. Rom., V, p. 418 -419 [pisania 1786 si istoric]; Ionascu,

Catagrafia dirges., p. 78; A.P., XIII, 1844, p. 196-199, XIV, 1846-1847,


p. 1050-1055 [documente], p. 581 [repararea bisericii]; passim; B. Of.,
1857 oct. 11, p. 332 [licitatie recladire Ms.]; Voinescu T., G. Tattarescu, p. 52,
117-118 [contractul pentru zugravirea bisericii]; Monumente nationale,

II, p. 208 [reparatiile necesare]; Anuar 1909, p. 272; Popescu, Invelisurile,


p. 78, 87;

Samarian P., Medicina si farmacia, III, p. 175-177; Kitzulescu G.,

Istoricul spitalului Slatina-Olt. Volum omagial inchinat comemordrii de 150


ani de existents a spitalului, Craiova, 1943, 123 p. [indeosebi despre vremurile
mai not si despre activitatea autorului] ; prezentarea lui Fl. D. Stanculescu,
R.I.R., XVI, 1944, f. II, p. 272; Nicolae Ion C., 0 vizitd domneascd la biserica
Ionascu din Slatina inainte de 1848 (M.O., 1966, nr. 5-6, p. 459-462) [despre
vizita lui G. Bibescu];
- BISERICA MAICA PRECISTA, vezi bis. Adormirea.
- BISERICA OBROCARI-mah. Galbena (Sf. Nicolae si Invierea lui Lazar,

fosta de lemn, construita de zid de Marin Udrescu si alti obrocareni" 1820-1821, refacuta 1877, reparata si zugravita 1909,)
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 78 [bis. de lemn]; M.O., 1957, nr. 1-2,
p. 82 [catagraf. 1845]; Poboran, Slatina, p. 369; Anuar 1909, p. 272 ; N.
Popescu-Optasi, Obrocarii" Slatinei (S.A.I., V, 1963, p. 437-446) [crede
ca numele se trage de la dregatorii care incasau obroacele].
- M BISERICA SF. IOAN BOTEZATORUL (bis,. de sub Gradiste si Sf.
Voievozi, 1796, reparata si zugravita 1827, 1876 si 1890), stn. 13
decembrie nr. 2.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

585'

Ionascu, Catagrafia Arges, p. 78 [bis. de zid] ; M.O., 1957, nr. 1-2, p. 82


[catagr. 1845] ; Poboran, Slatina, ed. II, p. 368-369 ; Anuar 1909,p. 272
[bis. ruinata].
BISERICA SF. ARHANGHELI, vezi schitul Clocociovul.

- BISERICA SF. IMPARATI, vezi schitul Sopot.

BISERICA SF. NICOLAE DIN TIRG (de lemn, inceputul sec. XVIII,
construita de preotul Andrei, refacuta de zid la 1760-1761 de Matei
capitanul, fiul lui Oprea judettil si nepotul primului ctitor, reparata
1892, distrusa de bombardament la 1917).
Diet. Rom., V, p. 419 [pisania, 1760] ; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 78
[bis. de zid] ; M.O., 1957, nr. 1-2, p. 82 [catagr. 1845] ; Poboran, Slatina,
ed. II, p. 134 ; Anuar 1909, p. 273.
- M BISERICA SF. TREIME (bis. domneasca sau bis. lui Ghinea Bratasanu
vistier, 1641-1645, arsa i darimata 1768-1774, refacuta 1784,
zugravita 1851, reparata radical 1886), str. Gradinitei nr. 4.
Dict. Rom., V, p. 419 [inscriptii, istoric] ; Ionascu, Catagrafia Arges,
p. 77-78 [bis. domneasca] ; M.O., 1957, nr. 1-2, p. 82 [catagr. 1845] ; Poboran, Slatina, ed. II, p. 357 ; Anuar 1909, p. 273 ; BCMI, XIX, 1926, p. 88
[inscrimie, 1648] 76; ACMI, 1943, p. 52 [restaurare].
M SCHITUL SOPOT (Sf. Imparati, Sf. Nicolae si Sf. Ilie, construit la sfirsitul sec. XVIII 77 de treti logoatul C-tin Ratescu si Nicolae Mumu-

ianu, bis. zugravita si infrumusetata la 1839, reparata 1857 si 1896,


cind bis. a fost repictata ; fost metoh al ep. Arges 78).
Tunusli, p. 175 ; Fotino, III, p. 172 ; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 77
[descriere] ; M.O., 1957, nr. 1-2, p. 82 [catagr. 1845] ; A.P., XII, partea I,
1843, p. 529 ; Diet. Rom., V, p. 419 [istoric] ; A.C., 1868, p. 23 ; Ionascu,
Biserici Olt, p. 204, n. 1; Poboran , Slatina, ed. II-a, p. 353-354 ; Anuar 1909
p. 273 [bis. din 1838-1839] ; Monumente nationale, II, p. 200 [descriere,
reparatii necesare] ; Neda M. I., Schitul Sopot-Slatina, metohul episcopiei de
Arges (R.I.R., 1946, p. 297-298) [scurt istoric ; doc. din 1822] ; Popescu,
invelisuri/e, p. 68-69, 71, 88; Bratulescu V., /nscriptii si insemniiri (M.O.,
1966, nr. 5-6, p. 470) [si descriere sumara].
- M SCHITUL STREHARET (Adormirea, construit de episcopul Serafim al
Buzaului, 1664-1668 79, biserica sfintita la 1672, schitul ars in 1802 80,

stricat de cutremurul din 1838, restaurat, biserica preinoita", din

temelie cu toate imprejurimile, 1844, de losif eclesiarhul, egumenul


schiturilor Greci si Streharet ; se pastreaza resturi din zidul de incinta
ale fostelor chilii; kst metoh al mitropoliei) ; str. Streharet, nr. 148.
Dig. Rom., V, p. 420 [nscriptii, 1672 si 1844 ; si despre ctitori] ; Dict.
Olt, p. 244 ; Urechia, 1st. rom., X A, p. 16, 185 ; Tunusli, p. 175 [Strehaia] ;
Bauer, p. 184; Fotino, III, p. 172 [Strehaia, gresit] ; RAuIescu I., Metoasele
mitropoliei sub mitropolitul Dionisie Lupu (R.L., III, 1931, nr. 3, p. 180)
[la 1819] ; M.O., 1957, nr. 1-2, p. 87 [catagr. 1845] ; A.C., 1868, p. 26 ; Monumente nationale, II, p. 206-207 [descriere, ruina] ; Ep. Grigore, Episcopia
Arges, p. 38-39 ; Idem, Dare de seams, p. 6, 9 [aproape ruina] ; Sacerdoteanu A.
Insemndri pe carti vechi (M.O., 1962, nr. 10-12, p. 714); R.I.A.F., XIV, 1913,

p. 107 [descriere] ; Poboran, Slatina, ed. II-a, p. 342: Filitti, Ctitori, p. 4041 [pisanie, istoric] ; si in S.O.V., 1920 p, 154-155 ;
Bulat T.G., 0 fundatie a episcopului Serafim lingo orasul Slatina. Cine este

ctitorul schitului Striharet (Slatina-Olt) (M.O., 1962, nr. 5-6, p. 370-375)


[cu documente dovedeste c nu mitropolitul Varlam este ctitorul schitului;
erbanescu Nicolae, Varlaam mitropolitul Tdrii Romeinesti parintele .tipogra-

fiei bucurestene (B.O.R., 1958, nr. 12, p. 1120-1158) [si despre schitul S.,
www.dacoromanica.ro

686

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCX

ctitoria mitropolitului] ; Bratulescu V., Inscriplii Si insemnciri (M.O., 1966,


nr. 5-6, p. 471-473) [si descrierea bisericii] ; Documente, indice sec. XVI si
XVII [satul S. amintit de la 1512-1513]; Indice cronologic nr. 1 si 23 [doc.]
SCHITUL LUI TUDOR BIV ETRAR (sec. XVII). 81
SLATINICU, com. Strehaia, jud. Mehedinti (bis. de lemn Cuv. Paraschiva,
1777, in ruins la 1909).
Anuar 1909, p. 189; Ionescu I., Agricultura romeind, p. 653 ; Documente,
sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1594, cind era in parte al m-rii Gla-

vacioc].

SLATIOARA, jud. Vilcea (la 1840, patru bis. de lemn: Intrarea in biserica
mah. Viorel sau Vioresti, construita de Nicolae Viorel, 1784, preinoita

de vataful Ion Ursanu; Cuv. Paraschiva - mah. Gorunesti, 1690;


Intrarea in Bisericii - mah. Mugesti, construita de locuitori, 1815 si
Sf. Nicolae - mah. Talpesti, 1750 si doua biserici de zid: Intrarea

in biserica mah. Ulari, construita de ceausul Mihaila Ciolunpu (?)


1839 si M Nasterea Precistei - mah. Cociubesti, construita de Radu
Cociobil, sec. XVIII?, recladita de vataful Ion Ursanu si altii 1802,
reparata 1892 ; o cruce veche pe soseaua spre Milostea si o alta
din 1804).

Popescu, Biserici, p. 44 ; Rautu, Monografia, p. 101; Anuar 1909, p. 230;

Oltenia", I, 1940, p. 130-132 [doc. 1645]; Documente indice sec. XVI si


XVII [satul amintit de la 1512, cind a fost dat de Barbu Craiovescu lui
Neagota si altora in locul satului Tirsa]. In indicele colecitiei Documente
sint doua sate in jud. Vilcea cu acest nume.
SLATIOARA, jud. Olt (fost Romanati) (la 1840 bis. Sf. Treime - S. de Jos,

construita de clucerul Polihronie si Costea serdarul, 1820 si bis. de


lemn Sf. Ingeri S. de Jos, construita de prot. C. Slatineanu, 1760,
reconstruita de zid 1882).
Renasterea", 1944, p. 164 ; Anuar 1909, p. 216 ; AER, 1921-1925,
p. 558; Monografia jud. Romanati, p. 443-444 [doua bis. noi, din 1882
si 1910] ; AMO, 1941, p. 652 [bis, Sf. Treime]; M.O., 1965, nr. 3-4, p. 291
[cat. 1845].
SLATIOARA, vezi Gusati.

SLATIOARA (Slatioarele), jud. Arges (bis. de lemn. Cuv. Paraschiva, la


inceputul sec. XIX, recladita de zid cu hramul Adormirea, 18871890) 82.

Ionascu, Catagrafia Arge.s, p. 37; B.O.R., 1921, p. 682 [cat. 1808];


M.O., 1961, nr. 5-8, p. 400 [cat. 1833] ; Anuar 1909, p. 289; Indice cronologic nr. 4 si 22 [doc.]
SLATIOARELE, vezi Jilavele si Ocnele Mari.

SLAVENI, com. Gostavatu - Romanati (bis. Adormirea, 1841, refacuta


1865).

Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1510, cind era
al lui Calota fost vistier]; Nicolaescu Stoica, Hrisovul lui Mihai vodd Viteazul
pentru satele sale din jud. Romanati (A.O., 1923, p. 126-131) ; vezi si Donat I.,
Satele lui Mihai Viteazul (SMIM, IV, p. 485) M.O., 1965, nr. 3-4, p. 296
[cat. 1845] ; Anuar 1909, p. 216; AER, 1921-1925, p. 558; Monografia jud.
Romanati, p. 421-422; AMO, 1941, p. 652.
SLAVESTI, jud. Teleorman (bis. sec. XVIII, apoi bis. Sf. Nicolae, 1851-1853).

Bauer, p. 169 [bis. sec. XVIII]; Anuar 1909, p. 125 ; Indice cronologic
nr. 1 [S. = Bulgareasca].
SLAVEM - Vilcea (la 1840, patru bis. de lemn: Sf. Treime, 1640?, rezidita
1883 ; Sf. Nicolae - mah. Onesti, preinoita 1780; Sf. Ingeri - mah.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU)

687

Rima, 1802 si Sf. Nicolae

mah. Apa Vie, preinoita 1700; si bis.


de zid Sf. Ioan Botezatorul mah. targului Cingulesti, 1801 83,

reparata 1887; acum bis. Sf. Joan Botezatorul si Sf. Nicolae, 17961797 si truce pe drumul spre Coltesti din 1764-1765).

Popescu, Biserici, p. 107; Anuar 1909, p. 230; AMO, 1941, p. 768;


Filitti I. C., 0 judecatd penald din 15 iulie 1634, in Cercetdri si documente .

Buc., 1935, p. 20-21 [satul Onesti

Vlasca (bis. ante 1840) 84. Vezi si Scurtu


SLAVESTI, vezi Pietroasa.
SLA.VILE5TI, vezi Slivilesti.
SLIVITESTI Dolj (bis. sec. XVIII).

SLAVESTI

. .

Arges].

Slavesti (acelasi?)

Bauer, p. 215 [bis. sec. XVIII] ; Margot. 0 viatorie, p. 41 [descriere

1859, his. veche]; Iorga N., Revelaiii toponimice, p. 2.[originea numelui].


SLAVITETI, corn. Marcea jud. Vilcea (cults ante 1758 si M bis. Sf. Mihail

si Gavril, construita de Raau Slavitescu, 1741; pastreaza pictura

originara).
Ghenadie, Vizite canonice, p. 60 Ibis. din 1745]; Idem, 0 vizitd canonicd,

p. 100 [pisania 1751]; Iorga N., Studii si doc. XV, p. 330; [rezumatul pisaniei
si in Dig. Rom., V, p. 436 si 520; Bulat T.G., Inscriplii 85 (A.O., 1922, p. 238
239) [1750] ; Popescu, Biserici, p. 90 [bis. de zid Cuv. Paraschiva, 1810] ;
Ratqu, Monografia, p. 106; Draghiceanu V., Inscriplii (BCMI, 1931, p. 92);
Ghika
Budesti, Evolucia (BCMI, 1936, p. 61, pl. CXIII CXVIII);
Arta feudald, p. 217 ; AMO, 1941, p. 732 ; Inscriplii Bucuresti, p. 767-768
[pomelnic, 1750] ; Bratulescu V., Inscriplii si insemrairi (M.O., 1966, nr. 5-6,
p. 474-475) [si descriere sumara] ; Documente, indice sec. XVII [satul amintit
de la 1609] ; Indice cronologic nr. 14 [doc., despre sat].
SLAVUTA, vezi Socoteni.

SLIVILESTI, jud. Gorj, (curd' construita de Raducanu Cioaba si Marin


Chintescu, 1813 -1823; cu modificari ulterioare; parasita). Vezi si
5iacu.
Stefulescu, Documente slavo-romiine (indice); Documente, indice, sec.

XIII

XVI [satul amintit de la 1465, cind era al lui Vrabeit si al familiei


sale] ; A.O., 1937, p. 326-327 [hotarnicie, 1750], p. 332-339 [diverse doc.] ;
Iorga N., Studii si doc., V, p. 188-189 [doc. 1680, Slavilesti Romanati] ;
Ionescu I., Agricultura rointind, p. 453 [S. Mehedint,i].
SLOBOZIA, vezi schitul Cuiburi.
SLOBOZIA, vezi Cimpina.
SLOBOZIA Arges (bis. Sf. Nicolae si Sf. Ioan Botezatorul, 1835-1843,
reparatii 1895).
A.G.R., 10 ian. 1865 [arenda mosiei, a lui G. 5tirbei]; Anuar 1909, p. 289;
5erbanescu N., Istoria m-rii Snagov, p. 152-153 [despre satul Sl. Ciobanului
intre jud. Arges si Teleorman; acesta ?].
SLOBOZIA, coin. Cornatelu, jud. Dimbovita (la 1810 bis. Sf. Nicolae, recla-

dita? 1848-1850).

Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 61; Anuar 1909, p. 53; A. Rom., 7 si 11


sept, 1857 [mosia de arendat].
Gorj (bis. Adormirea, de lemn, 1825-1826, ruinata la 1909).
SLOBOZIA
Anuar 1909, p. 176.
SLOBOZIA, jud. Ialomita (m-rea Slobozia lui Ianache sau Vaideei 86, Sf.
Voievozi; construita de Ianache postelnicul ante 1633 si completata
de Matei Basarab, 1633-1634 ; darimata de cutremur 1838, refacuta
de egumenul Gavriil din Smirna la 1842-1848 ; fost metoh al m-rii
Dohiar 87; acum doar biserica si ruine de ziduri).
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I. - TARA ROMANEASCA.

588

Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 20, Buc., 1954 [948 doc., 1490-1872] ;
Istoria Tarii Romanesti, p. 106; Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. 51 [doc.
1633] ; Nandris Gr., Documente slavo-romane, p. 152-161, 164-168, 187-190,

218 si urm. [doc. din 1634, inchinare la Dohiariu si diverse scutiri de dari,
sec. XVII] ; Documente agrare (indice); Paul de Alep, Calatoriile, p. 255-256
[descriere] ; Bolliac, Monastirile din Romania, p. 593-600 [socoteli, 17381739] ; Tunusli, p. 173 ; Bauer, p. 141 ; Sulzer, Geschichte, I, p. 319 ; Fotino,
II, p. 100; III, p. 162 ; Hurmuzaki, S. 1/3, p. 142 [descriere, 1807, cetate
cu ziduri puternice, imposibil de escaladat ;] ; Urechia, Ist. rom., II, p. 94-96;
VI, p. 203 ; VII, p. 309, 396-397; VIII, p. 331-333; X A, p. 16, 147-148,
245-246 [doc. 1814, m-rea stricata in cursul razboaielor] ;
Iorga N., Inscriptii (R.I., 1932, p. 274-275 ; R.I., 1929, p. 271 [inscrip; Petrescu I. D., Insemnari din biserica Slobozii postelnicului Ianache
Caragea (B.O.R., 1916, p. 176-187); V. Rom., 24 febr. 1854 [averea m-rii] ;
Nasturel P.
tiri mdrunte despre citeva monumente istorice, in vol. Sesiunea
stiintificd a Directiei monumentelor istorice, 1963, p. 143 [pomelnic, 1873] ;
Dict. Rom., V, p. 441 [istoric] ; Caragea C. I., Ceva despre postelnicul Ianache

Caragea (R.I., VI, 1920, p. 61-62); ACMI, 1942, p. 43; Iorga N., Ist. rom.,
VI, p. 87; Popescu, Invelisurile, p. 67;
Nistor I., 0 descriere din 1822, p. 61 [la aceasta data localitatea avea
doua bis 88. Si o m-re] ; Bodogae T., Sf. Munte Athos, p. 230-233 [m-rea
fosta metoh la Dohiar] ; Indice cronologic nr. 12 [doc. despre sat].
SLOBOZIA - Muscel (bis. Adormirea si Sf. Nicolae - Sl.
Stoenesti,
1821). Vezi si Stoenesti.
Bratulescu V., Documente, inscriptii cu caracter istoric (G.B., 1960, nr.
3-4, p. 266-268) [pisania, 1821, descriere] ; Radulescu Codin C., De unde
isi Crag numele satele Slobozia, Stoenesti si Cotenesti ?, in vol. Din trecutul
nostru. Legende, traditii si amintiri istorice, p. 83.
SLOBOZIA - Olt (doua sate cu doua bis. de lemn la inceputul sec. XIX:
Sf. Nicolae si Sf. Imparati, construita de treti logoratul Constantin
Ratescu; apoi bis. din 1862-1863). Vezi si Margineni.

Ionascu, Catagrafia Arges, p. 80 si 84 ; Anuar 1909, p. 294.

SLOBOZIA - Rm. Sarat (bis. Sf. Nicolae

S. Bradului, construita de

vistierul Iordache Neculescu cu ajutorul serdarului Asanache Robescu

si Asanache Chiritoiu, 1808, zugravita 1814, reparata 1906; bis.


Sf. Voievozi
S. Galbenu, 1837-1838 si bis. Sf. Voievozi - S.
Mihaileni, 1832-1833). Vezi si schitul Rogozul.

Bauer, p. 109 si 112 [bis. sec. XVIII] ; Dicf. Rimnicul &Ina, p. 274 si
Dig. Rom., V, p. 438 [si despre ruinele unui palat] ; Anuar 1909, p. 265 ;
AEB, 1926, p. 66 si 1928, p. 77; A. Rom., 1857 oct. 19, 23, 26 etc., 1858
febr. 19 [despre arendarea mosiei Jilistea = Slobozia Cioresti] ; A. Rom.,
Galbeni] ; vezi si A.G.R., 13 oct. 1864 si urm.;
3 iulie 1857 [idem S.
Bratulescu V., Inscriptii si insemnciri (G.B., 1966, nr. 7-8, p. 660-661)

[pisanie, 1808] ;
SLOBOZIA Vlasca, jud. Ilfov (doua bis. de lemn: Sf. Imparati si Cuv.

Paraschiva la inceputul sec. XIX, una recladita la 1864). Vezi si


Slobozia - Arges.

Ionascu, Catagrafia Arges, p. 76-77; Dig. Rom., V, p. 438 ; Anuar

1909, p. 138 ; Monografiile Vlasca, p. 21-29 [bis. din 1880].


Braila (bis. Sf. Nicolae, 1846-1847).
SLOBOZIA
CIRESU

Didicescu I., Biserici din Braila, p. 145-146; Vasilescu N. A., Schite

istorice p. 246; Anuar 1909, p. 456.


SLOBOZIA - CLINCENI, vezi Caradeni.

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

589

M-REA SLOBOZIA LUI IANACHE, vezi Slobozia


Ialomita.
Teleorman (bis. Adormirea, 1851).
SLOBOZIA MINDRA

Mustaciosu Andrei, Bisericile de pe valea Oltului din jud. Teleorman,

teza de licenta, Inst. teologic Buc., 1931, ms. 152, f. 71-72 [inscripeii].
SLOBOZIA

MOARA, jud. Dimboviea (bis. Sf. Imparati, 1833, reparata

1896).

Anuar 1909, p. 53 ; Documente agrare, p. 884-891 [doc. 1798 despre


satul Moara Brailoiului].

SLON, jud. Prahova 89 (bis. sec. XVIII, ante 1757, fost schit, si un han sec.
XVIII sau inceputul sec. XIX).
XIX
Bauer, p. 130 [fara bis.] ; Iorga N., Studii si doc., XXII, p. XVIII
XIX] ; Iorga N., Bis. din Opeiriti, Predealul
[insemnari pe carti, sec. XVIII
&Irani si Valea Drajnei (BCMI, 1929, p. 158-159) [insemnari sec. XVIII
XIX si despre vechiul han] ; Diet. Rom., V, p. 446 [despre urmele unui han
la Slonul de Piatra] ; Anuar 1909, p. 111 [bis. noua, 1874-1873] ; A. Rom.,
14 aug. si 9 oct. 1857 [arenda mosiei, a spitalului Coleea].
MAZILI
SLUJITORI
Ialomita (cruce din 1845 pe locul bisericii
mutata la Grindasi).
B.S.G.R., XIII, 1892, p. 171; Ciolca I., Grindu. Monografie, p. 197-198
si 211-213 [doc. 1822-1823 despre satul Slujitori -= Priviti].
SMARDASTETU (bis. Sf. Nicolae si Sf. Apostoli, 1835-1838, construita
de Dula Fratostiteanu vistierul). Este foarte probabil vorba de Ms.
din Viasu Mehedinti, avind acelasi hram, acelasi ctitor si aceiasi
data de cladire.
Ghenadie, Vizite canonice, p. 159 [inscriptie, descriere bis. din cat.
Smirdastet]; Documente, indice sec. XVI si XVII [sat in orasul Craiova si
in r. Vinju Mare] ; Donat I., Satele lui Mihai Viteazul (SMIM, IV, p. 485) ;
Romanoslavica", I, 1958, p. 14 [despre originea numelui].
SMEIENI, jud. Buzau (bis. Sf. Gheorghe, 1846-1848). Vezi si Salcioara.
Anuar 1909, p. 264; AEB, 1926, p. 66 si 1928, p. 99.
SMIRDIOASA (Gauriciu) 90, jud. Teleorman (M bis. Sf. Voievozi, 1824,
reparata 1887). Vezi si Gauriciu.
Anuar 1909, p. 125 ; Iorga N., Revelacii toponimice, p. 9 [despre originea
numelui satului] ; Oltul", 1857, p. 144, 148 si A. Rom., 1857 sept. 23 si urm.
[mosia lui Misa Anastasievici de arendat].
M M-REA SNAGOV (Intrarea in biserica, sfirsitul sec. XIV inceputul
sec. XV 91; paraclisul Buna Vestire zidit in domnia lui Vladislav
al II-lea, 1453, disparut, se pastreaza usa de lemn sculptat ; m-rea
completata cu cladiri de Vlad Tepe, 1456-1462 92 ; biserica mare
refa'cuta de Neagoe Basarab, 1512-1521, lucrarik fiind continuate

de Mircea Ciobanul; zugravita de Petru cel Tinar la 1563; m-rea


reparata de Constantin Brincoveanu, la sfirsitul sec. XVII 93, cind
se instaleaza aci o tipografie condusa de Antim Ivireanu; reparata
din nou la 1815 de egumenul Neofit de Cerveno, cind se reface si
pictura bis. mari; m-rea transformata in inchisoare la 1840, cind se
darima unele cladiri vechi si se construesc altele ; m-rea fiind tot mai
ruinata, ajunge la 1870 in starea cea mai deplorabila"; restaurata
in parte de C.M.I., la 1904 si 1936, cind s-a darimat turla de pe pronaosul bis. si s-au degajat arcadele pridvorului), satul Fundu, corn.
Turbaei, jud. Ilfov.

Documente, XIII

XVII (indice]; Cronologia tabelarci, p. 23, 24 passim ;

Arh. St. Buc., indice cronologic nr. 20, Buc., 1954 [308 doc., 1437-1872] ;
www.dacoromanica.ro

690

BIBLIO GRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

Istoria Tarii Romanesti, p. 4, 149; Istoriile, p. 15 [facuta de Vlad Tepes] ;


Paul de Alep, Calatoriile p. 213 [bis. trei: Intrarea in biserica, Adormirea si
Buna Vestire]; Iorga, Doc. Cantacuzino, p. 67, 69, 83 [despre uciderea postel-

nicului C. Cantacuzino] ; Urechia, Ist. rom., II, p. 107, 393; III, p. 76-77;
VI, p. 162; VII, p. 374; X A, p. 15, 234-235, 314-315, 326-328; Fotino,
II, p. 23; Bauer, p. 147 [m-re si dourt capele];
Iorga N., Inscripfii, f. I, p. 156-162 ; Draghiceanu V., M-rea Snagov
(BCMI, 1931, p. 42) [inscriptie, 1563]; Idem, Inscripliile de la Snagov (BCMI,

XXVI, 1933, p. 91); R.I.R., V - VI, 1935-1936, p. 631 [inscriptie, 1453];


R.I. XVII, 1932, p. 158 [catastif de avere, 1782] 94;

A.P., XI, 1841-1842, p. 326-329; XII, 1843, p. 408-412, 414-417;


XIII, 1844, p. 254-255; XIV, 1846-1847, p. 646-649, 698-703 [venituri,
1839-1844]; B.G.O., 1840, p. 23, 1843, p. 65-66, 1846, p. 42 [mosiile
m-rii] ; vezi si A. Rom., supl. 12 si 19 dec. 1859; A.P., XIV, 1846-1847,
p. 695 [reparatii] 96; B.Of., 1851 utile 6, p. 232 [reparatii];
Odobescu Al., Citeva ore la Snagov (R.R., II, 1862, p. 351-405 si in
Opere, vol. III, ed. Minerva, p. 11-71) [istoric, descriere, inscriptii, cu
ilustratii]; Aricescu C. D., Procesul si exilul meu la Snagov, Buc., 1859; C.A.,
1875, p. 41-43 ; Musceleanu Gr., Monumentele strabunilor, p. 41-43;
Monumente nalionale, I, p. 145-147 si II, p. 209 [descriere, reparatii necesare]

A.A., 1890, p. 30 [date sumare despre m-re] ; B.O.R., 1889-1890, p. 281282 ; Bilciurescu, Manastirile, p. 158-160;
Mandrea G-., M-rea Snagov, Buc., 1900, 11 p. +4 pl. [descriere sumara, plan.,

foto] ; Dumitrescu, Istoricul, II, p. 49-52 [istoric, inscriptie] ; lonenu-Gion, Din

istoria Basarabilor I. Sima stolniceasa Buzeasca (L.A.R., VII, 1903, p. 88);


Dobrescu, Istoria bisericii in sec. XV, p. 49-51; Iorga, Sate si manastiri,

p. 215-222 [descriere, istoric]; Iorga, N., Istoria romanilor in chipuri si


icoane, I, p. 8; Nasturel P. V., Radu .5erban si Matei Basarab (L.A.R., XI,
1907, p. 464); Tzigara - Samurcas, Monumentele noastre. Comana .si Snago-

vul (C.L., XLII 1908, nr. 4, p. 481-484 si in vol. Arta in Romania, p. 6475 ; Bals G., Biserici din Serbia ; Idem Arhitectura Sf. Munte ; Tafrali 0.,
Les monuments roummains, p. 6: Antonescu P., Arhitectura religioasa, p.

p. 21-23;

Odobescu Al., Bisericile dela Snagov si Turbali, in Scrieri literare si istorice,

I, 1887, p. 385-405 si la Lapedatu, Monumentele istorice, p. 314-329;

R.I.A.F., XII, 1911, p. 117 [desen, ante restaurare]; Savela Aurel, Croquiuri,
Buc., 1918; Iorga Bals, Histoire, p. 39-41; Ghika - Budesti N., Arhitectura bisericii domnesti din Curtea de Arges (BCMI, X - XVI, 1917-1923,
p. 120) [despre influenta asupra zidirii m-rii. S.]; Ursacescu V., Vechile noastre

monumente (B.O.R., LXLI, 1923-1924, p. 625); Iorga N., La Roumanie

pittoresque, p. 107; Constantinescu-Iasi, Bizantinismul (CL, LVI, 1924,

p. 751-753) si extras, p. 39-41, 99;

Iorga N., Citeva indicafii asupra m-rii Snagovul, Vrtlenii de Munte, 1926,

19 p. + 2 pl.,; Ghika-Budesti, Evolufia (BCMI, XX, 1927, p. 135-139 pl.


XI - LIT); Bulat T. G., Personalitatea religioasii a voievodului Neagoe Basarab
al IV -lea, Craiova, <f.a.>;

$tefanescu I. D., Peintures murales, p. 26-28; Metes, Zugravi (indice);


5tetemescu I. D., La peinture, p. 21, 15-83, pl. 88-89 ;
CA:leo/Ole I. D., 0 nou'd enigmd (B.O.R., XLIX, 1931, p. 620-622)
VNeave Basatal) e ctiteral dupa pisaniel; Mihaileanu Eufem, Snagovul
clA.G., II, 1931, p. 318-328) i Buc., 1932, 47 p. (recenzie in A.L.A., X, s.

II, 1932, nr. 582, p. 7); Bobulescu C., 0 vials traits, viola de paradise, Buc.,
1931, p. 110-111 [despre inchiderea boierilor la m-rea Snagov]; Popescu M.,

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

691

M-rea Snagov (RSTR, XLIX, 1931, nr. 2, p. 10-12) [despre asezarea ei,
evenimente istorice, fresce];

Bratulescu V., M-rea Snagov, Buc., 1933; Nicolaescu St., Vechimea


m-rii Snagov (Bucuresti", I, 1935, p. 108-112) [din timpul lui Mircea cel
Batrin] ; Rosetti D., Sapiiturile arheologice de la Snagov, I, Buc., 1935, 52 p.

(si in R.I.R., 1933, p. 217-226); Bratulescu, Nov, p. 20-25 [pisanie,

inscriptii, istoric]; Popescu Lumina, Bucure,sti, p. 318-319; Popescu Lumina, Cine a facut m-rea Snagov (Universul", 3 oct. 1938); Ionescu Gr.,

Istoria, p. 94-100; Idem, Ghidul, p. 358-369; Panaitescu P. P., Mircea


cel Batrin, p. 160; tefanescu N., M-rea Snagov, teza de licenta, Inst. teologic,
Buc., 1940; Dumitriu G., Pe urmele unor siipaturi (Amvonul", XXI, 1942,

nr. 4-6, p. 9-14); ACMI, 1942, p. 45, 56; 1943, p. 30, 41, 69, 72, 78-79

[restaurare];
Serbanescu N., Istoria m-rii Snagov, Buc., 1944, 221 p. 11 pl.[istoric
foarte documentat al m-rii; despre activitatea lui Antim Ivireanu, egumenii
m-rii, multe stiri despre averea m-rii, inscriptii si pietre de mormint, biblio-

grafie] ; Giurescu, Ist. rom., I, ed. V-a, p. 490-491 si vol. II - III (indice) ;
Ghika-Budesti, L'ancienne architecture (BCMI, 1942, p. 18, pl. VI);

Stefanescu I. D., Le monastere de Snagov, Buc., 1945 (din R.I.R., 1944, f. III,
p. 297-306, unde are titlul: Le monastere de Snagov. Le decor peint de reglise) ;

Idem, Arta balcanica si arta religioasei a girilor romane (R.I.R., 1943, p. III,
p. 15); Popescu, Invelisurile, p. 77, 78 si 69);

Bratulescu V., M-rea Snagov (B.O.R., LXXII, 1954, nr. 2-3, p. 258282); B.O.R., 1959, p. 693 [C.C. Giurescu despre vechimea m-rii]; Istoria
bisericii romane, I, p. 209, 271 [vechimea m-rii] ; Arta feudald, p. 44, 50, 61,
79, 88, 89, 97, 99, 106; Vatasianu, Istoria artei (indice); Ionescu Gr., Istoria
arhitecturii, I, p. 300-306 [despre bis. facuta de Neagoe Basarab pe locul
celei a lui Vlad Tepes] ;
Ionescu G., Tipografia de la m-rea Snagov (Albina", XI, 1907-1908,

p. 60-67); vezi si bibliografia privind activitatea lui Antim Ivireanu la


N. .erbanescu, op. cit. ;

Ionescu Teofil, protos., Arhimandritul Ioasafat Snagoveanul (Vestitorul",

- Paris, III, 1942, nr. 1-2, p. 4-17);

Tocilescu, Catalogul, p. 126, 159; Ceganeanu Sp., Obiecte biserice.,sti,


p. 35-39, 63-65 ;, Nicolaescu Stoica, M-rea Snagov .,si T.qa de stejar cu sculpturi
de sfinti a bisericii Buna
vestire, ctitoria lui Vladislav voievod, 1453 (Bucu-

resti", II, 1936, nr. 1-2, p. 118-128); Tafrali 0., Sculptura in lemn romaneasol. Usi impiirategi (A.S.A. , fasc. XI - XII, 1936, p. 6-9); Iorga N.,
Les arts mineurs, II, 1936, p. 9; Numeroase fotografii ale usii la: N. Iorga,
Art et litterature des Roumains, Paris, 1929, pl. LXIV; B.G., I, 1930, nr. 3,

pl. III, la p. 144-145; Iorga N., Vechea arta, religioasd la romeini, Valenii de
Munte, 1934, pl. XXX; A.T.G., caietul 4-5, 1938, p. 75 etc.; Voinescu T.,
Note asupra tezaurului (M.M., I, 1958, p. 87) [panaghiar sec. XV]; erba-

nescu N., Panaghiarul de la Snagov (B.O.R., 1962, nr. 5-6, p. 543-576);


Giurescu Dinu, Maitres orfvres de Kiprovac en. Valachie au XVII-e siecle
(Revue des etudes sud-est europeennes", t. II, 1964, nr. 3-4, p. 467-510)
[descriere chivot];

Memoire sur les couvents roumains, p. 75-82 [doc. 1639] si p. 89-95

[doc. 1628, Inchinare la Pantocrator] ; Memoriu asupra monastirilor romane,

p. 62-71 si 77-82 si Bengesco, Memorandum, p. 17-23 [aceleasi doc.];

Archives diplomatiques Partea I. Documents sur la question des monasteres


grecs dans les Principautes - Unies, p. 234-236 [doc. din 1628, inchinare
la Pantocrator]; Potra George, Documente Brincoven,e.,sti in legatura cu biserici

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

592

.,si wind stiri din card .si straincitate (G.B., XXII, 1964, nr. 11-12, P. 11151116 ) [doc. din 1697 despre starea de slabiciune" a m-rii] ;
Metzulescu Ste lien, Apoteoza in fresca romeineascci (G.B., 1965, nr. 3-4,
p. 334-336) [despre portretul lui Neagoe Basarab] ; Inscripcii Bucuresti,
p. 299 [anafornita c. 1500], p. 572-573 [chivot, 1673-1674], p. 665 [pana-

ghiar, 1490-1491], passim ; pentru usa din 1452-1453 vezi p. 772-774

[si bibliografie] ; vezi si indice ; Iorga N., Istoria bisericii, I, p. 60, 125-126,
II, p. 68 ; Enacescu E., Pe urmele striimosilor, p. 125-126 ;
5erbanescu N., Scoala de la m-rea Snagov in secolul al XIX-lea (Rev.

g-lA a invatamintului ", XXXI, 1943, nr. 1-3, p. 64-68) [in anexa 7 doc.,
1811-1857] ; Romanoslavica", I, 1958, p. 26 [despre originea bulgara a

numelui Snagov].

SOCET - Dimbovita (bis. Adormirea, sec. XVIII, recladita 1894-1895).


Bauer, p. 160 [Ms. si cases boiereasca] ; Popescu-Runcu, Catagrafia,
p. 58 ; Anuar 1909, p. 53-54 ; A. Rom., 1858 mart. 1 si supl 5 mart. [aren-

darea mosiei Socetul Greceanului].


Ialomita.
SOCETU (Buzoiasca)
Romniceanu Joan M., Carte de hotarnicie pentru mosia Socetu sau Buzoiasca

din judecul Ialomica, plasa Ialomica, proprietatea d-lui Simeon S. Cojescu,


Buc., 1890, 20 p. [se reproduc si doc. din sec. XIX].

SOCETU jud. Teleorman (bis. Sf. Nicolae, 1836-1837, reparatg 1865, in


stare rea la 1909).
Anuar 1909, p. 125-126.
SOCOLE5TI, vezi Talapanu.
SOCOTENI, com. Slav-Lila, jud. Dolj (M bis. de lemn Intrarea in bisericg,
1684 - este una din cele mai vechi bis. de lemn ce ni s-a pa strat in
Tara Romaneascci reparata si zugravita 1857, reparatg 1927;
bis. Adormirea-Slavuta din cimitir, 1813, construitg de medelnicerul
C-tin ZAtreanu si postelnicul Joan Piciu, reparatg 1887; si o cruce

veche existents la 1871 96).

Referendaru G., Biserica de lemn din satul Socoteni, parohia Sleivula,

jud. Doljiu (BCMI, XIX, 1926, p. 23-27) [descriere, planuri, desene] ;

Vincenz I., Din trecutul Craiovei (A.O., V, 1926, p. 185-186); Anuar 1909,
p. 167 ; AMO, 1941, p. 296 ; Popescu, invelisurile, p. 28, 77 ; M.O., 1956,
nr. 8-9, p. 54; Oltul", 1857, p. 116 si 212 [mosia de arendat ; Documente,
indice sec. XVII [satul amintit de la 1623].
SOCU - Gorj (cruce din 1828 lingg o tinting).
Documente, sec. XVII, vol. IV, p. 11 [satul amintit la 1621] ; A.O., 1938,
p. 312-325, 336 [doc. diverse].
SOHATU, jud. Ilfov (bis. de lemn. Adormirea, sec. XVIII; apoi bis. de zid
Schimbarea la Fata, 1848).
1
B.O.R., 1875-1876, p. 319 [rnentiune 1746] ; vezi si SCIA, 1956,

nr. 3-4, p. 279: Popescu N., Catagrafia, p. 78-79 [bis. veche de lemn] ;

Anuar 1909, p. 84.


SOHODOL, com. Baia de Fier, jud. Gorj (M bis. de lemn Sf. Ingeri, construitg
de Zisu Rimniceanu si C-tin Bgdicescu, 1809 ; la 1941 in ruing, reparata

la 1957; pictura noug).

Renasterea", 1944, p. 209 [catagr. 1840] ; Anuar 1909, p. 170-171


si 181; AMO, 1941, p. 408 [bis. Sf. Voievozi, 1901] ; M.O., VIII, 1956, nr. 6-7,
p. 408 ; Documente agrare, p. 819-821 [doc. din 1794 ; sat al ni-rii Horezu] ;

Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la <1560-1567*

Indice cronologic nr. 14 [doc. despre sat]; Stefulescu, Documente slavo-romeme


(indice).

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

693

SOMOR, vezi Vilcomu.


SOPOTU, jud. Do lj (bis. Sf. Nicolae, ante 1845).

Documente, sec. XVI, vol. V, p. 403 [satul amintit la 1589, cind era al
lui Nica al doilea postelnic, ramas de la boierii Craiovesti] ; M.O., 1965, nr. 5-

6, p. 449 [cat. 1845]; Iorga, Doc. Cantacuzino, p. 73 [doc.]; A. Rom., 23

sept. 1857 [arenda mosiei] ; Carte de hotarnicie a mofiei Sopotu din districtul
Doljiu, plasa Dumbrava, proprietate a d-lui Sava Somanescu, 1888 [se invoca
si hotarnice mai vechi].
SCHITUL SOPOT, vezi Slatina.
SORENI, com. Celaru, jud. Do lj (fost Romanati) (la 1840, bis. Sf. Nicolae,

1834 si bis. de lemn Maica Precista, 1810, recladita 1854-1855).


Bauer, p. 199 [bis. sec. XVII]; Renasterea", 1944, p. 90; Anuar 1909,
p. 216 [bis. Sf. Nicolae, mina]; AER, 1921-1925, p. 558; Monografia jud.
Romanaci, p. 405-406; AMO, 1941, p. 563.
SPAHII SIPOTU Gorj (bis. Sf. Dumitru, 1848, in ruing la 1909).
Anuar 1909, p. 184.
SPANTOV, jud. Ilfov (bis. de lemn Toti. Sfintii, la inceputul sec. XIX 97,
apoi bis. de zid Sf. Nicolae, 1867-1868).

Bauer, p. 155 [fail bis.] ; Popescu N., Catagrafia, p. 75; Anuar 1909,
p. 84; Dig. Rom., V, p. 454 [ruine de palat?]; erbanescu N., Istoria m-rii
Snagov, p. 135-136 [despre sat]; Documente agrare, p. 437-438 [sat al

m-rii Mihai Voda] ; Donat I., Sate le lui Mihai Viteazul (SMIM, IV, p. 500];
Documente, indice sec. XIII
XVI si XVII [satul amintit de la 1482, cind
era in parte al m-rii Snagov]; Indice cronologic nr. 16, 20 [doc.].
SPATARU, vezi Vaideei
Olt.
SPERIETENI Dimbovita (bis. Sf. Paraschiva, 1838, dArimata si reziditA
1879 si 1903).

Abramescu V., Biserici de pe valea riului Sup, p. 41; Documente agrare,

p. 638-639 [satul Speriat].

Gorj (disparut).
SPINENI
Bulat, Contribuciuni documentare, p. 113-114 [doc. 1617]; tefulescu,
Gorjul, p. XVII.
SPINENI, inglobat in orasul Bals (bis. sec. XVIII).

Bauer, p. 208 [bis. sec. XVIII]; Oltenia", XI, 1944, p. 181 [catagr.

1831]; Documente, sec. XVII, vol. IV, p. 75 [satul amintit la 1622].


SPINENI, vezi Balesti si Piriieni.
SPINENII DE SUS, jud. Olt (bis. din 1811, recladita ? 1884).
S.
Ionascu, Catagrafia Arge.s, p. 87 [doua bis. de lemn: Sf. Nicolae
de Sus si Sf. Voievozi
S. de Jos]; Anuar 1909, p. 303-304.
SPINEgI, com. Videle, jud. Teleorman (bis. de lemn Sf. Teodor Tiron, sec.
XVIII, renovata 1831-1848 si 1860).

Anuar 1909, p. 139; In amintirea lui I. Bianu, Buc., 1916, p. 45-46;

Creteanu R., Bisericile de lemn din reg. Bucure.,sti (G.B., 1964, nr. 1-2, p. 78)
[insemnari, istoric].
SPINUL Arges (bis. de lemn Sf. Nicolae, construita de M. Man, 18091811, refacuta 1882).
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 13; Anuar 1909, p. 286; Documente indice

sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1547, cu numele Spinul din Loviste].
M-REA SPIRIDON (sec. XVII) 99.

SPIRIDONEPI, vezi Puturi.

SPIRLENI, com. Gusoieni, Vilcea (la 1840 bis. de lemn Sf. Voievozi 1700,
preinoita 1805, construitA de zid 1814).
Popescu, Biserici, p. 19-20; AMO, 1941, p. 769.
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA aomINEAscA.

594

SCHITUL SPORA5TI (Intrarea in biserica, Seuca, sec. XVI, refacut de


calugarul Antonie si egumenul Ioan de la Tismana, ante 1640, darimat

in sec. XIX; fost metoh al m-rii Tismana), in hotarul Seucai, cum.


Pestisani, jud. Gorj. Vezi si schitul Plostina Dragoestilor, probabil
acelasi (au aceiasi ctitori: popa Joan si calugarul Vasile).
5tefulescu Al., M-rea Tismana, ed. III-a, p. 161-162 [istoric ; crede Ca e
schitul Plostina Dragoestilor] ; Donat, Fundatiile, p. 72 ; Creteanu R., Schituri
oltene necunoscute (M.O., 1963, nr. 1-2, p. 52 si 55) [despre confundarea

acestuia cu schitul Hobita

Plostina Dragoesti; arata ca se pastreaza

resturi].
SPURCATI, vezi Ganeasa.
STANCA
Braila (bis. Sf. Nicolae, de nuele, c. 1820, recladita de zid 18461848 sau 1837-1840?).
Vasilescu N. A., Schice istorice, p. 252; Anuar 1909, p. 456.
SCHITUL STANCA (sec. XIX).
Diet. Rom., V, p. 457.
STANCE5TI
Buzau (bis. sec. XVII 99).
Documente agrare, p. 233 [doc. 1710, mosie a episcopiei Buzau] ; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1550]; Indice cronologic
nr. 3, 20 [multe doc. despre sat].

STANCE5TI, corn. Dragoesti, jud. Gorj (bis. de lemn Sf. Voievozi, 1720,
construita de banul C-tin Brincoveanu?, reparata 1915).
Bauer, p. 212 [bis. sec. XVIII]; Renasterea", 1944, p. 297-298
[catagr. 1840]; AMO, 1941, p. 377; M.O., VIII, 1956, nr. 6-7, p. 410 -411;
Iorga N., Studii Si doc., VI, p. 602 [doc. 1658] ; Mano, Doc. fam. Mano, p. 2425 [doc. 1658].

STANCESTI, com. Stingaceaua, jud. Mehedinti (bis. de lemn Sf. Voievozi,


1760, arsa si recladita din materialul vechi la 1836, ruinata si inchisa
1927, reparata 1934).
Anuar 1909, p. 416 ; Creteanu Radu, Bisericile de lemn din raionul
Strehaia (M.O., 1964, nr. 5-6, p. 417-419 si 427) [istoric, inscriptii, foto];
Ionescu I., Agricultura rometrid, p. 489-490 [despre sat].
STA.NCE5TI, corn. Tirgsoru Vechi, jud. Prahova (Ms. Sf. Apostoli, inceputul
sec. XVI?, refacuta 1846 de Ioan Anion clucerul).
Bauer, p. 134 [bis. de lemn]; Iorga N., Inscriptii de la bis. din Stancesti
Prahova (AARPAD), XLVII, 1926-1927, p. 33-34); Greceanu, Genealogii,
I, p. 51; R.V., 7 sept. 1914, p. 2 [despre temeliile unei bis. vechi si ruine de
case boeresti] ; Oprescu A., Hirtii referitoare la mosia Steincesti Prahova
(R.I., 1924, p. 294-297 ) [1636-1754]; A. Rom., 16 sept. 1859 [arendarea
mosiei] ; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1515].
STANCEM, vezi Pitesti.
STA.NCULETI, vezi Dozesti si Giulesti.
M M-REA STANE5TI (Adormirea, construita de Giura logofatul si Mogos
banul, rude cu familia Buzescu, 1536 100; pastreaza fresca originara;
refacuta si completata cu chilii de Buzesti la ,sfirsitul sec. XVI

inceputul sec. XVII 11; pridvorul de la sfirsitul sec. XVI; fost

metoh al patriarhiei de Alexandria102), acum bis. satului Lungesti


Vilcea. Vezi si m-rea Caluiu.
Documente, indice, XIII XVII; Paul de Alep, Calatoriile, p. 203-204
[despre asemanarea cu m-rea Calui]; vezi si M.O., 1967, nr. 11-12, p. 922;
Eclaircissements sur la Question des monasteres grecs situ& dans les Principautes

Danubiennes, 1857, p. 46-50 [doc. din 1692]; Indice cronologic nr. 23 [doc.];
Hurmuzaki, XIV/2, p. 838 [doc. 1718, m-rea se pustiise] ; Iorga, Inscriplii,

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCLI

595

I, p. 168-169 ; Giurescu, Material (indice) ; Bauer, p. 217 ; Tunusli, p. 175 ;


Fotino, III, p. 174 ; Urechia, 1st. rom., II, p. 173 ; Popescu, Biserici p. 18 ;
Arhivu pentru filologie si istorie," 1868, nr. 20, p. 308-316 [T. Cipariu
despre epitrahil si doc. din 1692] ; Odobescu Al., Stdnesci (C.T., 1873, p. 206208) ; Odobescu, Antichittitile, p. 51, 130; C.A., 1875, p. 85-86 ; Musceleanu
Gr. Monumentele strdbunilor, p. 85-86 [mormintul lui Stroe Buzescu];
Ghenadie, Vizite canonice, p. 231 [descriere portrete] ; Monumente nationale,
II, p. 202-203 [descriere, istoric] ; Dobrescu, Istoria bisericii din Oltenia,
p. 141, 259 ; AER, 1900, p. 39-40 ; Stefulescu Al., Istoria Tg. Jiului, Tg.
Jiu, 1906, p. 60-61, 73-75 [istoric, inscriptii, despre ctitori] ; Iorga, Sate
.,si mdndstiri, p. 295-297 [descriere, foto] ; Stefulescu, Gorjul, p. 291 [inscrimiTie] ; Bals G., Influence serbe ; fraigu, Monografia, p. 109-110, 119-120;
Draghiceanu V., Ldmuriri asupra Buzestilor (BCMI, IV, 1911, p. 121);
Traianescu I., Schitul Stdnesti (BCMI, IV, 1911, p. 13-23) [istoric,
descriere]; Nasturel P. V., Schitul Stdnesti (R.I.A.F., XIV, 1913, p. 96-101)
[foto, inscriptii, pietre de mormint] ; AARMSI, s. III, t. VI, 1927 ; p. 258259 ; Ghika-Budesti, Evolutia (BCMI, 1930, p. 23-24, pl. XXXIV XL);
Drfighiceanu V., Monumentele istorice din Oltenia (BCMI, 1931, p. 118-120)
[inscriptii, descriere sumara, foto] ; A.O., 1936, p-328-329 ; Donat, Fundatiile,
p. 73-74 ; Ionescu Gr., Istoria, p. 105 ; Ghika-Budesti, L'ancienne architecture
(BCMI, 1942, p. 25, pl. VIII); Giurescu, 1st. rom., II (indice);
Stefanescu I. D., La peinture, p. 87-107, pl. C, 33-48 ; Metes, Zugravi
(indice); Stefanescu I. D., Les portraits des donateurs de l'eglise de Stdnesti
en Valachie, Paris, 1931, 20 p + 2 pl. ; Stefanescu I. D., Pictura bizantinain Wile romeme.,sti.Originalitatea decorurilor din Oltenia (M.O., 1962, nr. 5-6,

p. 291-301) ; Bratulescu V., Zugravi de biserici in Oltenia in veacul al


XVI-lea (M.O., XV, 1963,, nr. 3-4, p. 197-199) [despre Eratudi? zografos] ;

AMO, 1941, p. 731; ACMI, 1943, p. 36 [restaurarea picturii]; Popescu,


inveli.,surile, p. 19 ; Arta feudald, p. 77, 94, 96, 107 ; M.M., I, 1958, p. 180
Vilcii,
[despre asemanarea cu Dobrusa] ; Popescu Dumitru, Bis. Stane.,sti
teza de licenta, Buc., 1943 ; Ionescu Gr., Istoria arhitecturii, I, p. 375 ; SCIV,
1961, nr. 1, p. 143 [despre sapaturile arheologice efectuate] ;

Potra George, Documente Brincovene.,sti in legdturd cu biserici Si mina-sari

din lard si strdindtate (G.B., XXII, 1964, nr. 11-12, p. 1111-1112 [doc.
1692 de inchinare la patriarhia Alexandriei care a mai fost publicat] ; Inscriptii

Bucuresti, p. 731 [val de timpla] ; Iorga N., Istoria bisericii, I, p. 143, 264265 ; Plesia Dan, Contributii la istoricul m-rii Stdnesti ( Vilcea) si al ctitorilor ei

(M.O., 1965, nr. 5-6, p. 407-417) [despre ctitorii din secolul al XVI-lea
si legaturile for de familie]; C.L., 1934, p. 671-672 [Al. Odobescu despre
m-re, 1860] ; vezi si Odobescu Al., Opere, II, Buc., 1967, ed. V. Cindea, p. 399;
Andreescu Stefan, Portrete laice necunoscute din veacul al XV-lea (Amfi-

teatru", II, 1967, august, p. 331) [despre portretele de la m-rea Stanesti] ;

Idem, Identificarea portretelor din naosul bisericii la Stdnesti - Vilcea (M.O.,

1968, nr. 1-2, p. 77-80 + planse) [ale lui Tudor logoat din Dragoesti si
al soTiei sale];

Brun Jules, L'art religieuse, p. 24 ; Tocilescu Gr., Inscriptiunea de pe

patrafirul de la Stdnesci (C.T., 1876, p. 348-354); BCMI, XXX, 1937, p. 189


[inscriptie patrafir, 1605-1606]; Voinescu T., Note asupra tezaurului (M.M.,
I, 1958, p. 87) [val de timpla] ; Nasturel P., Strdvechile odoare inapoiate de
U.R.S.S. (M.B., VII, 1957, p. 199).
STANESTI, jud. Arges (cruce din 1781, acum la Muzeul Satului si bis. de
lemn Sf. Ingeri la inceputul sec. XIX). Vezi si urmatorul

www.dacoromanica.ro

596

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

B.O.R., 1921, p. 683 [cat. 1808]; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 29; AEA,
1929, p. 111; Inscripcii Bucuresti, p. 791 [inscriptie]; Documente, indice sec.

XVI si XVII [satul amintit de la 1502]; Anuar 1909, p. 289 [bis. in


ruinii].
STANESTI, jud. Arges (fost Muscel) (6 cruci vechi, din care doua M si M bis.

Sf. Treime, 1831, construita de Marian, fiul lui Toader, reparata


1879). Vezi si Slanic si Piriiesti.

Bauer, p. 176 [bis. sec. XVIII]; B.C.I., IX, 1930, p. 114; Anuar 1909,
p. 94-95; Radulescu-Codin, Muscelul, p. XLV, LXXXII; Indice cronologic,
nr. 9 [doc.] ; Documente agrare p. 744 [doc. 1786, sat de ungureni" al m-rii

C. Lung].
Dimbovi/a [bis. de lemn Adormirea, ante 1810, apoi bis. Sf.
STANESTI
Voievozi, 1853-1854) 103.

Bauer, p. 158 [bis. sec. XVIII]; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 58;

Anuar 1909, p. 54; A. Rom., 18 dec. 1857 [arenda mosiei].


Dolj (han, mijlocul sec. XIX).
STANESTI
V. Rom., 1851, p. 76.
STANESTI, jud. Gorj (M bis. Sf. Mihail si Gavriil, construita de Constantin
Obedeanu comisar imperial, 1731-1732, reparata si zugravita 1824 ;
si fosta cash' Buzescu). Vezi si Calesti si CernAdia.
Boliiac C., Excursiune arheologicd din anul 1869, Buc., 1869, p. 63-64

[despre ruinele casei Buzescu]; 5tefulescu, Gorjul, p. 186-194 [biserica],


289-293 [locul Polata, casa Buzestilor] ; Iorga N., Studii si doc., VIII, p.

XXVI XXIX [despre fam. Buzescu] si XI, p. 231 [doc. 1824 despre repararea bisericii]; Anuar 1909, p. 184 ; Obedeanu C. V., Fundaciile Obedenilor
(A.O., III, 1924, p. 12); AMO, 1941, p. 408; Voinescu T., Elemente realiste

(SCIA, 1954, nr. 1-2, p. 67); Documente, indice sec. XVII [satul amintit
la 1612];

tefulescu Al., Biserica din Steinesti (Jiul", I, 1894, nr. 7, p. 5-9)


[din 1732; si trei planse, desen biserica, inscriptii, despre ctitori]; Idem,

Documente slavp-romeine (indice).


CHIRCULETI, jud.
STANESTI

Ilfov (bis. Sf. Nicolae, 1839-1840,


reparata 1904) "4.
Anuar 1909, p. 138; Greceanu, Genealogiile, II, p. 235 [doc. 1784, SU-

nesti]
Prahova (bis. ante 1834) "5.
STANESTI
Documente, indice sec. XVII [sat disparut] ; Indice cronologic nr. 15 [doc.].
Vilcea (temeliile unei biserici din secolul al XVI-lea descoperite
STANESTI

la capatul de est al satului, pe malul sting al piriului Mamul; M bis.


de lemn Sf. Ingeri, inceputul sec. XIX).

Dig. Rom., V, p. 461 [despre ruinele unei biserici] ; Barnea I., Monumente

de artd cresting descoperite pe teritoriul R.P.R. (S.T., XVII, 1965, nr. 3-4,
p. 176-180) [descriere si plan temelia bisericii, fragment de piatra funerara
si despre o fintina facuta de Stroe Buzescu]; Documente, indice sec. XVI si
XVII [satul amintit de la 1575-1576].
STANESTI
PLE5A Vilcea (la 1840 trei bis. de lemn: Cuv. Paraschiva,
1600? refacuta 1894: Sf. Nicolae mah. Valea Lungs, 1817 si Sf.
Nicolae

mah. Cuchiulesti, 1827, refacuta 1908).

Popescu, Biserici, p. 100; A.O., 1942, p. 144 [cat. 1834]; Anuar 1909,

p. 230 [bis. nourt si doua bis. de lemn]; AMO, 1941, p. 769.


Vlasca (bis. ante 1832) 106.
STANESTI
A.G.R., 13 oct. 1864 [arenda mosiei] ; Documente, indice sec. XVI [satul

amintit la 1570].

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

597

STA.NWI, vezi Lungesti.


STANILA, com. Mlajet, jud. Buzau (his. Sf. Treime, sau Cob. Duhului Sfint,
zugravita 1852, reparata 1925).
Anuar 1909, p. 250; Sandulescu-Verna, Bis. din Stanila (G. Ad., Buzau,
31 martie 1929) [insemnari, sec. XIX]; Ingerul", 1937, p. 554; Documente,
indice sec. XVI [sat disparut - Buzau] si XVII [sat existent in r. Cislau].

SCHITUL STANISLAVESTT Vlasca (a doua jumatate a sec. XVII;


fost metoh al m-rii Trjvalea) 107.

Ionascu, Catagrafia Arges, p. 69 [bis. de zid Toti Sfintii - S. - Arges,

Post Vlascaj; AEA, 1929, p. 64 [bis. din 1887] ; M.O., 1965, nr. 3-4, p. 211.
STANISLAVE5TI, vezi Ursoaia.
SCHITUL STANIOARA, vezi Stinisoara.
STANOMIRWI (Galardi) - Ilfov 10.
A. Rom., 14 aug. 1857 [arendarea mosiei] ; Indite cronologic nr. 16 [doc.].

STANOMIRWI - Vilcea.

A.O., 1937, p. 374-376 [doc. 1641].


Olt (bis. Sf. Dumitru, 1831-1832).
Anuar 1909, p. 303.

STANULEASA

STAR CHIOJD, jud. Prahova (schitul Chiojdenilor, sfirsitul sec. XVIII";


doua bis. de lemn: Cuv. Paraschiva biserica mica, 1780, reparata
1850 si Sf. Nicolae - bis. boiereasca, sec. XVIII, reparata 1870,
1895, ambele M; crucea lui Calin din Chiojdul de Bisca sec. XVII 110,

disparuta si alte trei cruci de piatra: din 1780; in apropierea bis.


Cuv. Paraschiva, din 1708-1709, linga zidul de incinta al bis. Sf.
Nicolae si alta din 1797.) Vezi si Chiojdeanca.

Nicolaescu D., Hrisovul Chioajdelor din 1562 (Ingerul", IV, 1932,


p. 25-27); Idem, Clerici din documentele Chioajdelor (ibidem, IV, 1932,

nr. 9 p. 18-21, nr. 12, p. 26-27; V, 1933, nr. 1, p. 10-11, nr. 3-4,

p. 33-35, nr. 6-7, p. 36-37) [si despre m-rea Chiojdul de Bisca] ; Iorga N.,
Studii si doc., XIX, p. 83-86 [[documente, inseriptii si insemnari, bis. Sf.
Paraschiva]; Draghiceanu V., Inscriplii (BCMI, 1931, p. 92-93); Iorga N.,
Bis. din Stari Chiojd (BCMI, XXVIII, 1935, p. 48-63) [descriere sumara,
foto]; Idem, Tara romanilor, p. 5-6 si 11 [inscriptii] ; Anuar 1909, p. 111

-112;

Giurescu C. C., Vechimea satelor Starchiojd ,si Chiojdul de Bisca din fostul

judet al Sdcuienilor (R.I.R., 1934, p. 283-285); Sereda G. Florin, Un monument de veche arhitecturd romeineasca din Starchiojd (G.B., XXII, 1964, nr. 11-

12, p. 1065-1072) [bis. de lemn Sf. Nicolae, datata probabil din a doua
jumatate u secolului al XVII-lea; descriere, plan, foto]; Documente, indice
sec. XIII - XVI si XVII [satul amintit de la 1418, intr-un rezumat de doc.
prin care era intarit mosnenilor] ;
Ripeanu C. M., Insemndri istorice despre cel mai vechi sat din regiune :
Star - Chiojdul, in vol. Din activitatea muzeelor noastre. Studii, referate,
documente, Ploiesti, 1956, p. 33-48 [Despre originea si vechimea satului;
cu documente].

STEFEffI, vezi tefesti.


STEICU, com. Catunele, jud. Mehedinti (cula Steiceanu, disparuta.
Creteanu R., Culele si casele inteirite de pe valea Motrului (M.M., I, 1958,
p. 114); Anuar 1909, p. 203 [bis. noua].

STEJAR - Gorj. Vezi si Stejerei.


tefulescu, Documente slavo-romeine (indice); Idem, Crasna, p. 68-71,
72-78 [doc. 1617, 1626]; vezi si indice; Donat I., Satele lui Mihai Viteazul
(SMIM, IV, p. 500).
www.dacoromanica.ro

698

BIBLIOGRAFIE

I - TARA ROMANEASLA.

STEJARU, vezi Calugaru, Poiana Seciurile, Purceleni, Pribegi.


STEJARU, jud. Prahova (bis. de lemn Sf. Treime, facuta de Safta Brincoveanu la 1834 sau adusa de la Razvad? reparafd la 1888).
STEJEREI Gorj. Vezi si Stejar.

tefulescu, Gorjul, p. 137-138 [despre sat]; Idem, Documente slavo-

romane (indice).

STELNICA, corn. Maltezi, jud. Ia lomita (bis. Sf. Pantelimon, sec. XVIII,
recladita 1858-1860).
Documente agrare, p. 340, 378, 496, 500, 596, 645 [doc. sec. XVIII,

movie a m-riff Co ltea] ; Bauer, p. 142 [bis. si capitanie] ; B.Of., 1858 sept. 22,

p. 299 [recladire Ms.]; A. Rom., 10 iunie 1859 [despre cladirea bisericii];


Anuar 1909, p. 66; A. Rom., 14 aug. 1857 [arendarea mosiei a m-riff Co ltea] ;
Focsaneanu Gabriel, Carte de hotiirnicie a mosiei Stelnica din jud. Ia lomita,
plasa Baltff, propietatea Ephoriei Spitalelor Civile din Bucure.,sci, Buc., 1889,

16 p. [se reproduc si rezumate de doc., sec. XVII XIX]; Cordea G. N.,


Carte de hoteirnicie pentru mosia statului Stelnica Partanii Mislii, proprietate
a statului din jud. Ialomita, plasa Balta Ialomita, com. Cegani, 1889 Documente,

indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1579, existind in vremea lui
Radu Paisie].

M-REA STERE, vezi Valea.


STICLARIA Dimbovita (bis. Adormirea, sec. XVIII).
Bauer, p. 159 [bis. sec. XVIII]; Popescu Runcu, Catagrafia, p. 18.
STIGNITA, jud. Mehedinti (bis. de lemn Sf. Gheorghe, 1821-1822, reparata

1872).

Anuar 1909, p. 203; Ionescu I., Agricultura rometnci, p. 307, 655-657;


Bulat, Contributiuni documentare, p. 110-111 [doc. 1780].

STILPENI, jud. Arges (doua cruel vechi si bis. Adormirea, 1833-1836,

reparata 1902).
Anuar 1909, p. 95 ; Radulescu-Codin C., Muscelul, p. XXXVIII, LXXXI ;
Greceanu, Genealogii, I, p. 354-355 [doc. 1804]; Documente, indice sec. XVII
[satul amintit de la 1605] ; Indice cronologic nr. .10 [doc.].
ST/LPU (Cucuteni), jud. Buzau (bis. de lemn, c. 1689 111; M bis. de zid Sf.

Dumitru si Sf. Imparati, sec. XVIII?, marita in prima jumatate a


sec. XIX, reparata 1896).

Iorga N., Bis. din Stilpu Buzau, (BCMI, XXVI, 1933, p. 182) [foto
si descriere sumara ; crede Ca e din sec. XVII]; Anuar 1909, p. 254; Indice
cronologic nr. 3 [doe.] ; Ionascu I., Doith Sari mcirunte privind legeiturile Tariff
Romanesti cu Rusia in epoca lui Brincoveanu (Studii si cerc .de istorie medie",

II, nr. 1, 1951, p. 74-75) [publics contractul din 1689]; Stoicescu N., Cum se
construiau bisericile (SCIA, arta plastics, 1968, nr. 1, p. 84) [acelasi contract];
Ionascu I., Material documentar privitor la istoria seminarului din Buzau,
1836-1936, Buc., 1937, p. 11 [despre satul Stilpu = Cucuteni].
STINGACEAUA, jud. Mehedinti.

A.O., 1939, p. 137-145 [diverse doc., 1649-1651]; p. 461-462 [doc.


1702]; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1534, cind
era in parte al lui Vlaicu mare logofat si al fratilor sai]; Indice cronologic
nr. 16, 21 [doc.].
SCHITUL STINIKIARA (Nucet, Sf. Gheorghe,bis. mica construita de Gheor-

ghe mare clucer de arie, fiul lui Anghel cupet din Pitesti, 1747;
schitul ars 1788, bis. refacuta 1818-1820, refacuta 1904-1908;
chiliile refacute de lemn de Sava staret, 1807 si de zid 1850; bis.
Sf. Nicolae, 1832, zugravita 1836, ctitori fiind ierodiaconul Daniil
de la Cozia si Nicolae Nisipeanu, care o acopera si zugraveste tinda

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

599

(al doilea), bis reparata 1898; truce de piatra din 1711-1712 linga
altar). jud. Arges.
Urechia, Ist. rom., X A, p. 148-149, 250-251 [doe. 1813-1814, schitul
fiind sarac desavirsit" si in munte i se acorda mile de la domnie ; si despre
cheltuielile facute cu dregerea" sa] ; Bauer, p. 178 [sat fara bis.] ; Iorga N.,
Contributiuni la istoria literaturii romane la inceputul secolului al XIX-lea,
Buc., 1906, p. 27 [despre cladirea bis., 1818 na] ; B.O.R., 1921, p. 680 [cat.
1808]; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 43 [descriere]; Renasterea", 1940, p.
978 [doc. 1836, despre zugravirea bisericii]; Margot, 0 viatorie, p. 30-31
[descriere, 1859]; C.L., 1934, p. 662-663 [descriere Al. Odobescu, 1860];
vezi si Odobescu Al., Opere, II. Buc., 1967, p. 392 ; Monumente nationale, II,
p. 236 [descriere]; Draghiceanu V., M-rea Stdnisoara (BCMI, V, 1912, p. 184)
[inscriple, 1747]; Ionescu-Muscel Petre, Istoria veche .,si noun- a comunei
Domnesti, judetul Muscel, Buc., 1941, p. 105 [pomelnicul];

B.O.R., XIII, 1889-1890, p. 32 ; Bilciurescu, Mandstirile, p 50 -51;


Ionescu - Sachelarie C., Drumuri prin lard (N.R.L., 1910, p. 731-732)

[descriere]; A.S.T.R., XIII, 1915, p. 14 [foto]; Marinescu M. D-tru, Istoricul


sfintei m-ri Stdnisoara, 1915, foaie volanta; Stanoiu Damian, Prin monastiri
I. Turnu, II Stdnisoara (B.O.R., 1923, p. 751-756 si 965-966) [pisania 1908] ;

Ep. Grigore, Episcopia Arges, p. 30-32 ; Idem, Dare de sana', p. 9 [bis.


in ruina]; AEA, 1929, p. 38-39; Bratulescu V., Bis. din jud. Arges (BCMI,

1933, p. 42-43) [inscriptie, pomelnic, legenda]; Draghiceanu, Monumentele


Olteniei (ibidem, p. 72) [pisania]; Bratulescu, Cdlimdnesti, p. 29-31 [pisania,
1747, foto]; Strempel, Copisti de manuscrise, p. 161;

UriIescu Gr., M-rea Stdnisoara, Buc., 1943, 127 p. [asezare, legende


despre intemeiere, istoric, egumeni; 27 doc., 1749-1884, printre care o catagrafie din 1860, lista de carp vechi si insemnari, pomelnicul, icoane si odoare ;
despre metohul de la Jiblea]; recenzia lui I. Ionascu, R.I.R., 1944, p. 427428 ; Masa D., preot, 0 excursie la Stinisoara (Anuarul Sem. Rm. Vilcea",
1930, p. 226-229).
STOBORATI - Teleorman (bis. Sf. Nicolae, 1833-1837, in stare foarte
rea" la 1909 ). 112 bis
Bauer, p. 172 [Boresti?, de Jos si de Sus, cu bis.] ; Iorga N., Revelatii
toponimice, p. 2 ; Anuar 1909, p. 126; Documente, indice XVI si XVII [satul
amintit de la 1590[.
STOELESTI, vezi Stoilesti.

STOENEM - Arges. Vezi si urmatorul.


Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1556-1557];
Iorga N., Studii si doc., VII ,p. 50 [doe. 1621].

STOENEFTI, jud. Arges (fost Muscel) [bis. Sf. Nicolae, sec. XVII 113 apoi
bis. din 1815 ; si patru cruci vechi, din care una e M). Vezi si Slobozia
S toenesti.

Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la <1579 >, cind
era in parte al lui Staico fost mare logofat] ; Documente agrare, p. 278 [doc.
1715, mosie a m-rii Sf. Ioan-Buc.] ; Indice cronologic nr. 2 0. 9 [doc. despre sat];

B.C.I., XII, 1933, p. 107-109 [hotarnicie din 1800, amintitnd biseriea];

G.B., 1965, nr. 9-10, p. 888-889 [cat. 1840]; B.C.I., IX, 1930, p. 116117 [cat. 1840] ; Anuar 1909, p. 87 [bis. Sf. Voievozi, 1815-1819] ; Radulescu-

Codin, Muscelul, p. XXIX-XXX si LXXXII; Radulescu-Codin C., De


unde isi trag numele satele Slobozia, Stoenesti si Cotenesti ?, in vol. Din trecutul

nostru, Legende, traditii si amintiri istorice, p. 83 ; Rascu G.M., StoenestiMuscel cu valea superioarci a Dimbovitei. Descriere sic cdlduzd practicd, Chisinau,

1931, 33, p. 1 pl.

www.dacoromanica.ro

600

BIBLIOGRAFIE

-I-

TARA ROMANEASCA

STOENEgI

Dimbovit,a (bis. Buna Vestire, construitA de Gavril Druganescu, 1723 114 reparata 1841 )
STOENE5TI
GORJ
A. Rom., 5 iunie 1857 [arendarea mosiei].
STOENETI-PALANGA, jud. Ilfov (bis. Sf. Nicolae, 1838-1839

Stoenesti), Vezi si Palanga.


Anuar 1909, p. 84; Radu I. G., Bisericile din jurul Flerestilor .,si Stoene-

.,stilor, teza de licenVA, Inst. teologic, Buc., 1932, ms. 546, f. 68, 71-74 [inscriptii,

1838-1845 ; fostA bis. de lemn]; Pisone B., Carte de hotarnicie pentru mosia

Palanga din districtul Ilfov, plasa Sabaru, proprietate a d-lui


loan Serachitopolu, Buc., 1887; A. Rom., 3 iulie, supl. 21 aug. si 18 Sept.
1857 [arendarea mosiei S.]; Documente, indice sec. XVII localiz. probabill
Stoene.,sti

Stoenesti)

STOENEFII Olt (bis. de lemn Cuv. Paraschiva la inceputul sec. XIX)


Ionascu, Catagrafia Arges, p. 86.
STOENE5TI, jud. Olt (fost Romanaci) (la 1845 doua bis.: de lemn, Sf.
Ingeri si de zid , Sf. Nicolae).
M.O., 1965, nr. 3-4, p. 295-296 [cat. 1845] Documente, indice sec. XVI
[satul amintit la 1598; si localiz. probabila].
Prahova.
STOENESTI (Tigania)
A. Rom., supl. 3 iulie, 31 iulie, 7 aug. 1847 [arendarea mosiei] ; Documente,

indice sec. XVI [sat disparut] si XVII [sat existent, amintit de numeroase
on in documente].
STOENESTI, jud. Vilcea (la 1840 bis. de lemn Sf. Nicolae, 1759 1760 ?,
construitA de popa Matei si locuitori, refacutA 1891 si his. Cuv.
Paraschiva, 1542 ? sau 1816, refacuta ? 1860) Vezi si Birlogu.

Bauer, p. 201 [bis. sec. XVIII]; BCMI, 1933, p. 136 137116; Anuar
1909, p. 230; Popescu, Biserici, p. 78-79 ; AMO, 1941, p. 770; Documente,
indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1557]; Indice cronologic nr. 14
[doc. despre sat].
STOIANA (Stoina)
Gorj (la 1840 bis. de lemn Intrarea in Biserica, 1730)
Renasterea", 1944, p. 357 [cat. 1840].
STOICANEFFI, jud. Olt (bis. Sf. imparati si Sf. Stefan, construita de setrarul
Constantin si socia sa, Anghelina, 1818-1821 116 sau 1825, ruinata).
Wertheimer-Ghika, G. Tattarescu, p. 190; Voinescu T., G. Tattarescu,
p. 55, 130-132 [contractul pentru zugravirea bis.]) Bauer, p. 183 [fail bis.] ;
Ionascu, Catagrafia Arges , p. 82 ;.Dicf. Rom., V, p. 474 [pisania]; Anuar 1909,

p. 304 ; AEA, 1929, p. 98; Bratulescu Victor, Inscripiii, note si insemndri


privind bisericile din comuna Stoicanesti, raionul Drdgdnesti -Olt (M.O., 1964,

nr. 5-6, p. 470-471) [bis. veche, ruinata si bis. noua din 1888-1889, pictata
de G. Tattarescu]; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de
la 1512-1513]; A. Rom., 22 mai 1857 si urm. [mosia de arendat.]
SCHITUL STOICENI Arges (Schimbarea la LTA, sec. XVIII) 117. VeZi.
i urmatorul si Valea lui Alb.
B.O.R., III, 1876-1877, p. 19-20 [insemnare, 1746]; B.O.R., 1921,
p. 685 [la 1808 bis. de lemn]; Ionascu I., Contribucii la istoricul m-rii Hurez,
p. 86 passim [sat al m-rii Hurezi]; A. Rom., 21, 29 aug. si 4 sept. 1857 [arendarea mosiei S. Arges] ; Indice cronologic nr. 13, 14 [doc. despre sat].
STOICENI Arges sau Vilcea (bis. Sf. Dimitrie, 1700, construita de Ioan
arhimandritul, infrumusetata" de Dumitrache Teodoridis arendas,
1826, refacuta 1907-1909). Vezi si precedentul.
Bolliac, Monastirile Brancovenesci, p. 176; Bauer, p. 179; Ionascu,
Catagrafia Arges, p. 22 ; Bratulescu V., Bis. din Arges .si Vilcea (BCMI, XXVII,

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCIT

601

1934, p. 39) [inscriptie, 1862] ; B.O.R., 1921, p. 685 ; Topologeanu P., Biserici

de pe valea Topologului, p. 55-57 ; Anuar 1909, p. 289; M.O., 1964, nr.


9-10, p. 754 [doc. 1711, inchinare bis. la m-rea Hurezi
Stoiceni - Vilcea] ;
Documente, indice sec. XVI si XVII [sat disparut, r. Dragasani ; altul].
STOICENI, vezi Fratila.

STOILEFII, jud. Vilcea (M bis. Nasterea Maicii Domnului - Timplari,


1828, refacuta 1929 si 1959; M bis. Sf. Nicolae-Stoilesti - Popesti,

1755, reparata 1878; doua bis. de lemn la inceputul sec. XIX: Buna
Vestire si Sf. Nicolae).
B.O.R., 1921, p. 683 [cat. 1808] ; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 30; Anuar
1909, p. 289; AEA, 1929, p. 111.
STOINITA, com. Stoina, jud. Gorj (bis. Sf. Grigore Decapolitul, 1830-1831,
reparata 1879).
Anuar 1909, p. 164.
STOINOAIA, corn. Creata-Lesile, jud. Ilfov [bis. Adormirea, construita de
doctorul Constantin, 1757-1759? ruinata).
Popescu N., Catagrafia, p. 45-46 [bis. de lemn] ; Anuar 1909, p. 81 ;

Bfatulescu V., Zugravi de biserici din sec. XVIII-XIX (G.B., 1959, nr.

3-4, p. 276); Idem, Inscriptii si insemnari (G.B., 1966, nr. 7-8, p. 662-663).
STOLNICI, jud. Arges (bis. Sf. Nicolae, ante 1747, refacuta de C-tin Balaceanu mare stolnic, 1780, reparata 1892 si M casele boieresti ale fam.
Balaceanu). Vezi si Izbasesti Si Vlascuta.
B.O.R., 1890, p. 721 [mentiune, 1747] ; Bauer, p. 171; Ionascu, Catagrafia
Argef, p. 65 ; V. Rom., 1853, p. 20; Greceanu, Genealogiile, I, p. 229 ; AEA,

1929, p. 94; Anuar 1909, p. 289-290; Documente, indice sec. XVI [satul
amintit de la 1557.].

STOLOJANI, com. Cornesti, jud. Gorj (schit sec. XVII 118; M. bis. de lemn
Sf. Voievozi-CuTui, 1818 si bis. de lemn Sf. loan Botezatorul
BAleni, 1730, inchisa la 1909).

Oxalis V., Sate de pe valea Jalesului (r. T. Jiu] (M.O., 1965, nr. 5-6,
p. 425-433) [despre mersul propriet4ii pins la mijlocul sec. XIX] ; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1587]; Carabis V., Unele
date cu privire la problema transmisiunii stdpinirii funciare in citeva sate de
pe Valea Jaleplui in veacurile XV-XIX (Studii", XI, 1958, nr. 5, p. 159167) ; Smintinescu Dan, Citeva documente gorjene (A.O., 1934, p. 126) [hotar-

nicie, 1767] ; Oltul", 1857, p. 204 [mosia cu han de arendat] ;

Bauer, p. 216 [bis. sec. XVIII]; B.S.G.R., XXVIII, 1907, nr.

1,

p. 140; BarcAcila Al., insemnari din Gorj (BCMI, XX, 1927, p. 46-47) [despre

vechea bis. de zid din sec. XVIII; insemnari de pe carti] ; R.I.R., 1937, p.
194 ; A.O., 1937, p. 446 ; AMO, 1941, p. 409 ; Anuar 1909, p. 184 [si bis. de lemn

Adormirea, 1832] ; M.O., VII, 1955, nr. 10-12, p. 640 [istoric, bis. de lemn] ;
Carabis V., Biserici de pe Valea Jalesului (M.O., 1958, nr. 5-6, p. 363-367)
[istoric, insemnari, descriere].

STRACHINEM, corn. Sinesti, jud. Vilcea (M bis. Intrarea in biserick


1737 si bis. de lemn Sf. Dimitrie-mah Urzica).

Popescu, Biserici, p. 109; Dig. Rom., I, p. 271 si V, p. 477 [schitul S.,


in mina].
Teleorman.
STRA.ULEFII
Iorga N., Revelaiii toponimice, p. 2 [originea numelui].

M M-REA STREHAIA, jud. Mehedinti (Sf. Treime, cladiri construite de


boierii Craiovesti la sfirsitul sec. XV - inceputul sec. XVI, bis.
construita de Matei Basarab la 1645 119; pridvorul adaugat la 1693
de C. Brincoveanu; zugravita la 1826 cu cheltuiala lui Axentie,
www.dacoromanica.ro

602

BIBLIO GRAFIE

TARA ROMANEASCA.

egumenul m-rii BistriTa, care invelegte biserica, construegte de


iznoavii" grajd gi cuhnii, repara casele gi chiliile care erau cu totul
darip'anate", ina4a zidul de incinta din sec. XVII - care se pastreaza
- repara cigmeaua si face un foigor la aceasta la 1835 ; case domnegti
construite in sec. XVI, reparate 1835; acum ruinate ; se pastreaza
urme ale vechilor chilii, dezgropate in sapaturi)
Documente, indice sec, XVI gi XVII [satul amintit de la 1589, cind era
al lui Nica al doilea postelnic, caruia ii ramasese de la boierii Craiovegti] ;

A.O., 1939, p. 140-143 [satul Strehaia daruit m-rii, 1650], p. 455-463


[la fel, 1654] passim; 1942, p. 208-209 [doc. 1716, m-rea era saraca] passim
[multe doc. referitoare la diverse pricini ale m-rii] ; Iorga N., Studii si doc.,

XIV, p. 51-52 [numire egumen, 1754]; Documente agrare (indice) ; Arh.


St. Buc., Indice cronologic nr. 21, Buc., 1955 [222 doc., 1514-1859] ; Paul
de Alep, Cdlstoriile, p. 186-187 [descriere] ; vezi gi Bodin D., M-rea domneascci

de la Strehaia dupd Paul de Alep (Secolul", I, 1931, nr. 13, p. 7) [cu doul
foto] ; vezi gi M.O., 1967, nr. 11-12, p. 919-920 ; Hurmuzaki, IX, p. 633
[descrierea lui Schwanz, cladiri de la Mihai Viteazul] ; Popescu M., Oltenia
in timpul stdpinirii austriace (BCMI, 1926, p. 105-106) [planul gi perspectiva
m-rii] ; Vasilescu, Descrierea (A.O., 1928, p. 268-272, 284); Giurescu C.,

Material (indice); Urechia, 1st. rom., III, p. 79-82, 92-93 [doc. 1819, m-rea,
clzuta in darapanare, avea nevoie de reparaIii] ; VIII, p. 372 ; X A, p. 15,

344-345 ; XII, p. 79-81 [m-rea darapanafa] ; 92-93 ;

erbanescu N., Documente despre episcopia Strehaei (M.O., VI, 1954,


nr. 11-12, p. 683-688); Nicolaescu-Plopgor, Documentele de inchinare a
m-rii Strehaia la Orfanotrofion (Oltenia, I, 1940, p. 66-78) 120 [din 1798];
B.G.O., 1843, p. 139-140 [m-rea scoasa de la casele ficatoare de bine"' ;
B.G.O., 1837, p. 218, 1840, p. 311 [averea m-rii] ; Documente privind rciscoala

din 1821 (indice); Iorga, Inscriplii, f. I, p. 210 -211; Tunusli, p. 176; Sulzer,
Geschichte, I, p. 358 ; Bauer, p. 219 gi A.O., III, 1924, p. 504 ; Fotino, III, p.

181; A.P., XI, 1841-1842, p. 326-329 ; XII, 1843, p. 408-412 ; 414-417 ;

XIII, 1844, p. 254-255 ; XIV, 1846-1847, p. 646-649, 698-703 [venituri, 1839-1844]; A. Rom., supl. 12 gi 19 dec. 1859 [arenda mogiilor m-rii] ;
Ionescu I., Agricultura romans, p. 460-461 [descriere, pisanie]; Tirgul
Strehaia, 1882, 15 p. Monumente nacionale, II, p. 189-190; A.A., 1890, p. 29

[date sumare despre m-re] ; Episcopia Rimnic, p. CII, CIII, CIV passim;
B.O.R., 1889 ; p. 285 ; Ghenadie, Vizite canonice, p. 119-121 [istoric, inscriptii,

descriere]; Dig. Rom., V, p. 478 [legenda m-rii si explicaTia orientarii spre


sud a altarului] ; Iorga, Sate .,si mcincistiri, p. 345-346 [descriere] ; Bilciurescu,
Mandstirile, P. 165 -166; AER, 1900, p. 39; L.A.R., 1903, p. 693 [desen tabloul
ctitorilor] ; Dobrescu, Istoria bisericii din Oltenia, p. 139, 141, 255-256.

Bianu I., Episcopia Strehaii, Buc., 1904 ; Lapedatu Al., Episcopia Stre-

haii

tradicia scaunului biinesc de acolo, Buc., 1909 ; Anuar 1909, p. 203-204 ;

Nasturel P.V., M-rea Strehaia (R.I.A.F., XIV, 1913, p. 96-101) [istoric,

foto, plan, pisanie, descriere portrete ctitori] ; Constantinescu-Iasi P., Bizantinismul, p. 40 ; Georgescu I.B., Mdndstiri oltenefti. Strehaia (NilzuinIa,"
II, 1924, nr. 6-7 p. 1-13) gi A.O., VI, 1927, p. 20-31 [inscripcii, descriere,
foto] ; Iorga N., La Roumanie pittoresque, p. 31; Metes, Zugravi (indice);
Pocitan Veniamin, Episcopia Strehaii (B.O.R., XLVIII, 1930, p. 644666) ; (recenzia negative a lui D. Bodin in R.I.R., 1931, p. 186-187); GhikaBudegti, Evolucia (BCMI, 1932, p. 44-45, pl. LVII-LXV); Bodin D., Epis-

copia Strehaii (Datina" X, 1932, nr. 7-12, p. 139-152 gi etras) [istoricul

acestei episcopii trecritoare", 1673-1688]; (recenzia lui C. Grecescu, R.I.R.,


1933, p. 117); Popescu M., M-rea Strehaia (R.S.T.R., LII, 1933, nr. 2, p. 61-

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

603

62) [istoric, de la Mihai Viteazul] ; (recenzia negatives a lui D. P. Bogdan, in


R.I.R., 1934, p. 403); Draghiceanu V., Monumentele Olteniei (BCMI, 1934,

p. 107-109) [inscriptii, descriere arhitectura si portrete ctitori] ; Donat I.,


Fundatiile, p. 75 si A.O., 1937, p. 449; Ionescu Gr., Istoria, p. 146; AMO,
1941, p. 436-437 [istoric, pisanie] ; Popescu, invelisurile, p. 63, 88;
Arta feudalci, p. 79, 201, 203; Serbaneseu N., Despre episcopia Strehaii

(M.O., VI, 1954, nr. 9-10, p. 488-510) [istoric, durata 1673-1679 ; despre
episcopul Daniil; cu bibliografie bogata] ; Idem, Noi marturii despre episcopia

Strehaei si episcopul ei Daniil (M.O., XIII, 1961, nr. 1-4, p. 71-79) [2

doc., 1674-1678] ; Nasturel P.S., Sari istorice not despre cloud monumente
vechi, in vol. Sesiunea stiintificci a Directiei monumentelor istorice, Buc., 1963,

p. 26-33 [explica cauza indreptarii spre miazazi a altarului bisericii m-rii


Strehaia] ; Davidescu M., Monumente istorice, p. 43-47; Cernaianu P.,
M-rea .si episcopia Strehaia, teza de licenta, Inst. teologic Buc., 1931; Strempel,

Copisti de manuscrise, p. 50-51;


Hrisovul de inchinare al m-rii Strehaia la Orfanotropion (M.P ., VII, 1896,

nr. 6-7, p. 12-15 si nr. 10, p. 6) ; Iorga N., Istoria bisericii, I, p. 125, 288,
383-384, II, p. 67 ; Ionescu Gr., Istoria arhitecturii, II, p. 80-82 ; Stefiinescu St., Bcinia in Tara Romaneascd, Buc., 1965, p. 68-70 [despre vechimea

episcopiei de Strehaia] ; Vezi 9i jurnalul sapaturilor arheologice din 19631964 in Arhiva Dir. Mon. istorice.
SCHITUL STEHARET, vezi Slatina.
STREJE5TI, jud. Olt (fost Vilcea) (bis. Sf. Treime-S. de Jos, construita de
C-tin Buzescu .9i familia sa, 1733 121, surpat turlele de cutremur la
1802, preinoita de Mihalache Darya'. la 1804, reparata 1940; pastreaza
fresca originara ; bis. Sf. Voievozi-S. de Sus, construita de caminarul
C-tin Buzescu, 1831
pisanic in versuri sau la 1818 ?, bis. reparata
1899; casele familiei Buzescu, sfir9itul sec. XVI inceputul sec.

XVII; toate trei M). Vezi si Runcu.

Documente, XVII, vol. I, p. 419 [act domnesc scris la Strejesti] ; Iorga N.,
Studii si doc., V, p. 321 si urm. [doc. 1743 despre temeiul" familiei Buzescu] ;
Iorga N., Inscriptii, f. I, p. 173; Balasel Inscriptii, insemnitri (M.C., I, 1913.
nr. 4, p. 61-63); Ghika-Budesti, Evolutia (BCMI, 1936, pl. DCVI) [pisania,
1733] ;

Popescu, Biserici, p. 13-14 [catagr. 1840] ; Margot, 0 viatorie, p.

44 [la 1859] ;
Odobescu Al., Antichitalite, p. 30, 35, 176-177 ; Glienadie, Vizite cano-

nice, p. 231-232 [inscriptii, descriere]; Iorga N., Sate si mancistiri, p. 291


[descriere] ; Anuar 1909, p. 216 ; BCMI, IV, 1911, p. 18 si 1912, p. 184; Nas-

turel P.V., Bis. din Strejesti de Jos-Romanati (R.I.A.F., XII, 1911, p. 320329) [descriere, pisanie, foto]; Iorga N., Studii Si doc., XVIII, p. XXVIXLIX [despre fam. Buzescu] ; Draghiceanu. V., Lamuriri asupra Buzestilor
(BCMI, IV, 1911, p. 119-124) ; Monografia jud. Romanati, p. 444-445 ;
AER, 1921-1925, p. 559 ; Draghiceanu V., Monumentele istorice din Oltenia
(BCMI, XXIV, 1931, p. 116-118) [bis. din S. de Jos 9i S. de Sus, inscriptii,
descriere, foto] ; Buzescu G.S., Reconstituiri istorice privind neamul Buzestilor
din veacul X" V pines in veacul XVIII, dupes documents, note, acte asupra acestui

neam, Sibiu, 1933-1936 ;


5tefanescu I. D., Peintures murales, p. 72 [S. de Sus]; Rimniceanu Maria,
Fresca si temelii vechi descoperite la Streje.,stii de Jos, Buc., 1939, 19 p. (din
A.T.G., 1939); A.M.O., 1941, p. 654-656 ; ACMI, 1943, p. 64 [restaurare] ;
Popescu, I nvelisurile, p. 42 ; M.O., 1965, nr. 3-4, p. 292 [cat. 1845] ; A. Rom.,
23 sept. 1857 42 ; M.O., 1965, nr. 3-4, p. 292 [cat. 1845] ; A. Rom., 23 sept.
1857 [arenda mosiei S.
Romanati] ; Documente, indice sec. XVI 9i XVII

www.dacoromanica.ro

604

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

] satul amintit de la 1576, find al Buzestilor]; Indice cronologic nr. 4 [doc.]


M M-REA STRIMBA (Strimbele, Sf. Treime si Coborirea Sf. Duh, construita
de Stoica mare logofat din Strimba la sfirsitul sec. XVI inceputul
sec. XVII na, arsa la 1724, bis. zugravuta, 1793 de C-tin Rioseanu
mare armas, reparata 1927; cladirile in ruing la 1906 ; fosta metoh
al ep. Rimnic), corn. Girbova, satul Strimba-Jiu, jud. Gorj.
Documente, indice, veac. XVII; Oprescu A., Hrisov de la Leon Voda
pentru o intarire de ctitor la m-rea Strimba (A.O., IV, 1925, p. 464-466) [din
1630] ; Iorga N., Studii si doc., VI, p. 469 [doe. 1634 despre acoperirea m-rii] ;
si VIII, p. LXIV-LXV [despre ctitor] ; Ghibanescu G., Surete, VI, p. 104106, 127-129, 153 passim [doc. sec. XVII-XVIII] ; Giurescu C., Material
(indice); Popescu-Cilieni, 0 catagrafie a ep. Rimnicului (R.I.B., 1943, nr. 1,
p. 131-134); Tunusli, p. 176 ; Bauer, p. 215 si A.O., III, 1924, p. 417; Fotino,
III, p. 175 ; Documente agrare (indice);
Monumente nacionale, II, p. 186-187; AER, 1900, p. 39; Episcopia
Rimnic, p. CIV, 347-350; tefulescu AL, Cum se scriu dictionarele geografice
ale judetelor (S.S., I, 1898, nr. 6, p. 187-190); yStefulescu Al. M-rea Strimba

(A. Pop. III, 1901, nr. 1, p. 20-28) ]pisanie, despre ctitori, documente] ;
tefulescu Al., M-rea Strimba, Tg. Jiu, 1906, 176 p. + 7p1. 1 h.
[istoria satului si a m-rii, inscriptii si documente, despre ctitori, foto bis. si
picturi] ; tefulescu, Gorjul, p. 213-228 [doc., inscriptii, foto, despre' ctitori] ;

Dobrescu, Istoria bisericii din Oltenia, p. 141, 266-267; Vederi din Gorj;
Anuar 1909, p. 177 ; ACMI, 1915, p. 43; 1943, p. 63, 67 [restaurare] ; AER,
1921-1925, p. 59; Draghiceanu V., Monumentele istorice din Oltenia (BCMI,
1931, p. 109-110) [pisania, ctitorii, descriere sumarl, foto]; Metes, Zugravi
(indice); Donat, Fundaciile, p. 74 ; AMO, 1941, p. 875-877; Vezi si Pretorian M., Manastiri si schituri, p. 66-68 [din AMO] ; Popescu, invelisurile,
p. 59, 61; Draghiceanu, Catalogul, p. 56 (si indice);
Potra George, Documente Brincovenefti in legcitura cu biserici si mcinastiri
din card si strainatate (G.B., XXII, 1964, nr. 11-12, p. 1114) [doc. din 1693] ;

M.O., 1965, nr. 11-12, p. 974-975.


M-REA STRIMBA, vezi Gliseni.
STRIMBA, jud. Gorj (M bis. Sf. Treime si Sf. Vasile cel Mare, construita de
Nicolae Glogoveanu si Vasile Strimbeanu, 1819, zugravita 1824,
reparata 1888; pastreaza fresca interioara si exterioara). Vezi si
urmatorul.
Bauer, p. 213 PTA bis.]; Anuar 1909, p. 178; AMO, 1941, p. 366-367;
Documente, indice sec. XVI [localiz. probabilq si XVII;. tefulescu, Gorjul,
p. 214-215 ; Idem, Documente slavo-roman (indice).
STRIMBA (acum Dimburile) - Dolj (fost Romanati) (la 1840 bis. de lemn
Buna Vestire, 1750 si bis. Sf. Nicolae, construita de Nicolae polcovnic,
1832 ; dou'a sate). 122 bis. Vezi si Catunele.
Bauer, p. 205 [sat parasit] ; Renasterea", 1944, p. 15 si 88 ; Anuar 1909,

p. 207 [bis. Buna Vestire, ruinata] ; AMO, 1941, p. 660 [bis. Sf. Nicolae,
1830] ; M.O., 1965, nr. 3-4, p. 297 [cat. 1845]; Indice cronologic nr 13 [doc.
despre sat].
STRIMBA - Vlasca (truce de hotar, sec. XVII 123, Ms. sec. XVIII, apoi
bis. Sf. Voievozi S. de Sus, 1842, reparata 1869 si 1897).
Bauer, p. 167 [bis. sec. XVIII] ; Anuar 1909, p. 158 ; Iorga N., Studii

si doc., XI, p. 267 [doc. 1772] ; A.G.R., 31 ian. 1865 si urm. [arenda mosiei].
STRIMBA.TENI, vezi Dozesti.

STRIMBEANU (Strimbeni, acum Nucesti), corn. Pitaru, jud. Dimbovita


www.dacoromanica.ro

N. STOICESCIT

606

(M bis. Adormirea, construita de clucerul Mihai Strimbeanu, 17271730 ; reparata la 1897). Vezi si Pitaru.
Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 69-70; Draghiceanu, Cala uza, p. 31;
Anuar 1909, p. 56.
SCHITUL STRIMBENI - Saac (inceputul sec. XIX 124). Vezi i schitul
Blej oiul 122.

Bauer, p. 129 [bis. sec. XVIII] ; Urechia, 1st. rom., X A, p. 309 [doc.
1817] ; Anuar 1909, p. 112 [S.- Prahova, bis. din 1897-1904, pe locul uneia
de lemn. din 1787).

STRIMBENI, jud. Arges (bis. Cuv. Paraschiva, 1840, pe locul uneia din
lemn, recladita 1898-1904 i M bis. Cuv. Paraschiva - S. din
Vale, 1816, darimata de cutremur 1838, refacuta 1846).
Ionwu, Catagrafia Arge.,s, p. 71-72; AEA, 1929, p. 94 [bis. din 1883];

Anuar 1909, p. 126 i 290; Documente, indice sec. XVII [satul Strimba amintit
la 1618].

STRIMBENI - Teleorman.
Borneanu A., Carte de hotarnicie asupra trupului de mosie Poenile Barza
situate in com. Strambeni din plasa fi jud. Teleorman, proprietatea d-lui Scarlat

Ghica, Buc., 1898, 16 p. [se rezuma doc., ref. la Poeni]; Iorga N., Revelacii
toponimice, p. 3 [originea numelui] ; Indice cronologic nr. 1 [Strimba].
STRIMBU, jud. Braila (bis. Sf. Imparati, 1845, reparata 1905].
Didicescu I., Biserici din Braila, p. 146; Vasilescu N. A., Schire istorice,
p. 254; Anuar 1909, p. 456; AER, 1926, p. 50 i 1928, p. 120.
STRIMBU (acum Magura) jud. Dimbovita 126 (bis. Sf. Teodor Tiron, refacuta
1830 si 1898). Vezi gi Hiduberti.
Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 44-45 [la 1810 doua bis. de lemn: Adormirea-Hulubwi i Sf. Teodor-Strimbu] ; Anuar 1909, p. 48 i 54; Bratulescu
V., Inscriplii si insemnari documentare la bisericile din r. Gciesti (G.B., 1964,

nr. 3-4, p. 368).

STRIMPTU Mehedinti (bis. Sf. Ilie, de lemn, 1826, reconstruita 1925).


AMO, 1941, p. 552; M.O., 1956 nr. 8-9, p. 542; A.O., 1937, p. 107-108
[hotarnicie, 1781] ; Ionescu I., Agricultura romana p. 457; Documente, indice
sec. XVI i XVII [satul amintit de la 1486, and era al lui Slav i al familiei

sale]; Vezi i Vales Strimta - probabil Strimptu.


STROESTI, jud. Arges (bis. de lemn Cuv. Paraschiva la inceputul sec. XIX,
recladita de zid 1881-1888).
Documente, indice sec. XVI si XII [satul amintit de la <1523-1525 >,
cind era al m-rii Bistrita, dania lui Barbu Craiovescu] ; Documente agrare
(indice) [doc. sec. XVIII, mosie a m-rii Bistrita] ; B.O.R., 1921, p. 684 [cat.
1808] ; Ionacu, Catagrafia Arges, p. 8 ; M.O., 1956, nr. 6-7, p. 419 [cat.
1845] ; Anuar 1909, p. 290; AEA, 1929, p. 78; Indice cronologic nr. 6 [doe];
Leonachescu Nicolae, Exercitarea dreptului de proprietate at m-rii Bistrica Vilcea asupra mosiei Stroesti din judecul Arges, (M.O., XXI, 1969, nr. 9-10,
p. 705-725) [Prezinta relatiile locuitorilor cu m-rea din sec. XVI Oda' la
1864].

STROESTI, corn. Corneti, jud. Gorj (bis. de lemn Sf. Voievoezi, 1830, reclaDavitoi,
dita 1862, reparata 1898 i 1939; bis. de lemn Sf. Voievozi
1722 sau 1775 ?, reparata 1840).
Bauer, p. 222 [fara bis.] ; Anuar 1909, p. 184; AMO, 1941, p. 410; Popescu,
invetigurite, p. 46; M.O., VII, 1955, nr. 10-12, p. 640 [istoric] ; Carab4 V.,

Thiele date cu privire la problema transmisiunii stdpinirii funciare in citeva


www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

606

sate de pe Valea Jalesului in veacurile XV-XIX (Studii", XI, 1958, nr.


5, p. 159-167]; Idem, Biserici de pe valea Jaleplui (M.O., 1958, nr. 5-6,
p. 367-368); Documente, sec. XVII, vol. III, p. 354 [vadul care se chiama
Stroesti amintit la 1619]; tefulescu, Gorjul, p. 246.

STROETI, corn. Zegujani, jud. Mehedinti (cula lui Ionita Hergot si bis.
arsa in 1880).
Bauer, p. 216 [bis. sec. XVIII]; Creteanu R., Culele Si casele inteirite de
pe valea Motrului (M.M., I, 1958, p. 114); AMO, 1941, p. 568.
STROETI Ialomita? (bis. Sf. Nicolae, mijlocul sec. XVIII, construita
de Nic. Dudescu biv vel stolnic).
Iorga N., Domnica Anca si patronajul ei literar, 0 prigonire politicd sub
Fanarioci, Buc., 1925, p. 6 [insemnare, 1751].
STROESTI, jud. Vilcea (la 1840 trei bis. de lenm: Cuv. Paraschiva, 1760,
construita de zid 1869, Sf. Grigore - mah. Valeni, 1810, construita

de Gheorghe Costescu si popa Patru, si Cuv. Paraschiva

mah.

Obrocesti, 1700; si trei cruci la Stroesti Dianu la 1871) 127.


Popescu, Biserici, p. 43-44 ; Anuar 1909, p. 230 -231; AMO, 1941, p.
771 [bis. de lemn Sf. Dumitru-Obrocesti, 1897 si Sf. Voievozi Dianu, 1932];
Documente, indice sec. XVII [satul amintit la 1613].
M-REA STRUGALEA (Niscatoarea de Dumnezeu, sfirsitul sec. XIV sau
inceputul sec. XV 128, disparuta ; nu se stie unde a fost).

Dobrescu, Istoria bisericii in sec. XV, p. 51; Constantinescu-Iasi P.,

Bizantinismul, p. 43 ; Panaitescu P. P., Mircea cel Bdtrin, p. 161; Arta feudalii,


p. 44, 50; Giurescu C. C., Un vechi oras al Tdrii Romanesti; Corncifelul (S.A.I.,

II, 1957, p. 102-.104); Iorga N., Istoria bisericii, I, p. 58; Istoria bisericii
romane, I, p. 209, 271 [despre numele Strugal = Strehaia].
STUDINA si STUDINITA, jud. Olt (fost Romanati) (bis. sec. XVIIStudina 123, apoi bis. Adormirea, 1800-1802 refacuta 1894). Vezi

si Gradinile.
Nicolaescu Stoica, Hrisovul lui Mihai vodd Viteazul pentru satele sale din

jud. Romanati (A.O., 1923, p. 126-131); vezi si Donat I., Satele lui Mihai
Viteazul (SMIM, IV, p. 485); M.O., 1966, nr. 7-8, p. 650 [doc. 1656, satul

dat m-rii D. Lemn]; Greceanu, Genealegii, II, p. 391 [doc. 1656]; M.O., 1965,

nr. 3-4, p. 289 [la 1845 bis de zid]; Anuar 1909, p. 217 ; Monografia jud.
Romanati, p. 355-356 ; AER, 1921-1925, p. 559 ; AMO, 1941, p. 656;
B.G.O., 1839, p. 244 [arenda mosiei] ; Documente, indice sec. XVI si XVII

[cele douii sate sint amintite de numeroase on in documente] ; Indice cronolo-

gic nr. 6, 11 [doc.].


STUPINELLE Ilfov (bis. Adormirea, 1832-1833, ruinata la 1909 si recladita).
Anuar 1909, p. 84.

STURZENI - Dimbovita (bis. Sf. Imparati, zugravita 1848 "; inainte o


bis. de lemn). Vezi si Priboiu.
Indice cronologic nr. 1 [doc.]; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 27; A.
Rom., 9 oct. 1858, 28 ian. 1859 si urm. [arendarea mosiei] ; Documente, indice

sec. XIII-XVI [localiz. probabila].


SUDITI - GHERGHITA - Ilfov (bis. ante 1840) 131.
SUDITI, jud. Ialomita (doul sate cu doua bis. de lemn: Adormirea, 18471848 si bis. Sf. Voievozi, 1855-1856) 132.

Anuar 1909, p. 60 si 66.


SUDOLENI ,vezi Izvoarele.

SUHAIA, jud. Teleorman (bis. de lemn sec. XVIII, apoi bis. Cuv. Paraschiva,
1857).

www.dacoromanica.ro

STOICESCU)

607

Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1512 and era
al m-rii Cutr., Glumuz] ; Nandris Documente slavo,romane, vezi indice [multe
doe.] ; Documente agrare, p. 444-445 [doc. 1745 sat al m-rii Clocovioc] ; Bauer,

p. 170 [bis. sec. XVIII] ; Anuar 1909, p. 126; Draghici Stan si Sebastian
Popescu, Monografia ilustratcl a comunei Suhaia-Teleorman cu imprejurimile,

T. Magurele, 1934, 48 p. [istoric, dupa tradipi si legende locale, ocupapile


locuitorilor, starea socials etc.; despre bis. p. 19-20], Iorga N., Revelacii
toponimice, p. 9 [originea numelui = loc uscat].
M-REA SUHARET, vezi Iordachianu.
Vilcea (la 1840 bis. de zid Sf. Nicolae, 1725, construita de popa
SUHARET
C-tin Manolescu si locuitori).

Popescu, Biserici, p. 66 [cat. 1840].


SUHAT, vezi Sohat.
SULARI Dolj (disparut). Vezi si Giubega.
Donat I., Satele lui Mihai Viteazul (SMIM, IV, p. 501) ; Filitti, Arhiva
Cantacuzino, p. 221 [doc. 1630] Oltenia", I, 1940, p. 171 [doc. 1764]; Docu-

mente, indice XVI si XVII [sat disparut].


SULIMANUL (acum Sarulestii de Jos) Ilfov (bis. de lemn Sf. Nicolae

ante 1810). Vezi si urmatorul.


Bauer, p. 144 [bis. si casa boiereasea]; Popescu N., Catagrafia, p. 58 ;
Documente, sec. XVII, vol. I, p. 110 [satul amintit la 1604 cind era al lui
Cernica mare vornic, danie de la Mihai Viteazul] ; Donat I., Satele lui Mihai
Viteazul (SMIM, IV, p. 501).
SULIMANUL
Ialomita. Vezi si precedentul (acelasi?).
masurcitoare ialomireanci (R.I., 1922, p. 148-149) [hotarnicie, 1784];
A. Rom., 9 si 12 oct. 1857 [arenda mosiei].
SULINA, jud. Tulcea.
Rare Marin, Xavier Hommaire de Hell un cdldtor francez in Dobrogea

in 1846 (A.D., 1934, p. 65-66) [descriere sat] ; Intemeierea orasului Sulina


(C. Rom., 1938, nr. 47, p. 2-3); Wallace Sig., Sur le Danube, de Vienne a
Constantinople et aux Dardanelles, Viena, 1864, p. 118 [despre sat] ;
Bogrea V., Note de toponimie dobrogeand (A.D., II, 1921, nr. 2, p. 34-35)

[despre numele orasului de la sulinar]; R.I., 1932, p. 220 [N. Iorga despre
numele orasului].
BISERICA GREACA.
Partenie, episcop, Autocefalia bisericii romane si cestiunea bisericii grece
din Sulina, Discursuri, interpretdri in Senat, Buc., 1904, 98 p.
SURA, com. Slivilesti-Mehedinp (his. de lemn. Sf. Nicolae, 1805 ?, restaurata
1925 si 1947).
Anuar 1909, p. 204 [bis. din 1802]; AMO, 1941, p. 552 ; M.O., 1956, nr.
8-9, p. 542, Creteanu Radu, Bisericile de lemn din r. Strehaia (M.O., 1964, nr.
5-6, p. 415-416 si 427] [istoric, foto, inscriptie] ; Ionescu I., Agricultura

romans, p. 455-456 [despre sat].


SCHITUL SURANI, jud. Prahova (sec. XVIII) 133.

Bauer, p. 128 [Suran pe Cricov, bis. sec. XVIII] ; Tunusli, p. 173 [men-Pune

metoh Surani] ; Anuar 1909, p. 112 [bis. noua, 1874-1876]; Indice cronologic nr. 8 [doc.].
SURDILA Buzau 134
A. Rom., 13 ian. 1860 [arendarea mosiei].
SURDILA-GRECL. jud. Braila [bis. Sf. Nicolae, catunul Faurei, 1842 135).
Vasilescu N.A, Schice istorice, 1906, p. 261; Popescu Stanica, Mono-,
grafia comunei Surdila-Greci, jud. Braila, Rm., Sarat, 1936, 160 p. [asezare,

www.dacoromanica.ro

608

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

istoric, situat,ie social - economics etc.; despre biserica, p. 101-109 ; bis.


noua 1899-1900].
SURDULESTI, com. Mirosi Teleorman (bis. Sf. Nicolae, 1847-1848).

Vezi si Mirosi.
Anuar 1909, p. 121-122 ; Spiru I., Din trecutul satului Surdulesti (M.O.,

1959, nr. 5-6, p. 353-358) [si despre cele trei biserici] ; Iorga N., Revelatii
toponimice, p. 2 [originea numelui] ; Bratianu D. N., Carte de hotdrnicie pentru
mosiea Surdulestii-Besne.sti din plasa si judetul Teleorman, proprietate dotalci
a d-lui It. colonel D. Negel ensotitcl de planul sciu, Buc., 1887.

M-REA SURLARI (Sf. Dumitru si Adormirea, sec. XVIII), corn. Petrachioaia, jud. Ilfov.
Bauer, p. 155 [m-re Sourle pe Dunare] ; Giurescu C.C., Un vechi oras
al Tdrii Romeinesti: Corncitelul (S.A.I., II, 1957, p. 103); Popescu N., Catagrafia, p. 45 [bis. Sf. Treime] ; Anuar 1909, p. 81 [bis. din 1782-1785] ;A. Rom.,

20, 23 april 1860 [arendarea mosiei S. = Clinciu] ; Bratulescu V., Inscriptii


si insemnciri (G.B., 1966, nr. 7-8, p. 663).
M M-REA SURPATELE (Sf. Arhangheli si Sf. Treime, de lemn inceputul
sec. XVI 136, refacuta de boierii Buzesti?, reparata sec., XVII 137,
recladita din zid de doamna Maria Brincoveanu, 1703-1706; pastreaza pictura din 1706; bis. reparata 1815, m-rea inchisa 18701927, restaurata 1927-1928, cind doar cladirile din dreapta bisericii,
ruinate, au fost recladite pe beciurile vechi; celelalte cladiri an disparut; o cismea de la C. Brincoveanu, recladita 1928), com. Frincesti-Manastireni, satul Surpatele, jud. Vilcea.
Documente (indice); Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 21, Buc., 1955
[200 doc. 1520-1867]; Iorga N., Inscriptii, f. I, p. 182-183; Greceanu,
Viata lui C. Brincoveanu, p. 227-228 [despre zidirea m-rii; pisania, 1703] ;
vezi si indice; Giurescu C., Material (indice)) Iorga N., Studii si doc., XIV,
p. 66-67 [doc. 1746 despre terminarea m-rii] ; B.O.R., III, 1876-1877, p.
8 [insemnare, 1746] ; Popescu-Cilieni I., Documente privitoare la m-rea Surpate (R.I.B., I, 1943, nr. 2, p. 94-119) ; Idem ; Stiri privitoare la m-rea Surpatele
din jud. Vilcea, Craiova, 1944 [istoricul m-rii, 8 doc. 1815-1831, printre care
si o catagrafie din 1815] ; Masa D., preot, 0 scrisoare a staritei m-rii Surpatele

(N.V., VII, 1934, nr. 83, p. 233); Bauer, p. 201 si A.O., III, 1924, p. 305;
Urechia, Ist. rom., VI, p. 141; VII, p. 371, X A, p. 243, 286-288 [cladirile
darapanate, 1815] ; Popescu, Biserici, p. 81-82; Documente agrare (indice);
Sacerdoteanu Aurelian, Constantin Brincoveanu si ctitoriile sale din Oltenia
(M.O., 1964, nr. 9-10, p. 727) (pisanie 1706] ; Inscriptii Bucuresti, p. 555
[candela, 1733], p. 618, 619 [anaforniTe, 1707-1708 si 1710], p. 643-644
[Evanghelie, 1707] ; C.L., 1934, p. 678-679 [Al. Odobescu despre m-re, 1860] ;
vezi si Odobescu, Opere, II, 1967, p. 406; B.G.O., 1848, p. 54 [m-rea era sub
administracia m-rii Horezu] ; A. Rom., 21, 29 aug. si 4 sept. 1857 [arendarea
mosfilor m-rii] ;

Le tour de monde" XVII, 1868, premier semetre, p. 308-309 [Lancelot] 138 ; vezi i Oprescu G., Artisti francezi, pl. LXXII si Teleguc M.,
Mdndstiri din Oltenia vdzute de un pictor frances (M.O., 1966, nr. 7-8, p.
635, 642) [descriere si ilustra-cie] ;

Pelimon Al., Impresiuni de cciliitorie, Buc., 1858, p. 137-138; M.Of.,


1871, p. 761 [reparaIii]; Monumente nationale, II, p. 195 [descriere, reparatii

necesare] ; Ghenadie, 0 vizitd canonicd, p. 17-18 [m-rea fn mina]; Dig.

Rom., V, p. 502 [legenda m-rii] ; A.E.R., 1900, p. 40; Episcopia Rimnic,


p. CIII, CIV, CVII, 93; Bilciurescu, Mandstirile, p. 231; Balasel T., M-rea
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

609

Surpatele (C.Ad., IV, 1905-1906, p. 61); Dobrescu, Istoria bisericii din Oltenia, p. 141, 270-272 ; Rautu, Monografia, p. 104-105 ; Anuar 1909,
p. 226 ;

Iorga, Sate si mcinii stiri, p. 310-311 [descriere, mina] ; Traianescul.D.,


M-rea Surpatele din Vilcea (BCMI, IV, 1911, p. 95-101) [descriere, inscriptii
si foto ; reproduce si pictura lui Szatmary; chiliile in mina] ; Draghiceanu V.,
C. Brincoveanu, p. 93-98 ; Draghiceanu V., Monumentele istorice din Oltenia

(BCMI, 1931, p. 122-125) [inscriptii, descriere, obiecte, foto] ; Iorga N.,


Istoria bisericii, II, p. 66;
Iorga N., Portretele lui C. Brincoveanu si ale familiei sale (BCMI, VIII,
1915, p. 49-54); telanescu I.D., Peintures murales, p. 55-56) Idem, La
peinture, p. 131-134, pl. 63-65 ; Metes, Zugravi, (indice);
Jitaru Varachil, M-rea Surpatele (G.M., 1935, nr. 469); Ghika-Budesti,
Evolutia (BCMI, 1936, p. 70, pl. CCX-CCXX); Buzescu, Reconstituiri, II,
p. 78-79, Donat, Fundatiile, p. 76; Rascu, Mdndstirile, p. 5-6 ; AMO, 1941,
p. 829 -831; vezi si Pretorian M., Mdndstiri ci schituri, p. 18-19; ACMI,
1942, p. 36; Ion Radu Mircea, Un neam de ctitori olteni: boierii Drdgoiesti

(R.I.B., 1943, nr. 3, p. 59-79); Damescu G., Schitul Surpatelor din jud. Vilcea,
teza de licenta, Buc., 1933 ; Petronian N., M-rea Surpatele, teza de licentA,
Buc., 1940; Popescu, invelisurile, p. 43, 60; Masa D., preot, M-rea Surpatele

(I.E.E.R.A., 1949, nr. 5-6, p. 37-46) [inscriptii, istoric] ; Voinescu T.,


Elemente realiste (SCIA, 1454, nr. 1-2, p. 63); Arta feudald, p. 101; Cocora
Gabriel, Alte Stiri despre arhimandritul Hrisant Hurezeanu (M.O., XV, 1963,

nr. 9-10, p. 795-796);

Mateescu C.N., Plingerea lui Anton Pann contra staricei de la m-rea Surpatele. (A.O., V, 1926, p. 419-420);
Draghiceanu, Catalogul (indice); Petrescu Al., 0 evanghelie dela 1693

(B.O.R., XXVI, 1902-1903, p. 1040-1044, 1145-1153) [daruita m-rii

Surpatele, descriere]; Draghiceanu V., 0 noud candelci brincoveneascd [C.L.,


L, 1916, p. 708] ; Romanescu M., 0 jupanica olteand in preajma veacului XVIII
(A.O., XX, 1941, p. 43) ; Nasturel P., Strcivechile odoare inapoiate de U.R.S.S.,

(M.B., VII, 1957, p. 207);


Creteariii Radu, Un meter necunoscut al lui Constantin Brincoveanu
( Monumente istorice. Studii si lucrdri de restaurare, II, 1967, p. 158) [Despre
Filip timplarul de la Surpatele]; SCIA, 1968, nr. 1, p. 26
SURPATELE, vezi schitul Colnicu.
SURPATI Gorj (bis. Sf. Voievozi, 1831 sau 1820, reparata 1941).

Bauer, p. 212 [bis. sec. XVIII]; Renasterea, 1944, p. 295-296; [la

1840 dou'a bis. de lemn: Sf. Ingeri, 1735 si Intrarea in biserica

Medregi,

1830]) Anuar 1909, p. 184 -185; Popescu I.G., Biserici de pe valea Blahnicei,
p. 57; AMO, 1941, p. 410 [bis. Intrarea in biserica, reconstruita 1898].

SUSENI - Arges (bis. de lemn Inaltarea ante 1824).

Ionascu, Catagrafia Arges, p. 72. fn Arges sint doua sate Suseni.


SUSENI Dimbovita (bis. de lemn Sf. Paraschiva ante 1810, recladita de
zid 1881-1882).
Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 40; Anuar 1909, p. 54.
SUSENI, vezi Dobrita.
SUSLANEASCA (Rusenu) - Dimbovita
Romniceanu loan M., Carte de hotdrnicie pentru mosia Rusenu sau Susldneasca din jadecal Dimbovita, plasa Ialomica, proprietatea d-lui Simeon S. Cojescu, Buc., 1890,8 p.

SUSLANETI, cart. Hobaia, corn. Mioarele, jud. Arges (bis. sec. XVI, din
care au ramas doar temeliile M; bis. noua, Sf. Nicolae, construita
www.dacoromanica.ro

131BLIOGRAZIE - I - TARA ROMANEASa

610

de postelnicul Ion Simion Jumarescu si Ana, 1848, zugravita 1859,


reparata 1931). Vezi si Neagomiresti.
Bauer, p. 175 [fara Ms.]; Anuar 1909, p. 92 ; Grecescu C., Urmele unei
biserici din sec. XVI in jud. Muscel (R.I.R., 1939, p. 502); Bratulescu V.,
Pietrele de mormint de la Susldnesti- Muscel (BCMI, XXXIII, 1940, p. 5-12)

[din sec. XVI, 1558-1579; inscriptie bis. noua si foto]; SCIV, XI, 1960,
nr. 1, p. 188 [sapaturile arheologice]; Iorga. N., Studii ,si doc., VII, p. 52

[hotarnicie, 1707]; Documente, indice XVI si XVII [satul amintit de la 1573].


SUSITA, vezi 5usita.
SUTESTI, jud. Vilcea (la 1840 patru bis. de lemn: Sf. Apostoli, construita
de locuitori, 1822, Adormirea mah. Pietroasa, 1536-1537 ?;
Sf. Treime mah. Verdea, construita de capitanul Giurea si lomahalaua Borsasti, construita de
cuitori, 1821, si Sf. Voievozi
Sutesti
Vasile ierodiacon Tecioiu si altii 1822). Vezi si Pietroasa
Sutesti.
si Verdea
Popescu, Biserici, p. 18-19 [cat. 1840])-Documente agrare p. 319; Indice
cronologic nr. 14 si 21 [doc.]; Documente, indice sec. XVI [satul amintit la
1548]; Dig. Rom., I, p. 541 [Borsasti].
M-REA SUZANA (Sf. Nicolae, construita de lemn de Suzana Arsicu si altii
la 1740, bis. reconstruita de zid cu ajutorul episcopului Chesarie al
Buzaului la 1839-1840 139, refacuta la 1880-1882 ; bis. mica Acoperamintul Maicii Domnului, 1911).
Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 21, Buc., 1955 [10 doc., 1842-1861];
Cunoasterea Prahovei", I, 1939, nr. 2, p. 96 [doc. 1839 despre cladirea bis.] ;
Iorga N., Studii .si doc., XV, p. 246; M.Of., 1864, p. 242 [lista de proprietati] ;
Antoniu Al., Album 140, partea I, p. 40;
Monumente nationale, II, p. 225-226 [despre refacerea bisericii] ; Calen-

dar pt. toti romanii", 1890, p. 117 [descriere]; Dig. Rom., V, p. 502-503
[pisanie 1880, istoric]; Dig. Prahova, p. 550 -551; Bilciurescu, Mdndstirile,
p. 192-193; Ar. N., Istoricul m-rii Suzana, Ploiesti, 1901, 36 p.; Gibescu I.,
Istoricul mitropoliei Ungrovlahiei, p. 139 [pisanie]; Iorga N.i La m-rea Suzana
si Cheia (F.D., 1907, nr. 33, p. 520-522); Idem, Tara romeinilor, p. 30, 109
110 ; [pisania]; Pavlov, Cdlduza, p. 42-47 [crede ca e aceiasi cu Valea Caprei] ;
Costeanu I., Valea Teleajenului .si cetatea culturald Vdlenii de Munte., Valenii

de Munte, 1930, p. 11-13; Metes, Zugravi (indice); Enacescu E., Pe urmele


strcimo.silor, p. 127.

NOTE
1 La 1856 mooia era a lui Mihail Anghelovici (Acad. R. S. Romania, CDXXXI IV/A111).

2 Data pisaniei; amintita oi in documente la 1659 dec. 25 (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii
Rom., CLXXIII/37). Vezi of diata lui Neagoe Sficuianu vornicul, din 1677 iunie 25 of doc.

din 1691 mart. 8, prin care satul cu biserica oi casele care au fost temeiul" lui Neagoe
Sacuianu este inchinat mitropoliei (Arh. St. Buc., ms. 127, f. 158 v. 159 of Mitr. Tarii
Rom., CLXXIII/55). Vezi, de asemenea, doc. din 1702 iunie 5 of 1708 iunie 12, privind incbioarea bisericii la mitropolie (ibidem, CLXXIII/85 oi 88). Vezi si Arh. St. Buc., Min. Instr.,
dos. 619/1860 in care se aratil ca biserica era ameninlata de apa Ialomitei si doc. din 1834
febr. 26 (Acad. R. S. Romania, DCCCXV/16).
3 Despre ruinele caselor boiereoti, existente la 1871, vezi Acad. R. S. Rom'ania, ms. 225,

f. 212-212 v.

4 Crucea lui Badea si crucea de la heleoteu, amintite la 1643 nov. 29 of crucea de la pod
mentionata la 1663 iunie 8 (Arh. St. Buc., Mitr., Tarii Rom., CLXXIII/33 of 40). La 1871
mai este amintita doar una singura (Acad. R. S. Romania, ms. 225, f. 212-212 v.).

www.dacoromanica.ro

X.

sfoICEscif

611

5 Vezi #i Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 385.


6 Vezi doc. din 1635 ian. 28 (Acad, R. S. Romania, L/4).
7 Vezi doc. din 1822 ian. 18 (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CDVIII/4).
8 Amintita in documente la 1530 <iunie-aug.> 20, cind i se intaresc mo#ii date de
Pirvu Craiovescu haunt (Documente, XVI, vol. II, p. 81). Dupa cum rezulta din mai multe
documente din sec. al XVII-lea, din 1647 martie 2, 1651 mai 15, 1656 Sept. 8, 1663 mai 9 #i
1672 mai 3, m-rea fusese facuta din lemn de Pirvu #i Barbu Craiovescu #i Datco arma#, care
erau ctitorii cei biltrini"; fiind batrina #i de lemn stricat" Matei Basarab a recladit-o (Arh.
St. Buc., ms. 715, f. 978-981 v., Mitr. Tarii Rom. CCCXXVII/1, ms. 295, f. 167 #i Muzeul
de istorie Buc., nr. 30525 #i 30527).

9 Pisania din acest an da ca motiv al ridicarii m-rii lupta lui Matei Basarab cu turcii la
Schela Ciobanului. Ori, cum domnul nu a purtat o asemenea lupta, Intr -o vreme cind se
straduia BA ciltige confirmarea turcilor pentru domnia sa cea noua, pisania pare a nu fi yetidial. M-rea este amintita prima oars in documente, odata cu alte cititorii ale domnului, la
1640 nov. 27, cind Matei spune ca a zidit-o de iznoava, de in temei" (Arh. St. Buc., Peceti
nr. 54.
Vezi #i doc. din 1644 april. 26, in care Matei Basarab arata di am urzit-o #i am facut-o
domnia mea din temelie, ce s-au tras de la parintii domniei mele Inca mai dinainte vreme
#i am intarit-o domnia mea cu de toate cite am avut domniia mea date de Dumnezeu, cu
movii gi cu sate gi cu rumani #i cu tigani #i cu avuturi neclintite #i nestramutate, tot din
drepte mogii gi bucate de ale domnii mele" (Arh. St. Buc., ms. 295, f. 166 v.).
Despre recladirea bis. din sat vezi Arh. St. Buc., Min. Cult. #i Instr. dos. 1092/1863, f. 105

Vezi gi catagrafiile din: 1820, 1824, 1838, 1848, 1850, 1854, 1855, 1856 #i 1857 de la
Arh. St. Buc., A. N., CLXIX/120, Min. Isntr., dos. 1486/1848, 2273/1850, 3683, 4043 #i 4053/

1854, 4185/1855, 4540/1856 #i Acad. R. S. Romania, ms. rom. 726, f. 1-64. Vezi tgi Arh.
St. Buc., ms. 729, f. 34 v. - 35 (ms. Pappazoglu).
Despre starea m-rii vezi doc. din 1761 dec. 20 la Acad. R. S. Romania, DCCCIV/21.
Despre repararea m-rii vezi Acad. R. S. Romania, MCXXII/201 gi MCXX/12 (1851);
vezi #i doc. din pach. CMLIXX. Despre diverse reparatii #i cladiri, vezi Arh. St. Buc., Log.
pricinilor bisericeigti, dos. 6120/1837, Min. Instr., dos. 2048/1851, 4425/1856, 1444/1864, 3338/

1876, doc. din <c. 1860> (Acad. R. S. Romania, CMV/154-155) etc.


19 Amintita la 1871 (Acad. R. S. Romania ,ms. rom. 225, f. 298).
11 Vezi doc. din 1826 oct. 30 (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CDLXX 111/6).
12 Vezi gi planul mo#iei din 1915 (Acad. R. S. Romania, Harti).
13 Vezi doc. din 1792 oct. 20, prin care se da voie protopopului de Slatina sa mute mai
sus biserica spre a o feri de innec (Arh. St. Buc., ms. 113, f. 22).
la Numele de Saftica i s-a dat dupa Safta Slatineanu, ctitora bisericii.
16 Amintita la 1576 nov. 12, cind se spune ca jupanita Ca lea fusese ingropata aici (Documente, XVI, vol. IV, p. 243).
16 Vezi gi pomelnicul de la Acad. R. S. Romania, ms. 5538 (din sec. XIX).
17 Despre sat vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. DLI.
18 Amintita la 1640 iunie 18, ca biserica cea batrina", gi la 1646 nov. 25 (Arh. St. Buc.,
m-rea Trivalea, IV/8 gi ms. 477, f. 53). In Dici. Rom., V, p. 312, sint mentionate nioe ruine
de cladiri in Dealul Oraqului.
19 Vezi doc. din 1704 sept. 2 (Arh. St. Buc., ep. Buzau, XV/24). Vezi doc. din 1685
oct. 16, in care se spune ca monahul Varlaam, nepotul lui Rafail calugarul, care avea vii
la Sap' Inca, lasate de unchiul Ban, trebuia sit faca beseric<a> in locul schitului, unde an fostu
tgi India" (ibidem, XV/12). De aici rezulta ca a fost refacuta dupil 1685. Vezi 9i doc. din 1687
febr. 15, din care reiese ca bis. cu hramul Vovidenia fusese facuta de Rafail calugarul (ibidem,
XV/3).
20 Data pisaniei; vezi #i doc. din 1687 iunie 5 gi 7, in care se arata ca Tfinase Saracinescu

- mort in 1685 - Incepuse sa ridice o m-re la Sarficine#ti. Urma#ii sai, neavind puterea
de a face m-rea", s-au dus la episcopul Stefan de Rimnic, rugindu-1 sa faca el m-rea den

paji#te, beseareca #i cu toate podoabele #i chilii imprejurul m-rii", in care scop ii lase avere
(Arh. St. Buc., ep. Rimnic, LX ter/27 gi 28, LX/13 #i LXXXVIII/3). Faptul acesta este con-

firmat #i de pisanie, in care se spune ca m-rea s-a fiicut cu toata cheltuiala" episcopului

iar boierul a dat molia #i casele; catagrafia din 1840 indica ca unic ctitor pe episcopul Stefan.

Biserica boierilor din Siiiracine#ti exista la 1684 sept. 25 (Arh. St. Buc., ep. Rimnic, LX

ter/26). La 1695 ian. 26, Martha Pautlescu inching episcopiei schitul nostru" (ibidem, LXX/2).
Despre diverse reparatii 9i refaceri vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 4374/1856, 965/1862,

1410/1864. Vezi gi doc. de la Acad. R. S. Romania, CMLXXVI/25-138 9i lista de doc.,

ibidem, MCCLXXXVII/102.

21 Vezi gi Arh. St. Buc., ms. 394 f. 4 v. #i ms. 729, f. 57. Vezi #i pictura lui Trenk
infatitgind schitul in secolul trecut (Muzeul de arta R. S. Romania, Stampe, DR III 4253);
vezi de asemenea Acad. R. S. Romania, Stampe, G. R. I., Kaindl A., 14 #i 21 (troite),
precum 9i planul vetrei schitului la 1852 (Arh. St. Buc., Min. Agric.).

www.dacoromanica.ro

612

BIBLIOGRAFIE

-I -

TARA ROMANEASCA

22 Despre sat vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. CDLXVII.


23 Amintit la 1765 aug. 25 (Arh. St. Buc., ms. 132, f. 147-147 v.).
" Amintita la 1834 mai 16 (Acad. R. S. Romania, DCCCXV/38).
25 Despre impartirea mosiei vezi doc. din 1832 (Acad. R. S. Romania, CDLXVII/97).

26 Vezi gi arh. St. Buc., ep. Rimnic, C/25.


27 Vezi doc. din 1744 Sept. 24 (Arh. St. Buc., ep. Buzau, X/100).
Vezi si doc. din ms. 703 si Arh. St. Buc., ms. 729, f. 54 v.

55 (ms. Pappazoglu).
28 Amintita la 1773 aug. 29 (Arh. St. Buc., A, N., MMDCCLXIII/36 b). 0 piatra de mormint

din 1669 dovedeste ca bis. exista in sec. XVII.


29 Amintita la 1834 iunie 25 (Acad. R. S. Romania, DCCCXV/48).
30 Amintita la 1636 mai 1 (Acad. R. S. Romania, XXXIII/200).
so bis. Vezi $i planul moliei Branistea = Savesti din 1870 (Arh. St. Buc., Min. Agric.,
Planuri).

31 In apropiere de Zimnicea se afla satul Nfisturelu.


32 La 1693 ian. 16, Grigore Baleanu postelnic da ocina la Scauiani-Arges proegumenilor
Grigore de la Cozrilli loasaf de la Arms, sa-si face o sfinta biserica, ca sa le fie de odihnit
191). Bis. din Scaueni este amintita la
si de asezamint" (Arh. St. Buc., ms. 209, f. 190 v.
1699 iufie (idem, Mitr. Tarii Rom., CCLXXXV /7).

33 Despre diverse reparatii vezi Arh. St. Buc., Min., Instr., dos. 1428/1864. Vezi si
picturile lui Trenk infatisind schitul in veacul trecut (Muzeul de arta R. S. Romania, DR III,
Lesviodax ii spune Scaunei.
4221, 4322-4323). Geanoglu
35 Dintr-un doc. din 1690 febr. 8, rezulta Ca a fost facut linga m-rea Bistrita de Paisie
arhimandritul (Arh. St. Buc., m-rea Bistrita, XXI/7). Schitul parintelui Paisie este amintit
si la 1693 febr. 6 (ibidem, XXVII/8). Vezi of doc. din 1702 aug. 20 (Arh. St. Buc., m-rea
Bistrita, XXXIX/1). Geanoglu-Lesviodax arata ca schitul Scaunelul era metoh al m-rii
Tismana (p. 458).
85 La 1828, mosia era proprietatea dr. Arsache (Acad. R. S. Romania, DLXXVIII/
197-201).
36 Vezi doc. din 1678 ian. 12, prin care e scutit de dad, fiind mai vechi (Acad. R. S. Romania, CXXVI /173).

37 Un alt schit, intitulat Schitul, din jud. Saac, e amintit atit de Tunusli, p. 173, cit si de

Fotino, III, p. 153.


38 Amintit prima oars la 1676 oct. 14, cind e inchinat m-rii C. Lung si apoi de nenumarate ori, la 1680 mai 12, 1685 febr. 27, 1685 mai 20, 1686 mart. 1, etc. (Arh. St. Buc.,

m-rea C. Lung, XXXII/1, LXII/68, LXIII/58, XXI/11, LXII/75). Vezi si catastiful de avere,
odajdii, icoane, carti of obiecte de cult din 1687 iunie 1 (ibidem, LXIII/62) Despre reparatiile trebuincioase vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 4277/1856; alte reparatii (1827),
idem, m-rea C. Lung, LXI/172).
32 Vezi Arh. St. Buc., m-rea C. Lung, pach. XXXII of LXI/86, 153, 161.
40 Amintite la 1873 (Acad. R. S. Romania, ms. 228, f. 64 si 217).
41 Vezi 9i istoricul din 1800-1815 (Arh. St. Buc., m-rea C. Lung, LXIII/153), Qi doe.
de la Acad. R. S. Romania, CMX/453-456.

42 in ms. rom. 221, f. 103 v.-104, de la Acad. R. S. Romania este amintita o bis.
din 1818 nov. 25 la S. de Sus (Aca d. R. S. Romania, DCCCXIV/266).
43 Amintitil la 1833 nov. 25 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/266).
44 La 1647 dec. 16, se intareste lui Radu Cocorascu mare logofat ocina la Scroviste,
cumparata de la Crivat, pe care se afla o manastire, facutii de unchiul acestuia, Rafail of
inchinatit m-rii Sarindar (Arh. St. Buc., A.N., CXII/57).
45 Vezi hotarnicia din 1833 a mosiei, proprietatea lui Tanase Riiosanu (Acad. R. S.
Romania, CDLXIV/53).

46 Amintita in documente la 1519 sept. 16 si 1528 sept. 2, fiind ctitoria lui Manea

Persanul, mare vornic in 1525-1527, de pe vremea cind era mare clucer. (Documents, XVI,
vol. I, p. 149-152 9i II, p. 53). Vezi doc. din 1656 iunie 10, unde se afirma ca m-rea Seaca

a fost facuta din temelie de bunicii Buzestilor" (Acad. R. S. Romania, Suluri nr. 64).
47 Vezi 9i doc. din 1664 ian. 8 9i april. 9, in care se spune ca m-rea fiind in saracie
pustie", fiii lui Badila din Pirlani, nepotii lui Manea Persanul, o inching m-rii Cozia (Arh.
St. Buc., m-rea Seaca-Musetesti, I/1 si ms. 712, f. 409, 410 9i 545). Vezi of catagrafiile de
la Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 1351 9i 1609/1864. Despre diverse reparatii gi cladiri noi,
ibidem, dos. 3697/1857 si Log. pricinilor bisericesti, dos. 1002/1843. Despre invelitul bisericii
vezi doc. din 1801 dec. 4 (Arh. St. Buc., Mitr. Tariff Rom., CDIX/53). Vezi of Arh. St.
Bue., ms. 729, f. 82, 730, f. 61 v.-63 v. 9i 739, f. 46-49 v. (ms. Pappazoglu). Vezi 9i insemof

narile de pe carti de in Acad. R. S. Romania, CCCIX/27-29.


48 Vezi of Arh. St. Buc., ms. 730, f. 61 v., ms. 739 f. 46.

42 Vezi si planul mosiei din 1855 (Acad. R. S. Romania, CCCXCl/4).


49 tits. Vezi gi planul mosiei Sacuiu = Sililtea Bucovicioru la Arh. St. Buc., Min. Agric.,
Planuri, jud. Dolj (1856).

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

613

50 Data aceasta rezulta dintr-o insemnare. M-rea este amintita in doc. la 1589 iunie 5
(Documente, XVI, vol. V, p. 413). Vezi gi catagrafia din 1839 (Acad. R. S. Romania, ms.
rom. 719, f. 574). Vezi de asemenea: lists de lucrurile m-rii din 1815 aug. 2 (Arh. St. Buc.,
m-rea Zlatari, XIX/23), doc. din 1832 aug. 23, despre refacerea stricaciunilor la metoage
(ibidem, XXIX/88), doc. din 1832 sept. 30 gi <1838 ian.> despre repararea schitului gi stricaciunile pricinuite de cutremur (ibidem, XXIX/44 gi XXXII/44); doc. din 1838 febr. 22,
despre repararea clopotnitei (ibidem, XIX/133) gi insemnarea de pe o evanghelie din 1698
(ibidem, XXXIV/1).
51 Vezi gi harta mogiei din 1915 (Acad. R. S. Romania, Iraqi).
51 Ins. Vezi gi planul mogiei Serdanu = Badegti din 1845 (Arh. St. Buc., Min. Agric.,
Hotarnicii, jud. Dimbovita).
52 Amintit la 1587 (Documente, veac. XVI, vol. V, p. 316-317). La 1639 april. 23,
se vorbegte de tirnosirea m-rii Sf. Gheorghe din Buzau (Arh. St. Buc., ep. Buzau, VI/3).
Vezi gi doc. din 1678 ian. 12 pentru scutire de dari (Acad. R. S. Romania, CXXVI/173).
53 Vezi Arh. St. Buc., ep. Buzau, VI/16-17 (1805-1806). Vezi gi catagrafia din 1863
(idem, m-rea Ciolanu, IV/1). Despre diverse reparatii vezi idem, Min. Instr., dos. 939/1867.
Vezi gi Arh. St. Buc., ms. 729, f. 62 (istoricul facut de maiorul Papazoglu).
" Vezi doc. din 1779 nov. 3 gi 1782 iunie 15 (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CCCV/10
gi 11). Vezi gi Acad. R. S. Romania, ms. 657, f. 110 v.-111. Despre diverse reparatii vezi
doe. din 1781 mai 31 (Acad. R. S. Romania, IX/167).
55 Bis. e amintita la 1832 febr. 28 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/158). Despre
satul S., numit gi Rateasca, vezi doc. ibidem, CDLXIV/8 gi pach. DCXXX, unde se aft'
gi o hotarnicie din 1804 a mogiei lui Marin Butculescu (doc. nr. 43-44).
56 La <1645-1646>, cu prilejul impacarii dintre un anume Racnea gi nepotul sau, Coman,

este amintit locul cu pomii gi cu chilii de la Gornet" (Acad. R. S. Romania, CXXVII/89).


57 Vezi Acad. R. S. Romania, ms. 221, f. 114-115.
58 La 1691 iunie 15, Radu yStirbei comisul da m-rii Glavacioc, unde se ingropase fiica
sa, Praxia, satul Siligtea-Teleorman, cu obligatia ca egumenul, ajutat de boier, sa face acolo
un schit in curte, Inaintea caselor ei" (Arh. St. Buc., m-rea Glavacioc, XII/2).
" Despre bis. de piatra gi pivnila de piatra a lui Iordache Cretulescu din Simbureni
sau Simburegti-Olt, vezi doc. din 1722 aug. 22 (Acad. R. S. Romania, CDLXVIII/86). Din
traditia locale rezulta ca bis. ar fi fost facuta de Marco mare armag ; acesta este Marco
Danovici, mare armag in 1644-1652. Despre satul Simburegti-Argeg vezi doc. de la Acad.
R. S. Romania, CDLXVIII/82 gi urm.
" Vezi agezamintul ctitoresc din 1694 oct. 15, unde se arata ca se construise un
schitigor numit Sinaia, dupe numele muntelui Sinai, cu chilioare Imprejur (Muzeul de istorie Buc., nr. 27062 gi Acad. R. S. Romania, ms. rom. 1055, f. 1). Vezi gi gramatele din

1702 iulie 15 gi oct. 18 gi reintarirea agezamiqtului la 1752 (Acad. R. S. Romania, CCCLXIII/


2, CLXXXIII/179 gi CCCLXVIII/15).
61 Vezi doc. din 1792 mai 12 (ibidem, CLXXXIII/188). Vezi gi notele intocmite de V.A.

Urechia pentru istoricul m-rii (Acad. R. S. Romania, arhiva V. A. Urechia, XII, varia VI)
gi ms. Pappazoglu (Arh. St. Buc., ms. 730, f. 21-22 v). Vezi gi catagrafia din 1859 (Acad.
R. S. Romania, ms. 726, f. 109-128).
62 Vezi gi diverse alte desene gi picturi infatigind m-rea, la Muzeul de arta R. S. Romania, Sectia Stampe; Rezori, D.R.1., 4126., Zane Al. DR I, 4776, Andrea G., DR II, 4959,
Szatmary, DR III, 4115, Preziosi, DS III, 4139 etc. gi Acad. R. S. Romania, Stampe, GR
III, Danielis -S, gi GR I, Radianu M 6 (dupe Begenau).
63 Arh. St. Buc., ms. 729 f. 33 v. Vezi gi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach.
CDLXXXIII.

64 Vezi gi Acad. R. S. Romania, ms. 235, f. 112-113.


65 Existents la 1871 (Acad, R. S. Romania, ms. 228, f. 637).
66 Amintita la 1833 april. 14 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/228).
87 Bis. din Sintegti e mentionatrt la 1833 mart. 26 (ibidem, DCCCXIV/225).
68 0 biserica mai veche din Slanicul de Jos gi o truce de piatra sint amintite la 1644
mai 16 (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CIX/10) iar biserica lui Mihai Cantacuzino din
Slanic este mentionata la 1690 iunie 17 (Acad. R. S. Romania, CCCLXIX/99). Despre repararea unei biserici din Slanic vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 2044/1851; despre prefacerea" bis. Maica Domnului idem, Obgtescul Control, dos. 324/1844.
69 La 1679 mai 16, popa Nica inching lui Teodosie monah (fost Tudoran Vladescu mare
clucer din Aninoasa) gi m-rii Aninoasa, ctitoritil de acesta, biserica din Slanicul de Jos,
fricutri de mogul salt, popa Cinda. M-rea Aninoasa urma sa -i poarte de grije, sa o inveleascrt,
sit nu piara (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CIX/19). Acesta este probabil schitul Slanicul, ale crtrui ruine se vedeau Inca la 1871 (Acad. R. S. Romania, ms. 228, f. 209).
78 Despre focul din 1834 vezi Arh. St. Buc., Vornicia din launtru, dos. 7166/1834.
Pentru reparatia bisericilor vezi idem, Min. Artelor, dos 61/1905. Vezi gi planul oragului
din 1896 (Acad. R. S. Romania, Harti).

www.dacoromanica.ro

614

BIBLIOGRAFIE

TARA ROMANEASCA

Mentionez ca, la 1792 nov. 22, este amintita o bis. numitil la icoana" (Arh. St. Buc.,
ms. 143, f. 41 v.).
79 bis, Vezi 9i Arh. St. Buc., Min. Lucr. publice, dos. 96/1855.
71 Vezi Arh. St. Buc., Min. Lucr. Pub lice, dos. 36/1840 9i 118/1862.
73 Vezi doc. din 1793 iulie 12 9i 1797 iulie 10 (Arh. St. Buc., ms. 143, f. 229 v.-230
9i m-rea Plumbuita, XV/83) qi catagrafia din 1823 (Acad. R. S. Romania, ms. rom. 726, f.
129-135). Despre diverse reparatii vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 1423/1865. Vezi
9i ibidem, ms. 792, f. 70 (ms. Pappazoglu).
78 Amintita in doc. la <1512-1521>, cind prime9te o danie de la Manea mare clucer
(Documents, XVI, vol. I, p. 89-90).
74 Vezi doc. din 1626 iunie 14 (ibidem, XVII, vol. IV, p. 523). Amintita apoi in documents la 1642 aug. 2 9i 1661 febr. 3 (Arh. St. Buc., m-rea Clocociov, XI/7 ci 11). Vezi 9i
catagrafiile din: 1764, 1837, 1854 9i 1855 (Arh. St. Buc., Catastiqe m-re9ti, dos. 13, Min,
Instr., doe. 6721/1837, 4049 9i 4055/1854/, 4197/1855 9i Acad. R. S. Romania, ms. rom. 657.

f. 45-46 v. 9i 720, f. 410-478). Despre diverse reparatii, Arh. St. Buc., Min. Instr., dos.

1416/1865, 3671/1877; despre zugravirea bisericii la 1836 vezi angajamentul din 1836 ian. 3

(Arh. St. Buc., seh. Clocociov, XII/16) Vezi 9i Arh. St. Buc., ms. 730, f. 67 9i 739, f. 52
(ms. Pappazoglu) 9i descrierea de la Acad. R. S. Romania, ms. rom., 221, f. 112-113.,
76 Despre cladirea 9colii vezi 9i Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 4144/1831, 7785/1836.
6573/1882, 6696/1837, 2125/1843, 1078/1862. Despre recladirea bisericii vezi ibidem, dos,
4654/1855 9i 2170/1872. Pentru infiintarea spitalului Iona9cu vezi idem, Vornicia din launtru
dos. 1007/1844. Vezi qi Arh. St. Buc., ms. 729, f. 37 v.
78 Vezi 9i doc. de mild din 1731 iulie 16 9i 1734 iulie 15 (Acad. R. S. Romania, LIV/
250 9i 251). Despre diverse reparatii vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 643/1860.
77 Vezi doc. din 1804 febr. 17 9i 1809 oct. 11 (Arh. St. Buc., ep. Arge9, XXV/8 9i 11).

Vezi 9i Arh. St. Buc., ms. Pappazoglu, ms. 729, f. 57 v., 729, f. 51 9i 730, f. 66.
78 Vezi Arh. St. Buc., ep. Arge9, pach. XXV. Vezi qi Catagrafiile din 1831 mart. 6 9i
1857 (ibidem, LXV/21 9i Min. Instr., dos. 3705/1857). Despre diverse reparatii vezi ibidem,
dos. 3718/1857 9i 1007/1862. Vezi 9i lista de cheltuieli din 1842 iunie 2 (Arh. St. Buc., ep.
Arge9, LXXXVI/22).

79 Pentru datarea construirii schitului vezi doc. din 1664 iulie 27 9i iulie 3, unde se
arata a episcopul Serafim de Buzau cumparase loc in hotarul Streharetului 9i caramida ca
sA face o manastioara". La 1665 april. 1, metohul" sau de la Slatina este scutit de dari
(Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CXLIX/22 9i 25). Vezi 9i a9ezamintul din 1668 aug. 4, In
care Serafim episcopul spune a a facut biserica ce se nume9te Streharet..., din osteneala
li dreapta mea agonisita", inchinind-o metoh la mitropolie, sli fie supt paza sfintei mitropolii"
(ibidem, CXLIX/26). Schitul Streharel, situat di in sus de Slatina", este amintit apoi de
numeroase on in documente, la: 1673 febr. 7, sept. 12, 1674 iunie 8, 1682 dec. 22, 1687 oct.
20 etc. (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CL/16, CXLIX/28, CL/15, CXLIX/37 9i 38) etc.

Vezi 9i pomelnicele din 1673 9i 1693 (ibidem, CXLIX/40 9i 27).


80 Arh. St. Buc., ms .156, f. 117 v.-118 ci ms. 161, f. 4 v. Vezi 9i catagrafiile din: 1810,

1842 9i 1857 de la Acad. R. R. Romania, ms. 626, f. 62-63 v., 657, f. 31-31 v. ci 101,

ms. 660, f. 248 9i ms. 726, f. 213-224 9i Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 4533, 4537 9i 4538/
1856. Despre diverse reparatii, vezi ibidem, dos. 552/1861. Vezi ci catagrafia de odoare din

1849 (Acad. R. S. Romania, ms. rom. 912, f. 61) 9i Arh. St. Buc., ms. 729, f. 36 v. ms.
730, f. 66-67 9i 739, f. 51 v.-52 (ms. Papazoglu).
81 Amintit Intr -un doc. din 1680 sept. 15, din care rezulta ca fusese construit mai de
mult; la aceasta data, fiul lui Todor, parintele Paisie, cumpara ni9te vii din dealul Slatinei
(Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CL/20).

Bis. din Slatioara e amintita la 1832 sept. 6 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/196).


Despre una din aceste bis. vechi de lemn, existents Inca la 1873, vezi Acad. R. S.
Romania, ms. rom., 230, f. 58 v.
84 Vezi descrierea din 1840 a bis. la Acad. R. S. Romania, CMLXXXI/43.
85 Vezi qi Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 334. Vezi 9i lista de doe. din 1839 (ibidem
82
88

MCCLXXXVIII/111).
86 M-rea este numita la secolul XVII m-rea postelnicului Ianche care sa cheama Vai
de Ei" sau Slobozia lui Ianachi unde se chiama. Vai de Ei" (Arh. St. Buc., ms. 314, f. 213
qi Acad. R. S. Romania, CCXLIV/47). Seli9tea satului Vaideei, care a devenit o slobozie, a
fort claruitil lui Ianache mare postelnic in martie 1614 (Documents, XVII, vol. II, p. 264),
iar m-rea ce sil chiamii Vaideei", facuta de Ianache postelnicul, este amintita la 1633 iulie

12 (Arh. St. Buc., ms. 314, f. 159).

La 1634 sept. 4, Matei Basarab spune 'rasa ca am ra'cut domnia mea acum din temelie" m-rea de la Slobozia lui Ianache postelnicul, carnia ii luase satul (ibidem, f. 589-590).
Vezi 9i doc. din 1635 ian. 10 9i <1636-1637> (ibidem, f. 517 v.-518 9i m-rea Slobozia, X/1).
Se 9tie insa a Matei Basarab se laude uneori cu ctitorii pe care nu le-a facut in intregime
din nou (Brincoveni) sau singur (Dintr-un lemn). D. Fotino afirma ca Matei Basarab a

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

615

facut m-rea, a card biserica cu un turn fusese construita de Ianache Caragea (III, p. 100).
Vezi 9i doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. MCCXVI.
87 Vezi doc. din 1634 Sept. 14 (Arh. St. Buc., ms. 314, f. 589-590). Vezi si catagrafiile
din: 1822, 1854, 1855 i 1862 (Arh. St. Buc., Catasti9e m-resti, dos. 111, Min. Instr., dos.
4054/1854, 4113/1855, 1108/1862 i ms. 430, f. 699-702 i Acad. R. S. Romania, ms. 726,
f. 139-180.

Despre diverse reparatii, vezi Arh. St. Buc., dos. m-re9ti, m-rile Slobozia si Apostolache,
doc. 24/1855 si Min. Instr., dos. 1436/1864, 3320/1876. Vezi si Arh. St. Buc., ms. 729, f. 76
(ms. Pappazoglu).
88 0 bis. din Slobozia e amintita la 1832 ian. 16 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/
151).

89 La 1829 satul era proprietatea lui M. Ghica (Acad. R. S. Romania, DCXVI/336 a).
99 Vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. CDXCIII, de unde rezulta echivalenla
celar dourt nume.
97 Amintita in doc., la 1409-1418, cind Mircea cel Batrin u spune m-rea domniei mele"
(Documents, XIIIXV p. 56). Dupes cum a arAtat N. erbanescu (op. cit., p. 28, nota 1),
aceastit expresie nu se refers totdeauna la primul ctitor al m-rii.
Pentru vechimea m-rii vezi i doc din 1654 mai 30, in care Constantin $erban voievod
declares ca a vazut un hrisov de la Basarab voievod, fiul lui Basarab voievod cel Bun...
din anul 6908 (1399-1400), care a zidit-o de la inceput" (Arh. St. Buc., Peceti, nr. 65).
92 Vezi asezamintul din 1464 oct. 28 (Documente, XIIIXV, p. 137-138). La 1482
mart. 23 i se daruieste vama Prahovei si alte venituri stt fie pentru acoperirea sfintei m-ri
9i a chiliilor" (ibidem, p. 171)
93 intr-un doc. din 1697 april. 1, C. Brincoveanu spune ca pentru multe intimplari

si jafuri ce an fost pre aceasta lara despre Agarineni" m-rea a ajuns la slabiciune"... ca

9i casicele ce imprejurul ei erau acute au inceput a BA strica". Vazindu-le vechi si stricate",

domnul acorda milii pentru reparatii (Acad. R. S. Romania, XX/171).


94 Vezi 9i catagrafiile din: 1782, 1784, 1794, 1824, 1828, 1844, 1848 9i 1855 (Acad.
R. S. Romania, ms. rom. 727, f. 265-402, Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 6/1828, 1810/
1844, 1487/1848, 4204/1843); vezi 9i Arh. St. Buc., ms. 729, f. 39 v.-40 (ms. Pappazoglu)
si Acad. R. S. Romania, ms. 5143, f. 281-284 (ms. Tocilescu) 9i doc. de la Acad. R. S.
Romania, pach. CMXXII.

96 Despre diverse alte reparatii vezi Arh. St. Buc., Log. pricinilor bisericesti, dos.

1007/1843 9i Min. Instr., dos. 2639/1849, 4358

9i 4369/1856, 1013/1862. Despre repararea


arestului de la m-rea Snagov vezi idem, Min. Lucr. publice, dos. 159/1851 9i 36/1857 i Oboescul Control, dos. 2081-2082/1857. Vezi si desenul lui Rosemblut I. infatisind m-rea (Muzeu

de arta R. S. Romania, Stampe CR, III, 220); vezi de asemenea Acad. R. S. Romania
Stampe GR I, losif R, 2.

96 Acad. R. S. Romania, ms. rom. 225, f. 359 v.


" Amintita la 1834 april. 4 (Acad. R. S. Romania, DCCCXV/30).
98 La 1658 mai 4, Vlad 9i varul sau, Neniul, vind egumenului m-rii Maxineni locul
la Spiridon, sa fie de manastire cum au fost 9i mai dinainte vreme manastire". Ei an vindut
locul, urmind ca egumenul s faces m-rea (Arh. St. Buc., ms. 173, f. 329 v.-330).
99 Amintita Ia 1654 aug. 14 (Arh. St. Buc., ep. BuzAu, XVIIXVIII/10). Despre ruinarea his. 9i cererea de construire a unei not bis. vezi idem, Min. Cult. 9i Instr., dos. 1637/
1864, f. 12, 160, 235 9i 266.
100 Data pisaniei, confirmatA si de un doe. de la inceputul sec. XVII, in care se spune
c1 a fost facutA de stramo9ii boierilor Buze9ti, Mogos banul, fiul sau, Mogo9 spiitar, si Giur a
logofat, la 1536-1537 (Documente, XVII, vol. II, p. 340). Vezi i doc. din 1692 mart. 8

(Arh. St. Buc., ms. 725, f. 1-4).

101 Pe linga faptul ca a primit numeroase danii de la Buzesti, la 1610 ian. 10 Radu

Buzescu mare clucer lase 1000 de galbeni m-rilor StAneti i Dobru9a, s lucreze lucrurile
ce sint neispravite 9i sa dreagA ce le va trebui" (Documente, XVII, vol. I, p. 425).

102 Vezi doc. din 1615 mai 19 9i 1716 april. 27 (Documente, XVII, vol. II, p. 340341 9i Arh. St. Buc., m-rea Zlatari, V/10). Vezi i catagrafia din 1839 april. 1 (Acad. R. S.
Romania, ms. rom. 719, f. 574 v.). Vezi si inscriptiile 9i legenda m-rii, la 1871 (Acad. R. S.
Romania, ms. 230, f. 160-160 v.) 9i ms. Tocilescu (idem, ms. 5142, f. 384), Vezi, de asemenea, picturile lui Trenk infatisind ruinele m-rii in veacul trecut si mormintul lui Stroe
Buzescu (Muzeul de arta R. S. Romania, Stampe DR III, 4260, 4261).
los Bis. e amintita Ia 1832 mart. 9 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/161).
104 Despre satul Stanesti-Ilfov vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. DLIVV
si hotarniciile din 1801 (ibidem, CDLXXI/149-150 i DLIV/23-24).
105 AmintitA la 1834 iunie 14 (ibidem, DCCCXV/47).
106 Amintita Ia 1832 ian. 16 (Acad. R. S. Romania, DCCCXIV/152).

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCX

616

107 Amintit la 1692 april. 18 9i 1694 febr. 13, cind se spune ca a fost construit de
unchiul 9i parintii lui popa Dobrota, devenit Daniil ieromonah (Arh. St. Buc., m-rea Trivalea, VIII/1 9i ms. 477, 1. 97-98).
108 Despre sat vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. DCXIX.
199 Amintit la 1693, aug. 25, cind se spune ca Neja, soacra lui Voico ceau din Rimnic,

fusese ingropata in acest schit (Arh. St. Buc., m-rea Rm. Sarat, XV/4).

110 Mentionatii la 1691 mai 26 (Acad. R. S. Romania, DCXXVI/145). 0 bis. mai veche

din Star Chiojd e amintita la 1652 febr. (N. Iorga, Studii Fi doc., XIX, p. 86). Despre sat
vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. DCXXVI.
111 La 1689 mart. 18, Alexa rusul se angaja fata de ihail Cantacuzino spatarul sa
face o biserica de lemn la Stilpu, al carui lemn trebuia sa-i fie furnizat de 10 topora9i
timp de o saptamina (Acad. R. S. Romania, CXXVII/86).
112 Vezi 9i Arh. St. Buc., ms. 729, f. 61 (me. Pappazoglu). Despre diverse reparatii vezi
Arh. St. Buc., Min. Instr., dos. 2752 9i 3908/1857. Vezi 9i pictura lui Trenk infatiind schi-

tul in secolul trecut (Muzeul de arta R. S. Romania, Stampe, DR III 4219).

112 1310. Vezi 9i planul mo9iei S. = Bficeti la Arh. St. Buc., Min. Agric., Hotarnicii.
113 Amintita la 1675 febr. 19 (Arh. St. Buc., m-rea C. Lung, 11/3 bis).
114 Amintita la 1834 mai 16 (Acad. R. S. Romania, DCCCXV/40-41).
115 Vezi 9i Arh. St. Buc., ms. 394, f. 5 v.
116 Vezi 9i Acad. R. S. Romania, ms. rom., 221, f. 107 v.-108.
117 La 1871 sint amintite aci ruine de biserica (ibidem, ms. 223, 1. 110).
118 Amintit la 1677 nov. 14, cind ieromonahul Nicodim de la schitul Stolojani cu fiii

sai dau vie 9i pamint echitului (Arh. St. Buc., m-rea Tismana, LXXX/1).
119 Vezi doc. din 1650-1651, in care domnul arata ca rumanii din Strehaia luerasera
la m-re iar acum s-au sfirit", (Arh. St. Buc., ms. 714, f. 961 v.). La 1653 mart. 6 domnul
spune ca am facut domnia mea sfinta manfistire, acolo in sat la Strehaia" (idem, m-rea
Strehaia, 1/3) iar la 1665 iulie 7 se atribuie lui Matei Basarab ctitoria din temelie" a manastirii (ibidem, IV/2.) Vezi 9i pomelnicul de la Acad. R. S. Romania, ms. 2148, catastihul
de avere din 1800 9i catagrafiiile din 1842 9i 1847 (Arh. St. Buc., m-rea Strehaia, XIV/57
qi Min. Instr., dos. 2907/1842 9i 1317/1847 9i Acad. R. S. Romania, ms. 726, f. 181-206.
Despre starea m-rii 9i reparatiile trebuincioase la inceputul sec. XIX vezi doc. din:
1815 iulie 1, 1816 sept. 10 9i oct. 2, 1817 dec. 20, 1818 ian. 6, 25 9i 30 9i april. 8 (Arh.
St. Buc., m-rea Strehaia, XIV/59, 60, 61, 64-68); despre diverse alte reparatii, Min. Instr.,

doe. 4441/1856 9i 1439/1865 qi Log. pricinilor bisericeti, dos. 1128/1842, 1166/1841. Vezi i

ms. 729, f. 92-93 (Pappazoglu).


129 Vezi 9i Arh. St. Buc., m-rea Strehaia, XIII/1-3. Vezi, de asemenea, Acad. R. S.
Romania, Stampe, GR, Kaindl, 54.
121 Bis. din Strajeti este amintita la 1653 mai 30, cind ramaitele paminte9ti ale lui
Radu Buzescu sunt mutate de aici la m-rea Calui (Arh. St. Buc., ms. 722, f. 227 v.) Pentru
inscriptia de pe piatra de mormint a lui Constantin Buzescu, vezi Acad. R. S. Romania,
ms. rom. 220, f. 213-214.
122 Pisania din 1793 indica gre9it ca an al fundatiei 1518-1519. Pentru datare vezi
doc. din 1604 oct. 18, in care Stoica mare logofilt din Strimba aratii ca a zidit-o 9i a lucrat-o
cu mare ()Birdie (Documente, XVII, vol. I, p. 146). El a construit m-rea pe vremea cind era
mare vistier (1597-1599). La 1630 mai 14, se spune ca Alex. Ilia voise sa o strice 9i sa o
prade, fiind rascumparata cu 250 de galbeni de calugarii de la Tismana (Arh. St. Buc., Mitr.
Tarii Rom., CCCXII/2.

Despre chiliile arse ale m-rii vezi doc. din 1730 febr. 26 (Acad. R. S. Romania, XC/
218). Vezi 9i a9ezfinaintul din 1754 april. 15 (idem, XCl/39); despre ctitorii m-rii vezi doc.
din 1776 iulie 1 (idem, XCl/212). Vezi 9i descrierea m-rii Ia 1874 (Acad. R. S. Romania,
ms. 226, 1. 141-141 v.) 9i Arh. St. Buc., ms. 729, f. 80 v. (istoricul facut de Pappazoglu).
122 bis Vezi 9i planul moiei Strimba = Catanele din 1873 Ia Arh. St. Buc., Min.
Agric., Planuri jud. Do lj).
128 Amintita la 1667 mai 19 (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CXLV/24). Despre sat
vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. CXLXXII. La 1831 satul a fost cumparat de
Gh. Opran (doc. nr. 30-32), dupa ce, la 1829, fusese al lui C. Graditeanu (doc. nr. 48).
124 Amintit la 1817 9i 1819 sept. 18 (Arh. St. Buc., ep. Buzau, CVIII/4).
125 Este probabil ca cele doua schituri s fie de fapt unul singur cu doua numiri.
126 Vezi planul moiei la Acad. R. S. Romania, Harti.
122 Acad. R. S. Romania, ms. rom., 230, f. 117.
122 Amintita o singura data in documente, la 1409 mai 11 (Documente, XIIIXV, p.
64-65).
129 Amintita la 1673 iulie 6 (Arh. St. Buc., m-rea Bistrita, XXIV/20). La 1686 mai 7,
se spune ca un anume Ion din Studina vinduse loc in selitea Bajeniele (unde fusese probabil
vatra vechiului sat) 9i unde exista o biserica (ibidem, XXIV/24). Despre satul Studina-Gradi-

nile, vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. DXLII.

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

617

13o Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 367.


131 Vezi descrierea gi inventarul din 1840 al bis. din Suditi-Gherghita la Acad. R. S.
Romania, CMLXXXI/13 bis.
131 Despre construirea his. vezi Arh. St. Buc., dosare m-regti, m-rile Slobozia gi Apostolachi, dos. 23/1855. Despre darimarea amvonului vezi Arh. St. Buc., Min. Cult. gi Instr.,
dos. 1367/1864, f. 20 gi 202.
133 La 1647 ian. 9, Damaschin dilugarul gi fiul situ, Tudor, din Surani-Saac, vind lui
Matei Basarab un loc de case cu gradina uncle va sit fie metohul sf. manastiri Caldaruganilor"
(Arh. St. Buc., m-rea Caldarugani, XLV/3). Schitul e amintit la 1774 iunie 25 (Acad. R. S.
Romania, ms. 1236, f. 256 v.)
194 Despre vinzarea mogiei la 1830 vezi Acad. R. S. Romania, CDLXXII/148.
135 Vezi gi Arh. St. Buc., Min. Cult. gi Instr., dos. 1092/1863, f. 5-12.
139 Dintr-un doc. din 1613 alkali' ca m-rea Surpati avea ocina inca din vremea domniei
lui Neagoe Basarab (Documente, XVII, vol. II, p. 220), iar in pisania din 1706 se spune
ca a fost facuta intli de Buzegti, dar nu se precizeaza dace este vorba de his. de la inceputul
sec. XVI sau de o refacere a ei la sfirgitul sec. XVI gi inceputul sec. XVII, rind traiesc cei
trei frati Buzegti.

Dintr-un doc. din 1687 mai 16, rezulta ca ctitorii m-rii din sec. XVI au fost Tudor
clucer gi fratele Sall, Stanciu, care ii daduseril ocina la 7029 (1520-1521) (Arh. St. Buc.,
m-rea Surpatele, I11/9). Dupe parerea lui Joan Radu Mircea, m-rea ar fi fost ctitoria lui Tudor
mare logofat din Dragoegti gi a sotiei sale, Dumitra, ambii considerati bunicii boierilor Buzegti

(R.I.B. X, 1943, nr. 3, p. 59-60, 91).


137 tntr -un alt doc., din 1682 april. 27, se spune ca m-rea fiindu parasite gi stri
car, Maria Moldoveanca, s-au apucat de o au intarit gi au dires gi o au miluit" (Aih. St
Buc., m-rea Surpatele, 111/3). Aceiagi monahie ,agezatii Ia m-rea Dintr-un lemn, i-a dat
apoi gi ocine (doc. din 1685 sept. 15, ibidem, 111/4).
Vezi gi pomelnicile de la Acad. R. S. Romania, ms. 5504 gi 5912 (din 1847-1862),
inventarul mrii din 1831 gi lista de odoare de la aceiagi data (Arh. St. Buc., m-rea Surpatele, XII/12 gi 13). Vezi gi cererea de megteri zidari din 1833 iulie 18 (ibidem, XII/19)
gi catagrafiile de la Arh. St. Buc., Agez. Brincovenegti, dos. 198/1814 gi 216/1839 gi Min.
Instr., dos. 1104/1862. Pentru diverse reparatii ibidem, dos. 1190/ 1863, dos. 1443/1864,
f. 9-10, 55-56 gi Agez. Brincovenegti, dos. 2/1862. Pentru privilegiile m-rii Surpatele, incepind de la 1627, vezi Arh. St. Buc., m-rea Surpatele, pach. X.
139 Vezi gi desenele gi picturile de Ia Muzeul de arta R. S. Romania, Sectia Stampe:
Preziosi, DS, III, 4935, Trenk, DR III 4252, 4301, 4313 gi 4326 etc. Vezi, in sfirgit, gi ms.
Pappazoglu (Arh. St. Buc., ms. 729, f. 56).
139 Vezi gi doc. din 1842 febr. 2 (Arh. St. Buc., sch. Suzana I/1). Despre pradarea
schitului vezi doc. din 1857 aug. 25 (ibidem, I/3.) Despre diverse reparatii vezi Arh. St.
Buc., Min. Instr., dos. 2172/1872. Vezi tot acolo gi ms. Pappazoglu (730, f. 17).
140 Vezi gi pictura lui Hentia infatigind m-rea (Muzeul de arta R. S. Romania, Stampe,
DR I, 3820).

www.dacoromanica.ro

5AELELE, vezi Saelele.


SANTURI, vezi Lunguletu.

5ASA, com. Danesti-Gorj (la 1840 doua bis. de lemn: Sf. Dimitrie, 1753
gi Adormirea mah. din vale, 1837.)
Bauer, p. 213 [fara bis.] ; Renasterea", 1944, p. 612-613 [cat. 1840];
AMO, 1941, p. 403 [bis. Adormirea
Cornetul si Sf. Imparati Birza,
ambele noi]; Documente, sec. XVI, vol. VI, p. 331 [satul amintit la 1598].
SA.TRARI, vezi 5etrari.
M-REA *CHEAUL,
Saac (sec. XVIII, ante 1751); fosta linga dealul Nego-

vani. Vezi si schitul Poteca.

Iorga N., Studii f i doc., V, p. 497 [doc. 1751]; Galesescu, Eforia, p. 210211 [doc. 1751, m-rea Doamnei Neaga din Dealul 5cheilor] ; Indice cronologic

nr. 3 [multe doc.]


5CHEI, vezi Schei.
KHIOPENI Rm. Sarat (bis. sec. XIX) 1
Indice cronologic nr. 3 [doc. despre sat]; Haretu Spiru, Act de hotcirnicie
at mofiei Schiopeni din jud. Sdrat, plasa Rimnicul de Sus, corn. Meireiritciresci,
properietate dotard a d-lui A. Nedelcovici, Buc., 1894, 19 p. [se rezuma doc.,
amintind de silistea satului gi bis. veche].

KOALA, vezi Steanesti.


5E GARCEA, vezi Segarcea.
SERBANESTI Dimboviita 2 (Ms. Sf. Nicolae, ante 1810, apoi bis. Intrarea
in biserica, 1860).

Iorga, Doc. Cantacuzino, p. 38-39 [doc] ; Bauer, p. 159 [bis. de lemn]

si 163; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 16-17; Anuar 1909, p. 54 ; Documente,


indice sec. XVI si XVII (satul amintit de la 1538 iar preotul satului la 1592];
Indice cronologic nr. 1, 9 [doc. despre sat]..
5ERBANE5TI Dolj. 3.
5ERBANE5TI (doua sate Arges si Vlasca) (doua bis. de lemn: Sf. Paras-

chiva si Sf. Voievozi la inceputul sec. XIX).


Ionascu, Catagrafia Arges, p. 12 [ Arges] si 73-74 [Vlasca] ; B.O.R.,
1921, p. 686 [cat. 1808]; Anuar 1909, p. 290 [bis. din 1785-1787]; AEA
1929, p. 95 [bis. Adormirea, 1725, si Inaltarea, 1852] gi 110; Documente,
indice sec. XVI [5. - Lovistea].
SERBANE5TI, jud. Olt (case boieresti de piatrk sec. XVII 4 5i doua bis.:
Sf. Treime, construita de parintii lui C -tin Hiotul, gi Sf. Ioan Botewww.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

620

zatorul, construita de boierii Cretulesti, ambele de zid la inceputul


sec. XIX) 5.
B.O.R., 1890, p. 723 [bis. de lemn la 1747] ; Bauer, p. 184 [bis. sec. XVIII]
si 186 [la fel]; Ionascu, Catagrafia Arge.,s, p. 90 [bis. Sf. Treime, surpata pins

in turle] si p. 82 [bis. Sf. Ioan Botezatorul]; Anuar 1909, p. 304 ; AEA,


1929, p. 135 [bis. din 1854 si 1874-1880]; Iorga N., Studii .si doc., VII, p.
167 [doc. 1689, satul era al fam. Rudeanu]; A. 0., 1928, p. 295-298 [doc.
1628].

5ERBANE5TI, plasa Oltetu - Vilcea (la 1840 doul bis. de lemn: Sf. Nicolae,
1780 si Sf. Dimitrie, 1823, construita de Alexie monahul).
Bauer, p. 201 [bis. sec. XVIII]; Popescu, Biserici p. 118-119; Anuar
1909, p. 231; AMO, 1941, p. 698 [bis. de lemn, inchisa] ; A.O., 1942, p. 171
[la 1834 doua bis. de lemn]; Documente, indice sec. XVI si XVII [trei sate:
S. in jud. Vilcea unul r. Babeni Bistrita, altul r. Oltetu si altul probabil
r. Draggsani].
5ERBANESTI, plasa Otasau - Vilcea (la 1840 bis. Cuv. Paraschiva 1740,
construita de Tudor Gramescu).
Popescu, Biserici, p. 80; A.O., 1924, p. 304; AMO, 1941, p. 772-773.
5ERBA.NESTI, vezi Brosteni.
M M-REA SERBANEM - Morunglavu (Sf. Matei, construita de boierul
Matei Morunglavu, 1746 6, zugr4vita 1753, reparata 1880 7, 1904
si 1936; se pastreaza zidul de incinta, clopotnita si un corp de chilli

din sec. XVIII; in bis. se afia icoane imparatesti pictate de G.

Tattarascu; fost metoh al m-rii Pantelimon), com. 5tefaneti, satul


5erbaneti, jud. Vilcea.
Iorga, Inscriptii, f. I, p. 165-166; Bulat T. G., inscripcii (A.O., 1925,
p. 191-192) [si descriere]; Iorga N., Studii si doc., V, p. 494 [doc. 1751] ;
Galksescu, Eforia, p. 219 [doc. 1751, inchinare la Pantelimon] si 959; M. C.,
I, 1913, p. 78 [pisania]; Ghika-Budesti, Evolucia (BCMI, 1936, pl. DXV)
[pisania];

Ionascu I., Documentele mo.siilor schitului .5erbcinesti-Morunglavu din

Vilcea, Craiova (din A.O., XII, 1938, p. 289-310; 1940, p. 152 -174; 1941,
p. 94-107 si 1943, p. 126-208) [f. importante pentru istoricul m -rii, inscriptii,
catagrafii din: 1762, 1787, 1796, 1801; lucrul la zidirea m-rii, 1756; arderea
ei in 1821 etc.]; Plopsor C. N., Documente privitoare la schitul t5'erbeinepi Vilcea (Oltenia", I, 1940, p. 22-26); A. 0., 1942, p. 235-240 [documente] ;
Bauer, p. 200; si A.O., III, 1924, p. 303; Fotino, III, p. 161; Popescu, Biserici, p. 13; A. P., 1848, p. 404, 408, 412, 416, 420 passim [venituri, 18321846] ; V. Rom., 10 iunie 1843; Margot, 0 viatorie, p. 44 [1859]; A. Rom..
supl. 12 si 19 dec. 1859 [arenda mosfilor m-rii] ; vezi si 21, 29 aug. si 4 sept
1857;

Ghenadie, Vizite canonice, p. 233-235 [inscriptii ,descriere portrete];


AER, 1900, p. 40; Iorga, Sate si mancistiri, p. 293-294 [descriere]; Rautu,
Monografia, p. 73 -74; Nasturel P. V., M-rea erba'nevti (R.I.A.F., XIV,
1913. p. 53-68) [pisanie, foto descriere, portrete ctitori, doc.]; Draghiceanu
V., Monumentele istorice din Oltenia (BCMI, 1931, p. 121) [inscriptie, ctitori];

Metes, Zugravi (indice); 5tefanescu I.D., Peintures murales, p. 71; Donat,


Fundaciile, p. 76; AMO, 1941, p. 773; Popescu, Ynvelisurile, p. 43; Voinescu
T. si P., Oprea Mesteri locali (SCIA, 1954, nr. 1-2, p. 218);
Masa D., Ctitoria lui Matei Morunglavu din satul Serbanesti, r. Drcigecsani (M.O., 1959, nr. 7-8, p. 436-445) [istoric, pisanii 1746 si 1753, despre
ctitorii si averea m-rii] ; M. 0., XV, 1963, nr. 11-12, p. 899 [despre acoperirea

m-rfi]; C.L., 1934, p. 671 [Al. Odobescu despre m-re, 1860];


www.dacoromanica.ro

N. STOICESCIT

621

Masa D., preot, Un vechiu antimis, cu text slavon (I.E.E.R.A., IV,

1948, nr. 9-10, p. 10-11) [gasit la schitul erbanesti-Vilcea, din 1671-1672].


SERBOAICA, vezi Marsilieni.

ERBOIENI, corn. Ionesti, jud. Arges (bis. de lemn Sf. Paraschiva la inceputul sec. XIX, refacuta de zid 1875 si bis. Sf. Teodor Tiron, 1823).
A. Rom., 22 mai 1857 si urm., 4 sept., supl. 7 sept. 1857 [arendarea mosiei] ;

Ionascu, Catagrafia Arge, p. 46 ; Anuar 1909, p. 290; AEA, 1929, p. 95 ;


Documente, indice sec. XVI [satul amintit la 1569 cu numele erbaiani].
nRINGA, jud. Buzau (bis. Sf. Nicolae, 1818-1820, reparata 1894).
Anuar 1909, p. 253.
ETRARI, corn. Uda-Arges, fost r. Vedea (bis. Adormirea, 1806, construita
de preotul Ion proestosul si locuitori, repatata 1915)
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 39 ; Anuar 1909, p. 278 ; AEA, 1929, p. 53.
5IIACU, corn., Slivilesti, jud. Gorj (M cula Grecescu, construil de Raducanu

Cioaba si Marin Chintescu, 1818-1823 si bis. Sf. Nicolae, 1833, in


stare rea la 1909).
Tzigara-Samurcas, Arta in Romania, p. 14-37 ; Draghiceanu V., Monumentele Olteniei (BCMI, 1934, p. 120) [despre cula si foto] ; Creteanu R.,
Culele .si casele intiirite de pe Valea Motrului (M.M., I, 1958, p. 94-97) [descriere, foto, plan]; Anuar 1909, p. 204.
,SIMIAN, jud. Mehedinti (bis. Adormirea si Sf. Dimitrie, inceputa la 1801 de
Iani, polcovnicul Gheorghe Badescu si al-0i; intrerupt lucrul din
cauza cirjaliilor i terminata 1814; rezidita 1895-1906).
Ghenadie, Vizite canonice, p. 142 [inscriptii] ; Anuar 1909, p. 203 ; AMO,
1941, p. 553.
5IMNICU, jud. Dolj 8 (Ms. Adormirea-5. de Jos, facuta de Bogdan si ceata sa
la o data neprecizata, prefacuta si inoita de Ianache croitorul Craioveanu si altii in timpul domniei lui Alexandru Moruzi vocvod ; refit%
cuta ? 1848; cruce de la sfirsitul sec. XVIII inceputul sec. XIX la

biserica).
Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1593, fiind cotropit de Preda Buzescu in domnia lui Mihai Viteazul] ; Ciuceanu St., Pomelnicul

bisericii din comuna Simnicu de Jos din jud. Dolj, alcdtuit si scris de Dionisie
Eclesiarhul (A.O., I, 1922, p. 57-60) [din 1814; se reproduce, cu date privind

istoricul bisericii] ; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 451 [cat. 1845] ; Oltenia", II,

1941, p. 128 ; XI, 1944, p. 114 [cat. 1831] ; Anuar 1909, p. 168 [si o alts bis.
Adormirea-. de Jos, fara data] ; AMO, 1941, p. 299-300; Balasa D., Cdrei
biserici aparcine pomelnicul de la Simnic ? (M.O., 1969, nr. 3-4, p. 244-246)
[bis. din S. de Sus].

INTEPII DE SABAR - Ilfov (case boieresti, sec. XVII, ale familiei

Sintescu-Popescu) 9. Vezi si Popesti-Ilfov.


5IPOTU, vezi Spahii-Sipotu.
SIPOTU, vezi Negoesti.
SIPOTU (Stubei) - Teleorman Io
Documente, indice sec. XVII [satul ipotele].
IRINEASA, jud. Vilcea (bis. din sec. XVII 11 apoi bis. Sf. Nicolae, construita
de egumenul m-rii Hurezi, 1727, bis. pustie la 1791-1804, redeschisa

de egumenul Pahomie, reparata de Iordache Schina, 1830-1835 ;


case boieresti din sec. XVII-XVIII).

Documente, indice sec. XVII [satul amintit de la 1606] ; M.O., 1966, nr.
5-6, p. 436 [doc. 1711, bis. Sf. Nicolae inchinata la m-rea Hurezi] ; Bratulescu V., Inscriplii ,si insemniiri (M.O., 1966, nr. 5-6, p. 475-476) [pisanie
noua si descriere sumara] ; Ionascu I., Contributii la istoricul m-rii Hurez, p.

www.dacoromanica.ro

622

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

26, 57, 86, 106 passim [doc. 1695, satul daruit de C. Brincoveanu m-rii Horezi] ;

vezi si indice ; Bulat T. G., Stiri not cu privire la fundatiunile Brancovenesci


oltene (M.O., 1964, nr. 9-10, p. 754) [doc. 1711 inchinare case si bis. la m-rea
Horezi] ; Indite cronologic nr. 14 [doc. despre sat] ;

Iorga N., Studii si doc., XIV, p. 54-55 [descrierea casei lui Udrea

Zatreanu, 1736-1737] ; Popescu, Biserici, p. 88-89 [catagr. 1840] ; Bolliac,


Monastirile Brancovenesci, p. 174 ; Dig. Rom., V, p. 520-521 [istoricul
satului si doc. 1695 despre bis.] ; Anuar 1909, p. 231 [bis. refacuta 1885-1887] ;
A.O., 1936, p. 422, 430 ; AMO, 1941, p. 774-775 ; Popescu, invelisurile, p. 63.
SIRNA, jud. Prahova (bis. de lemn Sf. Voievozi, 1734). Vezi si Tariceni.
Anuar 1909, p. 112 ; Documente, indice sec. XVII [satul amintit la 1614,

cind era in parte al m-rii Mislea].


SIROCA-Gorj (piatra de hotar de la slugerul Tudor Vladimirescu, c. 1810).
$ITOAIA, com. Almaj, jud. Dolj (M bis. Adormirea, 1819, construita de Du-

mitru medelnicerul, Nicolae Sitoianu, Maria Socoteanu, reparata

1896, 1907, 1935 si 1962 ; pastreaza fresca originara cu portretele ctitorilor ; cruce de la inceputul sec. XIX desi data e 1533 - ridicata

in memoria lui Gheorghe Oprea, ucis de turci).


Iorga V., Studii si doc., XV, p. 37 [cruce] ; Oltenia", XI, 1944, p. 91-92
[cat. 1831]; Anuar 1909, p. 153 ; AMO, 1941, p. 176 ; M.O., XV, 1963, nr.
11-12, p. 930 [cruce din 1533 ?) ; Documente, indice sec. XVI si XVII [satul
amintit de la 1557] ; Filitti I.C., Condica Poenarilor - Almajeni (A.O., 1929,
p. 12-16) [despre doc. privind mosia Sitoaia].
ITOAIA-Gorj (la 1840 doua bis. de lemn: Sf. Ingeri, 1795 si Sf. Ingeri mah. Prislavesti, 1740).
Renasterea", 1944, p. 369-370 ; Documente, indice sec. XVII [Sitoaia,
r. Novaci].
SOIMARI, jud. Prahova (cruce veche, existent5. la 1873 la si bis. din 18681870).

Anuar 1909, p. 112; Documente, indice sec. XVI [localiz. probabila].


OLDANU, vezi m-rea Negoesti.
OMANETI, jud. Gorj (bis. Sf. Nicolae si Dionisie, construita de familia
Balacescu, Dionisie, egumenul m-rii Horezi, C-tin vornicul, fratele
sau etc., 1747-1749, reparafa 1880). Vezi si Telesti (aceiasi biserica?)
Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1599 cu numele
imonesti] ; Iorga N., Studii si doc., VI, p. 492 [doc. 1738, cash' noua] ; tefulescu, Documente slavo-romane (indice); Foaia de zestre a Profirei, nciscuta
Bcileicescu, la di siltoria sa cu loan ,oma'nescu (A.O., IV, 1925, p. 470-471)
[din 1836] ; Greceanu, Genealogii, I, p. 249-252 ; Stefulescu Al., Bis. Baldcestilor din ,..omiine.sti (A. Pop., III, 1901, nr. 3, p. 80-84) [inscriptii, istoric,
foto] ; Idem, Gorjul, p. 231-241 [doc. despre sat ; descriere bis.] ; Dig. Rom.,
V, p. 525 [bis. din 1727 si 1790] ; Anuar 1909, p. 185 ; AMO, 1941, p. 411-412 ;

Voinescu T., Elemente realiste (SCIA, 1954, nr. 1-2, p. 64, 65); Voinescu T.
si P. Oprea, Mesteri locali (ibidem, p. 217).

$0PARETI, vezi Tohani.

OPIRLIGA-Saac (sat disparut). Vezi si Gheraseni.


Documente, indice sec. XVII [sat dispArut] ; Iorga N., Studii si doc., XVI,
p. 70-74 ; Documente agrare, p. 710 [sat disparut] ; Donat I., Satele lui Mihai
Viteazul (SMIM, IV, p. 501-502).
SOPIRLITA, jud. Olt (fost Romanati) 13 (M ruina bis. Sf. Nicolae - Mah.
de Sus, 1833, construita de C. si Toma Bratasanu; bis. de lemn Sf.
Troita-M. de Jos, 1770, reconstruita de zid 1906-1907). Vezi si m-rea
Crivina.

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

623

Oprescu Anton, Acte privitoare la mosia Sopirlica-Bracisanii din jud


Romanaci (A.O., 1930, p. 46 si urm. [1833-1852]; Renasterea'", 1944, p. 166
[cat. 1840]; M.O., 1965, nr. 3-4, p. 289 [cat. 1845]; Odobescu, Antichitcitile,
p. 26, 129, 176-177 [urme de case boieresti poate ale fam. Bratasanu?

-,

bis. in ruing] ; Anuar 1909, p. 216; AER, 1921-1925, p. 559 ; Monografia


jud. Romanaci, p. 445-446; AMO, 1941, p. 657.
OPLEA - Prahova, sat disparut (o m-re?, sec. XVII; casele Cantacuzinilor,
XVII si o cruce din 1655, amintind luptele cu slujitorii rasculati,
adusa la Draganesti). Vezi si Draganesti.
Iorga N., Socotelile Brasovului, p. 190; Idem, Genealogia Cantacuzinilor, sec.

p. 82, 407; R. V., 7 Sept. 1914, p. 1 [despre ruinele curtii boieresti a lui Mihai
Cantacuzino, la oplea-Berceni]; Bejenaru N. C., Crucea de piatrci de la Telea-

jen (Arhiva", 1924, nr. 3-4, p. 287-288); L. Demeny, L. Demeny si N.

Stoicescu, Rdscoala seimenilor sau rdscoald popularci ? 1655 Tara Roma-

neascci, Buc., 1968, indice [despre lupta din 1655].


SCHITUL SOPOT, vezi Slatina.

OTINGA, jud. Dimbovita (bis. Sf. Nicolae, Sf. Ioan, Sf. Voievozi si Sf.
tefan, construita de lemn de Iordache Vacarescu mare sluger, Badea

Vficarescu si Joan Vacarescu viltaf, recladita 1836-1838 de Ioan


FundAteanu, Mihai Vladescu si Ion Barbatescu 14, reparata 1887).
Iorga N., Studii .,si doc., I-II, p. 248-249 [doc. 1810, ref. la relatiile cu
bis. catolica din Tirgoviste] ; A. Rom., 18 si 23 sept 1857 [arenda mosiei] ;
Iorga N., Studii si doc., XV, p. 280; Draghiceanu, Calcluza, p. 31; Bauer, p.
159 [bis. sec. XVIII]; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 21; Anuar 1909, p. 54 ;
Indice cronologic nr. .1 [doc.].

SOTRILE, jud. Prahova (bis. de lemn la 1810) 15.


Teodorescu Stoica, Monografia oraplui Cimpina, p. 24, 169, 171, 180 si
urm. [despre sat si doe]; A. Rom., 25 ian. 1861 [arenda mosiei] ;.
KoV.A.R.A.TI, vezi Adamesti.
'EFANETI-Ialomiita (bis. Sf. Spiridon, 1842, reparata 1872).
Anual 1909, p. 66.
'I`EFA.NETI, jud. Ilfov (bis. Sf. Nicolae -5. de Sus, 1812-1816 16, reparata
1880). Vezi si Lipovat.
Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la <1584 >; A. Rom.,
5 iunie 1857 si urm., 2 mart. 1861 si urm. [arendarea mosiei] ; Bauer, p. 149
[bis. i cash boiereasca] ; Anuar 1909, p. 84.

EF.A.NETI, jud. Arges (patru crud vechi, bis. de lemn Adormirea la

inceputul sec. XIX si M bis. Sf. Ioan Botezatorul, sec. XVII, 1628 ?,
reparata 1877). Vezi si IzvoruP-7.
Doc. relacii agrare, p. 764 [doc. 1790, bis. Gura Vali Steranestilor] ; Bauer,
p. 174 [bis. sec. XVIII]; Anuar 1909, p. 95 ; Nasturel P. V., Patru inscripfiuni. . . Crucea din Dealul Pitestilor, Stefanesti, Golesti (Albina", X, 1906-

1907, p. 918-919); Radulescu-Codin, Muscelul, p. XLIX-L, LXXXII;


BCMI, 1911, p. 148; Geoglovan Radu, 0 tocmealci" a lui Matei Basarab

privitoare la scutirea tirgovistenilor de unele dari pentru vin (S.A.I., IV, 1962,
p. 46) [inscriptia crucii de la Matei Basarab, acum rupta, aflata la bis. din Tirgul Dealului-5tefanesti] ; Braniste M. si Ilie Diaconescu, Vechile cruci de
piatrci din cupriusul si vecindtatea orasului Pite.sti (M.O., 1964, nr. 1-2, p.
40-43) [crucea Alba de linger SStefanesti, 1758, crucea lui Musat, 1629, crucea

monahului Stefan, 1730 si crucea logofatului Andreias, 1717; descriere,


inscriptii, foto].

Iorga N., Doc. Cantacuzino, p. 9-10 [doc. 1660, SS. - Mused); G.B.,
1965, nr. 9-10, p. 894 [cat. 1840]; Documente, indice sec. XIII-XVI si
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

624

XVII [satul S. de Podgorie e amintit adesea in documente de la 1452, cind era


in parte al boierilor Badea, Vlaicu si Radu]; Indice cronologic nr. 2,9 [S. -

Muscel].

$TEFA.NE$TI
Teleorman.
Iorga N., Revelatii toponimice, p. 2 [originea numelui].

STEFANESTI, jud. Vilcea (M. bis. de lemn Sf. Nicolae-Dobrusa de Jos,


1793-1796, construita de Dumitru Nemoianu si altii, restaurata
1923 si bis. de lemn Adormirea).

Iorga, Studii si doc., XV, p. 305-306; Popescu, Biserici, p. 12-13

mah. Selistea Veche si o alts bis. de lemn


mah. Cimpu $tefanesti, 1826]; Referendaru G., Bis. de lemn cu hramul
Adormirea Maicii Domnului, parohia ..tefanesti-Vilcea, ca'tunul Dobrusa de
Jos (BCMI, XIX, 1926, p. 10) [ruina] ; Idem, Bis. de lemn cu hramul Sf.
Nicolae din parohia ttefanesti-Vilcea, calunul Dobrusa de Jos (ibidem, p. 1823) [descriere, planuri]; Ghika-Budesti, Evolutia (BCMI, XXIX, 1936, pl.
DLXXXIV); Anuar 1909, p. 231; AMO, 1941, p. 775.
STEFENI, vezi Babele si Mereni.
$TEFESTI, jud. Prahova (bis. Sf. Dumitru, 1796-1801, reparata 1873).
[la 1840 bis. de lemn Sf. Nicolae

Anuar 1909, p. 111; Indice cronologic nr. 2 si .10 [doc.].

SCHITUL STEVIOARA, com. Cheia, jud. Vilcea (sec. XIX, in ruina la


1946).

Masa D., preot, Schituri oltene (M.O., 1965, nr. 3-4, p. 281).
$TIRBE1, vezi Cepturoaia - $tirbei.
$TIRBESTI - Vilcea (la 1840, doua bis. de lemn: Intrarea in biserica - mah.
Cazanesti, 1750, refacuta ? 1856-1857, construita de zid 1910, si
Sf. Nicolae mah. Hierasti, 1791, construita de zid 1920, si bis.

de zid Cuv. Paraschiva, 1784, recladita ? 1837-1838, refacuta 1941).

Popescu, Biserici, p. 123; Anuar 1909, p. 231; AMO, 1941, p. 776;


A.O., 1942, p. 175 [la 1834 trei bis. de lemn].
STIRCOVITA
Mehedinti

Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1533 cind era

siliste, proprietatea lui Barbu mare postelnic]; R.I., 1920, p. 244-246 [doc.

1622]; Vladaianu I., Documente privitoare la mosia Vlddaia (Mehedinti)


(A.O., 1938, p. 80 si urm.) [si la satul $.]; Dinculescu C., Monografia satului
.,Stircovita-Mehedinti, ms. 1946 (Vezi M.O., 1962, p. 239); Donat I., Satele lui
Mihai Viteazul (SMIM, IV, p. 503).

5TIUBEIU (BALACEANCA) jud. Buzau (fost Rm. Sarat) (han sec. XIX
si bis. Nasterea Maicii Domnului, 1783, construita de Alex. Neculescu
pitar, reparata 1905).

V. Rom., 1851, p. 40 [han]; Anuar 1909, p. 265-266 ; AEB, 1926,

p. 67 si 1928, p. 77; Bratulescu V., Inscriptii si insemmiri (G.B., 1966, nr.

7-8, p. 664).

$TIUBEIU-FRUNZANE$TI, vezi Orasti.


$TOROBANEASA, jud. Teleorman.
Iorga N., Revelatii toponimice, p. 14 [originea numelui = baneasa
batrina].

STUBEIU - Dolj (bis. de lemn Cuv. Paraschiva, 1737, recladita 1864 la


S. Mosna).
Documente, indice sec. XVII [localiz. probabila] ; Obedeanu C.V., Cartea
raposatului domn Matei voievod de la 7141 ce au fost data la mina Barbului vel
paharnic, cumnatul Condii comisul, pentru mosia Stubeiu (A.O., 1924, p. 245-

247); Nicolaescu St., Hrisov privitor la Vilcomu si Stubeae (A.O., 1940, p.


www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

625

134-136) [din 1621]; Anuar 1909, p. 163; Mano, Doc. fam., Mano, p. 20
[doc. 1649, ref. la $. - Mehedinti].
SUICA, corn. Tatulesti, jud. Olt (M bis. Sf. Paraschiva - $. de Sus, 1810,
reparata 1906 si Intrarea in biserica - $. de Jos, 1848 sau 1832 ? 18,
reparata 1898).
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 85; Anuar 1909, p. 304 ; AEA, 1929, p. 151;
Documente, indice sec. XVI [satul amintit la 1505, cind era al boierului Badea
din $uici].
SUICI, jud. Arges (cula familiei Bratianu si casa capitanului Balota; M Ms.
Sf. Nicolae, construita de lane Bratianu setrarul, sfirsitul sec. XVIII
sau inceputul sec. XIX; cruce veche, sec. XVII 19 si alta din 1813).
Voinescu I., Monumente de arta gircineascci, pl. 16 [cula Bratianu] ; Al-

bine", XI, 1908-1909, p. 122 [foto cilia]; Bauer, p. 179 [bis. see. XVIII];
B.O.R., 1921, p. 683 [bis. Rudeni] si 684 [cat. 1808]; Ionascu, Catagrafia
Arges, p. 17 si 3 [Rudeni] ; A. Bis., VI, 1923, nr. 1, p. 16 [cruce 1813]; Iorga N.,
La Roumanie pittoresque, p. 88 [foto casa]; Ghika-Budesti, Evolucia (BCMI,

XXIX, 1936, p. 59 si pl. LXXXVII-XC); Anuar 1909, p. 290-291 [bis.

din 1848 si 1868]; AEA, 1929, p. 78 [bis. din 1860]; Iorga N., Studii Si doc.,
VI, p. 474-475 [doc. 1645]; Greceanu, Genealogii, I, p. 347-348 [doc. 1739];
Documente, indice sec. XVI-XVII [satul Rudeni amintit de la 1526 si satul
$uici amintit de la 1505]; Odobescu Al., Opere, II, Buc., 1967, p. 379 [despre
cula, 1860].
$U$AN1, jud. Vilcea (la 1840 doua sate cu doua bis. de lemn; Sf. Dimitrie,

construita de Ilarion calugarul 1802, recladita 1895; Sf. imparati,


1524 -1525? probabil 1724, refacuta? 1793, reparata 1940).
Ionascu I., Contriburii la istoricul m-rii Hurez, p. 86 [doc. 1791]; vezi

si indice; Documente agrare, p. 388 [doc. 1741]; Indite cronologic nr. 14 [doe.] ;

Popescu, Biserici, p. 125-126 si 16 17 [doua sate, cat. 1840]; Anuar 1909,


p. 233; AMO, 1941, p. 776-777; A.O., 1942, p. 176 [cat. 1834]; Documente,

indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1567, fiind cotropit apoi de

Preda Buzescu].
$U$1TA, jud. Mehedinti (bis. de lemn Sf. Nicolae - $. de Motru, 1704, reparata 1883 si bis. de lemn Nasterea Maicii Domnului, 1846 sau 1854 ?,
in ruing la 1941).
Bauer, p. 219 [fara bis.] ; Giurescu C., Material (indice); AMO, 1941, p.
508 si 555; Anuar 1909, p. 197-198 ; Cernlianu G.I., Fragment din Mono-

grafia satului Su.sita-Mehedinci (Rev. Asoc. invatatorilor mehedinteni",


1944, nr. 1-3, p. 49-51); Buzatu D., Douci vechi sate oltene (M.O., 1958,

nr. 1-2, p. 105-106); [si despre bis., insemnari de pe carti, sec. XIX];
Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1519, cind era in
parte al m-rii Gura Motrului]. Mentionez ca in indice sint doua sate: unul
in r. Filiasi si altul in r. T. Severin care a fost al m-rii Tismana.
$UTA ($uta Seaca), corn. Raciu, jud. Dimbovita (bis. Adormirea si scoala,
1792, construita de Matei Locusteanu mare sluger) 20. Vezi si Gura
$utei.

Urechia, Ist. rom., V, p. 59-60 [doc. 1779]; VIII, p. 446-447; X A,


p. 16, 399-400 [doc. 1813]; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 46-47 [la 1810
bis. de lemn Sf. Paraschiva] ; Anuar 1909, p. 64 [bis. de lemn, Sf. Paraschiva,

sec. XIV? si Toti Sfintii, 1863-1865]; Cazacu N., preot, insemniiri despre
istoricul bisericii din satul Suta, raionul Tirgoviste (G.B., 1964, nr. 5-6, p.
533-546) [despre familia LAcusteanu si 9 documente, 1773-1830]; Documente, indice sec. XVII [satul amintit la 1621]; Documente agrare, p. 59-581
[doc. 1774, mosie a m-rii Nucet].

www.dacoromanica.ro

626

BIBLIOGRAFIE

- TARA ROMANEASCA.

"E.JTEgI, vezi Suteti.

'EJTEPI, jud. Braila (bis. Sf. imparati, construita de logofatul Costache


Sup), fiul lui Grigore Sulu, 1840-1842).
ingerul", IX, 1937, p. 739 [pisania]; Vasilescu N. A., Schice istorice,
p. 265 [pisania]; Didicescu I., Biserici din Braila, p. 146-147; AEB, 1926,
p. 51 si 1928, p. 121.

NOTE
Vezi doc. de la Acad. R. S. Romania, pac. DCXIX.
Vezi i hotarnicia din 1828 (Acad. R. S. Romania, CDLXXXVIII/92-94).
8 Despre resturile unui schit, existente la 1871, vezi Acad. R. S. Romania, ms. rom.
225, f. 263.
4 Vezi doc. 1689 april. 30, din care rezulta ca aici aveau case de piatra Chirca Rudeanu
fost mare ban i fiul dm, Diicu, numit gi ySerbanescu (Arh. St. Buc., ms. 705, f. 5).
5 in ms. 221 de la Acad. R. S. Romania, f. 109 v.-110 se da ca an al fundaliei 1747
pentru cea din 9. de Jos si 1852 pentru cea din yS. de Sus.
1

o Vezi i doc. din 1751 ian. 13 i iulie 1, in care ctitorul m-rii declare ca, neavind copii,
am facut acest schit in loc de feciori", 1792 nov. 3, 1832 aug. 19 etc. (Acad. R. S. Romania,
CCCLXXI/171, Arh. St. Buc., ms. 143, f. 32 i Acad. R. S. Romania, ms. 719, f. 169).
7 Vezi Acad. R. S. Romania, ms. Tocilescu (ms. 5142, f. 314). Despre diverse reparatii
vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos, 1150/1862. Vezi i pictura lui Trenk inftitiind schitul

in veacul trecut. (Muzeul de arta R. S. Romania, DR, III, 4256), catagrafiile din 1849,
1857 i 1859 (Acad. R. S. Romania, ms.rom. 726, f. 65-108) i coresp. de la Acad. R. S.
Romania, pach. MLIII.

Despre sat vezi i doc. de la Acad. R. S. Romania, pach. DLVII i MXXXIX.


Vezi doc. din 1669-1670, din care rezulta ca erau ale lui Radu Popescu fost mare
vornic, nepotul lui Staico intescu (Acad. R. S. Romania, CCCXXXVI/1).
lo Dcspre echivalcnta celor douti nume vczi doc. din 1856 (Acad. R. S. Romania,
8
9

CDXV/84). Vezi i planul moiei din 1855 (Arh. St. Buc., Min. Agric.)

11 Bis. de piatra este amintita la 1645 i 1670-1671 (Arh. St. Buc., m-rea D. Lemn,
XXIII/8 gi ms. 209, f. 92). Vezi i Acad. R. S. Romania, ms. 5142, f. 33 (ms. Tocilescu).
12 Vezi Acad. R. S. Romania, ms. rom. 228, f. 557 V.
18 Vezi hotarnicia din 1752 (Acad. R. S. Romania, C/188, CLV/125).
14 Vezi i Acad. R. S. Romaniams. A 545, f. 391.
15 Bis. din ySotrile Vistierului gi Stolnicului e amintita la 1834 mart. 31 (Acad. R. S.
Romania, DCCCXV/27).
18
17

Vezi Acad. R. S. Romania, ms. A 545, f. 241 (inscriptie clopot din 1825).
Despre bis. din teffineti sau Tirgul Dealului vezi Arh. St. Buc., Min. Instr., dos.

1162/1863.

Vezi Acad. R. S. Romania, ms. rom. 221, f. 103 v.-104.


Amintita la 1666 mart. 11 (Acad. R. S. Romania, LXXV/175).
Bis. din ySuta Locusteanului e amintita la 1834 mai 16 (Acad. R. S. Romania,
DCCCXV/39). Vezi doc. 1742-1803 (ibidem, LXVI/102-104).
18

19
20

www.dacoromanica.ro

T
SCHITUL TABAC (linga Slanic-Prahova, inceputul sec. XIX). Vezi qi Slanic.
Iorga, Studii f i doc., XXI, p. 5 [cca. 1840].

TABLA BUTII, corn. Mineciu-Ungureni, jud. Prahova (M ruinele cetaIii


lui Mihai Viteazul?).
Culici Al., Antichitalile din Tabla Butii f i Crucea Mandii (BCMI, XX
1926, p. 90).
TiLIPANU Socoleti, jud. Mehedinci (cula lui G. Socolescu, Inceputul sec. XIX, disparuta).
Bauer, p. 226 [Socolqiti, fiira bis.] ; Creteanu R., Culele ,si casele inteirite
de pe' Valea Motrului (M.M., I, 1958, p. 114) [descriere].

TA.LNETI, jud. Gorj (bis. de lemn Sf. Nicolae, 1844, reparata 1888).
Anuar 1909, p. 177.
Vlaca, jud. Teleorman (bis. Sf. Nicolae

TALPA

reparata 1894 i bis. de lemn Cuv. Paraschiva


1824, reparata 1882).

T. Bascoveni, 1822

T. Trivalea, 1820-

Anuar, 1909, p. 138-139.


T.A.LPA.SETI, corn. Corneqti, jud. Gorj (M bis. de lemn ToTi Sfin-cii din
cimitir, sfirqitul sec. XVIII, 1780-1800, reinoita 1857, pictura pe
pinza aplicata).
M.O., VII, 1955 m.. 10-12, p. 641; Anuar 1909, p. 177 [bis. din 1895
1905]; 5tefulescu, Gorjul, p. 259-260; Idem, Documente slavo-romane (indice);
Documente, indice XVI qi XVII [satul amintit de la 1577].

TALPAK, jud. Dolj (bis. Sf. Nicolae, 1837-1840, reparata 1911 qi 1933;

bis. InalTarea, 1850, bis. de lemn Sf. Dumitru-Nistoiu, 1814).


Anuar 1909, p. 168; AMO, 1941, p. 302; Documents, XVII, vol. I, p.
484-485 [satul amintit la 1610].
TILPA5U Virteju Gorj? (bis. Inaltarea, zugravita la 1847 de Nastase
Talpaanu postelnicul, Gheorghe, fratele sau qi Nicolae Farcaqanu).
TALPENI, vezi NETOTI.
TALPESTI, vezi Slatioara.
TAMADAU, jud. Ilfov (cruci vechi existente la 1871 1, din care se pastreaza
una, care este M, din 1728, linga bis. din satul Dirvari; bis. Sf.
Nicolae
T. Dirvari, de lemn, construita de Vasilache Strimbeanu,
sec. XVIII, recladita de zid 1850, Adormirea T. de Sus, de lemn,
sec. XVIII, apoi bis. Cuv. Paraschiva, 1834-1848, si bis. Sf. 40 de
Mucenici
T. de Jos, ante 1810, reparata 1890).
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA.

628

Popescu N., Catagrafia, p. 54-57; Anuar 1909, p. 84-85; Indice cro-

nologic nr. 17 [doc.].

TAMMEFII Gorj.
tefuleseu, Gorjul, p. 257-259; Idem, Documente slavo-romane (indice)
[doc. despre sat] ; Documente, indice sec. XIII-XVI si XVII [satul amintit
de la 1428, and era al m-rilor Vodita si Tismana].
TA.M./WM (Tamasasca) - Ilfov (fost Vlasca) (bis. de lemn, Sf. Nicolae,
1830-1831, in mina la 1909).
Documente agrare, p. 567-568 [doc. 1766, sat al mitropoliei]; Anuar
1909, p. 139; G.B., 1965, nr. 11-12, p. 1171 [legenda intemeierii satului] ;
Documente, indice sec. XVI si XVII [satul amintit de la 1520].
TARICENI - Ilfov (bis. de lemn Sf. Nicolae, sec. XVIII, veche la 1810,

refacuta de zid 1832-1834 2). Vezi si Curatesti.


Bauer, p. 143 [casa boiereasca] ; Popescu N., Catagrafia, p. 66-67

[mosia m-rii Caldarusani] ; Anuar 1909, p. 85.


TARICENI, com. irna, jud. Prahova (M bis. Sf. Gheorghe, construita de
vistierul Radu Scarlat Alexandrache, 1735; biserica a fost refacuta
de Gh. Filipescu mare ban la 1843, apoi reparata la 1870-1884, 1939,
1946 si pictata din nou la 1952-1955).
Documente, indice sec. XVII [satul amintit de la 1610]; B.C.I., XI, 1932,

p. 53, 66, 78-80 [doc. din 1778 amintind biserica lui Balasache medelnicerul]; Dig. Rom., V, p. 557; Anuar 1909, p. 112-113; Pavlov P., Monumente istorice din jud. Prahova, Tdriceni (G.M., IX, 1931, nr. 287, p. 2);

Borneanu Antonie, Carte de hotdrnicie a trupului de mosie Grosani, compus din


trupurile de mosie Tdriceni - Ple.sesti . . . , Buc., 1898, 41 p. [rezumate de
doc. ref. la Grosani si Tariceni] ; A. Rom., 1858 sept. 27 [arendarea mosiei] ;
Bratuleseu V., Inscriplii si insemnari (G.B., 1966, nr. 7-8, p. 664).

TARNITA - Mehedinti (bis. de lemn Sf. Voievozi, 1798-1799, refacuta

de zid).
Creteanu R., Bis. de lemn (M.O., 1959, nr. 5-6, p. 291-292) [inscriptie,
insemnari] ; M.O., 1964, nr. 1-2, p. 73.
TARPEZITA, jud. Dolj (bis. de lemn Sf. Nicolae, 1786, recladita de zid sec.
XIX).

Oltenia", II, 1941, p. 127; XI, p. 38-39 [catagr. 1831]; Dig. Rom.,
V, p. 594 [bis. din 1848-1852]; Anuar 1909, p. 168 [bis. din 1898-1899];
M.O., 1965, nr. 5-6, p. 448 [cat. 1845]; R.I., 1937, p. 205 [originea numelui
de la grecesul trapeza].
TA.RTA_EFII - Dobrosesti, jud. Ilfov (bis. Adormirea si Sf. Nicolae a boie-

rilor Bujoreni, sec. XVIII si scoala; bis. Sf. Nicolae, construita de


Mihai eromonah de la m-rea Aninoasa 1779 3, refacuta 1853). Vezi
si Pajerea-Tartasesti de Sus, Calugaru-Tartasesti si schitul Dobrisesti.

Urechia, 1st. rom., III, p. 98; VI, p. 264; VII, p. 33, 445, 460-461;
VIII, P. 446; X, A, p. 152, 403-404 ; XII, p. 98; Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 1. Mitr. Tcirii Rom., (indice); Petrescu I., D., Doud ctitorii de cdlu-

gdri (Amvonul", XVIII, 1916, nr. 11, p. 331-332); A. Rom., 1858 mart.
5 si urm. [despre arendarea mosiei]; vezi si A.G.R., 31 ian. 1865 si urm.

SCHITUL TART.A.EFH, jud. Ilfov (ante 1766, fost metoh al episcopiei


Buzau 4).

Arh. St. Buc., Indice cronologic nr. 3 Ep. Buzau (indice); Braniste Marin,
preot, Samuil Tdrtdsescu, episcop-locotenent de Arges (M.O., 1964, nr. 11-12,
p. 872 si 897) [despre familia Tartasescu si inscriptia unei pietre comemorative
din 1853].

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

629

TA RTA.LU, vezi TARTALAU.

TASCAI, vezi Voietesti.


TATARAI
Ia lomita 5. Vezi si Andrasesti.

Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. 9-15 [doc. 1667-1804] ; B.C.I., XI ;


1932, p. 58-59 [doc.].
TATARAI
Dimbovita (bis. Adormirea, 1809 6, in mina la 1909).
Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 53 ; ,Anuar 1909, p. 65 ; Documente agrare,

p. 775 [doc. 1791; (in indice este un sat in acest nume in jud. Prahova).
TATARAI
CONDURATU Prahova (bis. din 1848 facuta de Costache
Filipescu).

Diet. Rom., II, p. 587.


TATARAI, vezi Scornicesti.
SCHITUL TATARANI Buzau (sec. XVIII

inceputul sec. XIX) 7.

BCMI, 1924, p. 141 insemnare, 1801).

TATARANI (Tatar* jud. Dimbovita (bis. ante 1832 8, recladita 1840 9 si


truce de piatra din 1739). Vezi si Caprioru.
Bauer, p. 156 [Teterani] ;Popescu- Runcu, Catagrafia, p. 28 ; Anuar,
1909, p. 54-55 ; Documente, indice XVI [satul amintit la 1587, cu numele
Tatari] ; Indite cronologic nr. 15 [doc.].
TATARANI Ilfov.
Documente agrare, p. 443 [doc. 1745, mosia a m-rii Cotroceni] ; A. Rom.,
10 au g. 1857 [arendarea mosiei].
TATARANI, vezi Topoloveni.

TATARANI, jud. Prahova 10 (bis. Nasterea Maicii Domnului, construita de


Draghiceanu Greceanu mare pitar, 1741-1742, refacuta la 1832 de
Hagi Manu si Mihalache Cornescu mare ban).
A.G.R., 13 oct. 1864 si urm. [arendarea mosiei]. (In indice este un sat
Tatarai in Prahova).
TA.TARA5TI, jud. Teleorman. (ruine de case boieresti de la sfirsitul sec. XVIII
si paraclis zidit la inceputul sec. XIX de Joita Balaceanu M). Vezi
si Udupu.
Iorga N., Revelatii toponimice, p. 2 [originea numelui] ; Documente, XVI,
vol. II, p. 242 [satul amintit la 1538] ; Draghiceanu V., Inscriptii (BCMI,

VII, 1914, p. 195-196) [piatra de mormint, 1798] ; Anuar 1909, p. 126 ;


Greceanu, Genealogii, I, p. 240; Diq. Rom., V, p. 561 [descriere] ; Teodoru
Rada, Curti intdrite tirzii (SCIA, 1963, nr. 2, p. 335-355) [descriere, plan,

foto].

TATARLESTI (Titirlesti)
pictata la 1854).

Mehedinti (biserica facuta de pastori ardeleni,

Ionescu de la Brad, Agricultura romans, p. 394 ; Metes 5t., Pdstori


ardeleni in tiirile romane, p. 66 ; AMO, 1941, p. 556-557 ; Voinescu T., Ele-

mente realiste (SCIA, 1954, nr. 1-2, p. 72); M.M., I, 1958, p. 256-257;
Florescu Bobu Florea, Costumele ctitorilor de la TetirlegiBaia de Aramd
(ms.); Panoiu A., Pictura votiva, p. 27.
SCHITUL TATARUL (sec. XVII, ante 1689, fost metoh al episcopiei Arges) 11.

TATARU, jud. Braila (bis. din 1822, refacuta 1864, in mina la 1906).
Documente, indice XVI [satul amintit de la 1538 cu numele T. din Cimpie] ;
Vasilescu N.A., Schite istorice, p. 267.
TATARU Prahova (bis. Cuv. Paraschiva, 1842-1848 reparata 1891).
Anuar 1909, p. 259 ; Documente, indice XVI [localiz. probabila] si XVII
Rm. Sarat (bis. din 1842, facuta de I. Tataranu).
TATARU

Dig. Rom., IV, p. 267.

www.dacoromanica.ro

630

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

TATOMIREFII, com. Racari, jud. Do lj (M his. Adormirea sau Precista,


construita c. 1770-1780 de Mihai si Anita Filisanu, reparata 1886,
cind a fost zugravita din nou).
Margot, 0 viatorie, p. 49-50 [1859]; Dig. Rom., V, p. 549; Anuar 1909,
p. 168 [bis. din 1826-1827, ruinata] ; AMO, 1941, p. 301; Buzatu V., Toponimie doljand (M.O., 1967, nr. 1-2, p. 63).
TATULEM, jud. Olt (bis. de lemn Cuv. Paraschiva Dopicea, ante 1817,
mutata pe locul actual la 1958; bis. Sf. Ingeri - Iovesti, 1827 si
bis. de lemn Cuv. Paraschiva T. de Jos, ante 1824) 12.

Ionascu, Catagrafia Arges, p. 86 [doua bis. de lemn] ; AEA, 1929, p. 152


[bis. din 1864 si 1891]; Anuar 1909, p. 304; Documente, XVI, vol. III, p. 368

[satul amintit la 1570]; Indice cronologic nr. 19.


TEASCU, jud. Dolj (la 1845 bis. de lemn Sf. Nicolae) 13,

M.O., 1965, nr. 5-6, p. 451 [cat. 1845] ; Indice cronologic nr. 23 [doc.].

TECUCI (Tecuceni), jud. Teleorman (han sec. XIX).


A. Rom., supl. 29 ian. 1858; Greceanu, Genealogia, I, p. 301 [doc. 1669,
Tecuceni]; Documente, indice XVI [satul amintit la 1560 cu numele Ticuceanii de Jos].
TE GA, jud. Buzau 14 (bis. Intrarea in biserica, 1838-1839, reparata 1880
si Nasterea Maicii Domnului - Ripele, 1838-1839). Vezi si m-rea
Cirnu.

Anuar 1909, p. 254; BCMI, XVII, 1924, p. 190; AEB, 1926, p. 40

si 1928, p. 63; R.I., 1932, p. 261-263 [doc. 1650]; Documente, indice XVI
[munte in r. CislAu].

SCHITUL TEICA (Teica), vezi Ocnele Mari.


TEI, vezi si Teius.
TEI, jud. Dimbovita (bis. Sf. loan, 1812-1816).
Anuar 1909, p. 54.
SCHITUL TEIS, vezi Dealul Banului.
TEI (TEISANI) Dolj (fost Fotesti) (la 1830 bis. de lemn Cuv. Paraschiva, 1815, construita de preoti si locuitori).
Renasterea", 1944, p. 14 [cat. 1840]; Bauer, p. 197 [Teisani, lark' bis.] ;

Oltul", 1857, p. 192, 208 [arendarea mosiei Teis, cu case]; Buzatu D.,

Toponimie doljand (M.O., 1967, nr. 1-2, p. 63); <Persianu P.>, Carte de hotdr-

nicie a curelelor Teisani si Teisu (numitei in vechime Fotesti), proprietatea


d-lui Ghirci G. Teisanu, 1890, 10 p.; Documente, XVII, col. I, p. 459 [sat
amintit la 1610].

TEISANI, jud. Prahova 14 (bis. din cimitir, sec. XVIII, inadita" 1848),

Vezi si Olteni.
Documente agrare, p. 738-729 [doc. 1785, mosie a familiei Filipescu];
Bauer, p. 130 [farce bis.] ; Dig. Prahova, p. 574 si Dig. Rom., V, p. 576 [inscriptii] ; Anuar 1909, p. 113 [his. noua din 1870]; Constantinescu N .A.,
Inscriplii (S.O.V., 1920, p. 174-176); Brezeanu D., Ocolnica corn. Teisani,
plasa Teleajen, jud. Saac (R.I., 1929, p. 371-391) [din 1814]; A.G.R.,
1865 si urm. [mosia T. = Olteni Stubei de arendat]; Documente, indice XVI
[satul amintit la 1556]; Indice cronologic nr. 10.

TEIU, com. Galicea, jud. Vilcea (M bis. Adormirea, sfirsitul sec. XVIII

- inceputul sec. XIX, construita de diaconul Barbu; pastreaza

fresca originara; si bis. Sf. Dumitru, inceputul sec. XIX).


Ionescu D., Schituri .si biserici, p. 79-81 [descriere]; Ionascu, Catagrafia
Arges, p. 33 [bis. de lemn Buna Vestire]; B.O.R., 1921, p. 682 [la 1808 o his.
de zid si una de lemn] ; Anuar 1909, p. 281; Topoloveanu P., Biserici de pe
Valea Topologului, p. 76-77 [icoane, 1801-1849]; AEA, 1929, p. 96 [T de
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

631

Jos si de Sus, bis. not 1865, 1869 si 1928; si p. 103 [bis. de lemn, 1752];
Documente, indice XIIIXVI si XVII [satul amintit de la 1496].
TEIU Vlasca (fost Arges) (bis. de lemn Cuv. Paraschiva, ante 1824).
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 74-75 ; Indice cronologic nr. 13 [doc.,
T.

Arges].

TEIU Dolj, (la 1845 bis. de lemn Sf. Dimitrie).


M.O., 1965, nr. 5-6, p. 434 [cat. 1845].
TEIUS Olt (bis. de lemn. Sf. Gheorghe ante 1824).
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 85.
Gorj (de lemn, Nasterea Sf. Ioan, facut de Partenie
SCHITUL TEIUS
egumenul m-rii Tismana, 1817; fost metoh al m-rii Tismana 16 ;disparut ; fost probabil la Cimpofeni).

Stefulescu Al., M-rea Tismana, ed. III-a, p. 162-163 [istoric]; Dict.

Rom., V, p. 576; Donat, Fundatiile, p. 92 ; Strempel, Copi,,sti de manuscrise,


p. 51; Masa D., preot, Schitul Teiusul sau Teisul Gorj (M.O., 1968, nr.

5-6, p. 403-405).

SCHITUL TEIUSUL, vezi schitul Rusciori.


TEIUSUL Vilcea, (bis. Sf. Nicolae, construita de eromonahul Nicolae
Teisanu, 1735) 17. Vezi si Ulmetu.
Dig. Rom., V, p. 577; Dig. Vilcea, p. 436 [pisania]; BCMI, XXVI, 1933,
p. 185, 187 18, Popescu, Biserici, p. 65 ; Anuar 1909, p. 232; Giurescu, Principatele romane, p. 234 [in Gorj]; AMO, 1941, p. 778.
TEIUSU, vezi Armasesti.

M CETATEA TELEAJEN, com. Homoriciu, jud. Prahova (ruine din sec.


XV).

Cronicile slavo-romeme, ed. P. P. Panaitescu, indice; Gr. Ureche Letopisetul tarii Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, ed. II, p. 99 [cetatea arsa de Stefan
cel Mare, 1474] ; Panaitescu P. P., Stefan cel Mare si orasul Bucuresti (Studii",
1959, nr. 5, p. 16-17) [despre cucerirea si distrugerea ceta/ii de Stefan cel
Mare]; Vatasianu, Istoria artei, p. 209; Giurescu, 1st. rom., II, indice; Romanoslavica", I, 1958, p. 26 [despre originea numelui ceta/ii].
TELEAJEN, vezi Cheia Teleajenului.
TELEGA, jud. Prahova (bis. Buna Vestire, ante 1833 19 rezidita 1858, repic-

tata 1901; bis. Sf. Voievozi, prima jumatate a sec. XIX; his. Sf.

Valea Telegii, 1850-1852, refacuta 1902 si cruce de piatra


din timpul domniei lui Al. Ipsilanti si alta din 1853). Vezi si Melicesti.
Bauer, p. 137 Vara bis., case boiereascal ; Sulzer, Geschichte, I, p. 314 ;
Anuar 1909, p. 113 ; Teodorescu Stoica, Monografia comunei Telega, Istorie
Si documente, cu mai multe plane si cloud hcirti, Cimpina, 1926, 287 p. +2 h.
[asezarea satului, istoric, indeosebi al exploatarii petrolului; 115 documente,
Nicolae

1702-1871; despre biserici, p. 279-282, insemnari si inscrip/iiT; (recenzia


lui N. Iorga, R.I., XII, 1926, p. 293-294); Bratulescu V., Zugravi de biserici
din sec. XVIII XIX (G.B., 1959, nr. 3-4, p. 277-278); Documente, indice
XVI si XVII [satul amintit de la 1526, cind se spune ca fusese daruit de mult
m-rii Margineni de ctitori].
TELESTI Dimbovita.
Lupescu C-tin, Carte de hotdrnicie a mosiei Telesti din districtul si plasa
Dimbovita, corn. Ludesti, proprietate a d-lor E. Si C. Minculescu, Buc., 1894,
44 p. [se rezuma si reproduc doc. vechi]; Documente indice XIIIXVI si
XVII [satul amintit de la 1452, cind era pe jumatate al unor slugi domnesti] ;
Indice cronologic nr. 1 [doc.].

TELESTI, com. Costesti, jud. Arges (bis. de lemn. Lai/area, sec. XVIII,
apoi bis. Sf. Voievozi, 1836-1837, reparata 1864).
www.dacoromanica.ro

632

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

Ionacu, Catagrafia Arges, p. 53 -54; Bratulescu V., Comuniceiri (BCMI,


XXXIII, 1940, p. 42) [insemnare, 1772-1773 ; Iorga, Studii si doc., XIV, p. 81
[c. 1750] ; Anuar 1909, p. 291; AEA, 1929, p. 96; Popescu, lnvelisuri, p.

43-44.

TELETI, jud. Gorj (M Ms. Sf. Nicolae, construita de Dionisie Balacescu,


egumenul m-rii Hurezi cu fratii sai, 1747, zugravita 1749, reparata
1888; pastreaza pictura originark foarte frumoask cu portretele
ctitorilor ; i bis. de lemn. Sf. Voievozi, 1838). Vezi si ySomanesti.

Giurescu, Principatele romane, p. 235; Bauer, p. 216 [bis. sec. XVIII];


Anuar 1909, p. 185; Documente, indice XIII-XVI i XVII [satul amintit de
la 1483] ; tefulescu, Documente slavo-romeine (indice).
TENCANAU, jud. Dolj (bis. de lemn Sf. Dumitru, 1814, construita de zid
1849-1852).
Oltenia", II 1941, p. 126 si XI, 1944, p. 28 [cat. 1831]; Anuar 1909,
p. 168; Dig. Rom., V, p. 608; Buzatu D., Toponimie doljand (M.O., 1967, nr.
1-3, p. 65): A. Rom., 23 i 25 sept. 1857 [arendarea moOei] ; Oltenia", I,
1940, p. 171 [doc. 1764]; M.O., 1965, nr. 5-6, p. 447 [cat. 1845].
TERPEZITA, vezi Tezlui.
TEREUJA Vilcea (la 1840 bis, de lemn Sf. Nicolae, 1767, preinoita 1821,

recladita de zid).

Popescu, Biserici, p. 110; Dig. Rom., V, p. 594 [trei bis. de lemn] ; Anuar
1909, p. 232; Documente, XVI, vol. I, p. 11 [satul amintit la 1502].

TEREUJANI, jud. Gorj (bis. de lemn Sf. Nicolae, 1722, recladita de zid
1902 ; la bis. Adormirea, piatra de la o fintina din 1780 -1781; infor-

matie de la C. Man).

Anuar 1909, p. 185; Indice cronologic nr. 17 [Tereuja].

TEgLA, jud. Prahova (bis. de lemn la 1810).

Documente agrare, p. 283 [doc. 1716, sat al m-rii Margineni] ; Documente,

indice XVI [satul amintit la 1538, cind era al lui Draghici spa-tar, ajungind
apoi in stApinirea m-rii Margineni] ; vezi i Indice cronologic nr. 15 [doc.] ;
Teodorescu Stoica, Monografia orasului Cimpina p. 24 [despre sat].
TETCOIU (Titcoi) com. Matasaru, jud. Dimbovita (M bis. Sf. loan Botezatorul i Sf. Nicolae, 1808-1809, reparata 1821 si 1890).
Bauer, p. 163 [Tetcoi, fAra bis.] ; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 83 ;
ACMI, 1943, p. 29; Anuar 1909, p. 50 [bis. veche] ; Diaconescu Ilie, Materiale documentare (G.B., 1965, nr. 3-4, p. 292-293) [descriere sumark pisania] ; Documente, indice XVI-XVII [satul amintit de la 1533].
TETILA, jud. Gorj (bis. din 1702 si 1783). Vezi si Corbeni-Tetila.
Renaterea", 1944, p. 301; Dig. Rom., V, p. 596; Anuar 1909, p.174
[bis. in stare rea, inchisa] ; Indice cronologic nr. 4 [doc.].
TETOIU, com.Bugiuleti Vilce'a (schitul Adormirea, sec. XVIII a0, de lemn,
ars ante 1784, cind incepe refacerea din zid, de Vladuit Tetoianu clucer
cu hramul Sf. Nicolae, care nu se terminase la 1794; bis. Sf. Imparqi,

1818-1820, reparata 1894 si doui cruci de piatra din 1818 si 18191820).

Alegerea mosiei Contea din jud. Vilcea, plasa Oltecului de Jos, proprietate
a d-lor mosnenilor Conteni si a d-nei Maria Stanciulescu neiscuta Berindeiu,
1890, 17 p. [se rezuma numeroase doc. referitoare la satele Balpiu si Tetoiu] ;
Bauer, p. 204 si A.O., 1924, p. 307 [doua bis. sec. XVIII]; Urechia, 1st. rom.,

VI, p. 228 [doc. 1794]; VII, p. 372 ; Popescu, Biserici, p. 119 [doua bis, de
zid: Sf. imparati, 1818 si Adormirea - T. de Jos, 1792]; Dig. Rom., V, p.
597 [doua bis. din 1792 si 1820] ; A.O., 1937, p. 449; Anuar 1909, p. 232:
A.O., 1942, p. 132 [la 1834 doua bis. de zid Sf. imparati i Sf. Nicolae].
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

633

Curtisoara, Buna
Olt (trei biserici la 1845: Adormirea
Vestire-Cherleasca si Sf. Troita-Ungureni).
Ionascu, Catagrafia Arges, p. 90 [bis de lemn] ; M.O., 1957, nr. 1-2, p.
83 [cat. 1845] ; Anuar 1909, p. 304-305 ; AEA, 1929, p. 136 [bis. noi, 1886

TEZLUI (Teslui)

si 1892].

Crucile, sec.
SCHITUL TEZLUIU, jud. Dolj (M Ms. Inaltarea Domnului
XVII 21, rezidita ? de Andrei Balacescu la 1753, terminate de ginerele
sat', Preda, in timpul domniei lui Mihai Sulu, in ruins la 1922).
Draghici P., econom, 0 bisericci (A.O., 1922, p. 72-74) [pisania, istoric];
AER, 1921-1925, p. 372: AMO, 1941, p. 179; Popescu-Cilieni, inveksurde,
p. 57; Urechia, Ist. rom., VII, p. 372 ; Popescu-Cilieni I., Documentele m-rii
Tezlui-Dolj, (A.O., XVII, 1938, p. 331-342) ; Donat, Fundatiile, p. 92 ;
A.O., 1938, p. 391-393 [metohul de la Gaia].
TIGOIU - Rm. Sarat (bis. de birne Adormirea, mijlocul sec. XIX).

Anuar 1909, p. 260 ; Documente agrare, p. 340, 419 [sat al m-rilor Rimnic
si Coltea] ; Documente, indice XVII [satul amintit de la 1613]; Indite cronologic

nr. 19 [doc.].
TIGVENI, jud. Arges (bis. de lemn sec. XVIII, apoi doua bis. de zid la
inceputul sec. XIX: M. Sf. Ingeri - din cimitir, construita de C-tin
Tigveanu pitar si Adormirea, 1810-1812; si casele familiei Tigveanu,
sec. XVIII). Vezi si Furduesti.
B.O.R., 1890, p. 721 [case si bis. de lemn la 1747] ; Bauer, p. 179 [bis.
sec. XVIII] ; Ionascu, Catagrafia Arges, p. 18 [doua bis. de zid] ; B.O.R.,
1921, p. 684 [la 1808 doua bis. de zid] ; Anuar 1909, p. 291; AEA, 1929,
p. 65 [bis. din 1864] si 79 ; Iorga N., Studii si doc., VII, p. 351-356 [doc.] ;
Ionascu, Biserici Olt., p. 57-58 [doc. 1645, satul lui Ivasco Ceparul]; Documente, indice XVI si XVII [satul amintit de la 1528].
TIHA (Tufa) - Romanati, jud. Olt (bis. de lemn Cuv. Paraschiva ante 1845).

A. Rom., 20, 23 nov. 4 dec. 1857 [arenda mosiei T.M.] ; Lehliu Grig.,
Carte de hotdrnicie a mosiei Tiea - Mare din jud. Romanati, proprietatea d-lor
Smaranda Malla si H. Fundateanu, Buc., 1897, 11 p. [se rezuma si doc. din
sec. XIX] ; M.O., 1965, nr. 3-4, p. 293-294 [cat. 1845]; Documente, indice
XVI si XVII [satul amintit de la 1598, cind era al lui Mihai Viteazul] ; Nico-

laescu Stoica, Hrisovul lui Mihai Vodd Viteazul pentru satele sale din jud.
Romanati (A.O., 1923, p. 126-131) ; vezi si Donat I., Satele lui Mihai Viteazul

(SMIM, IV, p. 485) [despre satul Tiha] ; Draganu N., Toponimie si istorie,

Cluj, 1928, p. 145 [despre numele Tiha] 22.


SCHITUL TIHULESTI, vezi Cozieni.
TIMBOESTI - Buzau (bis. Nasterea Maicii Domnului, construita de locuitori
1855-1858).

Ionescu Gh., Viala lui Filotei, episcopul Buzdului, ed. II-a, p. 71.
TIMBURE5TI - Teleorman 23.
TIM,BURETI, com. Rojistea, jud. Gorj (bis. Sf. Joan Botezatorul, 1834,
reparata 1907 si 1928).
Anuar 1909, p. 163; M.O., 1965 nr. 5-6, p. 444 [la 1845 bis. Sf. NicolaeDolj ?] Documente, indice XVI si XVII [satul amintit la 1588-1589].
TIMBURE5TI, vezi Pietroiu.
TIMISENI, mah. Bancea, com. Rosia Jiu, jud. Gorj (bis. de lemn Sf. Nicolae,
1773, restaurata 1937).
M.O., VII, 1955, nr. 10-12, p. 642 ; Anuar 1909, p. 185 [bis. de lemn
din 1854-1855].
TIMNA, jud. Mehedinti (bis. Sf. Nicolae 1809, reparata 1911, ruinata la 1940;
M bis. de lemn Sf. Gheorghe-Valea Ursului, 1776, restaurata 1930).
www.dacoromanica.ro

634

BIBLIOGRAFIE

TARA ROMANEASCA.

Anuar 1909, p. 204, 205 [si bis. de lemn din Paratu, c. 1823,
ruinata] ; AMO, 1941, p. 555; M.O., 1956, nr. 8-9, p. 542; Creteanu Radu,
Bisericile de lemn din raionul Strehaia (M.O., 1964, nr. 5-6, p. 419-421)
[istoric, descriere, plan, inscriptii] ; Ionescu I., Agricultura romtind, p.
475-476; Bauer, p. 226 [fara bis].
TIMPENI (acum Movileni), jud. Olt 24 (bis. Sf. Nicolae, in.ceputul sec. XIX,
recladita 1893-1900).
Ionascu, Catagrafia Arge.s, p. 89 ; Anuar 1909; p. 304; Filitti, Familia
Sldtineanu, p. 15; Diet. Rom., V, (p. 607; AEA, 1929, p. 136; Ionascu,
Biserici Olt., p. 146-147 [hotarnicie, 1696]; Documente, indice XVII [sat
disparut?] si XVI [amintit la 1543, cind era al lui Detco armas].
TINA, jud. Vilcea.
Carte de hotEirnicie a pa'rcei de mopie din hotarul Tina, situatd in plasa
Oltecu de Sus din judecul Vilcea, proprietatea d-lui Andrei C. Pdrdianu, <1887 >.
TINCABESTI, jud. Ilfov 25 (doua hanuri sec. XIX, bis. Inaltarea, de lemn,
recladita 1908-1909 si bis. Sf. Nicolae Ciofliceni, 1825).
Bauer, p. 148 [bis. si casa boiereasca] ; V. Rom., 1847, p. 112 [han

la soseaa] ; M. Of., 1865, p. 28 [doua hanuri]; Iorga N., Bis. din Tincdbesti
iBCMI, XXII, p. 92-93; Anuar 1909, p. 85; erbanescu N., Istoria m-rii
Snagov, p. 134 [despre sat] ; Documente agrare, p. 701, 894 [sat al mitropoliei];
vezi si Indice cronologic nr. 1 si 18; Documente, indice XIII XVI si XVII
[satul amintit de la 1482, cind era al m-rii Snagov].
TINCANAU, vezi Tencanau.
1VI-REA TINGANU (Intimpinarea Domnului, construitg de Radu cel Frumos

1462-1474 26, jefuita de tatari la 1659, disparuta in sec. XIX 27;


fost metoh al mitropoliei si apoi al m-rii Vacaresti; bis. noug din
1853), acum pe teritoriul orasului Bucuresti.
XVII); Istoria
Cronologia tabelard, p. 30; Documente (indice XVI
Tdrii Romeinegi, p. 4, 205; Istoriile, p. 12 [zidita de Radu cel Frumos] ;
Memoire sur les couvents roumains, p. 75-82 [doc. 1639]; Memoriu asupra
monastirilor romdne, p.. 62-71 si Bengesco, Memorandum, p. 17-23 [acelas

; Iorga N.,
Studii ,si doc., V, p. 367 [doc. 1696-1697]; Tunusli, p. 173; Bauer, p. 150

doc.]; Paul de Alep, Cdldtoriile, p. 212 [bis. Sf. Simion pe o

[capela de piatra si bis. in sat]; Fotino, II, p. 30 si III, p. 168; Urechia,


Ist. rom., II, p. 52 [doc. 1755]; Iorga N., Studii si doc., XV, p. 6 [bis. din 1853
din sat]; Mironescu At., Istoria m-rii Cernica, p. 16; Dobrescu, Istoria bisericii
in sec. XV, p. 53; Anuar 1909, pl. 85; Iorga N., Istoria romilnilor in chipuri

si icoane, I, p. 8, II, p. 13; Bratulescu, Ilfov, p. 58 [pisania bis. din 1853];


Constantinescu-Iasi P., Bizantinismul, p. 43; Caseli D., 0 ctitorie a Radului
Vodd cel Frumos in jurul Bucureftilor, M-rea Tinganu (Gazeta muncipala",
1934, nr. 119) ; vezi si 1935, nr. 164;
Savescu C., Bis. de la Tinganu. Amintirile unui octogenar (BCMI, XXII,

1929, p. 106-111] [despre sat si biserica] ; Popescu, tnvelisurile, p. 71;


Arta feudald, p. 79; Viitasianu, Istoria artei, p. 480; SCIV, XIII, 1962,

nr. 1, p. 215 [despre sapaturile efectuate in 1961];


Panait I. Panait, Mioara Turcu, Iulia Constantinescu si Paul Cernovodeanu, Complexul medieval Tinganu, Cercetdri arheologice, numismatice si
istorice, in vol. Cercetdri arheologice in Bucure.,sti, editat de Muzeul de istorie
a orasului Bucuresti, vol. II, Buc., 1965, p. 239-296 [descrierea rezultatelor
sapilturilor efectuate, descrierea fundatiilor bisericii si a caselor m-resti

descoperite in sapiituri, a cimitirului, a monedelor descoperite, istoricul

documentat al m-rii] ; Badie Gh., preot, Date privind istoricul m-rii Tinganu,
ms., m-rea Cernica, 1960; Iorga, N., Istoria bisericii I, p. 56, 118.

www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

636

TINOSU, jud. Prahova (bis. Sf. Voievozi, c. 1780-1782, reparata 1877-1878),


Anuar 1909, p. 113 ; Indice cronologic nr. 19 [Tinoasa].
TINOSU, vezi Predesti.
TINTAVA (Tintava Banului si Balasoaia), com., Gradinari, jud. Ilfov (bis.
Sf. Treime, sec. XVIII, refacuta de egumenul Meletie Laftocratorinos,
1854-1856 28).
Bauer, p. 154 [fail bis.] ; Popescu N., Catagrafia, p. 27-28 ; Greceanu,
Genealogii, II, p. 296-297 [doc. 165] ; Filitti I. C., Sase documente privitoare
la satul Tintava (Ilfov) al mcineistirii Tismana, in vol. Citeva documente, Buc.,
1936 ; Stoicescu N., Monografia satului Tintava (ms.); Anuar 1909, p. 85 ;
Documente agrare, p. 374-375 si 544 [sat al mitropoliei si al lui Dumitrache

logoratul] ; Documente indice XVI si XVII [satul amintit de la 1575, cind


era sat de oameni liberi, fiind daruit apoi m-rii Tismana].
SCHITUL TIRCOV - Buzau (m-rea lui Cornilie 29, sec. XVI, fost metoh
al ep. Buzau).
Giurescu C. C., Harta stolnicului Cantacuzino (R.I.R., 1943, p. 20);
Diet. Rom., V, p. 353 si 610; AEB, 1926, p. 28 si 1928, p. 45 [bis. de lemn
inaltarea, 1845 si bis. Adormirea, refacuta 1884] ; Documente, indice XVI si
XVII [satul amintit de la 1515, cind era al lui Tatul vataf si altii].
TIRGOV]qrE 30, jud. Dimbovita. Vezi si m-rea Dealu.
Documente (indice XIII XVII); despre vechimea orasului vezi si

Olteanu, Geneza oraselor (Studii", 1963, nr. 6, p. 1278); Bogdan, Relatiile


(indice); Istoria Tcirii Romemesti, ed. C. Grecescu si D. Simonescu (indice) ;
Istoriile domnilor Tdrii Romanesti, ed. C. Grecescu (indice); Tortenelmi Tar",
III, p. 22 [la 1532-1534, orasul inconjurat cu ziduri] ; Cdldtori strdini (indice);
Anuarul Inst. de Istorie" Cluj, 1935, p. 499 [descriere, 1595, orasul ars de
turci] ; vezi si AARMSI, s. III, t. IV, 1924-1925, p. 105, 120, 140 ; Hurmu-

zaki, XII, p. 79-91 si Supl. II/1, p. 361 [descrierea intariturilor, 1595] ;


R.I.R., 1934, p. 169 [despre zidirea cetatii de catre Sinan pasa, 1595] ; Veress,

Documente, IV, p. 291, 296 [cucerirea cetatii construite de Sinan, 1595] si


p. 299 [descrierea facuta de Sinan pasa] ; Vezi si Veress A., Campania cre.stinilor in contra lui Sinan pap, p. 56, 76-77 passim ; Erdelyorszag tortenete
tara",. vol. II, p. 235 [descriere oras, 1613] ; Mag. istoric, IV, p. 328 [santul
cel mare al cetatii] ;
Monumenta Spectantia, XVIII, p. 102-104 [descriere, 1640, oras,
palatul domnesc, numarul bisericilor] ; Arhiva - Iasi, 1894, p. 115 [descriere
1641] ; Panaitescu P. P., Cdldtori poloni (indice); Paul de Alep,
p. 228, 237 [orasul ars de tatari, 1658] si 91 [80 de biserici si m-ri] ; Cdldtoria
lui Evlia Celebi (B.C.I., XVI, p. 270) [descriere, numarul bisericilor, 1659] ;
B.C.I., XII, 1933, p. 27 [pradarea orasului de turci, 1659] ; Bezviconi G.,
Cdldtori rusi (indice); Dobrescu N. si C. Giurescu, Documentele lui C. Brincoveanu, p. 14 [orasul ocupat de austrieci, 1689] ;
Chishull Edmund, Travels in Turkey and back to England, Londra, 1747,
p. 83 [1702, descriere oras si curtea domneasca] ; La Mottraye, Voyage en
Europe, Asie et Afrique, II, Haga, 1727, p. 218 [descriere oras, palat. bis.,
domneasca, 1711] ; Dapontes, Ephemerides daces, II, p. 34 [1737, arderea
orasului de tatari] ; Greceanu Genealogii, II, p. 34 [doc. 1738, arderea orasului
si spargerea mitropoliei] ; Sitzungsberichte der Kaiserlichen Akademie der
Viesenschaften, Philosophisch-historische Classe", Viena, 1862, p. 553 [descriere, 1742] ; L'Europa orientale", II, 1922, p. 175 [descriere, .Panzini] ;
Tunusli, p. 177 [25 biserici la 1774] ; Bauer, p. 160 ; Fotino, III, p. 157
[numarul bisericilor, 1815] ; Sulzer, Geschichte, I, p. 321-322 [despre oras] ;
R.I., 1934, p. 309 [despre intentia eteristilor de a face cetate la 1821] ;
www.dacoromanica.ro

636

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

"Wilkinson, An account of the Principialities of Wallachia and Moldavia,


Londra, 1820, p. 87 [orasul devenise un simplu sat] ; Samarian P., 0 veche
monografie a Munteniei, p. 201-202 [descriere inceputul sec. XIX]; Nistor I.,
0 descriere din 1822, p. 19, 61 [orasul inconjurat cu zid, 15 bis. si doua m-ri] ;
Urmosy Sandor, Az ebujdosott magyarok Olahorszagban, Cluj, 1844, p. 80
[descriere];

Iorga N., Studii si doc., XV, p. 352, 361 [spargerea bisericilor de catre
turci, 1821]; C. Rom., 1845, p. 367-368, 370 [descrierea monumentelor
orasului] ; Dimbovita", 4 si 14 iulie 1859, p. 306 si 318 [descriere]; Margot,
0 viatorie, p. 65-66 [descriere, 1859] ; Aricescu C. D., Cimpulungul si Tirgo-

vistea (Buciumul". 3/15 mai 1864); Missail G., Epoca lui Vasile Lupu si
Matei Basarab, Buc., 1866, p. 450-463 [descrierea curtii domnesti, descriere
si inscriptii bis. domneasca, mitropolie, Stelea si bis. catolica] ;
Petrescu I. D., Tirgovistea. Schice istorice si topografice, Tirgoviste, 1888,
85 p. [istoricul in parte legendar al orasului, despre monumentele mai insem-

nate: curtea si bis. domneasca, mitropolia, bis. Stelea si inscriptii dupes G.


Missail] ; Diet. Rom., V, p. 611-612 [istoric foarte sumar]; Smara, Tirgoviste,
vechea capitalci a Munteniei (Albina", IV, 1900-1901, p. 358-361, 420-421)
[generalitaTi] ; Amnia N. G., Tirgoviste mici explicalii documentatate .si legen-

dare asupra monumentelor istorice din vechea capitals a OHL Excursiunea


Congresului didactic primar, 4 iulie 1901, Buc., 1901, 13 p.; Iorga N., Drumuri

si orase, p. 70-82 [descriere] ; Iorga N., Vechea Tirgoviste (F.D., II, 1907,
nr. 6, p. 89-92) [descriere, despre monumente] ; Draghiceanu, Calauza,
p. 5-7 [istoric, despre intariturile orasului] ;

Arama N., Tirgovistea in trecut si astdzi, Tirgoviste, 1911, 15 p. Iorga N.,


La Roumanie pittoresque, p. 108-110: Atanasescu I. si I. Negoescu, Tirgovistea, Schice istorice Si topografice, Oradea, 1929, 46 p + 4 pl.; Dumitriu C.,

Tirgoviste (Natura'', XX, 1931, nr. 4, p. 2-6, nr. 65, p. 7-12); Iorga N.,

Istoria romemilor, III, p. 162 [numele terminat in iste indices un tirg parasit] ;
Constantinescu Em., Citeva date si pareri despre fondarea .,si numele orasului

Tirgoviste (Tirgoviste", I, 1939, nr. 1, p. 10) [reproduce diverse pareri];


Idem, Scurt istoric al orasului Tirgoviste (Tirgovistea", 1940 nr. 4, p. 8,
nr. 5, p. 13); Giurescu, Ist. rom., I III (indice);
Cajal Malina, Tirgoviste, Mic indreptar turistic, Buc., 1966, 49 p. + h.

[cu note sumare despre monumente] ; Chihaia Pavel, Monuments romans et


gothiques du XIII-e au XVI-e siecle en Valachie (RRHA, t. V, 1968) [despre
evolutia orasului medieval] ;
Gioglovan Radu, Dotal procese pentru apdrarea mosiei orasului Tirgoviste

in sec. XIX (S.A.I., II, 1957, p. 459-480) [despre procesele purtate cu

Alexandru Sulu pentru instrainarea mosiei orasului si cu boierii Vacaresti


pentru calcarea aceleasi mosii] ;
Pascu Leonida C., Planul orasului Tirgoviste, 1929 (la Acad. R. S. Romania)

Doc. priv., ist. Rom., Introducere, vol. II, p. 492-494 [sigiliul si organi-

zarea orasului] ;
Popescu N., diacon, Bisericile din orasul Tirgoviste in anul 1810 (Amvo-

nul", XVIII, 1915, nr. 4-5, p. 149-156) [catagrafie]; Tirgovistea (Albina",


XV, 1911-1912, p. 1390-1396) [generalitati despre monumentele orasului] ;
Nasturel P. V., Doud pietre de mormint (Albina", VIII, 1904-1905, p. 384386) [ale fam. Rocca] ; Draghiceanu V., Inscriptii din Tirgoviste (BCMI, 1931,
p. 92) [doua pietre de mormint] ;
Gheorghiu Aurel, Tirgovistea in trecutul culturii rometne.sti (G.B., 1960,

nr. 5-6, p. 471-482) [si despre biseriei]; Vatasianu, Istoria artei (indice);
[despre curtea si bis. domneasca, bis. Alba, mitropolie, bis. Sf. Gheorghe si
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

637

Sf. Vineri]; Grigore Gh., Despre unele biserici tirgovistene si o biserica din
lemn dimboviceana (G.B., 1964, nr. 5-6, p. 568 si urm.) [citat Biserici
tirgovistene].

- CURTEA DOMNEASCA, ruinele M (partea de nord de la sfirsitul sec.,

XIV sau inceputul sec. XV, din timpul domniei lui Mircea cel Batrin;
marita de domnul Orli Petru Cercel, 1583-1585, care adauga partea
de sud; reparatii si adaugiri in vremea domniilor lui Matei Basarab,

1632-1654 si C. Brincoveanu, 1688-1714; stricata de Gr. Ghica,


1659, reparata de Grigore al II-lea Ghica, arsa de tatari, 1736-1739,
ruinata in a doua jumatate a sec. XVIII 31; turnul de paza, Chindia,
1585, refacut in parte de G. Bibescu, 1846; o bisericuta recladita pe
vechile temelii, sec. XVI XVII), str. N. Balcescu nr. 195. Vezi

si bibliografia privind orasul si biserica domneasca.

Documente (indice, sec. XIII - XVII [doc. date din Tirgoviste] ; Tortenelmi Tar", III, p. 22 [Della Valle, 1532-1534, curtea inconjurata cu pari
de stejar]; Pascu -t., Petru Cercel, p. 174-175 [Sivori despre lucrarile facute
in vremea domniei lui Petru Cercel si descrierea palatului]; Hurmuzaki; XI,
p. 192 [Bongars, 1585]; AARMSI, s. III, t. IV, 1924-1925, p. 120 [palatul
a rimas nevatamat la 1595]; Veress, Documente, VII, p. 167 [despre devastarea si arderea curtii domnesti de un capitan al lui Moise Secuiul, 1603];
Hurmuzaki, S. I/1, p. 185 [1619]; Arhiva"-Iasi, V, 1894, p. 115 [descriere
Locadello, 1641]; Iorga N., Calatori si misionari, p. 64 [descriere, 1654];
R.I., 1920, p. 210 [descriere Ralamb, 1657]; Monumenta Spectantia, XVIII,
p. 102 [descriere Baksici]; Istoria Tarii ,Romane.,sti, p. 62 [cetatea facuta de
Sinan Pasa, 1595], p. 106 [cetatea acuta de Matei Basarab 32] si 115 (sanTul
cel mare al cetatii] ; Paul de Alep, Caleitoriile, p. 82 [descriere palat si turnul
Chindia]; Grecescu C., Marturiile comisului Istoc. Un fragment de crnnicd
(R.I.R., 1938, p. 92 si 93) [darimarea cetAtii Tirgoviste, 1659] ; Relacia istorica,
la Engel, p. 117 si Mag. istoric, V, p. 69 [descriere]; Tunusli, p. 177 [istoric,

ruine nelocuite de la 1716]; Fotino II, p. 21, 100, 101; III, p. 157 [istoric,
ruine];
Greceanu, Viala lui C. Brincoveanu, p. 47, 59-61 [desen, refacere];,
88 [construire foisor], 220-230 [arderea si refacerea cuilii, 1712]; Chishull,
Travels in Turkey . . . , p. 82-83 [descrierea palatului, 1702]; Condica

vistieriei lui C. Brincoveanu, p. 39, 46, 87, 122, 144, 230, 267, 288, 313, 389,
595, 644, 672 [despre lucrarile facute in vremea domniei lui C. Brincoveanu] ;
vezi si Ion Radu Mircea, Date din Condica vistieriei" privind construcaile din

Tara Romaneasca intre 1694-1704, in vol. Sesiunea saincifica a Direcaei

monumentelor istorice, Buc., 1963, p. 138-139; Del Chiaro, Revoluaile p. 7;


Dapontes, Ephemerides daces, II, p. 34 [arderea palatului domnesc si bisericii;
refacerea bisericii, 1747]; Cronica Ghiculestilor, p. 401 [curtea arsa de turci];
Urechia, 1st. rom., X A, p. 207-208 [surpaturile de ziduri" date vornicului
Ralet, 1813]; Arh. St. Buc., Indite cronologice nr. 1. Mitr. Tarii Rom., Buc.,
1961 (indice); Sari mai vechi despre ruinele culla domnesti din Tirgoviste
(BCMI, VIII, 1915, p. 91) [doc. 1813]; Chihaia Pavel, Doud rapoarte ale arhitectului Loan Schlatter din anal 1847 (B.O.R., 1968, nr. 3-5) [despre lucrarile

de darimare si reconstructie la turnul Chindia]; DimboviIa, 17/29 sept.

1864, p. 203;
Bouquet, Album valaque, pl. 12; Tirgovistea", 1940, nr. 5, p. 9 [desen
din 1847 de I. Fusea]; Album moldo-valaque, p. 4; Vaillant, La Romanie,
III, p. 318; Antonin Al., Album, partea I, p. 46-46 [ruinele si turnul Chindia] ; Curtea domneasca si Chindia din Tirgoviste (Vatra", II, 1895, p. 360361) [si foto veche];
www.dacoromanica.ro

638

BIBLIOGRAF/E - T - TARA. ROMANEASCX

Dig. Rom., V, p. 611 [despre turnul Chindia] ; MihAilescu I., Monumentele


istorice ale Tirgovi,,stei (Albina", II, 1898-1899, p. 1608-1609); Draghi-

ceanu, Calauza, p. 7-8 [descriere, istoric] ; Draghiceanu V., in amintirea


lui C. Brincoveanu, p. 59-62 ; Idem, Palatele domnesti, p. 9 ; Idem, Palatul
domnesc din Tirgoviste (Albina", XVIII, 1914-1915, p. 1805-1807); Poarta
de sud a ceteicii Tirgoviste 33 (BCMI, VIII, 1915, p. 95); Turnul Chindia 34
(BCMI, XIX, 1926, f. 48, p. X);
Ionescu Gr., Istoria arhitecturii, I, p. 148, 416-418 ; Teodorescu RAzvan
si Christian Moisescu, Urmele unui monument brincovenesc in curtea domneascei
din Tirgoviste (SCIA, Arta plastica, 1964, nr. 1, p. 121-126) [foiorul construit

de C. Brincoveanu] ; Draghiceanu Virgil, Despre mcineistirea Cimpulung.


Un document inedit: jurnalul sapiiturilor filcute de Comisia Monumentelor
istorice in 1924 (B.O.R., 1964, nr. 3-4, p. 300) [crede CA turnul Chindia
i bis. catolica Sf. Maria shit ram4iIele unui castru facut de teutoni];
Constantinescu N., Contribucii arheologice asupra culla domnesti din
Tirgoviste, secolul al XIV-lea-XV I-lea (SCIV, 1964, nr. 2, p. 225-240
plan) [dovezi documentare despre existenTa curtii domnesti i descrieri vechi
ale ei; descrierea sapaturilor arheologice din 1961] ; Constantinescu N. i C.
Moisescu, Curtea domneascei din Tirgoviste, Buc., Ed., Meridiane, 1865, Col.
Mici indreptare [despre ora, istoricul i descrierea curtii domnesti i o incercare de reconstituire aprwdmativa a vechii curt,i]; Stoicescu N., Curtea dom-

neascii din Tirgoviste (Viat,a militara", dec. 1966); Lucriirile de restaurare


la curtea domneascii din Tirgoviste (A.R.P.R, 1962, nr. 5, p. 47); Documente
de arhitecturei nr. 7, 1962, p. 40-41;
Slatineanu Barbu, Pleici de ceramics romeineascei din secolul al XVII -lea

(R.I.R., VIII, 1938 p. 56-68) [uncle din ele descoperite in sapaturile de la


Tirgoviste] ;

Veress A., Campania crestinilor in contra lui Sinan pasa din anul 1595,
p. 76 [despre turnul de la curtea domneasca] ; Turnul Chindia in pericol
(Scinteia", 24 iulie 1968); Georgescu I. M., Turnul Chindiei (Magazin
istoric", iunie 1968, p. 62-63) [despre existen/a i rolul turnului in sec.
XV XVII].
BAIA DOMNEASCA. 35.

Paul de Alep, Calatoriile, p. 123 [descriere bai turceti in ora]; L<apedatu > Al., Baia domneascei din Tirgoviste, Citeva insemnari istorice (BCMI, III,

1910, p. 89-92) [doc. din 1642-1846 i chestiuni generale despre bai] ;


(prezentarea lui N. Iorga, N.R,L., II, 1910, p. 662-663); Condica vistieriei
lui C. Brincoveanu, p. 25 si 38 [repararea bail, 1694] ; Vaillant, La Romanie,
III, p. 322 ; M. Of., 1864, p. 951 [locul numit Baia de amnia].
CASE VECHI (casele Georgescu, str. Gr. Alexandrescu nr. 38 i Pirvu-

lescu, str. N. Balcescu nr. 326, ambele din a doua jumatate a 'sec.
XVIII i ambele M).
Erdely orszag tiirtenete tar", vol. III, Cluj, 1845, p. 235 ; Stanescu N.,
Case vechi romeinesti (Arhitectura", I, 1916, p. 26-27) [casa Toplicescu,

1815, plan i foto] ; Voinescu I., Monumente de arta feireineascii, pl. 43 [cask'
veche] 36.

CASE BOIERETI 37. La Tirgoviste existau in sec. al XV-lea XVII-lea


numeroase case ale marilor dregatori care trebuiau s locuiasca aci cind
domnul edea in capitals. Dintre acestea amintim 38:
CASA LUI PARASCHIVA FOST MARE LOGOFAT, situata in dreptul
bisericii popii Nenciul, la stinga" si ajunsa la 1634 oct. 31 in stapinirea
lui Bunea Gradisteanu logofat de vistierie 39;

www.dacoromanica.ro

N. sToicEscu

639

CASA LUI DRAGOMIR MARE VORNIC, asezata din sus de curtea


domneasca, aproape de riu, in dreapta gradinii domnesti", fosta a
lui Ianache Catargi mare ban 40.
A.O., 1941, p. 76-77 [doc. din 1636].
CASA LUI EUSTRATIE LEURDEANU VISTIER si locul de cask cu

pivnita de piatra, al lui Constantin Ramandi fost mare comis,


situat pe malul apei, de la ulita pins la apa,,di;

CASA LUI SOCOL CORNATEANU, fost mare clucer " ;

CASA LUI GHIOCA CIOROGIRLEANU MARE 5ETRAR, cu pivnita


de piatra si curte ingradita cu bolovani 43;
LOCUL DE CASA. cu pivnita de piatra de linga metohul m-rii Golgota,
apartinind fratilor Cantacuzini " etc. etc.
$COLILE VECHI
Urechia, Ist. rom., I, p. 90, 91; Svintiu T., Citeva date cu privire la prima
organizare a invalcimintului public in rap' Tirgoviste (S.A.I., II, 1957, p. 437-

440) ; Negoescu Joan, Istoricul .,scoalelor din Tirgoviste, Tirgoviste, 1933, 87 p.


[istoric destul de bine informat al scoalelor mai vechi si mai noi] (prezentarea

lui N. Iorga, R.I., 1934, p. 70-71); Romania", 1838, p. 771-772 si C.D.A.,


1838-1839, p. 39 [diverse stiri despre scoala].
SPITALUL VECHI (1822).

Samarian Pompei, Medicina .si farmacia, III, p. 67-68 [despre azilul

de la bis. Sf. Vineri] si 177-183 [spital din 1822] ; M. Of., 1864, p. 300 [restaurarea spitalului].
TEMNITA VECHE. Vezi si Curtea domneasca (turnul Chindia).

B. Of., 29 mai 1851, p. 178 [repararea temnitei].

CI5MELE 46.

Pascu st., Petru Cercel, p. 175 [fintina facuta de Petru Cercel]; Greceanu,

Viaca lui C. Brincoveanu, p. 229; Iorga N., Inscripcii f. I, p. 123 [fintina


linga Tirgoviste, reparata 1744]; B. Of., 1851, p. 265, 315, 321 si V. Rom.,
1851, p. 273-274 [reparare cismele].
BISERICA ADORMIREA, vezi bis. domneasca, bis. Cretulescu, Lemnul
si Stolnicu.
M BISERICA ALBA.47 (bis. Judetul, Intrarea in biserica si Sf. Trei Ierarhi,
sec. XVI XVII?, refacuta ? de Radu judetul si Vasile logofat, c.
1777, reparata 1871 cind se fac turlele ; si cruce de piatra din 1654).

str. N. Balcescu nr. 287.


Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 9-10; Amvonul", 1915 nr. 4-5, p. 155
[catagr. 1810] ; Iorga N., Studii .,si doc., XV, p. 91, 354-355 ; Draghiceanu,
Ciilciuza, p. 19 si 21; Anuar 1909, p. 33; Filitti, Ctitori, p. 35 si in S.O.V.,
1920, p. 158; G.B., 1964, nr. 5-6, p. 583.
BISERICA ALBA, vezi bis. Zlatari.
BISERICA ANDRONE5TI, vezi bis. Sf. Nicolae
Andronesti.
BISERICA LUI BUZINCA, vezi bis. Sf. Dimitrie Buzinca.

BISERICILE CATOLKE (Baratia, Sf. Maria, c. 1417, diirimatii la


sfirsitul sec. XIX ; Sf. Francisc, 1525, devenita in sec. XVII bis.
Cretulescu

dupa parerea lui Pavel Chihaia).

Hurmuzaki, 1/2, p. 663 [mentiune, 1440] ; Tortenelmi Tar", III p. 23


[bis. catolica la 1532] ; Monumenta Spectantia, XVIII, p. 10 [descriere
Arsengo, 1581; bis. Sf. Francisc, distrusts si recladita ; lista de obiecte; bis.
Sf. Maria] ; Documente, XVI, vol. V, p. 219 si XVII, vol. I, p. 256 [doc.
1585 si 1607]; Pascu st., Petru Cercel, p. 175; AARMSI, s. III, t. IV, 19241925, p. 120 [bis. Sf. Francisc, 1595, in interiorul cetatii] ; Botero, Relazioni
universali, 1596 p. 84 -95; Iorga, Acte si fragmente, I, p. 66 [Botero]; D.I.,
www.dacoromanica.ro

640

BIBLIO GRAFIE - I - TARA ROMANEASC.A.

II, 1930, p. 328 [descriere, 1623, bis. Sf. Margareta, fosta catedrala, descoperita, si bis. Sf. Francisc, ruinata] ; D.I., II, 1930, p. 364-368 [Baksici, 1648] ;
Panaitescu P. P., Ceileitori poloni, p. 40; Monumenta Spectantia, XVIII,

p. 102-104 [Baksici, m-re si bis. catolica, descriere, 1640], p. 234-235

[Baksici, 1635], 268-269 [descriere, 1660] ; Iorga N., Ccileitori si misionari,


p. 65 [ descriere, doua bis., 1654] si 60 [bis. Sf. Francisc, ruinata] ; Del Chiaro,
Revoluciile, p. 12, 13 [bis. construite de Ioan de Capistrano];

Iorga N., Studii Si doc., I - II, p. 230 [doc. 1719], 231 [doc. 1726],

232-234, 235-240, 241-249 passim ; vezi si indite [doc. sec. XVIII - XIX] ;
vezi p. 255-256 [contract pentru repararea bisericii, 1836] ; Urechia, Ist.

rom., V, p. 52-53, VII, p. 24-25 ; VIII, p. 393-394, 396 ; X A, p. 17,

40-41, 42-44 ; Istoria m-rii catolice din Tirgoviste incepind de la timpii cei
mai indepeirtati . . ., (Arhiva istorica", I, p. II, 1865, p. 46-54); Isambert

Emile, Itineraire descriptif, historique et arheologique de l'Orient, ed. II, Paris,

1872, p. 956-957; Dimbovita", 1864, p. 203-204 [inscrimii de pe doua


pietre de mormint] 48; Valliant, La Romanie, III, p. 319 -320; Iorga N.,

Contributii la istoria Munteniei, Buc., 1896, p. 31-32 [1578, bis. Baratia] ;


Iorga N., 0 inscriplie pierdutei (BCMI, VIII, 1915, p. 122); Draghiceanu V.,
Secretarul polon al lui Matei Basarab (BCMI, XXIV, 1931, p. 42) [piatra de
mormint] ; Draghiceanu V., Ccilciuza, p. 21; Idem, Almanah, p. 40 ; Iorga N.,
Istoria bisericii, vol. I, ed. I, p. 58-59, p. 66-67; Potra George, Documente
Brincovenesti in legeiturci cu biserici si mcincistiri din card si strain &ate (G.B.,

XXII, 1964, nr. 11-12, p. 1105-1106) [doc. din 1690, de scutire pentru
m-rea Baraillor, Sf. Francisc];

Chihaia Pavel, Monuments gothiques dans les anciens residences de Valachie

(RRHA, t. II, 1965, p. 67-80) [Baratia construite catre 1417, darimata la

sfirOtul sec. XIX ; foto din 1870; bis. Sf. Francisc devenita bis. Cretulescu];
Idem, Monuments romans et gothiques du X I II-e au XVI-e siecles en Valachie
(RRHA, t. V, 1968, p. 52-54) [despre vechimea bisericilor catolice].
- BISERICA LUI COADA VORNICUL, vezi bis. Rosie.
- M BISERICA CRETULESCU (Adormirea, bis. gotica din sec. XVI, refacuta in sec. XVII 49 de Radu Cretulescu mare logoat, reparata 17561757 si 1863, cind a fost zugravita de pictorul G. Tattarescu), str.
Cretulescu nr. 6.
Iorga N., Studii si doc., XV, p. 359-360 ; Popescu-Runcu, Catagrafia,

p. 7; Amvonul", 1915, nr. 4-5, p. 152 [catagr. 1810] ; Voinescu T., G.


Tattarescu, p. 50, 90-91 [contractul pentru zugravirea bis.] ; Dumitrescu,
Istoricul, III, p. 44; Draghiceanu, Ccibiuza, p. 20;

Nitescu C-tin, Vechi ctitorii tirgovi.,stene ( Pisanii si inscriprii (G.B., 1965,

nr. 1-2, p. 146-149) [si despre familia Cretulescu, cu unele greseli] ;

Chihaia Pavel, Monuments gothiques dans les anciennes residences de Valachie


(RRHA, t. II, 1965, p. 67-80) [Crede ca biserica Cretulescu este fosta biserica

catolica Sf. Francisc, intrata in patrimoniul ortodox la sfirsitul sec. XVII;

si despre cele doua biserici catolice din Tirgoviste].


- BISERICA DOAMNEI, vezi bis. Sf. Nicolae-Andronesti.
M BISERICA DOMNEASCA (Adormirea, construite de Petru Cercel la
1583, arsa de -Cann la 1658, reparata si zugravita de C. Brincoveanu
la 1697-1698, arsa din nou de stile turco-tatare la 1737, reparata
la 1747-1748 de Grigore Razu mare vornic de Tirgoviste, care rezideste turla darimata de cutremur, face amvonul si zugraveala ; bis.
reparata si invelita la 1801-1802 de Mihai 1.1:01 voevod din indemnul
lui Enache Vacarescu mare vistier 50; bis. reparata de Barbu tirbei
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

641

si restaurata de D.M.I., la 1961-1962), str. N. Balcescu nr. 195.


Vezi si Curtea Domneasca.
Pascu St., Petre Cercel Si Tara Romcineascei, p. 175 [Sivori]; Hurmuzaki,
XI, p. 192 [Bongars] ; Monumenta Spectantia, XVIII, p. 104 [Baksici] ; Iorga
N., Ceiliitori si misionari, p. 66 [Baksici] ; Isambert, Itineraire, p. 956; Paul
de Alep, Cdldtoriile, p. 82-83 [descriere] si 152 ; Istoria Tdrii Romtine.,sti,
p. 53, 115, 118; Istoriile, p. 64, 78; Greceanu, Viata lui C. Brincoveanu, p.
672 [lucrul clopotnitei, 1702] ; Fotino, II, p. 21, 60; Urechia, Ist. rom., VII,

p. 328-329 ; VIII, p. 375-376 [reparatii] ;, X A, p. 16, 114-115, 207-208;


Pisania bisericii curtea domneascd din Tirgovigte (,,Scoala si biserica",
1 nov. 1898, p. 7-8 si 1900, p. 159-160); AARPAD, s. II, t. II, p. 14 [clopot
1669 si doua pietre de mormint] ; Iorga, Inscriptii, I, p. 102-109; Idem,
Studii .,si doc., XV, p. 367-370 si XIX, p. 81; Iorga N., Inscriptii (R.I.,
XVIII, 1932, p. 276) ; Nasturel P.V., Viata sfintilor Varlaam si Ioasaf, tradusd din limba elenii la anul 1648 de Udrigte N eisturel din Fierei.",ti. . , Buc.,

1904, pl. LXIII-LXVI [mormintul doamnei Elina Matei Basarab] ; Chris-

tache-Panait Ioana, Sgrafite in biserica curtii domnegti din Tirgovi.,ste (G.B.,

1966, nr. 9-10, p. 884-893); Bratulescu V., Inscriptii si insemnari (G. B.,

1966, nr. 7-8, p. 664-665);

Amvonul", 1915, nr. 4-5, p. 149-150 [catagr. 1810] ; Iorga N., Domnia
lui B. Stirbei, p. 121 [descriere, zidurile crapate, amvonul stricat]; Antoniu,
Album, partea I, p. 44 ; C.A., 1862, p. 29-32 ; 1870, p. 78-81 si 1875, p.
78-79; Musceleanu Gr., Monumentele strdbunilor, p. 78 -81; Bilciurescu,
Mdndstirile, p. 249-252 ; Dumitrescu M., preot, Matei Basarab (Consolatorul", I, 1898, p. 136); Missail G., Epoca lui V. Lupu si Matei Basarab,
p. 52-54 ; Draghiceanu, V., Almanahul p. 38; Idem, Cdlduxa, p. 14-15 ;
Dumitrescu, Istoricul, III, p. 33-36; Biserica Curtea domneascd si Stelea
din Tirgovigte (BCMI, I, 1908, p. 39-41 si 174); Ramuri", IV, 1909, nr.
19-20, p. 762-763; Anuar, 1909, p. 32 ;
Ghika-Budesti N., Biserica domneascd din Tirgovigte (BCMI, III, 1910,
p. 17-28) [descriere, foto, relevee ; si despre restaurare]; NAsturel P.V.,
Genealogia Niistureilor (R.I.A.F., XII, 1911, p. 12-16) [mormintul Elinei] ;
Ghika- Budesti N., Biserica domneascd din Tirgovigte. Memoriu de restaurare
(BCMI, IV, 1911, p. 40-44); BCMI, IV, 1911, p. 37; V, 1912, p. 40; R.,

Bis. domneascd din Tirgoviste (Albina", XIV, 1910-1911, p. 209-211)


[dupa BCMI]; Lapedatu, Monumentele istorice, p. 358-365 [dupa Ghika-

Budesti] ; Draghiceanu V., Mormintele domnegti din biserica domneascd din


Tirgovi.,ste (BCMI, VIII, 1915, p. 170-175) [al Elinei si al lui Mateias] ; Cons-

tantinescu-Iasi P., Bizantinismul, p. 39-40; Ghika-Budesti N., Arhitectura


bisericii domne.sti (BCMI, X-XVI, 1917-1923, p. 120); Bals G., Influences
armenzennes;

tefanescu I.D., Peintures murales, p. 47-50; Idem, La peinture, p.

134-145 si pl. 66 -71; Idem, Arta balcanica si arta religioasd a tarilor romiine

(R.I.R., 1943, f. III, p. 15);

Iorga N., Mormintul lui Udri.,ste Ncisturel ? (BCMI, XXII, 1929, p. 114-

Antonescu P., Arhitectura religioasd, p. 16, 19; Ghika-Budesti N.,


Evolutia (BCMI,'XXIII, 1930, p. 37-39, pl. CXXVIII-CXXXVI, CCCXIICCCXIII si XXV, 1932, p. 6); Iorga N., Inca o piatrd de mormint a lui Matei
Basarab. 0 mdrturie a lui Timotei Cipariu (BCMI, 1931, p. 78); Chirita I.,
Boierii Brincoveni (A.O., XIV, 1935, p. 56) ; Georgescu Cristache, Matei
Basarab, Buc., 1937, p. 40; Ionescu Gr.,, Istoria, p. 125-127; Ghika-Budesti,
115) ;

L'ancienne architecture (BCMI, 1942, p. 28, pl. XI); Nicolaescu Stoica,Mateiag

voievod, fiul lui Matei Basarab voievod (A.O. XX, 1941, p. 23) [mormintul
www.dacoromanica.ro

642

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

lui Mateia]; ACMI, 1942, p. 60; 1943, p. 55 [restaurarea picturii] ; Iorga;


1st. rom. VI, p. 86; Popescu, I nvelisurile, p. 17, 29, 43;
SacerdoTeanu A. i Meculescu Stelian ,Intiia piatrd de mormint a lui
Matei Basarab (SCIA, II, 1955, nr. 3-4, p. 343-347); Constantineseu-Iasi
P., Respect fall de monumentele istorice (M.M., I, 1958, p. 16 ,nota); Georgescu

Mircea, Biserica curcii domnesti din Tirgoviste (G.B., 1960, nr. 1-2. p. 118128) [istoric, descriere]; Bratulescu V., Zugravul Constantinos (M.O., 1961,
nr. 10-12, p. 688-698); Lucrdri de restaurare la curtea domneascd din Tirgoviste (A.R.P.R., 1962, nr. 5, p. 47); Manciulescu Rodica, Date noi referitoare
la aspectul initial al bisericii domnesti din Tirgoviste apdrute in cursul lucrdrilor
de restaurare (1961-1962), in vol. Sesiunea stiintificci a Direcciei monumentelor
istorice, Buc., 1963, p. 34-39; Pavelescu C. si Barbu Th., Solutii constructive

aplicate la restaurarea monumentelor istorice (ibidem, p. 102-104); Ionescu


Gr., Istoria arhitecturii, I, p. 393-395 i II, p. 170; Chihaia Pavel, Date noi
cu privire la pietrele de mormint ale lui Matei Basarab si ale familiei sale (SCIA,

arta plastics, 1964, nr. 1, p. 109-121) [descrie mormintul lui Mateia, pe


care-1 crede facut de meterul Elias Nicolai]; Chihaia Pavel, Elias Nikolai
als Bildhauer der rumtinischen Wojwoden (Forschungen zur Yolks- and
LandesKunde", VIII, 1965, nr. 2, p. 62-65) [studiaza comparativ lucrarile
meterului E. N., in Tara Romaneasca i Transilvania]; Documente de arhitecturd nr. 7, 1962, p. 42-50; despre mormintul lui Matei Basarab vezi i
m-rea Arnota; Draghiceanu Catalogul, p. 33;
Inscriplii Bucuresti, p. 530 [piatra de mormint, 1652]; Iorga N., Istoria
bisericii, I, p. 146, 282; Moraru Dinu, ing., Citeva lucrdri de graficd din epoca

brincoveneascii la Tirgoviste (SCIA, arta plastics, 1964, nr. 2, p. 320-325)


[nite desene descoperite sub pictura]; Bratulescu Victor, Monumente de
arhitecturd din Tirgoviste. Mormintele voievodale de la Tirgoviste si Arnota

(G. B., 1967, nr. 3-4, p. 291-322); SCIA, 1968, nr. 1, p. 26-27 [despre
iconostas].

- BISERICA DOMNEASCA MICA, vezi bis. Sf. Vineri.


- BISERICA DRUGA.NESCU, vezi bis. Bogie.
- BISERICA GEARTOLU (Geartoglu, Sf. Nicolae, sec. XVII, ruinata

in sec. XVIII, reparata de Gheorghe Geartolu la 1777; bis. stricata


de turci la 1821 a fost reparata, invelita si zugravita. dupa 1828 de
clucerul Nichita Formac; bis. este ruinata), str. N. Poplaca, nr. 17
(fosta Stelea).
Iorga N., Studii si doc., XV, p. 355-357 51; Amvonul", 1915, nr. 4-5,
p. 151-152 [catagr. 1810]; Draghiceanu, Calcluza, p. 19-20; Anuar 1909,
p. 33; Anibal Gr. Gh., Biserici tirgovistene (G. B., 1964, nr. 5-6, p. 568572) [pisanie, descriere, despre ctitori]; Nitescu C-tin, Vechi ctitorii tirgovistene

(G. B., 1965, nr. 1-2, p. 139-140) [si un scurt istoric].


- BISERICA INTRAREA IN BISERICA, vezi bis. Alba - Sf. Trei Ierarhi.

- BISERICA IZVORUL TAMADUIRII, vezi bis. Oborul Vechi.


- BISERICA JUDETUL, vezi bis. Alba.
- BISERICA LEMNU (Adormirea, Sf. Spiridon, Sf. 40 de mucenici i
Sf. Haralambie, bis. de lemn pe temelie de zid, ante 1810,
cladita de zid 1842, reparata 1865) 52.
Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 8; Amvonul", 1915, nr. 4-5, p. 153
[catagr. 1810; bis. din 1795]; BCMI, I, 1908, p. 180; Draghiceanu, Ccilciuza,

p. 9; Anuar 1909, p. 32.


- BISERICA MAHALAUA (ineeputul sec. XVII) 53.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

648

Iorga N., Studii si doc., XV, p. 95-96 [pietre de mormint din 16161653] ; Draghiceanu, Calcluza, p. 23.

BISERICA LUI MANEA PERANU, vezi bis. Sf. Nicolae-Andronesti.


BISERICA MARINA, vezi bis. Sf. Apostoli.
BISERICA LUI MIRCO CAPITANUL, vezi bis. Sf. Nicolae-Simuleasa.
M MITROPOLIA (Inaltarea, inceputul sec. XV, refacuta de Neagoe Basarab, c. 1518 54, ispravita i zugravitA de Radu Paisie, 1537 55; reparata

de Matei Basarab, arse de tatari la 1658, zugravita de mitropolitul


Teodosie, din veniturile mitropoliei 1707-1708, terminate la 1709
de Enache Vacarescu mare paharnic, care face pardoseala, reface
chiliile din clopotnita pins in foisorul caselor vechi"; bis. darimata
si reconstruita de arhitectul Lecomte de Nouy, 1890-1933) 56,
Pieta Malinovschi nr. 1.
Documente (indice XVIXVII); Iorga N., Studii .si doc., XIII, p. 66
[1516-1517] ; Arh. St. Buc., Indite cronologic nr. 1. Mitr. Tcirii Rom.;
Istoria Tara Romaneoi, p. 37 si 40; Istoriile, p. 38; Hurmuzaki, XV, p. 243
[despre sfin/irea mitropoliei, 1520] ; Greceanu, Viola lui C. Brincoveanu,
p. 93-94; vezi si R. I., 1935, p. 32 ; Fotino, II, p. 44 ; 51 [inoita din temelii
de Neagoe, terminate de R. Paisie];
Pascu yst., Petru Cercel si Tara Romemeascci, p. 175 [Sivori] ; Hurmuzaki, XI, p. 192 [Bongars]; AARMSI, s. III, t. IV, p. 120; Hurmuzaki, Supl.
II/1, p. 361 [1595]; Arhiva", V, 1894, p. 115 [1641, Locadello] ; Iorga N.,
Ccilcitori si misionari, p. 66 [Baksici, 1654]; Monumenta Spectantia, XVIII,
p. 104 [Baksici] ; Paul de Alep, Calatoriile, p. 91-94 [descriere mitropolie
si palatul mitropolitan] ; Greceanu, Genealogiile, II, p. 33-34 [spargerea
mitropoliei de osti, 1736]; Cronica Ghiculestilor, p. 401 [arderea mitropoliei
de turci, 1737] ; C.D.A., 1842, p. 91-92 [lista mosiilor mitropoliei] ;
AARPAD, s. II, t. II, p. 14 [ despre 7 pietre de mormint] ; Iorga N.,
Inscriprii, I, p. 116-123 ; Hurmuzaki, XIV/1, p. 314 [piatra de mormint a
patriarhului Dionisie, 1695]; Iorga N., Inscriplii (R. I., 1932, p. 272) [de pe
piatra de mormint a patriarhului Dionisie]; vezi si Braniste M., Patriarhii
de Constantinopol prin ldrile romtine in a doua jumdtate a sec. XVII (M.O., X,
1958, p. 58); Berechet St., Importauta insemncirilor slavo-romeme de pe manuscrisele vechi, in vol. Omagiu prof. I. Bdrbulescu (Arhiva", 1931, p. 449-458)
si in vol. Picdturi mdrunte, Buc., 1924, p. 89-91 [insemnare, 1625] ; Georgescu
Cristache, Matei Basarab, Buc., 1937, p. 50-51 [pisania] ; Inscripcii Bucu-

resti, p. 798 [icoana, 1674];


Iorga N., Genealogia Cantacuzinilor, p. 71; Iorga N., Studii ,si doc.,
V, p. 629-630 si nota 1 [pomelnicul mitropoliei] ; Amvonul", 1915, nr. 45, p. 149 [catagr. 1810]; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 5 ; Rautescu I., Metoa.,sele mitropoliei sub mitropolitul Dionisie Lupu (R. L., III, 1931, nr. 3, p. 180)
[la 1819] ;

Documente privind rdscoala din 1821 (indice); Chihaia Pavel, Doud

rapoarte ale arhitectului Loan Schlatter din anul 1847 (B.O.R., 1968, nr. 3-5,

p. 491-492) [despre propunerea pentru darimarea bisericii] ; Iorga N.,


Domnia lui B. Stirbei, p. 121 [descrierea bisericii si reparatiile necesare, 1852] ;

Arhitectura", 1940, nr. 2, p. 7 [foto pridvorul vechii cladiri] 57;


C. A., 1862, p. 57-59, 1870, p. 52-56 si 1875, p. 52-56; Musceleanu

Gr., Monumentele strabunilor, p. 52-56 ; Tocilescu Gr., Petru Cercel (C. T.,

V, 1874, p. 54-55); Bilciurescu, Mancistirile, p. 245-248; Monumente


nacionale, II, p. 210-211 [descriere, istoric, reparaIiile necesare]; A. A.,

1890, p. 30 [date sumare] ; Gabrielescu N., Memoriu pentru luminarea publicului in afacerea restaurdrilor de monumente istorice, Iasi, 1890, p. 60; Idem,

www.dacoromanica.ro

644

BIBLIO GRAFIE - I - TARA R OMANEA SCA.

Restaurarea monumentelor istorice. Rcispuns la raportul d-lui Revoil, Iasi,

1891, p. 51 -52; tefulescu Al., M-rea Tismana, p. 96-97; Ramuri",

IV, 1909, nr. 19-20, p. 759-760 [despre reconstruccia lui Nouy];


Ionescu M. G., Istoria mitropoliei Ungro-Vlahiei, vol. I, 1359-1709,
Buc., 1906; Gibescu I., Istoricul mitropoliei Ungro-Vlahiei si mitropoliei
Tarii Muntenesti, Buc., 1907, 143 p. + 18 pl.; Dumitrescu, Istoricul, III,
p. 40-45 ; Iorga N., Istoria romeinilor in chipuri si icoane, II, p. 31-32 ;
Draghiceanu, Almanah, p. 46-47 ; Idem, Dimbovica, p. 23-24 ; Popescu
Sp., Contribuciuni la studiul istoriei artei nationale (R.I.A.F., X, 1909, p.

106-124); BCMI, V, 1912, p. 41, 187; Bals G,. Arhitectura Sf. Munte; Antonescu P., Arhitectura religioasei, p. 18, 20 C<eganeanu> Sp., Ceva cu privire
la mesterul Manole (BCMI, III, 1910, p. 44-47) [crede ea Manole = Manea
a lucrat la Bistrita si apoi la Dealu si la mitropolia din Tirgoviste] ; Anuar
1909, p. 33;
Cegaineanu Sp., Citeva observaciuni in legeiturei cu vechea mitropolie din

Tirgoviste (BCMI, VI, 1913, p. 123-127) [descrie pictura lui Szatmary] ;


ACMI, 1914, p. 43 ; Ghika-Budesti N., Arhitectura bisericii domnesti din
Curtea de Arges (BCMI, X-XVI, 1917-1923, p. 116-120) [despre influenta
asupra constructjei mitropoliei] ; Constantinescu - Iasi P., Bizantinismul, p.
39-40; Ghika - Budesti N., Evolucia (BCMI, XX, 1927, p. 135-137 si pl.

LIII-LVIII; XXV, 1932, p. 6 pl. CCCXIX-CCCXXI; XXIX, 1936, p.


111-112 si pl. DLXXVI-DLXXIX);

Draghiceanu V., Mitropolia Tirgovistei. Note istorice si arheologice, cu 18


ilustracii si planuri, Buc., 1933, 24 p. + 13 pl. (recenzii: I. Minea, C.I., VIIIIX, 1932-1933, nr. 3, p. 342-343 ; Dan Simonescu, R.L., VI, 1934, nr. 1,

p. 68-69); Iorga N., Istoria bisericii, I, p. 136-137, 284 ; Enacescu E.,

Pe urmele strelmosilor, p. 63-66 [inscriptii, istoric] ; Popescu I. N., Mitropolia


din Tirgoviste (Credinta", I, 1933, nr. 2) ; Ionescu Gr., Istoria, p. 100-102 ;
Ghika - Budesti N., L'ancienne architecture (BCMI, 1942, p. 23, pl. XI) ;
NiIescu Zlatian C., preot, Mitropolia Tirgovistei (Tirgovistea", 1939, nr.
3, p. 2-4, 1940 nr. 4, p. 3-4 si nr. 5, p. 3-4) ; Golescu M., Motive de animale
(BCMI, 1943, p. 36-48); Popescu, inve/i.,suri/e, p. 23, 34, 91;
Constantinescu - Iasi P., acad., Din relaciile culturale rornano-gruzine

(S.A.I., II, 1957, p. 7); Istoria bisericii roman, I, p. 408 ; Brkulescu V.,

Zugravi de biserici din sec. XVII-X IX (G. B., 1959, p. 272); Nitescu Const.,
Mitropolia Tirgovistei (G. B., 1963, nr. 1-2, p. 71-100) [lucrare de compi-

latie: inscriptiile dupa N. Iorga si V. Draghiceanu]; Ionescu Gr. Istoria


architecturii, I, p. 147-148, 298-300; II, p. 116 ; Vintilescu Petre, Arhitectura bizantina' in Principatele Romane (B.O.R., 1967, nr. 9-10, p. 10291030) ; Serbanescu N., Mitropolia din Tirgoviste. Contribuciuni la cunoasterea

trecatului et (G.B., XVIII, 1959, nr., 7-12, p. 527-541);

Tocilescu, Catalogul, p. 160; Draghiceanu, Catalogul, p. 13, 14, 21, 22,


23, (si indice); Vezi si bibliografia de la N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic

at monumentelor feudale din Bucuresti, Buc., 1961, p. 249-250.

- M BISERICA OBORUL VECHI (Izvorul Tamaduirii, construita de


Cirstea Carabulea, Ion si Dumitru Bezdedeanul, Marin Cojocarul

si alIi tirgoveti, 1832-1833, reparata 1870, pridvorul inchis la 1936.1938), str. Al. Stanescu nr. 45.
Iorga N., Studii si doc., XV, p. 92 68; Draghiceanu, Cala-Liza, p. 92 ; Anuar

1909 p. 32.

- BISERICA LUI PIRVU POSTELNICUL (sec. XVII). 59


- BISERICA LUI RADU JUDETUL, vezi bis. Alba.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

645

- BISERICA ROIE (construita de Coada mare vornic 60, c. 1542-1546 61;


numita si bis. Druganescu, mah. Tabaci 62, Intrarea in biserica;
fiind netencuita si timpla cazuta, a fost reparata de Lazar tabacul,
sec. XVIII, reparata apoi la 1828 de popa Ion si Grigore tabacul,
care o tencuesc, o zugravesc, fac amvonul si timpla de zid ; bis. da-

rimata la 1924; fosta metoh a m-rii Dealu).

Documente, veac XVII, vol. II. p. 86 si 298 [doc. din 1612 si 1614] 63;
Iorga N., Studii ,si doc., XV, p. 354 64; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 9 [bis.
Tabaci] ; Amvonul", 1915, nr. 4-5, p. 155 [catagrafie, 1810] ; Filitti, Arhiva
Cantacuzino, p. 76 [doc. 1812]; Iorga N., Din documentele Drugetnestilor (Studii

si doc., XXI, p. 15-17); Anuar 1909, p. 33; Anibal Gr. Gh., Biserici tirgovi.stene (G. B., 1964, nr. 5-6, p. 581-584) [inscripIii, dupa N. Iorga].
BISERICA SF. APOSTOLI SI MARINA (sec. XVII ?; la 1702-1703,
fiind veche, a fost reparata de C-tin Corbeanu mare pitar, zugravita
1710 de Ilie $tirbei, fiul lui C-tin tirbei mare ban, reparata la 1775
de Dumitrache Ghica mare ban si sotia sa, Maria, n. Vacarescu,
darimata).
Iorga N., Studii si doc., XV, p. 360 65; Urechia, Ist. rom., VI, p. 120
[doc. 1793], VII, p. 374-375 66 [si 3coala] ; Filitti, Arhiva Cantacuzino, p.

238-239 [doc. 1798, refacere]; Amvonul", 1915, nr. 4-5, p. 154-155

[catagr. 1810]; Popescu-Runcu, Catagrafia ,p. 9 ; Draghiceanu, Ceilifuza,

p. 20; Anibal Gr. Gh., Biserici tirgovigene (G. B., 1964, nr. 5-6, p. 581)
[inscriptia, dupa N. Iorga].
- BISERICA SF. ARHANGHELI, vezi bis. Sf. Voievozi.
- M BISERICA SF. ATANASIE SI CHIRIL (prima bis. construita de
lemn de mitropolitul Teodosie Vestemeanul, 1668-1672 sau 16791708 ; refacuta de zid de Badea Vacarescu, Iordache Vacarescu
fost mare sluger si Samuil arhimandritul mitropoliei din Tirgoviste,
1768; reparata 1938, cind s-a darimat turla; pastreaza fresca din
sec. XVIII), str. Ceta ;ii nr. 2.
Iorga N., Studii si doc., XV, p. 91-92 67; Popescu - Runcu, Catagrafia,
p. 5-6; Amvonul", 1915, nr. 4-5, p. 149 [cat. 1810]; Draghiceanu, Ceileiuza, p. 9; Anuar 1909, p. 33.
- M BISERICA SF. DUMITRU (si Adormirea ; bis. lui Dimitrie Buzinca
slugerul, 1639 68, reparata si pictata de C. Brincoveanu, 1697,

reparata 1808, timpla din 1840, zugravita 1865, avariata de cutremur


1940, reparata 1942 ; fosta metoh al mitropoliei), str. Vasile Roaita
nr. 13.
Iorga N., Studii si doc., XV, p. 90-91 si 353 69; Greceanu, Vico lui C.
Brincoveanu, p. 88 [refacerea bis.] ; Iorga N., Studii .,si doc., I-II, p. 247

[doc. 1801]; Amvonul", 1915, nr. 4-5, p. 151 [catagr. 1810]; Popescu Runcu, Catagrafia, p. 6; Anuar 1909, p. 32 ; ACMI, 1942, p. 68, 78; 1943,
p. 22 ; NiTescu C., preot, Tirgoviste. Biserici din epoca lui Matei Basarab

(sec. XVII) (G. B., 1963, nr. 7-8, p. 705-708) [descriere, inscrimii]; Iorga
N., Istoria bisericii, I, p. 283.
- M BISERICA SF. GHEORGHE (construita de Neagoe Basarab, 15121521 70, reparata la 1730 de Dima stegarul, care o pardoseste, face
amvonul, reface zugraveala si acopera biserica ; reparata din nou
la 1794 si la 1812 de Dima Lisandroiu stegarul si preotul Radu Guca,

cind se face clopotnica si se tencuieste biserica, care e zugravita


pe dinafaril de postelnicul Gheorghe Dudescu; zugravit amvonul
la 1862), str. Sf. Gheorghe nr. 1.
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE - I - TARA ROMANEASCA

646

Istoria Plea Rometnesti, p. 37 [facuta de Neagoe Basarab]; Fotino,


II, p. 44; Iorga N., Studii Si doc., XV, p. 95 71; Amvonul", 1915, nr. 4-5,
p. 150-151 [catagr. 1810]; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 6; Draghiceanu,
Calcluza, p. 12-13; Anuar 1909, p. 32; Constantinescu - Iasi P., Bizantinismul, p. 40; ACMI, 1942, p. 60 [restaurare]; Iorga N., Istoria bisericii I,
p. 137; Nitescu C-tin, Vechi ctitorii tirgovigene. Pisanii si inscriplii (G. B.,

1965, nr. 1-2, p. 143-145).

- BISERICA SF. HARALAMBIE, vezi bis. Lemnu.


- M BISERICA SF. IMPARATI (fosta Sf. Nicolae, construita de Matei
Basarab si doamna Elina, 1650-1651, gindrilita de jupan Vasilache
1731-1732, zugravitk facut timpla gi amvonul de Dragomir, fiul
lui Vasilache, 1753; bis. stricata de turci la 1821 care o fac geamie;
fiind ruinata, a fost restauratA de CMI la 1930), str. C. Brincoveanu
nr. 5.
Iorga N., Inscriplii 72, I, p. 116 ; Idem, Studii fi doc., XV, p. 87-88, 360361 ;

Georgescu Christache, Matei Basarab, Buc., 1937, p. 55 [pisania];

Inscriplii Bucure.sti, p. 803 [strank 1765]; Amvonul", 1915, nr. 4-5,


p. 151 [catagr, 1810] ; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 7; Missail G., Epoca

lui V. Lupu .si M. Basarab, p. 55-56; Nasturel P. V., Bis. Stavropoleos,


Buc., 1906, p. 29; Draghiceanu, Cdlduza, p. 17-18; BCMI, I, 1908, p. 178;
II, 1909, p. 95;
Draghiceanu V., Ruina Sf. Impciraci din Tirgovi,ste. Note istorice (BCMI,

III, 1910, p. 125-126); Ghika-Budegti N., Ruina bis. Sf. Impcirati din
Tirgovi,ste. Note arhitectonice (ibidem, p. 127-135) [gi foto]; R., Ruina Sf.
Impa'rati (Albina", XIV, 1910-1911, p. 660-661) [dupa BCMI]; ACMI,
1915, p. 31, 42-43 [reparatii]; Iorga-Balg, Histoire, p. 188-191; Popescu,
Invelisurile, p. 42; Iorga N., Istoria bisericii, I, p. 283;
Stefanescu I. D., La peinture, p. 167-168, pl. 84-85; Metes, Zugravi
(indice); Voinescu T., Zugravi din veacul at XVIII-lea la bis. Sf. imparati

din Tirgovifte (SCIA, 1961, nr. 2, p. 473-474);


Ghika-Budegti, Evolucia (BCMI, XXV, 1932, p. 29 gi 44); Ionescu Gr.,
Istoria, p. 169; Ghika-Budegti, L'ancienne architecture (BCMI, 1942, p. 36,

pl. XVII); Arta feudalci, p. 201; Nitescu Const., G. Enescu restauratorul


unei ctitorii voevodale din Tirgovifte (G.B., 1961, nr. 9-10, p. 922-927);
Anibal Gr. G., Biserici tirgovistene (G.B., 1964, nr. 5-6, p. 572-576) [descriere, inscriptii, dupa N. Iorga] ; Draghiceanu, Catalogul, p. 43; Ionescu Gr.,

Istoria arhitecturii, II, p. 80-81.


- M BISERICA SF. IONICA. (Thierea capului Sf. loan, sec. XVII XVIII,
ctitorie a familiei Greceanu, reparatA de banul Ianache Hrisoscoleu
gi de fiul sau, clucerul Grigore Hrisoscoleu, 1780; daramindu-se
boltile gi timpla, a fost reparata gi zugravita de vistierul Atanasie
Carabulea, 1809; fiind din nou stricatk a fost reparata si zugravita
de clucerul Nichita Formac, 1860, care-i face clopotnita si zidul
inconjurator; fosta metoh a bisericii domnegti din Tirgovigte gi a
mitropoliei 73 ; acum ruine, parasita din 1900), str. Justitiei nr. 6.
Iorga N., Studii .si doc., XV, p. 361 74; Greceanu, Genealogii, II, p. 67
[doc. 1803]; Popescu-Runcu, Catagrafia, p. 8; Amvonul", 1915, nr. 4-5,
p. 153 [catagr. 1810]; Draghiceanu, Calauza, p. 20-21; Anuar 1909, p. 33;

Anibal Gr. Gh., Biserici tirgovigene (G.B., 1964, nr. 5-6, p. 576-578)
[descriere].

- BISERICA SF. MIHAIL, vezi bis. Sf. Voievozi.


- BISERICA SF. NICOLAE, vezi bis. Geartolu.
www.dacoromanica.ro

N. STOICESCU

647

- BISERICA SF. NICOLAE

ANDRONESTI 75 (construita de Manea


Perganu mare vornic, 1527 76, stricata de turci la 1595, refacuta de

Matei Basarab gi doamna Elina, 1653 77, reparata sec. XVIII, zugravita

la 1813 de Dimitrie bogasierul ; pictata 1911, reparata 1942, cind se


reface gi tuda), str. Gr. Alexandrescu nr. 46.
Iorga, Studii si doc., XV, p. 89 78 Si 352-353 gi XIV, p. XIII; Georgescu
Christache, Matei Basarab, Buc., 1937, p. 56 [pisania] ; Popescu-Runcu,

Catagrafia, p. 7 ; C.A., 1862, p. 55-57 ; ACMI, 1942, p. 44, 78 ; 1943, p. 22, 24 ;


Draghiceanu, Catalogul, p. 25 ;

Mihailescu S., Cea mai veche bis. din Targovige (Scoala si biserica",
1895 nr. 1, p. 7-9); Iorga N., 0 contributie la istoria lui Mihai Viteazul
(C.L., XXXV, 1901, p. 94-96); Draghiceanu, Calauza, p. 13, 14; Iorga N.,
Istoria bisericii, I, p. 143, 284; Ghika-Budegti, N., Evolutia (BCMI, XXV,
1932, p. 28 si 41-42); Ghica-Budegti N., L'ancienne architecture (BCMI,
1942, p. 33, pl. XVII) ; Oltenia", III, 1943, p. 151-152 [bis. popa Goncea] ;
Arta feudalci, p. 201; Nitescu C., preot, Tirgoviste. Biserici din epoca lui Matei

Basarab (G.B., 1963, nr. 7-8, p. 701-705) [inscriptii, insemnari, pietre de

mormint] ; Bulat T. G., Stir/ not cu privire la fundariunile Brincovene.,sti oltene

(M.O., 1964, nr. 9-10, p. 756-757) [doc. 1712, inchinare la m-rea Hurezi
a bis. Sf. Nicolae de care Andronachi postelnicul].
SIMULEASA (si Sf. Voievozi, bis. lui
Mirco capitanul, bis. Sirbilor, construita de Mirco sau Migco capitan

- M BISERICA SF. NICOLAE

de sirbi, 1654; find veche gi nezugravita, a fost reparata de Sima


Bucgenescu, 1800, care o zugravegte, face amvon si clopotnita si
invelegte biserica, adaugindu-i si hramul Sf. Voievozi; bis. reparata

1863 gi 1947-1952), str. Maxim Gorki nr. 105.


Iorga, Studii si doc., XV, p. 88-89 78 (vezi gi ACMI, 1942, p. 146, nota
6); R.I., VIII, 1922, p. 201-202 [insemnare, 1698] ; Draghiceanu, Calif uza,
p. 19 ; Anuar 1909, p. 33 ; Iorga N., Istoria bisericii, I, p. 283 ; Nitescu C-tin
Vechi ctitorii tirgovipene ( Pisanii si inscriptii] (G.B., 1965, nr. 1-2, p. 132134).

- BISERICA SF. NICOLAE - STRBI 80 (si Sf. Nifon, inceputul sec. XVI ?,

refacuta 1770? si 1852-1854, zugravit altarul 1829, reparata 18981903, pictata 1903).
Iorga N., Studii Si doc., XV, p. 10-12 gi 359 81; Popescu-Runcu, Cata-

grafia, p. 10 ; Amvonul", 1915 nr. 4-5, p. 156 [catagr. 1810] ; Draghi-

ceanu, Ccikluza, p. 10-12 ; Anuar 1909, p. 33 ; B.O.R., LXXXI, 1963, nr. 11


-12, p. 1205-1206 [foto pisanie si refacerea bisericii, 1852] ; Iorga N., Istoria
bisericii, I, p. 137; Bratulescu V., Thscripcii si insemnciri (G.B., 1966, nr. 7-8,
p. 665-668) [si icoane vechi].
- BISERICA SF. PARASCHIVA, vezi bis. Sf. Vineri.

- BISERICA SF. SPIRIDON, vezi bis. Lemnu.


- BISERICA SF. STEFAN, vezi bis. Stolnicu.
- BISERICA SF. TRE