Sunteți pe pagina 1din 2

Tinerete fara batranete si viata fara de moarte

-Rezumat-

Au fost odata ca niciodata un imparat si o imparateasa care erau tineri si frumosi si


bogati, dar nu aveau copii. Au umblat ei mult pana au gasit un unchias dibaci care le-a dat
niste leacuri si, dupa ce le-au luat, imparateasa a ramas insarcinata. Inainte de a se naste
copilul insa, acesta s-a pornit pe un plans de nu se mai oprea. Pana nu i-a fagaduit tata-su ca ii
va da Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, n-a tacut. Cum ii fagadui, tacu si se
nascu.
Fat-Frumos era destept si indraznet, ce invatau altii intr-un an el invata intr-o luna si
imparatul era tare fericit, murea si invia de bucurie. Dar, cand implini cincisprezece ani, ii
ceru ceea ce ii promisese la nastere, Tinerete fara batranete si viata fara de moarte. Imparatul
zise ca i-a facut promisiunea doar ca sa il impace si ca nu are de unde sa ii dea un asemenea
lucru. Atunci, Fat-Frumos hotari sa plece el sa gaseasca ce i se promisese. Cauta intai in
grajdurile imparatesti un cal voinic si iute, dar pe care punea mana acela si cadea la pamant.
Numai unul, slab si bubos, ramase in picioare. Incepu sa il hraneasca cu orz fiert in lapte, apoi
cauta hainele si armele din tinerete ale imparatului, le curata si le facu sa straluceasca. Vazand
asta, calul se scutura si ii cazura si lui bubele de pe el si ramase un cal gras, trupes si cu patru
aripi.
Pornira la drum, condusi de imparatul si imparateasa, de boierii cei mari si cei mici, de
ostasi si toti slujitorii curtiiDupa ce iesira din imparatie ajunsera in pustietate si au mers ei
ce au mers pana au ajuns la mosia Gheonoaiei, o femeie transformata de blestemele parintilor
pe care nu ii asculta, ci ii tot necajea. Gheonoaia se lupta cu Fat-Frumos, dar acesta o invinse
si asa se intampla si cu Scorpia, sora Gheonoaiei, cand ajunsera si pe pamanturile acesteia.
Plecand ei mai departe ajunsera la un camp cu flori frumos mirositoare. Calul il invata
pe Fat-Frumos ce sa faca si acesta il asculta. Trecand de campul acela, ajunsera la o padure
plina de fiare salbatice, in mijlocul careia se afla un palat. Calul deschise aripile si zbura peste
padure, coborand chiar in curtea palatului. Aici se afla Tinerete fara batranete si viata fara de
moarte.
In curte era o zana subtirica si dragalasa si frumoasa. Ii spuse ce cauta, Tinerete fara
batranete si viata fara de moarte, si ea ii raspunse ca a gasit ce cauta. Il pofti in palat si acolo
le afla si pe cele doua surori ale zanei. Fat-Frumos ramase acolo si, dupa o vreme, se insoti cu
cea mai mica dintre surori. Zanele ii spusera ca de acum poate sa mearga fara teama in
padure, sa vaneze, si pe oriunde pofteste, numai in Valea Plangerii sa nu mearga, ca nu va fi
bine de el.
Petrecu el multa vreme acolo, intr-un trai tihnit, bucurandu-se de frumusetea florilor si
curatenia aerului, de pace si intelegere cu sotia si cu cumnatele sale. Nici nu isi dadea seama
cat timp trecuse de cand sosise acolo, pentru ca ramanea mereu tanar. Intr-o zi, insa pe cand

era la vanatoare, porni in urmarirea unui iepure si ajunse, fara sa bage de seama, in Valea
Plangerii.
Dintr-o data il apuca un dor cumplit de mama si de tatal lui. Le spuse zanelor ca se
duce sa-i vada si degeaba ii spusera ele ca ai lui nu mai traiesc de sute de ani, el isi lua calul si
pleca spre casa parinteasca. Pe drum nu mai cunoscura locurile. Unde fusese pustiu, erau
orase, unde fusesera paduri, erau campii, iar oamenii spuneau ca auzisera de Scorpie sau de
Gheonoaie numai de la stra-stra-bunicii lor si socoteau ca erau doar niste povesti.
Pe masura ce se apropia de imparatia lui, Fat-Frumos imbatranea vazand cu ochii. Pe
aici nu mai era tinerete fara batranete Cand ajunse, barba alba ii ajungea pana la genunchi si
el abia umbla. Palatele erau daramate, cu buruieni crescute pe eleSe uita peste tot si gasi
intr-un loc o lada jerpelita. O deschise si din ea iesi Moartea lui, care se uscase de cand il tot
astepta. Ii trase o palma si Fat-Frumos cazu indata mort la pamant si se prefacu in tarana.