Sunteți pe pagina 1din 19

FIA GRUPULUI VULNERABIL

TINERI PESTE 18 ANI CARE PRSESC SISTEMUL DE PROTECIE AL COPILULUI


Structura
I. METODOLOGIA ORGANIZARII SI COLECTARII DE INFORMATIE
II. DESCRIEREA GRUPULUI VULNERABIL
III. CE S-A REALIZAT PENTRU GRUPUL VULNERABIL?
IV. CE SE DORETE S SE REALIZEZE?

I. METODOLOGIA ORGANIZARII SI COLECTARII DE INFORMATIE


Datele privind grupul vulnerabil TINERI PESTE 18 ANI CARE PRSESC SISTEMUL
DE PROTECIE AL COPILULUI au fost culese intr-un cadru mai larg de colectare de
informatie relevanta pentru documente strategice viitoare legate de perioada 2014 2020.
Listam mai jos adrese care au fost utilizate pentru fiecare grup vulnerabil i pot fi
interesante pentru colectarea de date din domeniul general al grupurilor vulnerabile si
incluziunii/excluziunii sociale adrese care au fost identificate prin cautari multiple,
generate si lansate pe mai multe motoare de cautare google, googlesearch,
googleacademic (studii), bing, carrotsearch2, cu funcie de clusterizare.
(I) Metodologia selectiei de termeni. Cautarile au fost organizate pe termenii-cheie ai
documentului REGULAMENTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN I AL CONSILIULUI
de
stabilire a unor dispoziii comune privind Fondul european de dezvoltare regional, Fondul
social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural i
Fondul european pentru pescuit i afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic
comun, precum i de stabilire a unor dispoziii generale privind Fondul european de
dezvoltare regional, Fondul social european i Fondul de coeziune i de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1083/20061.
(II) Au fost organizate cautari cu urmatorii termeni: incluziune activa, comunitati
marginalizate, integrare comunitati marginalizate, Recomandarea Comisiei din 3
octombrie 2008, incluziunea activa a persoanelor excluse de pe piata muncii, orientarile
privind ocuparea fortei de munca, strategie nationala de reducere a saraciei, politici de
reducere a saraciei, excluziunea sociala la nivel national, Programul National de Reform,
extindere oportunitati de angajare pentru grupuri defavorizate, reprezentare cartografica
teritoriala NUTS 3 pentru grupurile marginalizate si defavorizate, parteneri sociali la
elaborarea strategiilor de incluziune activa, ingrijirea rezidentiala, ingrijirea bazata pe
comunitate, combatere segregare.2

(III) ADRESE pentru cautarea online-cadru in domeniul problematicii grupurilor


vulnerabile:
http://www.mmuncii.ro/ro/628-view.html (Raportri privind incluziunea social,
ultimul document - 16.03.2011 - Raport incluziune sociala 2010 )
http://www.economiesociala.anr.gov.ro/pdf/Activitatea2/cercetarea_in_comunitatile
_locale.pdf
http://www.cnpv.ro/asistenta-sociala-si-egalitate-sanse-5.pdf
http://www.scribd.com/doc/55483028/16/Strategia-Na%C5%A3ional%C4%83-Anti%E2%80%93-S%C4%83r%C4%83cie-%C5%9Fi-Promovare-a-Incluziunii
http://www.dae.gov.ro/articol/961/strategia-europa-2020-la-nivel-na-ional
http://www.tineribasarabeni.com/2010/09/europa-2020-lupta-impotriva-saracieisau-deja-vu/
1

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/pdf/2014/proposals/regulation/general/ge
neral_proposal_ro.pdf
2
Rezultatele cautarii pentru termenii cheie extrasi din continutul Contractului de Parteneriat si din Regulament
(p. 149) sunt organizate in documente separate.

http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si
%20asistenta%20sociala/Proiecte_cu_finatare_externa/6%20%20Raportul_National_PSIS_final.pdf
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=parteneri%20sociali%20incluziune
%20activa%20grupuri%20defavorizate&source=web&cd=1&ved=0CBkQFjAA&url=http
%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fsocial%2FBlobServlet%3FdocId%3D2563%26langId
%3Dro&ei=TS2qToLoAcfNhAeWzszRDw&usg=AFQjCNE546MrOvdXDNGVCLZoPW6RUWnjA
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=parteneri%20sociali%20incluziune
%20activa%20grupuri%20defavorizate&source=web&cd=1&ved=0CBkQFjAA&url=http
%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fsocial%2FBlobServlet%3FdocId%3D2563%26langId
%3Dro&ei=TS2qToLoAcfNhAeWzszRDw&usg=AFQjCNE546MrOvdXDNGVCLZoPW6RUWnjA
http://www.presidency.ro/static/ordine/SSNR/SSNR.pdf
http://www.newspad.ro/OFERTE-DE-MUNCA-PENTRU-PENSIONARI,174941.html
http://www.scritube.com/stiinta/stiinte-politice/STRATEGIA-DEZVOLTARIIDURABILE92792.phphttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=OJ:L:2008:307:0011:0014:RO:PDF
http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=OJ:L:2010:308:0046:0051:RO:PDF
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/RapoarteStudii/290807raport.pdf
http://www.adrcentru.ro/Document_Files/CDRSedinte/00000933/jjy5u_0.10.1%20P
RAO-2-august-2010.pdf
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/RapoarteStudii/290807raport.pdf
http://www.oportunitati-apuseni.ro/fondul-social-european.html
http://www.stpsudmuntenia.ro/docs/prao%20sud%20muntenia%202009-2011%20%20proiect.pdf
http://www.runv.ro/docs/FinantariTransilvaniadeNord.pdf
http://www.fsesudest.ro/271_PRAO_20092011_STP_SE_varianta_finala_cu_coperta.pdf
http://www.ier.ro/documente/formare/Piata_muncii.pdf
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si
%20asistenta%20sociala/Evenimente/250809Cluj_HHauben.pdf
http://eurex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=OJ:C:2010:212E:0023:0031:RO:PDF
http://economiesociala.info/uploaded_files/301210%20Raport%20de
%20cercetare_economie%20sociala%20in%20Ro.pdf
http://economiesociala.info/uploaded_files/301210%20Raport%20de
%20cercetare_economie%20sociala%20in%20Ro.pdf
http://www.amosnews.ro/Primaria_Sectorului_2_invata_somerii_cum_sa_si_gaseasc
a_un_loc_de_munca-29-77958.html
http://www.ruralestbacau.ro/wp-content/uploads/2011/02/studiu-varstnicihttp://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=parteneri%20sociali%20incluziune
%20activa%20grupuri%20defavorizate&source=web&cd=1&ved=0CBkQFjAA&url=http
%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fsocial%2FBlobServlet%3FdocId%3D2563%26langId
%3Dro&ei=TS2qToLoAcfNhAeWzszRDw &usg=AFQjCNE546MrOvdXDNGVCLZoPW6RUWnjA
http://www.caritas-satumare.ro/news.php?id=11
http://www.cnpv.ro/Excluziunea_varstnicilor_2010_versiunea2.pdf
2010.pdfhttp://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=1527&t=Stiri
http://www.fsenordest.ro/BIBLIOTECA/PRAO_NE_2010.pdf
http://www.stpne.ro/documente/PRAOIS%20final%202009-2011.pdf
http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=CELEX:32008H0867:RO:HTML

http://www.catalactica.org.ro/proiecte_in_derulare.html
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si
%20asistenta%20sociala/Evenimente/250809Sinaia_Timisoara.pdf
http://observator.sas.unibuc.ro/wp-content/uploads/2011/01/Diagnostic-exclus-depe-piata-muncii.pdf
http://www.agentiaimpreuna.ro/files/publicatii/7-Politici_de_incluziune_RO-p-ro.pdf
http://www.fsenordest.ro/BIBLIOTECA/PRAO_NE_2010.pdf
http://www.ifes.ro/docs/IrinaBadea-MMFPS-DPIS.pdf
http://www.stpne.ro/documente/PRAOIS%20final%202009-2011.pdf
http://www.agentiaimpreuna.ro/files/publicatii/7 Politici_de_incluziune_RO-p-ro.pdf
(IV) ADRESE DIRECT LEGATE DE INFORMAIA PRIVIND GRUPUL VULNERABILE TINERI
PESTE 18 ANI AFLAI N SISTEMUL DE PROTECIE AL STATULUI
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/pdf/2014/pro
posals/regulation/general/general_proposal_ro.pdf
http://www.scribd.com/doc/37464992/Integrarea-Socio-Profesionala-a-Tinerilor-CeParasesc-Centrele-de-Plasament
www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/.../HG669-2006.pdf
www.economiesociala.anr.gov.ro/.../manualul_formare_transcena.pd...
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/HOTARARI-DEGUVERN/HG669-2006.pdf
http://www.copii.ro/Files/Strategia%20Nationala%20in%20domeniul%20protectiei
%20dreptu.pdf;
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/HOTARARI-DEGUVERN/HG 860-2008.pdf
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/HOTARARI-DEGUVERN/HG669-2006.pdf
www.dae.gov.ro/274/programul-na-ional-de-reform-2011-2013
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nrp/nrp_romania_ro.pdf
http://ec.europa.eu/youth/youth-in-action-programme/doc118_en.htm
http://www.salto-youth.net/inclusion/
http://youth-partnership.coe.int/export/sites/default/youthpartnership/
documents/Research/2005_social_inclusion_report.pdf
http://www.eycb.coe.int/compass/en/contents.html
http://sas.mmssf.ro/compendiumLegislativ.php?id=298
http://sas.mmssf.ro/compendiumLegislativ.php?id=363
http://www.anph.ro/
http://www.eumap.org/topics/inteldis/reports/national/romania/id_rom2.pdf
http://www.fseromania.ro/images/downdocs/proiect_sidru_final_ro.pdf
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/RapoarteStudii/081208Raportul2008-2010.pdf
http://revistacalitateavietii.ro/2008/CV-3-4-2008/07.pdf
Informaiile pe care vi le propunem n prezenta Fi a Grupului vulnerabil TINERI PESTE
18 ANI CARE PRSESC SISTEMUL DE PROTECIE AL COPILULUI nu sunt exhaustive.
Aceste date sunt gandite ca nceputul unui proces n plin desfurare de colectare de
informaii specifice acestui grup vulnerabil, care, adaugate prezentelor informaii, vor
avea rolul de a ilustra importana i dimensiunea nevoii sociale asociate grupului
vulnerabil TINERI PESTE 18 ANI CARE PRSESC SISTEMUL DE PROTECIE AL
COPILULUI. Considerm c realizarea unei Fie ct mai complete pentru acest grup
vulnerabil va crete ansele ca el s devin relevant pentru documente strategice de
dezvoltare i politici publice n perioada 2014-2020, cum este, de exemplu, Planul
Naional de Dezvoltare 2014-2020.

Facem precizarea c ONG-urile de la care am colectat informaii i care sunt prezente n


coninutul prezentei Fie nu sunt considerate singurele instituii ale societii civile care
se implic n rezolvarea problematicii specifice grupului vulnerabil al tinerilor peste 18 ani
care prsesc sistemul de protecie al copilului.
Ateptm informaii de la oricare instituie a societii civile ce poate contribui la
dezvoltarea volumului de date specifice necesare integrarii si cresterii relevantei acestui
grup vulnerabil n proiecte, strategii de dezvoltare, decizii strategice pe termenele scurt,
mediu i lung la nivelul Statului romn.
INSTRUCTIUNI de utilizare pentru FIA DOCUMENTAR Grupul vulnerabil
TINERI PESTE 18 ANI CARE PRSESC SISTEMUL DE PROTECIE AL
COPILULUI.
1. Fia documentar trebuie privit ca rezultat al unei activitati de COLECTARE i
ORGANIZARE DE INFORMATIE n domeniul specific al acestui grup vulnerabil.
2. Ca material documentar, Fia grupului vulnerabil TINERI PESTE 18 ANI CARE
PRSESC SISTEMUL DE PROTECIE AL COPILULUI propune o HARTA CONCEPTUALA I
DE IDEI privind prezena subiectului de referin n spaiul online documente publice de
diferite categorii (strategii naionale/regionale/europene), propuneri sau analize de politici
publice, studii ale instituiiilor publice i ale specialitilor din afara acestora care se refer
la subiectul fiei documentare, cri i articole din reviste de specialitate, resurse web
europene, legislaie naional/european, hotrri i decizii ale instituiilor
naionale/europene etc.).
3. Dat fiind aceast diversitate de resurse de informaie, Fia documentar propune 3
axe de organizare a extraselor, citatelor, datelor i informaiilor de diferite tipuri 1.
Descrierea grupului vulnerabil, 2. Ce s-a realizat pentru grupul vulnerabil, 3. Ce se
propune pentru grupul vulnerabil.
4. Adresele web care se refer la informaia cadru organizat prin cutri ncruciate ce
urmaresc concepte cheie (ex. incluziune-excluziune, marginalizare, excludere de pe piata
fortei de munca etc.) i adresele care se refer la informaia specific grupului vulnerabil
subiect al acestei Fie documentare au fost verificate ultima dat n 07.11.2011.
5. Adresele reprezint fie link-uri directe ctre surs (CTRL + Click), fie denumiri ale unor
resurse web la care se poate ajunge prin copierea adresei (Select + Copy) i inserarea ei
in motorul de cautare, pentru cazul n care, de exemplu, se citeaza ca sursa un document
pdf ex. inserarea documentului citat in motorul de cautare www.google.ro, sau pe alt
motor de cautare utilizat.

II. DESCRIEREA GRUPULUI VULNERABIL


SECIUNEA I. TINERII PESTE 18 ANI POST-INSTITUTIONALIZATI, CA GRUP
VULNERABIL
Instituionalizarea copiilor echivaleaz n momentul de fa cu o excludere pe termen lung
din societate, o izolare de viaa social. n felul acesta, copilul odat abandonat ntr-un
leagn de copii parcurge automat un drum ce trece prin mai multe instituii de ocrotire
(leagn, cas de copii precolari, cas de copii colari) pn la vrsta de 18 ani. La
abandonul mamei sau al familiei se adaug deci abandonul societii, al statului, al
instituiilor de ocrotire, al specialitilor i, n ultima instan, al tuturor. Instituionalizarea
determin o serie de efecte negative n ceea ce privete integrarea socio-profesional. Se
tie c n perioada instituionalizrii copiii i tinerii dobndesc comportamente mai puin
valorificate social i profesional. Sunt obinuii s primeasc totul de-a gata, nu tiu de
cele mai multe ori s folosesc banii. Referitor la timp i la alte resurse materiale, aceti
tineri sunt nesiguri, ajung s depind n permanen de cineva (educator sau instructor
din centrul de plasament). n planul creativitii sunt rigizi i mai greu adaptabili. Dup
terminarea studiilor i prsirea instituiei aceti tineri se trezesc n mijlocul unei societii
incapabile s le asigure suportul de care au nevoie n perioada de tranzit de la viaa de
instituie la viaa liber, fapt care i fac pe cei mai slabi dintre ei s cad n zona
delincvenei. Chiar dac n instituii, condiiile de via uneori sunt mai bune dect cele n
familie, lipsa prinilor i a susinerii emoionale exercitate de acetia asupra copiilor are
efecte greu de compensat pe termen lung. Tinerii provenii din instituii de asisten
social sunt expui unui risc ridicat de a fi atrai n lumea delincvenei, consumului de
alcool i drogurilor, prostituiei, reelele de cerit.
Tinerii care prsesc sistemul de protecie social i n mod special cei cu dificulti
reprezint un grup vulnerabil, datorit faptului c dup ieirea din sistem care este brusc
i timpurie (16-19ani), acetia sunt lipsii de asisten acordat n mod normal de ctre
prinii tinerilor care pleac de acas. Ei sunt lipsii de un sprijin social (contact regulat
prin telefon, scrisori sau vizite), emoional (ncurajare, simpatie), consultativ (consiliere,
sfaturi practice) i/sau sprijin financiar (bani, cadouri). Tinerii instituionalizai triesc ntro stare de incertitudine n legtur cu viitorul lor. O alt posibil cauz a eecului de
integrare socio-profesional a tinerilor cu vrsta cuprins ntre 18-20 ani se poate datora
i numrului mare de ani petrecui n instituie, la aceasta adugndu-se i calitatea
ngrijirii oferite de instituii. Regulile de funcionare a acestor centre nu au permis
implicarea acestor tineri n activiti de formare a deprinderilor de via, nu sunt implicai
n gospodrirea centrelor (ca de exemplu, aranjarea mesei, strngerea mesei, prepararea,
sub supravegherea adultului, a unui fel de mncare preferat .a). Aceti tineri dezvolt
complexe de inferioritate, team i ruine n a se prezenta celorlali, existnd teama
etichetrii ca fiind copii din casa de copii. Rspunsul dat de adolesceni unor astfel de
atitudini de respingere const n comportamente violente, limbaj agresiv, lips de interes
fa de procesul de nvare, dezvoltarea unor forme de aprare.3
SECIUNEA II. Date privind protecia copilului
Conform ultimelor date prezentate de Autoritatea Naional pentru Protecia
Drepturilor Copilului, cca. 6436 de tineri cu vrste pn n 26 ani urmeaz o form de
nvmnt i se afl n continuare n sistemul de protecie social 4 din care, n instituii
publice 5989 i 447 n sistemul privat. Ca i calificare, cei mai muli dintre tinerii din
sistemul de protecie, cu vrste cuprinse ntre 14 i 18 ani, sunt orientai cu precdere
spre confecii, tmplrie, mecanic, construcii ialimentaie public 5. Astfel pregtirea
profesional poate fi considerat surs a excluderii sociale i a marginalizrii sociale.
Faptul c nu i pot gsi un loc de munc genereaz alte probleme: nu-i pot permite

http://www.scribd.com/doc/37464992/Integrarea-Socio-Profesionala-a-Tinerilor-Ce-Parasesc-Centrele-dePlasament
4
Statistici. Situaia proteciei copilului, 2005
5
ANPDC- Raport de activitate, 2005

plata unei chirii a locuinei (deoarece nu au o cas), nu au mijloace proprii de subzisten


i cad adesea victime ale criminalitii. 6
PROGRAME DESTINATE
Judeene Anti-Srcie

TINERILOR

POST-INSTITUTIONALIZATI

Planurile

Planurile Judetene Anti-Saracie si de Promovare a Incluziunii Sociale prevad, in 38 dintre


acestea, masuri de suport pentru tinerii post-institutionalizati. 7
Programele judetene destinate tinerilor postinstitutionalizati au doua coordonate
principale: 1) asigurarea unei locuinte (in apartamente asistate, centre de tranzit,
adaposturi temporare, de noapte etc.); 2) asigurarea unui loc de munca.
n privinta spatiului de locuit, aproximativ o cincime dintre programe sunt de tipul
adaposturilor, putine programe fiind de tipul locuintelor asistate.
Pentru integrarea pe piata muncii, programele judetene intreprinse vizeaza, pe de o parte
pregatirea si formarea profesionala a tinerilor si pe de alta, asistenta in obtinerea efectiva
a unui loc de munca. Programele judetene de consiliere si pregatire socio-profesionala
sunt, de altfel, cele mai raspandite pe ansamblul tuturor programelor mentionate (36 din
82 programe identificate).
Trei sferturi dintre programe sunt judetene, ponderea celor nationale fiind extrem de
redusa si vizand angajarea in munca prin contractele de solidaritate conform Legii nr.
116/2002. In cadrul programelor judetene, cele mai multe sunt de consiliere si formare,
iar in cadrul programelor locale, cele mai multe sunt de tipul adaposturilor temporare. 8
Tabel pe grupe de vrst ce vizeaz serviciile de tip rezidenial (2009)
2009. Numrul de copii din serviciile de tip rezidenial, pe grupe de vrst, la 30.09.2009
Servicii de tip sub 1 1-2
3-6
7-9
10-13
14-17
peste 18
TOTAL
rezidenial
an
ani
ani
ani
ani
ani
ani
Publice
19.35
211
305
1.483 2.221 4.338
5.997
4.804
9
Private
4.231
7
36
490
815
1.122
1.064
697
TOTAL
23.59
218
341
1,973 3,036 5,460
7,061
5,501
0
12.9
100.0
Procentaj
0.9%
1.4% 8.4%
23.1%
29.9%
23.3%
%
%
Sursa: ANPDC, http://www.copii.ro/
Dup cum se observ, un numr de 5.501 tineri cu vrsta de peste 18 ani sunt protejai n
centrele de plasament, n condiiile legii (legea permite ocrotirea tinerilor peste 18 ani n
sistemul de protecie special, indiferent dac i continu studiile sau nu, pentru o
perioad de 2 ani).
DATE SPECIFICE din 2010 privind copiii postinstituionalizai 9
6

http://www.scribd.com/doc/37464992/Integrarea-Socio-Profesionala-a-Tinerilor-Ce-Parasesc-Centrele-dePlasament
7

www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/.../HG669-2006.pdf; Planuri anti srcie i promovarea incluziunii


sociale cuprind msuri exprese pentru tinerii post instituionalizai care se refer n principal la asigurarea unei
locuine (n apartamente asistate, centre de tranzit, adposturi temporare, adposturi de noapte, etc.) i
asigurarea unui loc de munc. Majoritatea judeelor au prevzut n planurile lor de msuri diferite aciuni de
suport
pentru
incluziunea
social
a
acestor
categorii
de
tineri;
vezi
si
www.economiesociala.anr.gov.ro/.../manualul_formare_transcena.pd..., n Participarea grupurilor vulnerabile in
economia social (ID proiect 2151), Contract nr. POSDRU/14/6.1/S/9
8
Vezi i www.economiesociala.anr.gov.ro/.../manualul_formare_transcena.pdf
9
Cf. www.economie sociala.anr.gov.ro/.../manualul_formare_transcena.pdf, n Participarea grupurilor vulnerabile in economia
social op.cit

Potrivit datelor EUROSTAT, la 1 ianuarie 2010, populaia total a Romniei era


de aproximativ 21.466.174 locuitori (n scdere constant din 1999), dintre care
aproximativ 4,4 milioane erau copii. La 31 decembrie 2006, aproximativ 2% din populaia
total de copii beneficiau de servicii sociale n cadrul sistemului naional de asisten
social i protecia copilului. n perioada 2000 - 2006, numrul copiilor protejai n centre
de plasament publice a sczut de la 53.335 la 21.198, iar numrul copiilor protejai la
asisteni maternali a crescut de la 5.157 la 19.809. n ceea ce privete serviciile de
protecie special a copiilor separai de prini, la sfritul anului 2006 funcionau 1.140
centre de plasament publice i 405 centre de plasament private. Centrele de plasament
publice cuprindeau 467 de apartamente, 361 de case de tip familial, 132 de instituii
modulate i 180 de instituii organizate clasic. Referitor la aceast ultim categorie, 30 de
instituii aveau peste 100 de copii, din care 22 erau foste internate ale colilor speciale, 6
protejau nc peste 150 de copii (instituii aflate n judeele Iai i Vlcea) iar dou dintre
ele aveau peste 200 de copii limita maxim nregistrat fiind 282 (instituii aflate n
judeul Iai).
Cele mai recente date furnizate de Agenia Naional pentru Protecia Drepturilor
Copilului (ANPDC) ne arat c, la 30 septembrie 2009, 23.590 de copii i tineri beneficiau
de servicii de protecie special n sistem rezidenial (din care 19.359 n servicii publice i
4.231 n servicii private). Majoritatea copiilor aflai n prezent n sistem, n servicii de tip
rezidenial, au vrsta de peste 12 ani.
Strategia Naional n domeniul proteciei i promovrii drepturilor copilului
2008-201310
Conform datelor Ministerului Sntii Publice (sursa fiind Casa Naional de Asigurri de
Sntate) din anul 2004, circa 5 milioane de copiii sunt nscrii la medicul de familie, din
care cca. 40.000 provin din sistemul de protecie a copilului. Discrepana dintre datele
Casei Naionale de Asigurri de Sntate i ale Institutului Naional de Statistic provine,
n principal, din utilizarea grupei de vrst 15-19 ani. (p.8)
La sfritul lunii decembrie 2006, se nregistra un numr de 6.492 de tineri cu vrsta de
peste 18 ani protejai n centrele de plasament, n condiiile legii, i un numr de 15.417
de copii cu vrsta cuprins ntre 14 - 17 ani protejai n centrele de plasament. Noua lege
permite ocrotirea tinerilor peste 18 ani n sistemul de protecie special, indiferent dac
i continu studiile sau nu, pentru o perioad de 2 ani. n cursul anului 2004, 384 de
tineri provenind din centrele de plasament au beneficiat de consiliere gratuit din partea
ageniilor judeene pentru ocuparea forei de munc, n vederea cutrii unui loc de
munc. n consecin, adolescenii i tinerii din sistemul de protecie special, mai ales
cei din serviciile rezideniale, constituie un grup care necesit n continuare o atenie
sporit, cu precdere n ceea ce privete dezvoltarea i ntrirea colaborrii
interinstituionale pentru integrarea lor socioprofesional. (pp. 10-11)

10

http://www.copii.ro/Files/Strategia%20Nationala%20in%20domeniul%20protectiei%20dreptu.pdf;
vezi
si
Hotrre Nr. 860 din 13 august 2008 privind aprobarea Strategiei naionale n domeniul proteciei i promovrii
drepturilor copilului 2008 - 2013 i a Planului operaional pentru implementarea Strategiei naionale n domeniul
proteciei i promovrii drepturilor copilului 2008 2013, Publicat n Monitorul Oficial Nr . 646 din 10
septembrie 2008 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/HOTARARI-DE-GUVERN/HG
860-2008.pdf

III. CE S-A REALIZAT PENTRU GRUPUL VULNERABIL?


1. Politici si strategii
Programul naional de guvernare 2009-2012
n cadrul programului de guvernare la capitolul Familia, protecia copilului i egalitatea
de anse se regsesc obiective care urmresc cu impact n ce privete grupul vulnerabil
prezentat n acest document:
1. Asigurarea condiiilor instituionale i financiare pentru susinerea familiilor tinere,
reducerea abandonului copiilor, combaterea violenei n familie.
2. Creterea calitii vieii copilului n mediile defavorizate i respectarea standardelor
minime de calitate n toate serviciile speciale acordate copilului n dificultate.
5. Revizuirea concepiei programelor de asisten social prin orientarea acestora n
funcie de nivelul veniturilor realizate pe familie i restructurarea celor peste 200 de
prestaii sociale existente att la nivel naional, ct i local, astfel nct acestea s
reprezinte o form complementar de protecie social i nu s constituie unica surs de
venit pentru cei care au capacitate de munc.
Ca direcii de aciune se precizeaz c se urmrete Reducerea numrului de copii
plasai n instituii publice sau private prin reintegrarea lor n familia natural i sprijinirea
familiei extinse ca alternativ.
2. Strategia nationala de incluziune sociala a tinerilor care parasesc sistemul
de protectie a copilului (2006-2008)
Integrarea tinerilor n societate si n viata activa, precum si folosirea optima a
potentialului lor reprezinta elemente esentiale pentru reducerea riscului excluziunii
sociale si pentru ajungerea la o crestere durabila a oricarei societati. Rezolvarea
problematicii specifice tinerilor care parasesc sistemul de protectie a copilului necesita o
interventie imediata, constituind o prioritate a Programului de Guvernare pentru perioada
2005 -2008.
Astfel, este nevoie de o abordare integrata la nivel national, printr-o Strategie Nationala
care include Planul de Masuri de Incluziune Sociala a tinerilor care nceteaza sa mai
beneficieze de ocrotire, n baza normelor legale de protectie acordata copiilor
institutionalizati. Strategia nationala de incluziune sociala a tinerilor care parasesc
sistemul de protectie a copilului, numita n continuare Strategie, se fundamenteaza pe
valorile si principiile de baza ale politicilor sociale si vizeaza, pe termen mediu si lung,
stimularea responsabilitatii si solidaritatii mediului comunitar menit sa sustina incluziunea
sociala a acestor tineri.
n elaborarea si implementarea politicilor, actiunea guvernamentala se bazeaza pe
principiile si orientarile formulate n documentele Uniunii Europene la care Romnia
adera, cu deosebire a celor referitoare la standardele umanitare, n sensul aplicarii unor
"strategii de protejare a copiilor si tinerilor institutionalizati", conform Programului de
guvernare 2005 - 2008, cap. 3 - Integrarea Europeana si cap. 7 - Politica de protectie
sociala.
3. Scopul Strategiei nationale de incluziune sociala a tinerilor care parasesc
sistemul de protectie a copilului (2006-2008)
Strategia are ca scop principal constituirea unui cadru legal si institutional n vederea
sustinerii integrarii sociale si profesionale a tinerilor care parasesc sistemul de protectie a
copilului, precum si implementarea politicilor si programelor de asistenta sociala
destinate asigurarii dreptului acestora la o viata independenta si demna. 11
4. Programul Tineret n Aciune, ca instrument de includere social (2010-2013)
12

11

http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/HOTARARI-DE-GUVERN/HG669-2006.pdf

Programul TINERET N ACTIUNE


Programul Tineret n Actiune urmareste sa raspunda, la nivel european, nevoilor tinerilor
de la vrsta adolescentei si pna la maturitate. Aduce o importanta contributie
competentelor, fiind un instrument important de furnizare, catre tineri, a unor oportunitati
de nvatare non-formala si informala cu o dimensiune europeana. Contribuie la
ndeplinirea scopurilor stabilite n Strategia de la Lisabona revizuita si n Pactul European
pentru Tineret. Ca un instrument important de ntarire a cetateniei active, sustine si
Cadrul de Cooperare Europeana n domeniul tineretului si Planul D al Comisiei pentru
Democratie, dialog si dezbatere.
Programul Tineret n Aciune este un Program pentru toi tinerii, reclamnd eforturi
pentru includerea tinerilor cu nevoi speciale. Dincolo de accesibilitatea pentru toi tinerii,
Programul Tineret n Aciune se dorete i un instrument care s mbunteasc
includerea social, cetenia activ i capacitatea de a obine un loc de munc a tinerilor
cu oportuniti reduse i s contribuie la coeziunea social n ansamblu.
A fost elaborat o Strategie de Includere pentru Programul Tineret n Aciune, ca un cadru
comun pentru susinerea eforturilor i aciunile prin care Comisia, Statele Membre,
Ageniile Naionale i cea Executiv, precum i alte organizaii fac din includere o
prioritate. O prioritate important pentru Uniunea European este de a permite tuturor
tinerilor, inclusiv tinerilor cu oportuniti reduse, s participe la Programul Tineret n
Aciune. Tinerii cu oportuniti reduse sunt tineri dezavantajai fa de alii.
Obiectivele generale expuse n baza legala a programului Tineret n Actiune sunt
urmatoarele:
- Sa promoveze cetatenia activa a tinerilor n general si cetatenia europeana a acestora n
special;
- Sa dezvolte solidaritatea si sa promoveze toleranta ntre tineri, n special pentru a
consolida coeziunea sociala n Uniunea Europeana;
- Sa cultive ntelegerea reciproca ntre tinerii din diferite tari;
- Sa contribuie la dezvoltarea calitatii sistemelor de sustinere a activitatilor de tineret si a
capacitatilor organizatiilor societatii civile n domeniul tineretului;
- Sa promoveze cooperarea europeana n domeniul tineretului.
Cine implementeaza programul?
Comisia Europeana
Agentia Executiva pentru Educatie, Audiovizual si Cultura
Agentiile Nationale
Alte structuri:
o Centrele de Resurse pentru Tineret SALTO
o Reteaua Eurodesk
o Platforma Euro-Med Tineret
o Structuri de fosti volunari SEV13
Rezultate ale derulrii Strategiei de includere a tinerilor cu oportuniti reduse n
contextul programului Tineret n Aciune 2010 2013.14
12

Strategie de includere a tinerilor cu oportuniti reduse n contextul Programului Tineret n Aciune 2010
2013, care deriv din programul european cu acelai nume; vezi si http://www.tinact.ro/retea-formatori-cursuri;
http://www.scribd.com/doc/56568284/Programul-Tineret-in-ac%C8%9Biune;
http://youth4change.asociatiaeducatio.ro/index.php/programul-tineret-in-actiune
13
Programul Tineret in actiune la www.anpcdefp.ro; http://www.eurodesk.ro/program.php?id=RO0010000098;
www.tinact.ro/; http://www.evs.voltin.ro/index.php/alte-proiecte-tia
14

Tinnd cont de toate considerentele menionate anterior, ANPCDEFP i propune propria strategie de
includere, ca parte integrant a celei europene. Obiectivele sale generale sunt: - promovarea programului
Tineret n Aciune ca instrument de includere a tinerilor cu oportuniti reduse; - meninerea constant sau
creterea numrului de proiecte care s implice tineri cu oportuniti reduse n cadrul programului Tineret n
Aciune; - creterea calitii proiectelor care s implice tineri cu oportuniti reduse n cadrul programului Tineret
n Aciune; - meninerea constant sau creterea numrului de participani cu oportuniti reduse n cadrul
proiectelor finanate n cadrul programului Tineret n Aciune; - implicarea lucrtorilor de tineret care lucreaz cu
tineri cu oportuniti reduse n a dezvolta i implementa proiecte care s vin n ntmpinarea nevoilor acestor
tineri; - dezvoltarea unor instrumente de sprijin specializate pentru lucrtorii de tineret i pentru tinerii cu

n anul 2007, dintr-un total de 137 de proiecte aprobate in cadrul programului Tineret in
Actiune in Romania, 62 din acestea au avut si o sectiune de includere a tinerilor cu
oportunitai reduse, iar numrul de tineri cu oportuniti reduse implicai n proiectele de
includere a fost de 4075 proiecte.
n anul 2008, dintr-un total de 234 de proiecte aprobate in cadrul programului Tineret in
Actiune in Romania, 92 din acestea au avut si o sectiune de includere a tinerilor cu
oportunitai reduse, iar numrul de tineri cu oportuniti reduse implicai n proiectele de
includere a fost de 3115 proiecte.
n anul 2009, dintr-un total de 257 de proiecte aprobate in cadrul programului Tineret in
Actiune in Romania, 147 din acestea au avut si o sectiune de includere a tinerilor cu
oportunitai reduse, iar numrul de tineri cu oportuniti reduse implicai n proiectele de
includere a fost de 2082 proiecte.
5. Obiectivele Strategiei europene de includere a Programului Tineret n
aciune15
Strategia de includere a tinerilor cu oportuniti reduse reprezint un cadru comun pentru
eforturile i aciunile realizate de ctre Comisia European, Statele Membre, Ageniile
Naionale i Agenia Executiv, eforturi i aciuni care trebuie s fie efectuate n
conformitate cu temeiul juridic pentru a include tinerii cu oportuniti reduse n programul
Tineret n Aciune i de a utiliza astfel acest program ca un instrument pentru includerea
tuturor n societate. Strategia european de includere a programului Tineret n Aciune,
realizat pentru perioada 2007 2013, se bazeaz pe dou obiective convergente:
1. s asigure accesibilitatea programului Tineret n Aciune pentru tinerii cu Oportuniti
reduse (att pentru cei organizai formal n organizaii de tineret, consilii de tineret etc,
precum i cei care nu sunt organizai n mod formal);
2. s stimuleze utilizarea programului Tineret n Aciune, ca instrument de sporire a
includerii sociale, a ceteniei active i anselor de angajare a tinerilor cu oportuniti
reduse i de a contribui astfel la coeziunea social n general.
5. Programul Naional de Reform (2011-2013)16
Programul Naional de Reform 2011-2013 (PNR) reprezint platforma-cadru pentru
definirea i aplicarea politicilor de dezvoltare economic a Romniei, n concordan cu
politicile Uniunii Europene (UE), avnd ca prioriti realizarea unei economii inteligente,
durabile i favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forei de munc,
productivitate i de coeziune social.17
Programul Naional de Reform prevede o serie msuri ce au ca obiectiv (re)integrarea
social a persoanelor aparinnd grupurilor vulnerabile (familiile monoparentale,
persoanele cu handicap, persoanele de etnie rom, persoanele fr adpost, copiii,
tinerii). 18
PNR propune reducerea excluziunii sociale n rndul copiilor i tinerilor i creterea
calitii vieii acestora.19

oportuniti reduse; cf. eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010...


15

Strategie de includere a tinerilor cu oportuniti reduse n contextul Programului Tineret n Aciune 2010
2013; Ghidul Programului www.ec.europa.eu/youth; www.scribd.com/doc/71684143/Strategie-Includere-Final;
ec.europa.eu/...programme/.../programme.../programme-guide_ro.pd;
includere.files.wordpress.com/2010/05/strategie-includere-final.pdf
16
www.dae.gov.ro/274/programul-na-ional-de-reform-2011-2013
17
Ibid. http://www.dae.gov.ro/274/programul-na-ional-de-reform-2011-2013
18
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nrp/nrp_romania_ro.pdf
19

PROGRAMUL NAIONAL DE REFORM (2011 2013), www.dae.gov.ro/274/programul-na-ional-de-reform2011-2013

n anul 2011, pentru protecia grupurilor vulnerabile de copii i tineri care necesit o
atenie special, sunt n curs de elaborare o serie de acte normative care au ca obiectiv:
revizuirea standardelor de calitate pentru serviciile de prevenire a separrii copilului de
prini i pentru serviciile destinate copilului separat, temporar sau definitiv, de prini;
elaborarea standardelor de cost pentru serviciile de consiliere; reglementarea
modalitilor de sprijin a familiei pentru creterea, ngrijirea i educarea copiilor precum i
organizarea i funcionarea serviciilor de tip familial.
n perioada 2011-2013, pentru creterea calitii vieii persoanelor ce aparin grupurilor
vulnerabile, inclusiv a persoanelor vrstnice, Romnia urmeaz s reorganizeze i s
modernizeze sistemul serviciilor sociale destinate acestora. Proiectul de lege privind
asistena social instituie o nou clasificare i definire a serviciilor sociale, cu scopul de a
facilita accesul la aceste servicii a tuturor categoriilor aflate n nevoie, inclusiv a
persoanelor vrstnice, concomitent cu asigurarea sustenabilitii funcionrii sistemului.20
n perioada 2011-2012, n scopul creterii calitii vieii copiilor cu dizabiliti, cu HIV/SIDA
i cu boli cronice grave/terminale aflai n protecie special, Romnia are n vedere
nfiinarea de noi centre de recuperare i case de tip familial i/sau apartamente. Aceast
iniiativ va avea ca rezultat nfiinarea a 24 de noi case de tip familial i/sau
apartamente i a dou centre de recuperare, astfel nct 300 de copii, inclusiv cei cu
cerine educative speciale, cu HIV/SIDA s poat beneficia de ngrijire specializat de
calitate. Iniiativa are o alocare financiar de la bugetul naional de 15,2 mil. lei.
De asemenea, n perioada 2011-2013, Romnia sprijin integrarea social a
copiilor/tinerilor cu dizabiliti i asigurarea accesului acestora la servicii de recuperare i
asisten medical specializat. n acest scop, vor fi diversificate serviciile oferite pentru
copiii/tinerii cu tulburri de spectru autist (TSA), va fi creat reeaua centrelor de
consiliere i asisten specializat pentru persoanele tinere cu TSA i va fi elaborat
strategia naional de integrare social i profesional a acestor persoane. Msura
beneficiaz de o finanare de 1,69 mil. lei asigurat de FSE prin POSDRU.
6. Strategia Europa 2020 reducerea numrului persoanelor afectate de
saracie
Europa 2020 propune trei prioriti care se susin reciproc:
cretere inteligent: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoatere i inovare;
cretere durabil: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizrii resurselor, mai ecologice i mai competitive;
cretere favorabil incluziunii: promovarea unei economii cu o rat ridicat a ocuprii
forei de munc, care s asigure coeziunea social i teritorial.
Obiective principale ale Strategiei Europa 2020:
75% din populaia cu vrsta cuprins ntre 20 i 64 de ani ar trebui s aib un loc de
munc;
3% din PIB-ul UE ar trebui investit n cercetare-dezvoltare (C-D);
obiectivele 20/20/20 n materie de clim/energie ar trebui ndeplinite (inclusiv o
reducere a emisiilor majorat la 30%, dac exist condiii favorabile n acest sens);
rata abandonului colar timpuriu ar trebui redus sub nivelul de 10% i cel puin 40%
din generaia tnr ar trebui s aib studii superioare;
numrul persoanelor ameninate de srcie ar trebui redus cu 20 de milioane. 21
O cretere favorabil incluziunii presupune asigurarea autonomiei cetenilor prin rate
ridicate ale ocuprii forei de munc, investirea n dezvoltarea competenelor,
combaterea srciei. Pentru implementarea iniiativei emblematice O platform
european de combatere a srciei, vor fi ntreprinse, la nivel naional, demersuri pentru
promovarea responsabilitii colective i individuale pentru combaterea excluziunii
20

www.dae.gov.ro/274/programul-na-ional-de-reform-2011-2013

21

EUROPA 2020,, O strategie european pentru o cretere inteligent, ecologic i favorabil incluziunii,
eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010

sociale. n acest context, sunt identificate soluii pentru a crete implicarea persoanelor, a
familiilor sau a comunitilor n procesul de luare a deciziilor, precum i n procesul de
implementare a msurilor privind combaterea srciei, acest fapt constituindu-se n unul
dintre punctele slabe ale sistemului romnesc.
7. Strategia Naional n domeniul proteciei i promovrii drepturilor copilului
2008-2013
Un document important, care i propune s coordoneze eforturile acelor instituii
responsabile i persoanelor cu atribuii n domeniul proteciei i promovrii drepturilor
copilului este Strategia Naional n domeniul proteciei i promovrii drepturilor copilului
2008-2013, pentru care ANPDC are rol de coordonare i monitorizare. Printre grupurile
int ale strategiei se numr copiii separai de prini (de exemplu, copii aflai n
plasament la o persoan sau familie, la asistent maternal sau ntr-un serviciu rezidenial)
i tinerii beneficiari ai unei msuri de protecie.
Strategia a determinat cteva domenii principale de interes i direcii aferente de aciune,
prin adresarea crora se ateapt, printre altele: creterea capacitii copiilor/ tinerilor de
a lua decizii cu privire la orientarea colar i profesional i dezvoltarea unei cariere
corespunztor calitilor i preferinelor exprimate de acetia; diversificarea i adaptarea
modalitilor de petrecere a timpului liber pentru copii; direcionarea educaiei, n special
a celei timpurii, ctre dezvoltarea la potenial maxim a personalitii copilului, a talentelor
i abilitilor sale fizice i mentale; definirea ariei ocupaionale, a calificrilor i ocupaiilor
specifice, precum i a standardelor ocupaionale din domeniul proteciei i promovrii
drepturilor copilului; promovarea sistemului de evaluare i certificare a competenelor
dobndite n contexte nonformale i informale de nvare; existena unui sistem naional
de formare iniial i continu a profesionitilor care interacioneaz cu copilul.
Strategia naional face referiri la importana organizaiilor neguvernamentale, care pot
avea un rol esenial n promovarea inovaiei i a bunelor practici. n acest sens, se
urmrete facilitarea obinerii statutului de utilitate public de ctre acestea i clarificarea
aspectelor care in de drepturile conferite de acest statut, care le-ar permite accesul
transparent la contractarea de servicii cu autoritile responsabile. De asemenea, se
urmrete promovarea parteneriatului i cu ali parteneri importani din domeniul
proteciei copilului, precum Biserica Ortodox Romn i celelalte culte religioase
recunoscute de lege. Pentru implementarea acestei strategii, s-au avut n vedere trei
etape, ca tot attea planuri operaionale pentru urmtoarele perioade de timp: 20082009, 2010-2011 i 2012-2013.
Eecurile integrrii sociale i profesionale a tinerilor care au prsit, de-a lungul anilor,
centrele de plasament din Romnia au nceput s preocupe factorii de decizie din sistem,
astfel c s-a dezvoltat tot mai mult un cadru legal care s reglementeze dezvoltarea i
diversificarea serviciilor care s conduc la pregtirea tinerilor pentru o via
independent.
Dimensiuni deficitare ale implementarii Strategiei Naionale n domeniul proteciei i
promovrii drepturilor copilului 2008-2013
Chiar dac, n ultimii ani, n toate instituiile de protecie a copiilor i tinerilor s-au
introdus unele schimbri, care au mbuntit condiiile de via ale copiilor, numrul
celor care au reuit s realizeze schimbri profunde i complexe este destul de mic. 22
Numeroase programe au asigurat reabilitarea serviciilor i mbuntirea condiiilor de
via n centrele de plasament, dar au fcut prea puin pentru integrarea social i
profesional a beneficiarilor. La nivelul personalului care lucreaz cu aceti copii i tineri
se remarc o slab cunoatere a metodelor profesionale prin care beneficiarii pot fi
educai n spiritul participrii la viaa social, al valorilor democratice. O analiz realizat
22

www.crips.ro/doc/rfactin.pdf, Cosmin CMPEAN (coord.), Paula CONSTANTIN Elena MIHALACHE


Resurse i nevoi de suport n integrarea social a copiilor i tinerilor protejai n servicii rezideniale de protecie
a copilului, RAPORT DE CERCETARE, p. 8

de CRIPS cu sprijinul experilor FRDS n iulie 2007 23, n 15 judee, a documentat faptul c
personalul educativ din centre nu are cunotine i competene de acest gen. Concluzia
studiului a fost c, dac educaia pentru integrare social a copiilor i tinerilor
institutionalizai este n continuare neglijat, ansele lor de integrare la vrsta adult vor
fi minime.
Potrivit unui studiu de caz24 realizat n 2003 de FRDS, pentru majoritatea tinerilor care
prsesc centrele de plasament dobndirea unor abiliti de via, de autonomie
individual, respectiv medierea integrrii lor n colectivitate sunt cele mai importante
obiective. Aceste nevoi indic dificultile pe care le ntmpin tinerii n adaptarea la un
stil de via independent, lor adugndu-li-se lipsa de cunotine solide i practice n
meseriile pentru care s-au pregtit n coal, fapt ce-i pune, adesea, n situaia de a
accepta locuri de munc necalificate sau care necesit o calificare la locul de munc,
situaie care genereaz un pronunat sentiment de discriminare.
Rspunsul sistemului de protecie la aceste probleme este ns adesea unul inadecvat. 25
Serviciile, att cele publice, ct i cele private, se confrunt cel mai adesea cu personal
insuficient pentru susinerea unei intervenii individualizate, cu o implicare redus i pe
termen scurt a profesionitilor cu experien n munca cu aceast categorie de tineri,
respectiv cu imposibilitatea asigurrii unei instruiri permanente i de calitate a
personalului existent. n aceste condiii, eficiena serviciilor furnizate acestor tineri, att
nainte ct i dup prsirea centrelor de plasament sau a caselor de tip familial, este
limitat. Intervenia, n aceti parametri i ndeosebi la nivelul activitii educatorilor i a
lucrtorilor sociali, nu reuete s fie una personalizat, care s asigure o individualizare
a serviciilor oferite, adaptarea lor la nevoile i particularitile lor psiho-intelectuale. Plaja
de responsabiliti a acestei categorii de personal este adesea extrem de divers: de la
consiliere n domeniul abilitilor de via, pn la furnizarea de informaii i de suport n
gsirea unui loc de munc, respectiv pstrarea legturii cu angajatorul n vederea
monitorizrii i sprijinirii inseriei tnrului n colectivul de munc. Dezavantajele unui
asemenea tip de intervenie privesc oferirea unei asistene fragmentate, cu o
adresabilitate redus nevoilor individuale ale fiecrui beneficiar, respectiv diluarea
responsabilitii specialitilor26.
LEGISLATIE. Reglementari legislative cu referiri speciale la tineri, inclusiv la
tinerii institutionalizati
1.) Legea nr. 76/2002: prevede masurile pentru realizarea strategiilor si politicilor
elaborate in vederea protectiei persoanelor supuse riscului de somaj, al asigurarii unui
nivel ridicat de ocupare si adaptare a fortei de munca la cerintele pietei muncii. Agentia
Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca dezvolta servicii gratuite finantate din
bugetul asigurarilor pentru somaj, in domeniul informarii si consilierii profesionale, al
medierii muncii si al formarii profesionale.
2.) Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 116/2002 privind prevenirea si
combaterea marginalizarii sociale, aprobate prin H.G. nr. 1.149/2002 instrumente de
sprijin:
a) masurile de garantare a accesului la un loc de munca se realizeaza de ANOFM, prin
incheierea unor contracte de solidaritate, pe o durata de pana la 2 ani, dar nu mai putin
de un an, in baza carora tinerii cu varste cuprinse intre 16 si 25 de ani aflati in dificultate
si confruntati cu riscul excluderii profesionale, beneficiaza de un acompaniament social
personalizat. Acompaniamentul social se realizeaza prin consiliere profesionala si mediere
23

***Analiza nevoilor de formare a personalului educativ din servicii de tip rezidenial i a asistenilor sociali/
persoanelor cu atribuii de asisten social din serviciile publice de asisten social SPAS, CRIPS, iunie 2007;
apud Cmpean, op.cit. Idem
24
Cmpean, C., Criza dezinstituionalizrii tinerilor din centrele de plasament, FRDS, 2003, apud Cmpean,
op.cit. Idem
25

Cosmin CMPEAN (coord.), Paula CONSTANTIN Elena MIHALACHE, Resurse i nevoi de suport n integrarea
social a copiilor i tinerilor protejai n servicii rezideniale de protecie a copilului, RAPORT DE CERCETARE,
op.cit., www.crips.ro/doc/rfactin.pdf
26
Cmpean, C., Criza ...op.cit, Ibidem

din partea personalului specializat al Agentiei, urmate de plasarea in munca la angajatorii


de insertie cu care agentiile judetene incheie conventii.
b) masurile de garantare a accesului la o locuinta (persoane in varsta de pana la 35 de
ani, aflate in imposibilitatea achizitionarii unei locuinte prin forte proprii). Este o sarcina a
consiliilor judetene care, in limita fondurilor constituite in acest scop, trebuie sa asigure,
pe o lista a prioritatilor, fie acoperirea avansului pentru dobandirea unei locuinte, fie
suportarea chiriei pentru o perioada de pana la 3 ani pentru o locuinta inchiriata.
c) garantarea accesului la asistenta de sanatate pentru tinerii din familiile beneficiare de
venit minim garantat. Aceasta se va face prin plata de catre Ministerul Muncii, Solidaritatii
Sociale si Familiei - MMSSF - a contributiei de asigurari sociale de sanatate.
d) garantarea accesului la educatie, prin acordarea de burse pentru continuarea studiilor
tinerilor care frecventeaza forme de invatamant preuniversitar si universitar
e) acces gratuit in tabere de odihna sau instruire pentru tinerii beneficiari de burse pentru
continuarea studiilor.
f) participantii la programele de alfabetizare, selectati conform metodologiei elaborate de
Ministerul Educatiei si Cercetarii - MEDC - pot beneficia de burse de alfabetizare stabilite
si platite de consiliile locale.
3.) Legea nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, republicata beneficiaza de
alocatie de stat si tinerii in varsta de peste 18 ani, pana la terminarea cursurilor
invatamantului liceal, profesional, organizate in conditiile legii.
4.) Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile
ulterioare permite ca tinerii singuri sau din familii sarace sa poata beneficia de ajutoare
sociale chiar din prima perioada, dupa parasirea centrelor de plasament, si garanteaza un
venit minim corespunzator unui trai decent.
5.) Legea nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social reglementeaza accesul la acest
tip de serviciu social al persoanelor cu venituri mici din grupuri de populatie defavorizata.
6.) Legea nr. 47/2006 privind sistemul national de asistenta sociala reglementeaza
functionarea compartimentelor de asistenta sociala ce vor fi create la nivelul Consiliilor
judetene si locale care asigura aplicarea politicilor de asistenta sociala in domeniul
protectiei sociale a copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor varstnice,
persoanelor cu handicap si a oricarei persoane aflate in nevoie.
Prin Hotrrea nr. 1.438 din 2 septembrie 2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru
de organizare i funcionare a serviciilor de prevenire a separrii copilului de familia sa,
precum i a celor de protecie special a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea
prinilor si, se enun, printre principiile care stau la baza furnizrii serviciilor,
urmtoarele: asigurarea unei ingrijiri individualizate si personalizate a copilului;
asigurarea n mod adecvat a unor modele de rol i statut social, prin incadrarea n unitate
a unui personal mixt i deschiderea centrului ctre comunitate; asigurarea unei intervenii
profesioniste, prin echipe pluridisciplinare. Aceste principii se traduc in: asigurarea
accesului beneficiarilor la educaie, informare, cultur, asigurarea educaiei informale i
nonformale a beneficiarilor, n vederea asimilrii cunotinelor i a deprinderilor necesare
integrrii sociale, asigurarea socializrii beneficiarilor, dezvoltrii relaiilor cu
comunitatea, asigurarea climatului favorabil dezvoltrii personalitii copiilor prin
participare la activiti de grup i la programe individualizate, adaptate nevoilor i
caracteristicilor lor.
Intervenia de specialitate este prevzut a se realiza prin contribuia mai multor
profesioniti printre care:
personalul de educare si ingrijire (educator, educator
puericultor, educator specializat, pedagog social), personalul de specialitate (psiholog,
medic, asistent social, kinetoterapeut, logoped, fizioterapeut, psihopedagog, instructor de
educaie, asistent medical).
Au fost elaborate de asemenea, n concordan cu dispoziiile legale, standarde de
calitate pentru serviciile sociale, cum ar fi: standardele minime obligatorii pentru
protecia copilului de tip rezidenial, standarde minime obligatorii privind centrul de
consiliere i sprijin pentru prini i copii, standarde minime obligatorii privind centrul de
pregtire i sprijinire a reintegrrii i integrrii copilului n familie. Prin Ordinul nr. 14 din
15 ianuarie 2007 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind Serviciul
pentru dezvoltarea deprinderilor de via independent i a ghidului metodologic de

implementare a acestor standarde s-a dispus nfiinarea Serviciul pentru dezvoltarea


deprinderilor de via independent (SDDVI), care are drept misiune crearea, dezvoltarea
i aplicarea unui ansamblu de msuri i proceduri menite s duc la formarea,
dezvoltarea i mbuntirea deprinderilor de via independent pentru copiii i tinerii
aflai n evidena sistemului de protecie a copilului. Funciile eseniale ale SDDVI sunt
urmtoarele: evaluarea deprinderilor, aptitudinilor i resurselor nnscute i/sau
dobndite ale copilului/tnrului; elaborarea i monitorizarea implementrii programului
de intervenie specific, denumit n continuare PIS, pentru dezvoltarea deprinderilor de
via independent; consultan n domeniul dezvoltrii deprinderilor de via
independent pentru persoanele fizice i juridice interesate, cu precdere la cererea
furnizorilor de servicii pentru activitile de dezvoltare a deprinderilor de via, care se
deruleaz n cadrul altor servicii pentru protecia copilului. 27
Acelai document prevede standarde legate de recrutarea, angajarea i ponderea
personalului din instituiile de ocrotire, precum i de formarea iniial i continu a
acestuia, astfel nct s se asigure servicii de calitate si personalizate din partea unor
profesioniti bine pregtii. Spre exemplu, la angajare, fiecare profesionist beneficiaz de
minimum 60 de ore de formare n domeniul dezvoltrii deprinderilor de via
independent i al managementului de caz, precum i de cel puin 60 de ore pe an de
formare continu, toate asigurate din bugetul angajatorului. n plus, specialitii din cadrul
SDDVI sunt ncurajai s participe la diverse cursuri de formare, care i pot ajuta n
optimizarea muncii lor, inclusiv seminarii i conferine. De asemenea personalul poate
beneficia de supervizare, care s i permit funcionarea sa la randament optim.
n concluzie28, cadrul legislativ este mult mbuntit fa de anii precedeni i permite
asigurarea unor servicii care s conduc la crearea unor deprinderi de via utile tinerilor,
care s le permit un trai independent. Din pcate, din diverse motive, modalitatea de
aplicare a prevederilor legale las nc mult de dorit. Romnia a nregistrat n ultimii ani
progrese importante n definirea i implementarea unor politici publice axate pe
sustinerea tinerilor care parasesc sistemul de protectie, ns fr a putea considera c s-a
ajuns la consolidarea unui sistem eficient de rezolvare a tuturor problemelor cu care se
acestia se confrunt.

27

Preluat din Cosmin CMPEAN (coord.), Paula CONSTANTIN Elena MIHALACHE, Resurse i nevoi de suport n
integrarea social a copiilor i tinerilor protejai n servicii rezideniale de protecie a copilului, RAPORT DE
CERCETARE, op.cit., www.crips.ro/doc/rfactin.pdf
28
ibidem

IV. CE SE DORETE S SE REALIZEZE


PROPUNERI care s fie dezvoltate n viitoarele documente de programare
I.
Principii care sa guverneze integrarea acestor tineri si sprijinirea lor in integrarea
lor in societate
II.
Coordonarea initiativelor legislative / a masurilor de ordin legislative astfel incat
acestea sa sprijine aceasta categorie de tineri
III.
Dezvoltarea de servicii suport care sa acompanieze tinerii dupa parasirea
sistemului de protectie de tipul; actorii responsabili
I. Principii care sa guverneze integrarea acestor tineri si sprijinirea lor in
integrarea in societate
Copiii care se afla intr-o forma sau alta de protectie si tinerii care parasesc sistemul de
protectie reprezinta, dupa cum mentionam, o categorie vulnerabila fata de care exista
interes, este cunoscuta situatia lor si s-au intreprins pasi importanti in imbunatatirea vietii
lor. In continuare, insa, procesul de sprijinire a acestor tineri prezinta multe lacune. In
continuare este nevoie sa se plece, in constructia si dezvoltarea de politici dedicate
acestei categorii de tineri, de la cateva principii care guverneaza societatea actuala:
- Protectia drepturilor si libertatilor fundamentale ale copiilor si tinerilor.
- Educatia incluziva - educatia pentru toti; conditiile in care se desfasoara educatia sa fie
prielnice/ sa fie adecvate cat mai multor categorii de copii si tineri, care intampina sau nu
dificultati in dezvoltare.
- Cetatenia activa - integrarea intr-o societate trebuie sa fie facuta nu unidirectional (doar
dinspre societate inspre individ), ci bidirectional/multidirectional - si dinspre individ inspre
societate. Incurajarea tinerilor de a deveni cetateni care sa aduca cu adevarat o
schimbare in mediul in care traiesc, sa isi doreasca sa se implice, sa ia initiativa, este un
deziderat care sta la baza dezvoltarii societatii viitoare.
- Promovarea responsabilitatii comunitare vizavi de grupurile vulnerabile; promovarea
actiunilor comune de sprijin, ca forma de dezvoltare a intregii comunitati - activarea
tuturor cetatenilor dintr-o comunitate, dintr-o societate asigura dezvoltarea pe termen
lung a comunitatii.
Raportarea la acestea si, in general, la acele principii care promoveaza buna
dezvoltare a tinerilor, este vitala.
II. Coordonarea masurilor de ordin legislativ, a strategiilor astfel incat acestea
sa sprijine aceasta categorie de tineri
In continuarea principiilor care sa guverneze masurile luate pentru aceasta categorie
vulnerabila, se afla masurile de ordin legislativ, a strategiilor realizate.
Inainte de a trece la coordonarea acestora, mult mai important este sa se faca o analiza a
punctelor slabe, a ceea ce nu a functionat, a motivelor care au dus la o implementare
defectuoasa a acestora sau la lipsa implementarii, astfel incat sa se conceapa masuri
potrivite de corectare a acestora si dupa aceea sa se treaca in etapa a doua, cea de
constructie a unui cadru imbunatatit. Mentionam faptul ca aceste puncte slabe sunt
mentionate chiar in Strategia nationala de incluziune sociala a tinerilor care parasesc
sistemul de protectie a copilului din 2006, acestea influentand extrem de mult
implementarea tuturor masurilor dedicate acestei categorii de tineri:
-

Comunicare ineficienta intre institutiile responsabile in domeniu


Inexistenta unei baze de date centralizate privind situatia tinerilor
Capacitate redusa de preventie si recuperare
Numar redus de servicii sociale in domeniu
Insuficienta resurselor umane in domeniu
Abordare punctuala si nesistematizata, fara viziune si planificare globala
Pregatire profesionala inadecvata a personalului din domeniu
Monitorizare inadecvata a starii de sanatate a acestor tineri

- Nivel scazut de pregatire a tinerilor pentru viata de familie.


Pentru a avea parte de o unitate in masurile de sprijinire a tinerilor dupa parasirea
sistemului de protectie, este nevoie de o conjugare a cadrului legislativ cu realitatea in
care se afla aceasta categorie. Mai mult de atat, trebuie sa se renunte la faramitarea
initiativelor legislative, la suprapunerea peste alte initiative mai vechi sau deja existente,
fara a se face legaturile necesare. Toate acestea duc la: confuzie in procesul de
implementare, neasumarea responsabilitatii din partea autoritatilor, ingreunarea muncii
celor care ar fi responsabili cu implementarea.
Este nevoie sa se plece de la cadrul legislativ deja existent si sa se construiasca unul care
sa propuna masuri integrate, sa fie definite principiile de la care se porneste, in care sa se
specifice foarte clar tipurile de masuri de luat, planul de implementare insotit de un
calendar exact de implementare, sa se specifice care este rolul exact al fiecarui actor din
domeniu.
III. Dezvoltarea de servicii suport care sa acompanieze tinerii dupa parasirea
sistemului de protectie de tipul
Masurile ce ar trebui intreprinse in vederea facilitarii accesului pe piata muncii, incluziunii
sociala a tinerilor dupa parasirea sistemului de protectie, ar trebui demarate de timpuriu,
astfel incat acesti tineri, odata ce sunt nevoiti sa paraseasca sistemul sau odata ce devin
majori, sa aiba bagajul necesar de competente care sa le permita integrarea.
Se intrevad, astfel, mai multe directii:

Masuri de protectie sociala dedicate tinerilor care se afla in sistemul de protectie


speciala, care sa ii ajute in tranzitia la viata independenta

Servicii de tip socio-educational dedicate copiilor si tinerilor aflati in sistemul de


protectie speciala

Servicii de formare pentru personalul implicat in protectia si educatia copiilor si


tinerilor aflati in sistemul de protectie speciala
1. Masurile de protectie sociala ar trebui sa se concentreze pe realizarea unui sistem
eficient de monitorizare a situatiei acestor tineri, dupa ce parasesc sistemul, oferirea de
sprijin financiar, dupa parasirea sistemului special de protectie, oferirea de locuinte
sociale, oferirea de servicii medicale de baza.
2. Servicii socio-educationale dedicate copiilor aflati in sistemul de protectie speciala.
Pentru a facilita o tranzitie cat mai usoara a tinerilor aflati in sistemul de protectie
speciala la viata independenta, este necesar, in primul rand, de imbunatatirea modului in
care se tine evidenta acestor tineri, a numarului lor, a situatiei in care se afla, de un
sistem de monitorizare a traseului pe care il au.
Pe langa serviciile de baza la care au acces, acestora trebuie sa li se acorde o atentie
speciala, pentru a preveni, pe cat posibil, efectele negative date de viata in centru/sub
alta forma de protectie speciala: consiliere psihologica, orientare scoalara si vocationala,
sprijinirea in dezvoltarea armonioasa din punct de vedere psihologic si fizic (oferirea de
asistenta sociala, asistenta medicala, etc.).
Implicarea in activitati educationale care sa-i ajute sa isi dezvolte abilitatile de viata,
adica acele abilitati de care au nevoie sa se descurce in societate, abilitati practice.
Acestea se pot dezvolta prin intermediul activitatilor de tip extrascolar, in care se pot
implica, cum ar fi: activitati prin care ei sa socializeze cu alti copii/tineri de aceeasi varsta,
de varste diferite, copii/tineri din alte culturi; activitati in care ei sa fie responsabilizati si
sa-si asume un rol specific; activitati de mentorat: fie cu elevi de aceeasi varsta, elevi mai
mari sau chiar cu studenti; activitati dedicate special dezvoltarii competentelor digitale;
activitati de tip internship si activitati care promoveaza voluntariatul; activitati dedicate
dezvoltarii simtului raspunderii, a capacitatii de a lua decizii, de a rezolva probleme, etc.

Cei care lucreaza cu tinerii din aceasta categorie trebuie sa ia in calcul schimbarile si
oportunitatile aduse de noua lege a educatiei nationale (cel putin la nivel declarativ,
aceasta vine cu o oferta mai larga de activitati menite sa dezvolte competente, abilitati
de viata), oportunitatile oferite de noul program de tineret al Comisiei Europene.
Serviciile pentru tinerii care se apropie de varsta / momentul la care ar trebui sa iasa de
sub protectia speciala, sa intre in perioada post-institutionalizare, ar trebui sa fie axate
pe:
- consiliere in cariera bazata pe evolutia lor pana la varsta majoratului, pe tipurile de
abilitatie pe care le are, in functie de posibilitatile de angajare existente in zona in care se
afla, orientarea catre domenii de activitate unde ar putea sa isi gaseasca un loc de munca
- creasca accesul la informatie prin accesul la tehnologie, dezvoltarea competentelor
digitale.
- facilitarea participarii la diferite proiecte derulate de catre organizatii
nonguvernamentale
- facilitarea participarii la diferite cursuri de specializare
- medierea angajarii
- acces la proiecte de tipul A doua sansa (pentru cazul in care au parasit timpuriu
sistemul de educatie ori nu au o calificare profesionala).
- activitati de informare cu privire la o serie de aspecte legate de viata independenta:
sanatate, intemeierea unei familii, etc.
3. Servicii de informare si formare pentru personele implicate in protectia si educatia
copiilor si tinerilor aflati in sistemul de protectie speciala.
Actiunile de informare ar trebui sa se adreseze, in primul rand, reprezentantilor diferitelor
institutii, structuri de la nivel local, central, cu privire la actiunile comune pe care le pot
intreprinde, la modalitati de conlucrare, astfel incat sa ofere o calitate mai mare in
serviciile dedicate tinerilor ce parasesc sistemul special de protectie.
Formarea celor care lucreaza cu acesti tineri (in special educatorii din centre, dar si
profesorii, consilierii educationali, consilierii psiho-pedagogici) este vitala, dat fiind faptul
ca formarea acestor tineri depinde de abilitatile acestor persoane. Formarea lor ar trebui
sa continue se axeze pe psihologia dezvoltarii copilului si tanarului din institutii/din
sisteme speciale de protectie (pentru educatorii din centre ar trebui sa fie o conditie de
baza), pe modalitati de implicare a acestor tineri in diferite activitati in urma carora sa isi
dezvolte abilitati de viata, in formarea lor profesionala adecvata potentialului lor,
adecvata cu realitatea socio-economica din zona in care traiesc.
In acelasi timp, aprecierea si investitia in personalul care lucreaza cu acesti tineri va duce
la imbunatatiri in calitatea educatiei si sprijinului pe care il ofera acestor tineri.
Principalii actori responsabili de luarea si implementarea de masuri cu privire la
aceasta categorie de tineri: Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Ministerul Sanatatii, Ministerul Administratiei
si Internelor, precum si diferitele structuri care intra in subordonarea acestora. Imediat
dupa acestia, responsabili cu oferirea de sprijin in luarea masurilor si in implementarea lor
pot fi diferitele organisme finantatoare (in functie de cum isi directioneaza acestea
resursele, se creaza si premize pentru dezvoltarea de proiecte care sa sprijine aceasta
categorie de tineri), sectorul nonguvernamental (care reprezinta o importanta resursa de
expertiza in dezvoltarea de politici pentru diferite categorii sociale, dar si de expertiza in
lucrul direct cu cei care provin din diferite medii dezavantajate).
Dezvoltarea de servicii suport care sa acompanieze tinerii dupa parasirea sistemului de
protectie de tipul:

informare,

consiliere,

medierea muncii,
angajare asistata,
locuinte sociale,
extinderea serviciilor pentru dezvoltare a deprinderilor de viata independenta.