Sunteți pe pagina 1din 16

CUPRINS

1. PROPRIETATEA COMUN N DEVLMIE... 2


1.1. NOIUNE I APLICABILITATE..2
1.2. REGULI PRIVITOARE LA DEVLMIE.....3
2. PROPRIETATEA DEVLMA I COMUNITATEA DE BUNURI A
SOILOR...3
2.1.DREPTUL DE PROPRIETATE N DEVLMIE A SOILOR3
2.2. EXERCITAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE COMUN N
DEVLMIE A SOILOR4
2.3. NCETAREA PROPRIETII COMUNE N DEVLMIE A
SOILOR...5
3. COMPARAIE NTRE PROPRIETATEA COMUN PE COTE-PRI
I PROPRIETATEA DEVLMA6
3.1 ASEMNRI..6
3.2. DEOSEBIRI6
4. PARTEA PRACTIC8
BIBLIOGRAFIE16

1.

PROPRIETATEA COMUN N DEVLMIE

1.1.

NOIUNE I APLICABILITATE

n vechea reglementare nu exista o definire exact, cu caracter general a proprietii


comune n devlmie. Aceast form a proprietii comune era configurat dup regimul
matrimonial consacrat prin art. 30 din fostul Cod al familiei, n prezent abrogat expres prin
dispoziiile Legii nr.71/2011 1, ns noul Cod civil aduce unele elemente de noutate. 2 O
definiie legal a proprietaii comune n devlmie este oferit de art. 667 din noul Cod civil,
potrivit cruia exist proprietate n devlmie atunci cnd, prin efectul legii sau n temeiul
unui act juridic, dreptul de proprietate aparine concomitent mai multor persoane fr ca
vreuna dintre acestea s fie titularul unei cote-pri determinate din dreptul de proprietate
asupra bunului sau bunurilor comune.
Prin urmare, am putea defini proprietatea comun n devlmie ca fiind acea form a
proprietii comune caracterizat prin faptul c bunul aparine tuturor coproprietarilor, fr c
ei s aib precizat vreo cot-parte ideal ce ar reveni fiecruia din dreptul de proprietate
asupra acelui bun. Rezult de aici nu doar c bunul nu este fracionat n materialitatea sa (ca
la proprietatea comun pe cote-pri), dar nici dreptul de proprietate asupra acelui bun, privit
la modul abstract, nu este fracionat. Toi coproprietarii sunt titulari ai dreptului de proprietate
asupra aceluiai bun i toi stpnesc bunul respectiv. Aadar, titularii dreptului de proprietate
comun n devlmie nu cunosc nici ntinderea dreptului lor de proprietate asupra bunului
comun i nici bunurile n materialitatea lor ce aparin fiecruia n parte.
Tot art. 667 din noul Cod civil dispune c proprietatea comun n devlmie poate lua
natere n dou moduri:
a) Prin efectul legii (devlmie legal)
b) n temeiul unui act juridic, adic prin voina prilor (devlmie voluntar) 3
n reglementarea anterioar se considera c exist o singur form de proprietate
comun n devlmie, respectiv dreptul de proprietate ce aparinea soilor avnd ca obiect
bunurile dobndite de oricare dintre ei n timpul cstoriei. De altfel, aceast form de
proprietate devlma era unica form de regim matrimonial reglementat de dreptul familiei.
Sub regimul noului Cod civil regsim deocamdat acceai unic form a proprietii n
devlmie a soilor, ns contextul juridic n care este plasat este diferit de reglementarea
anterioar. Potrivit art. 312 din noul Cod civil, viitorii soi pot alege ca regim matrimonial
comunitatea legal, separaia de bunuri sau comunitatea convenional. Dac viitorii soi aleg
ca regim matrimonial regimul comunitii legale, art. 339 din noul Cod civil dispune c n
aceast situaie bunurile dobndite n timpul aplicrii acestui regim, de oricare dintre soi, vor
fi de la data dobndirii bunuri comune aflate n devlmie.
n practic, codevlmia convenional o ntlnim atunci cnd nainte de cstorie,
viitorii soi convieuiesc i achiziioneaz imobile pe numele unuia dintre ei, cu contribuia
comun i ei convin ca imobilul s devin bun comun, iar ulterior se cstoresc, imobilul va
avea regim juridic de bun comun. Pentru perioada convieuirii anterioare actului cstoriei,
temeiul proprietii devlmae l constituie convenia prilor.
1.2 REGULI PRIVITOARE LA DEVLMIE
1

Legea nr. 71/2011 pentru punerea n aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil (M.Of. nr.409 din 10
inuie 2011)
2
E. Iftime (2013), Dreptul de proprietate, Ed. Didactic i Pedagogic Bucureti, p. 231
3
Este de observat c sub regimul fostului Cod civil acest izvor al devlmiei era controversat; a se vedea, n
acest sens, E. Iftime (2013), op.cit., p. 231-232

Ct privete regulile aplicabile proprietii comune n devlmie, art. 668 alin. (1) din
noul Cod Civil stabilete c, n cazul n care se nate prin efectul legii, proprietatea n
devlmie este supus dispoziiilor acelei legi, care se completeaz, n mod corespunztor,
cu cele privind regimul comunitii legale, ce i are sediul reglementrii n art. 339-359 din
noul Cod civil. Aceasta nseamn c prevederile referitoare la comunitatea legal de bunuri a
soilor constituie, n prezent, dreptul comun n materia proprietii devlmae. Dac n viitor
s-ar dispune prin lege naterea unei alte forme de proprietate comun n devlmie, regimul
juridic aplicabil acesteia va fi cel considerat general n materie, adic regimul comunitii
legale.4
De asemenea, conform art. 668 alin. (2) din noul Cod civil, chiar dac proprietatea
comun n devlmie ar avea ca izvor un act juridic, dispoziiile privitoare la comunitatea
legal de bunuri a soilor urmeaz a fi aplicate n mod corespunztor, n msura n care
clauzele actului juridic nu ar fi suficiente. Art. 65 din Legea 71/2011 precizeaz c
prevederile art. 667 i art. 668 din noul Cod civil se vor aplica numai actelor juridice
ncheiate dup intrarea n vigoare a Codului civil, pentru cele ncheiate nainte continund s
se aplice vechea reglementare. Trebuie reinut c art. 343 din noul Cod civil instituie
prezumia de comunitate privitoare la bunurile dobndite de oricare dintre soi n timpul
cstoriei, deoarece calitatea de bun comun nu trebuie dovedit.

2. PROPRIETATEA DEVLMA I COMUNITATEA DE BUNURI


A SOILOR
2.1. DREPTUL DE PROPRIETATE N DEVLMIE A SOILOR
Naterea i meninerea raporturilor de proprietate comun n devlmie sunt
determinate de existena cstoriei dintre soi. Subiect al dreptului de proprietate comun n
devlmie poate fi numai acea persoan care este cstorit, cei doi soi mpreun fiind
titulari ai acestui drept de proprietate. El subzist pe durata cstoriei. Dreptul de proprietate
comun a soilor nu se confund i nici nu se poate identifica cu comunitatea de bunuri a
soilor, aceasta din urm avnd o sfer de cuprindere mult mai larg. ntre cele dou noiuni
exist o distincie ca de la o parte la ntreg, ca de la gen la specie, comunitatea matrimonial
de bunuri constituind genul, iar devlmia, specia. Comunitatea de bunuri a soilor nu
include doar dreptul de proprietate, ci i celelalte drepturi i obligaii patrimoniale.
n cadrul comunitii de bunuri a soilor, constituie obiectul proprietii lor comune i
deci se afl n devlmie, numai acele bunuri asupra crora ei au un drept de proprietate aa
cum precizeaz art. 339 din noul Cod civil: Bunurile dobndite n timpul regimului
comunitii legale de oricare dintre soi sunt, de la data dobndirii lor, bunuri commune n
devlmie ale soilor. Bunurile proprii ale fiecrui so, care sunt enumerate de art. 340 din
noul Cod civil, nu intr n sfera bunurilor comune. Pentru a intra n regimul devlmiei,
bunurile dobndite de soi trebuie s ndeplineasc dou condiii: 5

O condiie temporal, i anume bunurile s fi fost dobndite n timpul cstoriei

O condiie negativ, i anume ca acele bunuri s nu fie bunuri proprii ale soilor

C. Brsan (2013), Drept civil. Drepturile reale principale n reglementarea noului Cod civil, Ed. Hamangiu, p.
235
5
E. Iftime (2013), op.cit., p. 234

2.2. EXERCITAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE COMUN N


DEVLMIE A SOILOR
n principiu, ca orice drept de proprietate, i dreptul de proprietate comun n
devlmie are n coninutul su atributele de posesie, folosin i dispoziie. Exercitarea
atributelor pe care le confer dreptul de proprietate prezint ns unele particulariti. Pe
durata comunitii de bunuri a soilor, exercitarea atributelor dreptului de proprietate are un
caracter organizat prin lege, ilustrativ n acest sens fiind art. 345 din noul Cod civil care
reglementeaz regimul juridic al bunurilor comune. Astfel, n ceea ce privete actele de
folosin, este prevzut c fiecare so are dreptul de a folosi oricare dintre bunurile comune
fr consimmntul expres al celuilalt so, dar schimbarea destinaiei unui bun comun nu se
poate face dect prin acordul soilor. Relaiile dintre soi sunt bazate pe deplina egalitate a
acestora n hotrrile pe care le iau n privina patrimoniului comun. n privina actelor
juridice, fiecare so poate ncheia singur acte de conservare i de administrare a bunurilor
comune, precum i acte de dobndire a unor asemenea bunuri.
Rezult din textul acestui articol c soii pot s stabileasc de comun acord, modul n
care vor exercita acest drept. Totui, n msura n care interesele sale legate de comunitatea
de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, soul care nu a participat la ncheierea
acelui act nu va putea pretinde dect despgubiri de la cellalt so. Nu sunt afectate drepturile
dobndite de terii de bun-credin cu care a fost ncheiat un astfel de act juridic. Art. 345
din noul Cod civil a instituit prezumia mandatului tacit reciproc, care satisface sigurana
circuitului civil, pe care l fluidizeaz, apr actele juridice ncheiate cu terii i n acelai
timp nlesnete administrarea i gospodrirea mpreun de ctre soi a bunurilor lor comune.
Atunci cnd unul dintre soi exercit prerogativele asupra bunurilor comune, se presupune c
acioneaz att n nume propriu ct i al soului, pe care l reprezint. Prezumia este
favorabil pentru terul care a ncheiat actul juridic pentru c el nu este obligat s verifice
dac la ncheierea actului i-au dat consimmntul ambii soi. Dac terul este complice la
actul juridic efectuat de soul dispuntor, fiind de rea-credin i a cunoscut opoziia celuilalt
so, acel act este sancionat cu nulitatea relativ (art. 347 din noul Cod civil). Prezumia
mandatului tacit reciproc ntre soi este relativ, ea putnd fi nlturat prin dovada contrar,
anume c cellalt so s-a opus la ncheierea actului sau c nu a dat mandat cu privire la un
anumit act.
Mandatul tacit ntre soi este limitat de lege la bunurile mobile. Oricare dintre soi
poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile mobile comune a cror nstrinare nu este
supus, potrivit legii, anumitor formaliti de publicitate. Mandatul tacit nu se aplic i ca
atare este exceptat n privina actelor de dispoziie cu privire la bunuri comune imobile i de
asemenea, el cunoate unele ngrdiri, prin nelegerea celor doi soi sau unilateral, n sensul
c poate fi restrns numai la un anumit act sau acte juridice ce au ca obiect anumite bunuri
comune. 6
De asemenea, potrivit art. 346 din noul Cod civil, actele de nstrinare sau de grevare
cu drepturi reale ce au ca obiect bunurile comune nu pot fi ncheiate dect cu acordul ambilor
soi, exceptnd darurile obinuite.Consimmntul expres se poate realiza fie prin
participarea efectiv a ambilor soi la ncheierea actului juridic, fie unul din soi d un mandat
special de reprezentare celuilalt so, care va ncheia singur actul juridic. Existena
consimmntului soului care nu a participat nemijlocit la ncheierea actului juridic nu
presupune n mod obligatoriu semnarea acestuia i de ctre soul respectiv. mprejurarea c i
6

E. Iftime (2013), op.cit., p. 236

el i-a dat consimmntul va putea fi dovedit de ctre cel interesat prin orice mijloc de
prob, chiar dac nscrisul a fost semnat numai de ctre unul dintre acetia.
2.3 NCETAREA PROPRIETII COMUNE N DEVLMIE A SOILOR
Proprietatea comun n devlmie exist pe toat durata cstoriei i nceteaz odat
cu desfacerea cstoriei. Acest lucru are ca efect i mprirea bunurilor comune. ncetarea
regimului matrimonial al comunitii legale se supune regulilor generale cuprinse n art. 319320 din noul Cod civil precum i n art. 369 din noul Cod civil, completate cu regulile
speciale ale articolelor 355-357. Exist astfel dou posibilitati de ncetare a regimului
matrimonial legal: una n timpul cstoriei, produs ca urmare a voinei soilor de a-i
schimba regimul matrimonial i una produs prin efectul legii, n caz de ncetare, desfacere,
anulare sau constatare a nulitii cstoriei.
ncetarea regimului matrimonial n timpul cstoriei este rezultatul exclusiv al voinei
prilor care, considernd c acest regim matrimonial nu mai este n msur s satisfac
necesitile concrete ale cstoriei, decid nlocuirea lui cu un altul. Noul Cod civil
reglementeaz aceast posibilitate prin art. 369 alin. (1), care prevede c dup cel puin un
an de la ncheierea cstoriei, soii pot, ori de cte ori doresc, s nlocuiasc regimul
matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori s l modifice, cu respectarea condiiilor
prevzute de lege pentru ncheierea conveniilor matrimoniale. Procedural vorbind, pentru
ncetarea regimului matrimonial n timpul cstoriei este necesar ncheierea unui act de
lichidare a acestuia , fie in forma autentic notarial fie pe cale judecatoreasc, astfel cum se
dispune n art. 320 din noul Cod civil, coroborat cu art. 355 alin 1 din noul Cod civil.
ncetarea regimului matrimonial ca urmare a anulrii, declarrii nulitii, desfacerii sau
ncetrii cstoriei nu se produce n temeiul voinei prilor ci prin efectul legii, aceasta
legnd consecina stoprii raporturilor patrimoniale dintre soi de desfiinarea, desfacerea sau
ncetarea cstoriei.
Modul specific de ncetare a proprietii comune n devlmie a soilor este
mpreala, cunoscut i sub denumirea de partaj. Partajul este operaiunea juridic prin care
se pune capt strii de proprietate comun, n sensul c bunul sau bunurile stpnite n comun
se mpart, n materialitatea lor, ntre titulari, 7 fiecare dintre acetia devenind proprietarul
exclusiv asupra unui bun sau pri materiale din bun dintre cele ce formau obiectul
coproprietii. Astfel spus, dreptul indiviz este prefcut ntr-un drept diviz i exclusiv asupra
unui bun. 8 Partajul n timpul existenei comunitii legale de bunuri a soilor poate fi voluntar
(prin bun nvoial) sau partaj judiciar (prin hotrre judectoreasc), n condiiile prevzute
de art. 358 din noul Cod civil.
Proprietatea comun n devlmie poate nceta n timpul cstoriei i la cererea
creditorilor personali ai soilor n msura necesar acoperirii creanelor lor, aa cum este
stipulat n art. 353 alin. (2) din noul Cod civil: Cu toate acestea, dup urmrirea bunurilor
proprii ale soului debitor, creditorul su personal poate cere partajul bunurilor comune,
ns numai n msura necesar pentru acoperirea creanei sale. Efectul este acelai, adic
bunurile mprite devin obiectul dreptului de proprietate exclusiv al fiecruia dintre soi.
Este de reinut c la data ncetrii coproprietii n devlmie ca urmare a ncetrii sau
desfacerii cstoriei, aceast proprietate se transform ntr-o proprietate comun pe cote-pri
determinabile. Prezumia de egalitate a cotelor poate fi combtut atunci cnd unul dintre
7

G.Boroi, C.A.Anghelescu, B.Nazat (2013), Curs de drept civil. Drepturile reale principale, Ed. Hamangiu, p.
85
8
C. Brsan (2013), op.cit., p. 237

soi, dup criterii consacrate n practica judiciar, dovedete c are o contribuie substanial
mai mare la dobndirea bunurilor comune. Se consider c proprietatea comun continu si pstreze caracterul devlma i dup divor, pn la data mprelii, cotele-pri nefiind
determinate, ci doar determinabile.
Interesul practic este de a ti cum se exercit drepturile fotilor soi asupra bunurilor
comune, pn la efectuarea mprelii, n condiiile n care, dat fiind ncetarea regimului
matrimonial, nu mai pot fi aplicate regulile de gestiune a bunurilor comune care au funcionat
n timpul cstoriei i care erau specifice regimului matrimonial al comunitii legale. Astfel,
prezumia de mandat tacit reciproc ntre soi nu-i mai gsete aplicare. Bunurile dobndite
ulterior divorului sunt proprietate exclusiv a fostului so dobnditor, iar datoriile fcute de
fiecare dintre fotii soi sunt, de asemenea, exclusive soului care i le-a asumat.
n cazul ncetrii cstoriei ca urmare a decesului unuia dintre soi, se nate n mod
automat starea de indiviziune pe cote pri ntre soul supravieuitor i motenitorii soului
decedat, pe data decesului care este i data deschiderii succesiunii.

3.

COMPARAIE NTRE PROPRIETATEA COMUN PE COTEPRI I PROPRIETATEA DEVLMA

3.1.

ASEMNRI
Fiind dou forme ale aceleiai modaliti a dreptului de proprietate comun, ntre ele
exist unele asemnri, astfel:
a) n ambele cazuri exist concomitent mai muli titulari ai dreptului de proprietate
asupra aceluiai bun sau aceleiai mase de bunuri, nefracionate n materialitatea lor;
b) n ambele situaii titularii pot stabili de comun acord asupra modului de organizare a
exercitrii prerogativelor dreptului de proprietate, fiecare dintre titulari avnd calitatea
de subiect de drept de sine stttor;
c) n ambele situaii coproprietatea nceteaz prin partaj desfurat dup aceleai norme,
cu excepia coproprietii forate i perpetue.
3.2.
DEOSEBIRI
Ca deosebiri ntre coproprietatea pe cote-pri i proprietatea comun n devlmie, pot fi
menionate:
a) n cadrul dreptului de proprietate comun pe cote-pri fiecare coproprietar are
determinat o cot-parte ideal i abstract din dreptul de proprietate asupra bunului
comun. Titularii dreptului de proprietate comun n devlmie nu au determinat o
asemenea cot-parte, atta timp ct exist comunitatea de bunuri nerecunoscndu-se
ntinderea exact a drepturilor ce se cuvin fiecruia. Numai cu prilejul mprelii
bunurilor devlmae, deci atunci cnd nceteaz devlmia, se vor preciza cotele
cuvenite diecruia dintre titulari;
b) Dreptul de proprietate comun pe cote-pri se nate i poate exista indiferent de
calitatea titluarilor si (persoane fizice sau juridice), de drept public sau de drept
privat, sau indiferent de anumite raporturi preexistente ntre acetia. n schimb
proprietatea comun n devlmie are un caracter intuitu personae, n cazul celei
legale fiind condiionat de calitatea de soi a coprtailor. Proprietatea comun n
devlmie se prezint sub forma comunitii legale a soilor i este determinat de
existena raporturilor rezultate din cstoria titularilor acestei comuniti. 9 ncetarea
9

C. Brsan (2013), op.cit., p. 242

acestor raporturi are drept consecin ncetarea nsi a proprietii comune n


devlmie, deoarece dispare raiunea ei de a fi.
c) ntre cele dou forme ale proprietii comune exist deosebiri de izvor. Coproprietatea
pe cote-pri are ca izvoare contractul, legea, succesiunea, uzucapiunea, etc., iar
proprietatea comun n devlmie apare ca urmare a alegerii de ctre soi a regimului
comunitii legale i excepional prin convenie.
d) mprirea bunurilor sau masei de bunuri care fac obiectul coproprietii pe cote-pri,
se face avnd n vedere cota-parte predeterminat a fiecrui coproprietar, a crei
ntindere este dinainte cunoscut (ex. 1/3; 3/5; 2/4, 20%, 30%, etc). La mprirea
bunurilor comune ale soilor aflai n devlmie prezumia de egalitate a participrii
lor este relativ, mprirea realizndu-se potrivit criteriului contribuiei fiecrui so la
dobndirea bunurilor comune.
e) La coproprietatea comun pe cote-pri obinuit sau temporar se aplic regula
unanimitii n exercitarea atributelor care alctuiesc coninutul dreptului de
proprietate (administrare, folosin, conservare), numai n msura n care nu aduc
atingere folosinei concomitente a celorlali proprietari i nu schimb destinaia
bunurilor respective. Exercitarea proprietii comune n devlmie este organizat
prin lege fiind instituit mandatul tacit reciproc, n virtutea cruia se fac acte de
administrare i folosin asupra bunurilor comune, fr consimmntul expres al
celuilalt so. Desigur se au n vedere limitrile aduse actelor de dispoziie asupra
bunurilor imobile. Fiecare so acioneaz i n calitate de reprezentant al celuilalt.

4.

PARTEA PRACTIC

PARTAJ JUDICIAR BUNURI COMUNE


7

Judectoria Bistria secia civil, Sentina civil nr. 7064/2012, pronunat n dosarul nr.
4456/190/201110
Delibernd asupra cauzei de fa, constat c prin cererea nregistrat la data de 21.
04. 2011 pe rolul acestei instane sub numrul de mai sus, disjuns prin Sentina civil nr.
3103/04. 04. 2011 a Judectoriei B, reclamanta H.M.E. a solicitat, n contradictoriu cu
prtul H.M. i prta CEC B SA, s se dispun partajarea imobilului, cas de locuit n
regim nlime P+M, i teren aferent, n suprafa de 1.700 mp, situat n localitatea D la
numrul administrativ 174A, jud. BN i nscris n CF nr. 25187, nr. cad. 80 D, n sensul
atribuirii ctre reclamant, avnd n vedere contribuia de 100% a acesteia la dobndirea
imobilului (a crui valoare apreciat este de 25.000 lei); cu cheltuieli de judecat.
n motivare se arat c n urma mariajului dintre reclamant i prt, desfcut prin
Sentina civil nr. 3103/04. 04. 2011 a Judectoriei B, a rezultat imobilul n cauz.
Reclamanta susine c l-a dobndit prin eforturile exclusive, edificnd construcia cu
ajutorul prinilor i al copiilor ei, astfel c prtul nu are niciun drept asupra lui. n
plus, acesta a gajat locuina la prta CEC B SA, fr cunotina i acceptul
reclamantei.
n drept s-au invocat prevederile art. 492 Cod civil.
n probaiune s-au anexat nscrisuri i s-a solicitat admiterea probei testimoniale.
Legal citat, prtul H.E. nu a formulat ntmpinare i nu i-a delegat reprezentant n
instan pentru expunerea poziiei procesuale.
Legal citat, intimata CEC B SA a depus ntmpinare, precizat la termenul din 28.
11. 2011, prin care a solicitat s se resping cererea reclamantei. Partea a solicitat i
judecarea cauzei n lips.
n motivare se arat c promovarea unei cereri de partaj bunuri comune nu
poate afecta dreptul de ipotec constituit n favoarea intimatei n temeiul contractului
nr. 1399/24. 08. 2006, nscris n CF nr. 25187 M - D, acesta fiind instituit cu respectarea
cerinelor legale i cu consimmntul valabil al proprietarilor imobilului n spe. Prin
contractul de linie de credit nr. 25/24. 08. 2006, att reclamanta ct i prtul au fost de acord
cu constituirea ipotecii pn la rambursarea integral a creditului acordat de ctre Banc SC
C SRL, cunoscnd c n cazul nerespectrii obligaiilor asumate se va proceda la executarea
silit a obligaiei. Fa de nendeplinirea de ctre debitoarea SC C SRL a obligaiei de plat a
creanei, s-a procedat, prin intermediul Corpului propriu al Executorilor Bancari, la
efectuarea procedurilor execuionale de recuperare a creanei i a accesoriilor, n valoare
total de 163.213 lei. De asemenea, din cuprinsul Contractului de ipotec rezult c
acesta a fost semnat personal de reclamant i de prt, astfel c nu se poate invoca
necunotina de cauz sau lipsa consimmntului. Aadar, avnd n vedere c ipoteca
este un drept real accesoriu, acesta nu se poate stinge dect n urma lichidrii obligaiei
corelative, astfel c aciunea de fa nu poate avea ca efect paralizarea dreptului
intimatei de a urmri imobilul, indiferent de titularul succesiv al acestuia.
Referitor la interogatoriul n cauz, intimata menioneaz c nu are cunotin cu
privire la contribuia reclamantei sau prtei la dobndirea imobilului, c reclamanta a semnat
contractul de ipotec nr. 1399/24. 08. 2006 i c nu este de acord cu radierea sarcinilor din
CF, ntruct creana garantat cu ipotec constituit asupra imobilului situat n localitatea M,
sat D, nr. 174, jud. Bistria-Nsud, nu a fost recuperat de intimat.
n drept s-au invocat prevederile art. 115-118 i 242 alin. 2 Cod procedur civil.
n probaiune s-au anexat nscrisuri.
10

Detalii pe http://portal.just.ro/190/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=109

Prin cererea de ntregire de aciune, depus la dosarul cauzei la termenul din 21. 05.
2012, reclamanta a solicitat instanei s dispun radierea nscrierilor din CF nr. 25187, nr.
cad. 80 D, de la C 1, 2 , 3, reprezentnd nscriere ipotec, ca fiind lipsite de obiect raportat la
dispozitivul Sentinei penale nr. 520/2011 a Judectoriei B i repunerea prilor n situaia
anterioar.
n motivare se arat c n urma pronunrii hotrrii judectoreti anterior menionate,
contractul de ipotec nr. 1399/24. 08. 2006 a fost anulat, fiind constatat fals.
n drept s-au invocat prevederile art. 132 Cod procedur civil i art. 908 pct. 3 i
urm. Cod civil.
Prin notele de edin depuse la dosarul cauzei la termenul din 21. 05. 2012,
prta CEC B SA a solicitat instanei s constate c nu se poate realiza partajul
bunurilor comune n forma cerut de reclamant, avnd n vedere prezumia de
comunitate a bunurilor instituit prin prevederile art. 30 din Codul familiei. Mai arat
c este de acord cu partajarea bunului imobil prin atribuirea acestuia reclamantei, cu
plata sultei corespunztoare n favoarea fostului so, din care s fie acoperit cu
prioritate creana acesteia.
Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei la termenul din 18. 06. 2012, intimata
a solicitat instanei s constate c notele de edin, calificate iniial de aceasta ca fiind o
cerere reconvenional, nu ntrunesc dispoziiile art. 119 Cod procedur civil, acestea fiind
aprri i precizri. Totodat, intimata a mai solicitat i s se dispun efectuarea unei
expertize pentru stabilirea valorii bunului a crui partajare se cere.
Analiznd actele i lucrrile dosarului prin prisma probelor administrate i a
temeiurilor juridice aplicabile, instana reine urmtoarele:
Art. 137 Cod procedur civil instituie prin norm cu caracter imperativ n sarcina
instanei obligaia de a se pronuna cu prioritate asupra excepiilor de fond ori de procedur
care fac inutil cercetarea pe fond a cauzei. De asemenea, n temeiul prerogativelor conferite
instanei prin dispoziiile art. 129 al. 4 i 5 Cod procedura civil, instana nu este inut de
titlul dat de ctre o parte litigant unui nscris, ci are obligaia de a clarifica natura juridic a
acelui nscris n raport de principiul disponibilitii prilor, respectiv de voina acestora prin
prisma finalitii urmrite.
La termenul de judecat din data de 21. 05. 2012 prta CEC B SA, prin
reprezentantul su, a solicitat instanei, prin notele de edin depuse la fila 214 dosar,
efectuarea partajului cu stabilirea de cote egale n favoarea soilor H, indicnd valoarea
imobilului la suma de 140.000 lei, notele de edin fiind calificate de ctre instan ca fiind,
n realitate, o cerere reconvenional. n acest sens, instana a pus n vedere prtei s achite
taxa judiciar de timbru datorat astfel dup cum rezult din dovada de comunicare de la fila
220 dosar, ns prta nu s-a conformat acestei obligaii, sens n care a fost invocat, la data
de 18. 06. 2012, excepia nelegalei timbrri a cererii reconvenionale.
Susinerile acestei pri litigante n sensul c o atare modalitate de partajare a
imobilului reprezint doar o aprare de fond nu pot fi primite de ctre instan, deoarece
prta tinde la obinerea unei modaliti diverse de mprire a bunului care produce efecte
juridice viitoare diverse fa de cele solicitate de ctre reclamant prin aciunea pendinte.
Evident c, atta timp ct cotele de contribuie sunt contestate, taxa de timbru se impune a fi
achitat la nivelul sumei care se contest.
n procedura analizrii aceste excepii, instana reine c art. 20 al. 1 din Legea nr.
146/1997 prevede c Taxele judiciare de timbru se pltesc anticipat. n al. 2 al aceluiai
articol se arat de ctre legiuitor c Dac taxa judiciar de timbru nu a fost pltit n
cuantumul legal, n momentul nregistrrii aciunii sau cererii, ori dac, n cursul procesului,
apar elemente care determin o valoare mai mare, instana va pune n vedere petentului s
9

achite suma datorat pn la primul termen de judecat. n fine, sanciunea pentru


nerespectarea acestor dispoziii este consacrat prin alin. 3 din art. 20 care stipuleaz c
nendeplinirea obligaiei de plat pn la termenul stabilit se sancioneaz cu anularea
aciunii sau a cererii.
Aceleai dispoziii imperative, cci este fr echivoc aspectul c normele edictate au
caracter imperativ, nefiind lsate la latitudinea prilor ori a instanei de judecat, ci fiind
instituite cu titlu obligatoriu n sarcina titularilor cererilor, sunt reiterate prin OMJ nr.
760/C/1999 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997.
Astfel, n art. 5 al. 1 se arat c Se consider aciuni i cereri evaluabile n bani cele al cror
obiect este un drept patrimonial ce poate fi evaluat n bani. Art. 35 al. 1 prevede, de
asemenea, c taxele judiciare de timbru se datoreaz i se pltesc anticipat, adic nainte de
primirea (nregistrarea), efectuarea sau eliberarea actelor taxabile sau nainte de prestarea
serviciilor. Al. 3 al aceluiai articol stipuleaz c n cazul n care taxa judiciar de timbru
nu a fost pltit n cuantumul legal, n momentul nregistrrii aciunii sau a cererii, ori dac n
cursul procesului apar elemente care determin o valoare mai mare, instana judectoreasc
va pune n vedere petentului s achite suma datorat pn la primul termen de judecat. n
fine, sanciunea pentru nendeplinirea acestei obligaii este consacrat prin al. 5 al art. 35 care
prevede textual c nendeplinirea obligaiei de plat pn la termenul stabilit se sancioneaz
cu anularea aciunii sau a cererii.
Aa fiind, instana va admite excepia nelegalei timbrri n raport de temeiurile
juridice anterior enunate, sens n care va anula cererea reconvenional formulat n cauz de
ctre prta CEC B SA n contradictoriu cu H.M.E. i H.M. ca fiind netimbrat.
n ceea ce privete starea de fapt, din probatoriul administrat n cauz instana
reine c a rezultat c reclamanta H.M.E. s-a cstorit cu prtul H.M. la data de 18.
05. 1982, cstoria acestora fiind desfcut prin divor la data de 04. 04. 2011, n baza
sentinei civile nr. 3103/04. 04. 2011 pronunat de ctre Judectoria Bistria n dosar nr.
1824/190/2011.
Imobilul de natur teren i construcii n regim de nlime P+M, evideniat n
CF nr. 25187 nr. cad. 80 M-D, provenit din conversia pe hrtie a CF nr. 1060 D,
reprezint proprietatea tabular a reclamantei H.M.E. i a prtului H.M., soi la data
edificrii, bun comun dobndit cu titlu de reconstituire i edificare n cot de 1/1 pri.
Prin contractul pentru linie de credit nr. 25/24. 08. 2006 ncheiat cu prta CEC B, pe
de o parte i numiii M.F. i T.R.S., ambii asociai ai SC C SRL, societatea comercial a
devenit beneficiara unei linii de credit pentru suma de 130.000 lei pentru o perioad de 12
luni, ncepnd cu data de 31. 08. 2006 pn la data de 30. 08. 2007, credit garantat prin
instituirea unei ipoteci de rang 1 n favoarea prtei CEC B B asupra imobilelor identificate
CF nr. 25187 nr. cad. 80 M - D, proprietatea comun a fotilor soi H.
Urmare a neplii ratelor scadente potrivit contractului pentru linie de credit,
prta creditoare a demarat formele de executare silit, prevalndu-se de dreptul de
ipotec anterior reinut, ocazie cu care reclamanta a intrat n posesia actelor de
executare, lund astfel la cunotin despre existena contractului de ipotec i
procednd la exercitarea cii contestaiei la executare, dar formulnd i o plngere
penal pentru nelciune, complicitate la nelciune, fals i uz de fals mpotriva
prtului H.M., susinnd n aceast plngere penal c nu a semnat contractul de
ipotec, nefiind n ar n acea perioad, aspect dovedit prin copia paaportului depus
la dosarul penal.
Prin sentina penal nr. 520/12. 04. 2011 pronunat de Judectoria B n dosar nr.
6541/190/2010, a fost condamnat inculpatul H.M. pentru svrirea infraciunilor
prevzute prin art. 26 Cod penal raportat la art. 215 al. 1, 2, 3 Cod penal, art. 26 Cod penal
10

raportat la art. 291 Cod penal la pedeapsa nchisorii cu suspendare condiionat, iar n baza
art. 348 Cod procedur penal, sub aspectul laturii civile, instana a anulat ca fals
contractul de ipotec nr. 1399/24. 08. 2006 autentificat sub nr. 3422/25. 08. 2006 de ctre
BNP V.M..
Ca urmare, aciunea pendinte a reclamantei a fost precizat, n sensul constatrii
calitii de bun comun dobndit prin contribuie exclusiv, urmnd a se dispune
partajul n natur prin atribuirea acestui bun reclamantei, fr plata vreunei sulte
compensatorii, precizare fa de care prtul nu a formulat nicio aprare n faa
instanei.
n acest sens, instana reine c, la nivel de principiu, legiuitorul a consacrat
prezumia c bunurile dobndite n timpul cstoriei soilor sunt bunuri comune
dobndite n cote egale, prezumie regsit n prevederile art. 30 din Codul familiei, ns
aceast prezumie este una relativ, ce poate fi rsturnat prin oricare dintre mijloacele
de prob permisive prin prisma art. 1169 i art. 1170 Vechiul Cod civil aplicabil n
raport de data ntocmirii actelor.
Pe de alt parte, relevant este i principiul n conformitate cu care constatrile i
dispoziiile date de ctre instan n cadrul unui dosar penal n ceea ce privete latura
civil a cauzei sunt obligatorii ntr-un proces civil, n cauz contractul de ipotec fiind
anulat prin sentina penal nr. 520/12. 04. 2011.
Este real susinerea prtei CEC B SA c ipoteca este un drept real accesoriu, ns
tot la fel de real este aspectul c acest contract este unul de sine stttor ce poate fi supus,
sub aspectul ndeplinirii condiiilor de valabilitate, controlului instanei de judecat,
obligaia principal avnd doar rolul de a da natere unei clauze accesorii i nu de a
condiiona nsi valabilitatea acesteia, condiiile de valabilitate fiind n mod expres
prevzute de lege prin norme cu caracter imperativ.
De asemenea, instana reine c art. 225 Cod procedur civil stabilete eventualele
sanciuni care se pot aplica n situaia n care o parte litigant refuz s rspund ori s se
prezinte la luarea interogatoriului. Chiar dac ne gsim n prezenta unei norme cu caracter
dispozitiv ce las la aprecierea instanei luarea unei atare sanciuni, n raport de coroborarea
probatoriului administrat n cauz, instana reine c neprezentarea la interogator echivaleaz
cu o recunoatere a preteniilor prii adverse. Astfel, cele reinute n cadrul dosarului penal
cu privire la contribuia pretins de ctre prt la edificarea imobilului nu pot fi coroborate de
ctre instan cu nicio alt prob, prtul nedovedind n nici un fel susinerile sale i
neformulnd nicio aprare n cauz astfel nct prezumia bunului comun dobndit n cote
egale s poat fi consacrat prin hotrre judectoreasc.
Deci, se poate conchide c, n raport de ntreaga stare de fapt coroborat cu
probaiunea administrat n cauz, prin prisma art. 1169 Vechiul cod civil, primul capt
de cerere al reclamantei viznd dobndirea cu contribuie exclusiv a bunului este
fondat, aspect pentru care acesta va fi admis ca atare. Prin prisma prevederilor art. 673
indice 1 i urm. Cod procedur civil, instana va atribui reclamantei imobilul de
natur teren i construcii n regim de nlime P+M, evideniat n CF nr. 25187 nr. cad.
80 M-D, provenit din conversia pe hrtie a CF nr. 1060 M-D fr plata sultei
compensatorii.
Vznd, de asemenea, dispoziiile instanei din sentina penal nr. 520/12. 04.
2011, instana va constata anulat contractul de ipotec nr. 1399/24. 08. 2006 autentificat
sub nr. 3422/25. 08. 2006 de ctre BNP V.M.. Totodat, n raport de principiul
accesorium sequitur principale, instana va admite cererea reclamantei de a se dispune
radierea nscrierilor din CF nr. 25187, nr. cad. 80 M-D, provenit din conversia pe hrtie
11

a CF nr. 1060 D, de sub C 1, 2 , 3 din foaia de sarcini, dispunnd, totodat repunerea


prilor n situaia anterioar.
Aa fiind, n raport de prevederile art. 1169 Vechiul cod civil coroborat cu art. 673
indice 1 i urm. Cod procedur civil, instana va admite ca fiind fondat aciunea precizat a
reclamantei.
Vznd prevederile art. 274 Cod procedur civil, precum i n respectul principiului
disponibilitii care guverneaz procesul civil, cheltuieli de judecat nu au fost solicitate,
raiune pentru care acestea nu vor fi acordate.
mpotriva hotrrii expuse a declarat apel, n termen legal, prta CEC B SA B,
solicitnd admiterea acestuia, schimbarea sentinei civile apelate, in sensul respingerii
captului de cerere prin care reclamanta H.M.E. a cerut atribuirea imobilului, bun comun,
dobndit in timpul cstoriei cu soul H.M., reprezentnd casa de locuit in regim de inaltime
P+M si teren aferent in suprafaa de 1700mp, situat in loc. D nr.174a, jud. B, inscris in CF
25187, nr. Cadastral 80, apreciind hotrrea atacat ca fiind netemeinica si nelegala.
n motivare, arat c n fata instanei de fond i-a formulat aprarea prin intampinare,
c interesul major si principal al apelantei creditoare intr-o cerere de partaj este acela de a-si
realiza creana, astfel incat modalitatea de infaptuire a mprelii judiciare trebuie aleasa in
asa fel incat sa nu ingreuneze situaia creditoarei care urmrete un bun comun pentru ceea ce
i se datoreaz de unul din codevalmasi. Or, prin atribuirea imobilului in proprietatea
codevalmasului neobligat fata de creditoare s-a incalcat, in mod flagrant, dreptul creditoarei
ipotecare, intrucat in acest fel urmrirea ulterioara a imobilului a devenit imposibila.
Solicit a se observa precizrile fcute de ctre reclamanta prin aciunea introductiva
si sa se constate faptul ca prima instana nu a stabilit corect situaia de fapt or, instana de
judecata este obligata sa lmureasc cauza sub toate aspectele, pe baza de probe. Principiul
adevrului implica cerina ca toate imprejurarile de fapt ale cauzei sa fie stabilite de ctre
instana in deplina concordanta cu nulitatea. Reclamanta s-a cstorit cu paratul H.M., in anul
1982, cstorie desfcuta, in prezent, prin divor. Dupa data incheierii cstoriei, soii H, au
dobndit si edificat imobilul in cauza, bun comun al soilor. Din Extrasul CF al crtii funciare
nr.25187, Titlul de proprietate nr. 90467/2007 si Nota de constatare nr.25/2005, rezulta
calitatea de proprietari a ambilor soti asupra imobilului supus partajului, atat in momentul
reconstituirii dreptului de proprietate, cat si la momentul edificrii acestuia. Totodat, prta
subliniaz faptul ca reclamanta nu a dovedit prin probele administrate in cauza, in fata
instanei de fond, contribuia exclusiva pentru dobndirea imobilului ce i s-a atribuit, astfel ca
instana a pronunat o hotrre nelegala, neexercitandu-si rolul activ. Potrivit dispoziiilor art.
129 alin. 5 din Cod de proc. civ. judectorii au indatorirea sa struie, prin toate mijloacele
legale, pentru a preveni orice gresala privind aflarea adevrului in cauza, pe baza stabilirii
faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronunrii unei hotrri temeinice si
legale. Totodat, in conformitate cu dispoziiile art. 261 din acelai cod, hotrrea instanei de
fond trebuie sa rspund unor exigente ce privesc coninutul sau, printre care si cele
referitoare la toate motivele de fapt si de drept care au format convingerea instanei cum si
cele pentru care s-a inlaturat cererile prtilor, aratandu-se, totodat, si dovezile administrate.
Menioneaz c prin hotararea atacat, instana retine, in considerente, ca bunul imobil
ce face obiectul partajului si al dreptului de ipoteca este proprietatea tabulara a soilor H, la
data edificrii, bun comun, dobndit dupa cstorie cu titlu de reconstituire si edificare in cota
de 1/1, dar, in dispozitiv, dispune atribuirea imobilului soiei, fara plata sultei compensatorii,
in condiiile in care reclamanta nu a artat, in mod concret, in ce consta contribuia ei
exclusiva la dobndirea si edificarea imobilului. De asemenea, arat c se poate constata cu
uurina ca afirmaiile reclamantei sunt simple susineri neadevarate si nesustinute de probe
12

temeinice, respectiv acte justificative din care sa rezulte contribuia de 100% in dobndirea
imobilului ce i s-a atribuit. Pe de alta parte, contribuia majoritara pe care o pretinde
reclamanta-intimata la dobndirea bunului comun nu rezulta din probele administrate in
cauza. Reclamanta afirma faptul ca a fost ajutata de prini si copii, la data dobndirii si
edificrii imobilului, fara sa faca dovada contribuiei acestora, amintete si faptul ca a vndut
anterior un apartament, fara a face dovada ca apartamentul de care face vorbire a fost bun
propriu si cu preul din vnzarea lui ar fi achiziionat imobilul bun comun ce aparine ambilor
soti. Contribuia mai mare a unuia dintre soti la dobndirea bunului comun trebuie temeinic si
neechivoc dovedita or, in absenta unor probe certe in acest sens, instana a pronunat o
sentina nefondata.(in acest sens, s-a pronunat C.A. Cluj prin Decizia civila nr. 2217/R din 6
oct.2006
Totodat, apreciaz c instana de fond, desi trebuie sa aiba rol activ nu a disecat
dispoziiile art 673 ind.9 din Cod proc civ., astfel incat formarea loturilor se va face tinanduse seama si de dispoziiile art. 741 din vechiul cod civil (in vigoare la data investirii instanei
cu soluionarea partajului), potrivit crora la formarea si compunerea prtilor/loturilor,
trebuie sa se dea in fiecare parte, pe cat se poate, aceeai cantitate de mobile, de imobile, de
drepturi sau de creane de aceeai natura si valoare".
Mai mult, instana de fond retine in dispozitivul hatararii, repunerea prtilor in situaia
anterioara, in sensul reinscrierii dreptului de proprietate a reclamantei-intimate H.M.E. si a
paratului-intimat H.M. asupra imobilului construcie, cu titlu de edificare si asupra terenului
aferent, cu titlu de reconstituire, conform Titlului de proprietate nr. 90467/2007 si Notei de
constatare nr.25/2005, dar atribuie imobilul, in intregime, reclamantei-intimate, fara plata
sultei compensatorii. Soluia este nelegala pentru faptul ca instana constanta ca imobilul este
bun comun dobndit in timpul cstoriei, dar profita de imposibilitatea paratului de a-si
formula o aprare temeinica, neexprimandu-si poziia procesuala si pronuna o hatarare prin
aplicarea greita a legii.
In alta ordine de idei, apelanta prt arat c solicit sa se constate aplicarea greita
a legii de ctre instana de fond prin atribuirea imobilului -casa de locuit in patrimoniul
reclamantei si radierea inscrierii dreptului de ipoteca al Bncii din CF, ceea ce a dus la
prejudiciarea intereselor apelantei prin pronunarea unei hatarari netemeinice si nelagale.
In al doilea rand, solicit sa se constate ca, in mod greit, instana de fond a admis
cererea de intregire a aciunii introductive prin care reclamanta a solicitat radierea din Cartea
Funciara a dreptului de ipoteca. Reclamanta si-a intemeiat cererea avnd in vedere
dispoziiile art. 132 din codul de proc civ., astfel ca instana la prima zi de nfiare, care,
potrivit art. 134 din CPC este aceea in care prile legal citate pot pune concluzii, poate da
reclamantului un termen pentru modificarea si intregirea cererii. Dupa acest termen cererea
poate fi primita numai cu consimmntul paratului. Subliniaz faptul ca apelanta-parata nu
si-a exprimat consimmntul in acest sens. Din actele de procedura existente la dosarul
cauzei se poate observa faptul ca intregirea aciunii de ctre reclamanta a avut loc la termenul
de judecata din data de 21.05.2012, deci dupa aproximativ un an de la prima zi de infatisare.
Instana de fond trebuia sa resping captul de cerere privind intregirea aciunii, ca tardiv
formulat, avnd in vedere ca a trecut un an de la prima zi de infatisare. Mai mult, solicit sa
se constate aplicarea greita a legii de ctre instana de fond, intrucat este inadmisibil sa se
admit intregirea aciunii dupa administrarea probatoriului in cauza si dupa nchiderea
dezbaterilor. Totodat, din actele de procedura rezulta ca la termenul de judecata din
20.02.2012 instana a rmas in pronunare, care, ulterior, s-a amnat, apoi in 27.02.2012 a
repus cauza pe rol pentru a redeschide dezbaterile, iar dupa terminarea cercetrii judectoreti
a incuviintat reclamantei cererea privind intregirea aciunii, incalcand principiul
contradictorialitatii. Menioneaz c prta a invederat instanei aceste aspecte, insa nu a inut
13

cont de cele invocate in edina publica si nici nu a consemnat in incheierea de edina, de la


acea data, poziia lor procesuala.
Cu privire la calificarea de ctre instana a notelor de edina din data de 21.05.2012
depuse de ctre Banca, prin imputernicit, ca fiind o cerere reconventionala, apelanta prt
solicit sa se constate, din cuprinsul lor, ca acestea sunt aprri de fond, prin care a invederat
instanei ca imobilul a crui partaj s-a solicitat este bun comun in devlmie si ca acesta nu
poate fi atribuit exclusiv unuia dintre fotii soti, fara sulta compensatorie ctre celalalt sot,
chiar daca soul parat nu a formulat nicio aprare in acest sens. Cu aceasta ocazia a invocat
dispoziiile incidente din Codul Familiei, precum si lezarea intereselor apelantei, in calitate de
creditoare ipotecara. In temeiul rolului activ si a justei soluionri a cauzei instana ar fi
trebuit sa faca o impartire echitabila a loturilor codevalmasilor.
Consider ca instana si-a motivat hotrrea profitnd de pasivitatea si neexercitarea
dreptului la aprare a paratului-intimat, astfel incat au fost lezate interesele Bncii in calitate
de creditoare. Mai mult, instana trebuie sa exercite un rol activ pe parcursul judecaii si sa
soluioneze cauza, in funcie de probatoriul administrat. Cu toate ca reclamanta nu a fcut
dovada contribuiei exclusive in achiziionarea imobilului, iar, in dosarul penal cu nr.
6541/190/2010 din materialul probator rezulta, fara dubii, ca paratul H.M. a avut o
contribuie in edificarea imobilului, primind bani in acest scop, totui instana nu a avut in
vedere intreg probatoriul pentru a pronuna o hotrre justa in cauza. De asemenea, arat
apelanta c instana trece cu vederea faptul ca prin pasivitatea sa, paratul-intimat a urmrit sasi diminueze drepturile patrimoniale, lipsand apelanta de posibilitatea de a recupera sumele
de bani de care a fost lipsita prin acordarea creditului. Prin promovarea aciunii de partaj
instana in concurs cu reclamanta a fcut dovada inteniei de fraudare a apelantei, in calitate
de creditoare ipotecara.
Arat faptul ca, daca instana si-ar fi exercitat rolul activ, corobornd probele
administrate in prezentul dosar cu probele la care se face referire in Sentina penala nr.
520/12.04.2012 ar fi constatat ca, si, paratul-intimat a avut o contribuie semnificativa, atat la
dobndirea imobilului, cat si la edificarea lui, ori, in condiiile in care dispui atribuirea
imobilul unui codevalmasi nu poti sa-l prejudiciezi pe celalalt, fara a motiva hotrrea pe
baza dovezilor administrate.
Pe de alta parte, apelanta-parata a fost prejudiciata, prin radierea din cartea funciara a
dreptului de ipoteca, drept real, accesoriu unei obligaii principale, ce garanta recuperarea
creditului acordat.
In drept, invoc dispoziiile art. 282 si urm. din Codul de procedura civila, art. 298
Cpc si art. 292 alin.1 cpc, precum si dispoziiile la care a fcut trimitere in coninutul
apelului.
Intimata reclamant H.M.E. a formulat ntmpinare prin care solicit respingerea
apelul formulat ca fiind nefondat, meninerea ca fiind temeinica si legala a sentinei
pronunata de Judectoria B, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata a apelantei,
invocnd n drept disp.art.115, 242 alin. 2, 274 Cod proc. Civ.
Invoc excepia inadmisibilitatii apelului formulat, motivat de aspectul ca apelanta nu
a inteles sa plteasc taxa de timbru pentru cererea reconventionala iniial depusa la fondul
cauzei 'ar toate critici le aduse sentinei privesc acest aspect, partajul si radierea 'Potecii. Nu
au posibilitatea sa acopere acest incident procedural prin promovarea unei cai de atac
ordinare atat timp cat nu si-au timbrat preteniile din cererea reconventionala in fata instanei
de fond.
Cu privire la celelalte critici inserate in memoriul depus in susinerea apelului,
apreciaz toate sunt nefondate si se impune inlaturarea lor si respingerea felului formulat ca
nefondat, instana de fond a avut in vedere toate aspectele invocate de ctre intimata, a avut
14

in vedere si probele existente la dosarul cauzei si pe cale de consecina, coroborarea acestora


a avut drept concluzie admiterea aciunii. Rspunsul la interogator al apelantei in fata
instanei de fond a fost unul evaziv, in sensul ca, a menionat ca nu are cunostiinta de
modalitatea de dobndire a proprietilor si a menionat ca are un drept de creana garantat cu
ipoteca de rand unu. Aceasta meniune, o apreciaz fa fiind total eronata si instana de
judecata, corect a redeschis dezbaterile dupa consultarea sentinei penale si a dosarului
acvirat pe cale scurta, si s-a pronunat si asupra radierii unei ipoteci invalide.
In lipsa taxei de timbru achitata pentru cererea reconventionala, apelanta avnd
termen in cunostiinta, instana a apreciat corect si declaraia paratului H.M. care a fost de
acord cu aciunea reclamantei, ratnd ca este bolnav si are o incapacitate de munca de grad
doi fiind pensionat, astfel ca veniturile lui nu-i permiteau sa achiziioneze terenuri si sa
edifice case, reclamanta fiind cea care era plecat la munca in Anglia, aspect care a reieit si
din dosarul penal cat si din contestaiile la executare promovate.
Apelanta prin reprezentantul sau i note de edin solicit respingerea excepiei
inadmisibilitatii apelului, susinnd c apelul declarat este o cale de atac comuna, ordinara,
de reformare, devolutiva, prin care a invocat nemulumiri fata de hotrrea primei instane,
aadar, niciuna dintre parti nu poate fi lipsita de dreptul exercitrii cailor de atac; i
reitereaz n esen motivele apelului.
Examinnd prioritar conform art. 137 Cod proc civ excepia inadmisibilitii apelului,
tribunalul constat netemeinicia.
Instana de control judiciar a constatat c apelul nu este fondat.

BIBLIOGRAFIE:
Brsan C. (2013), Drept civil. Drepturile reale principale n
reglementarea noului Cod civil, Ed. Hamangiu
15

Boroi G., Anghelescu C.A., Nazat B.(2013), Curs de drept civil.


Drepturile reale principale, Ed. Hamangiu
Iftime E. (2013), Dreptul de proprietate, Ed. Didactic i Pedagogic
Bucureti
Legea 287/2009 privind Noul Cod Civil, republicat n Monitorul Oficial
nr. 505/2011
Legea nr. 71/2011 pentru punerea n aplicare a Legii nr. 287/2009 privind
Codul Civil (M.Of. nr.409 din 10 inuie 2011)
http://portal.just.ro/190/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=109

16