1

TEMATICA CURS
Farmacia clinic: definiie, istoric, atribuiile farmacistului clinician
Iatrogeniile medicamentoase: definiie, modaliti de manifestare, clasificarea
gravitii accidentelor medicamentoase
Aderena sau compliana la tratament : definiie, factori favorizani, riscurile nonaderenei la terapie, modaliti de mbuntire a complianei, supravegherea
complianei pacientului
Interaciunile medicamentoase: mecanisme de producere, interaciuni
medicamentoase favorabile pentru pacient, asocieri medicamentoase periculoase i
contraindicate
Particulariti ale farmacoterapiei la femeia nsrcinat i la femeia care alpteaz
Particulariti ale farmacoterapiei la copii
Particulariti ale farmacoterapiei la vrstnici
Particulariti ale farmacoterapiei la pacienii cu insuficien renal, hepatic i
cardiac.
Consilierea farmaceutic : necesitate, nelegerea nevoilor pacientului, principii de
baz ale comunicrii n farmacie, obstacolele unei comunicri eficiente cu pacientul,
consiliere farmaceutic n cazul prescrierilor iniiale sau repetate, consilierea
farmaceutic pentru medicamente ce se pot elibera fr prescripie medical
Tratamentul hipertensiunii arteriale: criterii de alegere a schemei terapeutice,
optimizarea tratamentului, studii de cazuri clinice
Tratamentul insuficienei cardiace
Tratamentul durerii i al migrenei
Tratamentul insomniei, anxietii i depresiei
Tratamentul astmului bronic i al infeciilor respiratorii
Tratamentul ulcerului gastro-duodenal i al refluxului gastro-esofagian
Tratamentul diabetului zaharat i al dislipidemiilor
Tratamentul osteoporozei i al menopauzei
Principii de utilizare raional a antibioterapiei i principalele cauze de eec ale
tratamentelor cu antibiotice
Tratamentul infeciilor bacteriene urinare, digestive, osoase i ginecologice
Tratamentul contraceptiv
Tratamentul hemopatiilor maligne: leucemii, limfom Hodgkin i limfoame nonHodgkin, prevenia iatrogeniilor medicamentoase induse de ctre chimioterapia
antineoplazic
CURS 1 FARMACIA CLINICA. DEFINITII
Farmacia clinica = stiinta farmaceutica ce utilizeaza cunostintele farmaceutice si
biomedicale, in scopul imbunatatirii eficacitatii, securitatii, preciziei si economiei utilizarii
med. de catre pacienti si societate (def. ANF din Franta)
Lb greaca: Clinic pat; F. clinica = farmacia la patul bolnavului.
F. clinica = specialitate moderna a profesiei de farmacist.
Farmacistul clinician orientat spre pacient (pacient oriented)
Rol de consilier in dom. farmacoterapiei, al medicului si pacientului in farmacia de
comunitate si de spital.
Farmacistul generalist clasic orientat catre medicament (drug oriented)
Responsabil de: preparare, control de calitate, depozitare si gestionarea med. conf. regulilor
GMP.
Istoricul farmaciei clinice
Specialitate farmaceutica moderna.
Apare in SUA acum cca. 40 ani
1

Motivatia: necesitatea crearii unei specialitati si a unui specialist care sa asigure o

farmacoterapie stiintifica si rationala, la nivel de individ si societate si care sa stopeze
farmacoepidemiologia.
1974 (Barcelona) I curs postuniv. in F. clinica din Europa;
1985 (Bucuresti) I curs postuniv. de F. clinica Catedra de Farmacologie, UMF
Carol davila Bucuresti Prof. dr. doc. D. Dobrescu;
1984 I carte romaneasca de informare asupra F. clinice UMF Iuliu Hatieganu ClujNapoca Prof. dr. I. Simiti Elemente de farmacie clinica, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,
1984.
Invatamant post-universitar de specializare in F. clinica: Franta (1987); Romania (1994).
Organizarea F. clinice:
Masterat: Anglia, Spania
Internat: Franta
Rezidentiat: Romania
CAUZELE APARITIEI FARMACIEI CLINICE
Progresele din farmacologie si farmacoterapie si evidentierea potentialului
farmacotoxicologic si farmacoepidemiologic al med. moderne;
Dezvoltare spectaculoasa in ultimii 30 de ani; peste 100 de grupe farmacodinamice;
Numeroase mec. noi de actiune , unele selective;
Aparitia unor ramuri noi ale farmacologiei: farmacocinetica, farmacodinamie,
farmacotoxicologie, farmacoepidemiologie, farmacogenetica, cronofarmacologia,
farmacologia biochimica, farmacologia informationala.
Potentialul toxicologic si epidemiologic al Med. (mai ales al med. noi !)
Raportari de farmacovigilenta, studii de farmacoepidemiologie
Retragerea unor medicamente: Ex:
Vioxx (rofecoxib) AINS specific COX-2, clasa chimica coxibe, introdus in 1999 si retras in
2004 risc cardiovasc. trombotic (IMA, AVC) dat. inhibarii subtipului enzimatic COX-2 cu
propr. cardioprotectoare;
Lypobay (cerivastatin) hipocolesterolemiant, inhibitor de HMG-CoA-reductaza, clasa
statine, restras in 2001 dat. cazurilor de rabdomioliza fatala ca urmare a scurtcircuitarii
biosintezei coenzimei Q10 (CoQ10- ubiquinona)
Nici OTC urile (over- the counter) destinate automedicatiei nu sunt lipsite de potential
farmacotoxicologic, daca nu sunt utilizate corect.
Variabilitatea normala si anormala biologica si farmacologica
Cercetari moderne de farmacocinetica, farmacogenetica si farmacoimunologie necesitatea
imbunatatirii farmacoterapiei individualizate prin dozarea conc. plasmatice a med.
activitate de monitorizare farmacocinetica ce ii revine farmacistului clinician.
Tipuri de variabilitate farmacologica normala si anormala:
Congenitala:
Genetica;
HLA (human leucocyte antigens)
Autoimuna;
Dobandita:
Consecutiva inductiei / inhibitiei enzimatice;
Consecutiva reglarii recept.: up si down;
Imuno-alergica.
MEDICAMENTUL
POLITICA DE SANATATE
Bazata pe politica med. Esentiale
POLITICA MEDICAMENTULUI (OMS)
Raport optim beneficiu/risc si
ACCESIBILITATE
avantaj/cost
2

COMERTUL INTERNATIONAL
COMERTUL FARMACEUTIC (BANCA
MONDIALA)

COMERCIALIZARE
Bazata pe legea cerere si oferta

Topul produselor OTC pe aparate si sisteme

Tract digestiv si metabolis 32.84%;
Sange si organe hematopoetice 1.88%
Sistem cardiovascular 5.54%
Preparate dermatologice 5.78%
Aparat genito-urinar 2.24%
M. Sistem musculo-scheletic 4.36%
N. Sistem nervos 12.16%
R. Aparat respirator 8.02%
S. Produse pt. tratamentul organelor senzitive 2.83%
V. Diverse - 19.24%
Concluzii
Tendinta de liberalizare a accesului la medicamente a generat:
cresterea continua a listelor de OTC-uri
cresterea listelor de medicamente compensate si gratuite
cresterea riscului de abuz
Cresterea nr. de medicamente compensate si gratuite in Romania (2002/2001)(dupa
Boroeanu M, 2005 si Subtirica V, 1996)
Medicamente

COMPENSATE

GRATUITE

DCI

267/259

288/243

Denumiri comerciale

1910/1817

1967/1193

Masuri de combatere a riscului de abuz. Cresterea rolului de consilier al farmacistului

Liberalizarea accesului la medicament a populatiei trebuie sa aiba in vedere un raport
de echilibru intre cerere si oferta de medicament, cu politica OMS a farmacoterapiei stiintifice
si rationale, bazata pe medicamente esentiale si pe rapoartele beneficiu/risc si beneficiu/cost.
Automedicatia responsabila: utilizarea rationala a med. elaborate, destinate, etichetate si
autorizate pt autoasistenta de sanatate (Reinstein J., 1996)
Avantajele automedicatiei:
Instituirea terapiei in timp util dupa debutul simptomelor, in cazul unei afectiuni minore;
castig de timp si reducerea costurilor tratamentului pt. pacient in suferintele usoare si
trecatoare; castig de timp pt. medic
Dezavantajele automedicatiei:

Creste riscul de abuz de medicamente, cu efecte nedorite si suferinta suplimentara a

pacientilor, cand automedicatia nu este consiliata de catre un farmacist si in conditiile unei
educatii insuficiente a populatiei.
Masuri de combatere a riscului de abuz la medicamente. Cresterea rolului farmacistului
de consilier al pacientului in dirijarea automedicatiei referitor la :
Indicatiile corecte
Modul de admininistrare, dozele maxime si durata maxima a tratamentului, ce nu trebuie
depasite;
Patologia CI;
Asocieri CI ( M-M, M-aliment);
RA de semnalat urgent;
Consecintele abuzului
In dirijarea medicatiei prescrisa pe reteta. Eliberarea med OTC strict in farmacii, pt o
mai buna asistenta farmaceutica de specialitate
Cresterea rolului prospectului: clar, corect, complet
Educatia terapeutica a populatiei si pacientilor
Reglementari pt selectia medicamentelor OTC
Criterii de includere a med. pe lista de OTC: (Europ. Com., 1998)
Peste 5 ani cu prescriere medicala (cunoastere suficienta);
Indicatii pt situatii non-cronice, in care autodiagnosticul poate fi stabilit relativ usor;
Eficacitate certa; Toxicitate mica (acuta si cronica); RA minore si reversibile; Risc redus de
nocivitate, la abuz; Interactiuni nesemnificative clinic cu M. prescrise frecvent; Absente CI, in
bolile cronicecu frecventa si mortalitate mare.
OBS: datorita intereselor companiilor de med. a crescut tendinta de introducere in categ. OTC
a unor med. care nu respecta aceste criterii, (BMJ 2005): ex. omeprazol (Suedia), simvastatin
(UK)
Criterii de neadmisibilitate a M. pe lista de OTC (Cristea A.N., Observatii de ordin
farmacologic, 1999)
Blocante de receptori (antagonisti) = mec. nefiziologic RA de adaptare, de tip reglare
up: efect rebound.
Ex. Anti-H2 (cimetidina, ranitidina, etc) efect rebound cu ulcer perforat (la intrerupere
brusca);
Blocantele finale (ale ultimei verigi de reglare) = blocajul tuturor cailor de reglare si de
echilibru functional RA retrograde de hiperfunctie: hiperplazii, tumori.
Ex. inhibitoarele pompei de protoni (omeprazol, pantoprazol, etc) ef. rebound
hipergastrinemic, cu hiperplazia celulelor enterocromafine si tumori carcinoide (la animale de
experieta dupa tratament lung de cca 2 luni).
NU sunt admise pe listele de compensate sau gratuite (Cristea A.N., Observatii de ordin
farmacologic, 1999):
M. nou introduse in terapeutica (fara studii de farmacoepidemiologie complete)
favorizata patologia iatrogena si proc. farmacoepidemiologic;
Exceptie: bolile neacoperite farmacoterapeutic;
Antibiotice si chimioterapice antimicrobiene, nou introduse in terapeutica favorizeaza
cresterea rezistentei microbiene la antimicrob. de ultima ora.
Reglementari privind prospectul
PROSPECTUL = sursa principala de informatii care ii permite pacientului sa utilizeze
corect med. respectiv si sa-i asigure un grad inalt de protectie.
Cantitate suficienta si completa de informatii pt o utilizare corecta
Limbaj accesibil, forma si marime potrivita a literelor din text

In lipsa unui prospect de ambalaj, inform. pt pacient vor fi imprimate pe ambalajul primar
sau secundar.
Eticheta si ambalajul exterior trebuie sa contina informatii despre: subst. active, forma
farmaceutica, conc., seria, data de expirare, numele si adresa producatorului.
Atentionarea pacientului de a citi instructiunile de fiecare data cand trebuie sa-si adm.
produsul.
Med. OTC.
Potentialul farmacotoxicologic
OTC-urile nu sunt total lipsite de potential farmacotoxicologic si farmacoepidemiologic
Informarea pacientilor asupra acestui potential si consilierea automedicatiei
Protectia pacientului dispare daca med. OTC sunt vandute in afara farmaciilor !
Exemple: RA ale paracetamolului si ibuprofenului
Tip RA

Nivel

Manifestare clinica

Toxice

Sange

-methemoglobinemie

Ficat

- Citoliza hepatica, hepatita acuta

Plamani

Scaderea fctiei pulmonare

- Creste incidenta bolilor resp. (astm
bronsic, BPOC)

Muschi striati

- Rabdomiolize

Alergice

Piele

- Eritem pigmentat fix

Tip RA

Nivel

Manifestare clinica

Toxice

SNC

psihoze, halucinatii
disfunctii cognitive
sindrom depresiv
Meningita aseptica la femei tinere

Gastro-intestinal

- sangerari

Muschi striati

- Rabdomiolize

Asistenta farmaceutica (pharmaceutical care)

Responsabilitatea farmacistului pt. nevoile pacientului referitoare la medicament.
Asistarea pacientului, dezvoltarea planului de asistenta si evaluarea rezultatului.
Eliberarea med. este insotita de informarea, consilierea si supravegherea pacientului in timp.
Asistenta farm. se acorda:
La spital. In farmacia de comunitate. La domiciliul pacientului
Asistenta farm. Si activ. Specifice de farmacie clinica in spital
Colaboreaza cu medicul la instituirea farmacoterapiei individualizate si la optimizarea ei prin
supravegherea ei.
Monitorizeaza farmacoterapia pe baza criteriului f-cinetic (dozarea conc. plasmatice a med.)
Activitate de farmacoeconomie
Activitate de educare, indrumare practica a studentilor farmacisti clinicieni.
Consiliere.
Activitati de F. clinica in spital
Colaborarea cu medicul la instituirea farmacoterapiei si farmacografiei individualizate pt
fiecare pacient.

Analizeaza rapoartele eficienta/riscuri, beneficiu/riscuri, beneficiu/cost pt. pacient si societate

la selectia med.
Supravegheaza terapia: complianta si R.A., patologia de etiologie medicamentoasa
iatrogena.
Monitorizeaza farmacografia pe criteriul f.cinetic (dozarea Cp) pt. med. cu I.T. mic sau cu
variabilitate farmacologica mare si la pacientii cu risc.
Supravegheaza infectiile nosocomiale si consiliaza profilaxia cu antibiotice in actul
chirurgical.
Activitatea de farmacovigilenta.
Informeaza continuu corpul medical asupra noutatilor in farmacologie si farmacoterapie.
Supravegheaza asistenta continua a pacientilor cu boli cronice. (SUA, Europa)
Prescierea anumitor med. (SUA, Europa)
Activitati de F. clinica in farmacia de comunitate
Consiliaza medicatia eliberata pe reteta.
Ghideaza automedicatia cu med. OTC
Depistarea eventualelor interactiuni med.-med. pe aceeasi sau pe retete paralele.
Elibereaza fara reteta, a 1-2 doze de med. care nu sunt OTC, in caz de urgenta (simptome
grave!)
Asistenta farmacoterapeutica la domiciliu (home care).
Educatia terapeutica a pacientilor.
Consiliere privind dieta (in corelatie cu diagnosticul si medicatia), alimente si bauturi cind.
CURS 2 IATROGENIILE MEDICAMENTOASE
PATOLOGIA IATROGEN. GENERALITATI
Definitie: orice manifestare patologica in urma unui act medical viznd diagnosticul,
profilaxia sau terapia, act care, chiar n absena erorii sau a neglijenei, poate agrava starea
pacientului sau chiar poate ucide. Este o problem major de sntate public.
Dimensiunea epidemiologic a este deosebit de importanta:
4% in USA (conf. HMPS - Harvard Medical Practice Study 1991)
A treia cauz de morbimortalitate n SUA !
Conform HMPS 1991:
14% - deces
2,6% - handicap definitiv
25-50% dintre r. adverse s-ar datora unei imprudente sistem de prevenire a acestora.
6,28% in Franta (conf. studiului APNET)
16,6% in Australia (conf. Quality Australian Health Care Study 1995)
cca 1/3 din patologia iatrogena este de natura alergica - cca 10-20% din spitalizari
(Lazarou et al-1998, Demoly et al-2000, Pouvanne et al-1999
Locul III in tarile dezvoltate; paradoxal nu apare in clasificarile OMS privind cauzele
de boala (fiind raportata si codificata manifestarea respectiva, fara a se mentiona etiologia)
Costul patologiei iatrogene este impresionant.
Aspecte etice
Contiina profesionala a fiecrui medic
Capacitatea de a o diagnostica
Contiinciozitate i curaj de a o raporta
Instrucia n domeniu este neglijabil sau conjunctural
Raportul Starfield 2000:
in SUA cca. 100.000 ef. adverse med. mortale anual cu un cost de cca 12 miliarde de
dolari, consecinta strict a iatrogeniei prin actiune.
Impactul med. asupra fiecarui pacient constituie o problema permanenta a practicii
medicale.
6

Pt. aceeasi afectiune, administrarea aceluiasi medicament, in conditii similare de posologie,

poate determina raspunsuri diferite, de la raspunsuri benefice (dar variind ca intensitate de la
pacient la pacient) la efecte nule sau chiar la efecte adverse.
Aceasta reactivitate diferita dincolo de particularitati ale terenului (varsta, sex, stare
fiziologica - sarcina, alaptare, menopauza) sau stare functionala a aparatelor este explicabila
azi prin dif. de echipament enzimatic, proteine de transport si sistem de receptori, diferente
particulare fiecarui individ si determinate genetic.
Profilul farmacogenetic personal al fiecarui individ
Ghiduri de prescriere a medicatiei in functie de genotip, asocierea de droguri putand fi
de asemenea modulata de influenta genotipului asupra interferentelor medicamentoase.
Crearea de noi medicamente specifice pacientilor cu genotipuri particulare
farmacogenomica SNP fingerprint = studiul polimorfismului mononucleotidic (single
nucleotid polymorphysm)
Patogenia efectelor adverse
Mec. fdin.diferite de mec. terapeutic principal (efecte colaterale sau de tip A, previzibile,
legate de doza, dar variabile de la un pacient la altul)
ex. ef. bronhodilatatoare ale betablocantelor
Ef. neasteptate, nelegate de un ef. fdin. stabilit care survin la un numar mic de pacienti si in
mod imprevizibil (efecte de tip B) instalate fie prin mec. alergice, fie prin predispozitie
enzimatica constitutionala
ex. deficitul de G-6-PDH eritrocitara sau dobandita (prin inductie enzimatica) nefropatia fenacetinica
Complianta necorespunzatoare (45%)
Erori de posologie si mod de administrare (42%)
Folosirea de medicamente inadecvate (22%)
Intarzierea nejustificata a tratamentului (14%)
Interactiuni medicamentoase (8%)
Lipsa de competenta din partea personalului medical (5%)
Masuri de prevenire a iatrogeniilor
Creterea aderenei terapeutice a pacienilor.
Educatie terapeutica a pacientului si a anturajului = cheia compliantei terapeutice, a garantarii
eficientei strategiei terapeutice si a evitarii patologiei iatrogene.
formatie medicala si educatie medicala continua.
Informarea pacientului asupra beneficiilor i riscurilor conduitei propuse.
Informarea asupra eventualelor alternative pentru ca acesta s ia decizii n funcie de propria
scal de valori este o condiie sine qua non a medicinii moderne.
Redactarea de protocoale de lucru standardizate (pas cu pas) mai ales in urgente.
Supravegherea pacientului in timpul actului terapeutic si ulterior acestuia.
Sensibilizarea medicilor printr-o instructie sistematica in domeniul patologiei iatrogene.
Contientizarea de ctre corpul medical a ponderii iatrogeniei.
Capacitatea de a recunoate caracterul iatrogen al unei manifestri.
Analizarea mecanismului de producere a accidentelor iatrogene i luarea de msuri
preventive.
Reactii adverse induse de medicamente
Estro-progestative (anticonceptionale)
Ag. antibacterieni: ampicilina, cotrimoxazol, izoniazida, nitrofurantoina
Deprimante centrale: clorpromazina, diazepam, pentazocina
AINS: fenilbutazona, indometacina
Statistica r. adverse:
Diuretice: 20,7-59,2%
7

Neuropsihotrope: 6,5-17,4%
AINS si glucocorticoizi: 7,5-17,4%
Antibiotice: 0,1-22,4%
Anticoagulante: 8,7%
Clasificarea R.A.
OMS in fctie. de afectarea:
Piele:14-43,5%
Ficat si vezica biliara
Tub digestiv: 7,9-29,1%
Metabolism si glande endocrine
SNC: 8,6-26%
Inima si circulatie
Sange: 8,7-30,9%
Calea respiratorie
ORL
Tract urogenital
Ochi
Colagen (colagenze)
Gust si miros
Electroliti
Frecventa R.A.
Frecvente: > 10%
rare: <0,1%
Ocazionale: 1-10%
Cazuri izolate
Rare: <1%
Dupa mecanism:
De tip toxic (+ ef. mutagene, dismorfogene, cancerigene)
De tip idiosincrazic (intoleranta)
De tip alergic
Dependenta medicamentoasa
R.A. de tip toxic
Apar la doze terapeutice obisnuite
Doza-dependente: doza mare riscul
Factori favorizanti:
Reactivitatea individuala
Stari patologice: insuf. hepatica, insuf. renala, insuf. cardiaca
S.M. cu indice terapeutic mic: digitalice, antibiotice aminoglicozidice
Variatiile de biodisponibilitate a formelor farm.: digoxina, fenitoina (oral). Calea de adm.
Nepotrivita. Schema de dozare: digitalicele. Interactiuni med.: sinergism sau potentare:
tranchilizantele, neurolepticele
Reactii adverse idiosincrazice (de intoleranta)
Apar la doze mici, dar numai la anumite persoane, care prezinta o sensibilitate crescuta la
anumite substante, sensibilitate determinata genetic. Sunt independente de doza.
R. neobisnuite:
Diferite calitativ de ef. produse in mod normal
Det. de doze normal inofensive
Deficitul genetic - ca o intoxicatie cu medicamente, desi s-au administrat doze mici
Ex. suxametoniul, un relaxant muscular utilizat in anesteziologie, este metabolizat de
pseudocolinesteraza, iar deficitul in aceasta enzima impiedica metabolizarea medicamentului
si pot aparea in cursul anesteziei generale fenomene toxice grave, inclusiv paralizia
musculaturii respiratorii cu apnee toxica
Izoniazida, hidralazina deficit de acetiltransferaza.
Debrizocina, sparteina, nortriptilina, metoprolol, -blocante, metilfenobarbital deficit
de citocrom P 450.
Intoleranta la alcool persoanele orientale (30-50%) deficit de alcool-dehidrogenaza
Defecte enzimatice r. a. complet neobisnuite.
deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza, enzima implicata in mentinerea formei hematiei anemii hemolitice
8

Tipuri de r. alergice
R. anafilactice sau de tip I: r. imediata; cuplarea antigen-IgE
Manifestari clinice: soc anafilactic (penicilinele), urticaria, edem angioneurotic, rinita seroasa,
astm bronsic (penicilina, aspirina)
R. alergice de tip citotoxic sau de tip II:
Se formeaza anticorpi IgG si IgM
Anemii hemolitice imune, trombocitopenii: chinina, chinidina, sulfamide
Granulocitopenie: aminofenazona, tioamide antiriroidiene
LED: sulfasalazina, beta-blocante, chinidina
Sindrom miastenic: penicilamina
R. alergice prin complexe imune sau de tip III
Se formeaza complexe intre antigen-anticorpi (IgM, IgM)
Boala serului, urticaria, edem Quincke, vascularitele: penicilinele, sulfamidele,
nitrofurantoina
Alergia mediata celular de tip IV
r. intarziata
Dermatita de contact: antibiotice de uz local (neomicina, framicetina, gentamicina);
fotoalergia cutanata de natura medicamentoasa
Profilaxia alergiei medicamentoase:
! la folosirea S.M. cu risc mare (sulfamide, peniciline)
! la aplicarea S.M. pe piele si mucoase
! la med. alergene si la subst. inrudite chimic (! alergie incrucisata)
Recunoasterea starilor patologice medicamentoase
Oprirea imediata a med. care au declansat alergia sau a comp. inruditi ch. sau fdin.
Desensibilizarea specifica pt med. indispensabile bolnavului la care acesta este sensibilizat.
Reactii adverse alergice
Sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune. Cca. 5% din populatia
generala prezinta r. adverse medicamentoase la unul sau mai multe medicamente. 10% din r.
adverse sunt r. Alergice. Se produc la doze f. mici de medicament, daca persoana a fost
sensibilizata in prealabil la medicamentul respectiv. Mecanism imun antigen - anticorp.
Persoane susceptibile - persoane atopice. Nu toate med. sunt la fel de alergizante. Alergia se
poate dezvolta dupa oricare cale de administrare, dar cea mai sensibilizanta este calea
cutaneo-mucoasa
Riscul alergiei : calea s.c. > i.m.> i.v.> p.o.
Evitarea aplicarii cutanate a penicilinelor, sulfamidelor si antihistaminicelor.
Med. care produc frecvent r.alergice
Penicilinele. Cefalosporinele de generatia I-II. Tetraciclinele, vancomicina Cloramfenicolul
Ciprofloxacina Sulfonamidele (antimicrobiene, sulfasalazina, hipoglicemiante, tiazide)
Aspirina si AINS. Anestezicele generale si locale, Miorelaxantele, anticonvulsivantele.
Insulina. ACTH. Vaccinurile pe baza de ou, extractele alergenice, antiserurile heterologe.
Streptochinaza. Substantele de contrast iodate.Opiaceele.Dextranul
STARI PATOLOGICE PRODUSE DE MED.
Stari patologice in domeniul cardiovascular
Stare patologica

Medicamente cu risc

Insuficienta cardiaca
Deprimarea miocardului
Lezarea miocardului
Retentie hidrosalina

chinina, procainamida, beta-blocante, verapamil

daunorubicina, doxorubicina, emetina
glucocorticoizi, aldosteron, carbenoxolon, fnilbutazona

10

Aritmii ectopice

- digitalice, chinidina, encainida, flecainida, amiodarona, amine

simpatomimetice, levodopa, antidepresive triciclice, litiu,
neuroleptice fenotiazinice, emetina, daunorubicina, doxorubicina,
lincomicina

Bradicardie, bloc AV

- Blocante beta-adrenergice, verapamil, digitalice

hTA severa, colaps

- guanetidina, prazosin, chinidina, procainamida, fenitoina,

propanolol, clorpromazina, antidepresive ciclice, levodopa

HTA

- amine simpatomimetice vasoconstrictoare, ergotamina,

vasopresina, anorexigene, estrogeni, contraceptive orale,
aldosteron, carbenoxolona, glucocorticoizi.

Vasoconstrictie periferica

- ergotamina, dopamina, blocante beta-adrenergice

Stari patologice ale sangelui

STARE
PATOLOGICA

MEDICAMENTE CU RISC

Aplazie medulara

cloramfenicol, peniciline, streptomicina, sulfamide, fenitoina, acid acetilsalicilic,

fenacetina, aminofenazona, fenilbutazona, oxifenbutazona, acetazolamida, tolbutamida,
clorpropamida, tioamide antitiroidiene

Agranulocitoza

ag. alchilanti, antimetaboliti citotoxici, cloramfenicol, peniciline, streptomicina,

sulfamide, fenitoina, acid acetilsalicilic, aminofenazona, metamizol, fenilbutazona, aur,
fenindiona, acetazolamida, acid etacrinic, carbutamida, clorpropamida, tolbutamida,
mepacrina, chinina, barbiturice,

Anemie aplastica

melfalan, cloramfenicol, tetracicline, peniciline, streptomicina, sulfamide, fenitoina,

trimetadiona, acid acetilsalicilic, aminofenazona, fenilbutazona, aur, acetazolamida,
tolbutamida

Anemie
magaloblastica

metotrexat, trimetoprim, pirimetamina, triamteren, cicloserina, izoniazida, fenitoina,

primidona, barbiturice, alcool, mestranol, contraceptive orale, colchicina, neomicina,
metformin

Anemie hipocroma

plumb, izoniazida, pirazinamida, cicloserina, cloramfenicol, alcool, anticoagulante, acid

acetilsalicilic

Anemie hemolitica

Penicilina, cefalotina, rifampicina, izoniazida, sulfamide, clorpromazina, levodopa,

metildopa, chinina, chinidina

Trombocitopenie

Ag. alchilanti, cloramfenicol, peniciline, streptomicina, rifampicina,

Disfunctie
plachetara

Acid acetilsalicilic, AINS, sulfinpirazona, acid valproic, neuroleptice fenotiazinice,

carbenicilina, ticarcilina, benzilpenicilina, latamoxaf
Stari patologice renale

Stare patologica

Medicamente cu risc

Nefropatie tubulara

Antibiotice aminogliozidice, cefalosporine, rifampicina, amfotericina B, cisplatina,

litiu, paracetamol

Nefropatie interstitiala

AINS, metoxifluran, sulfamide, unele peniciline, rifampicina, cefalotina, prod.

10

11

acuta

iodati de contrast

Nefropatie glomerulara
cronica

Penicilamina, trimetadiona, probececid, saruri de aur, saruri de mercur, litiu,

perclorat

Nefropatie interstitiala
cronica si necroza
papilara

Fenacetina, acid acetilsalicilic, fenazona

Insuf. renala acuta

antiHTA, diuretice, captopril, enalapril, opioide

Cristalurii

Sulfamide, ampicilina, primidona, mercaptopurina

Diabet insipid nefrogen

Litiu, vitamine D, metoxifluran, dextropropoxifen

Retentie de lichide
(edeme)

Corticosteroizi, carbenoxolona, steroizi androgeni si anabolizanti, estrogeni,

fenilbutazona, indometacina, clonidina

Hiperkalimie

Spironolactona, triamteren, amilorid, captopril, enalapril

Hipokaliemie

Corticosteroizi, diuretice, carbenoxolona, amfotericina B, gentamicina, tetraciclina

Stari patologice gastrointestinale

STARE PATOLOGICA

MEDICAMENTE CU RISC

Greata si voma

Tetracicline, eritromicina, citotoxice anticanceroase, opioide, levodopa,

bromocriptina, aminofilina, digitalice, estrogeni, sulfat feros

Gastrita hiperacida,
ulceratii, ulcer gastric sau
duodenal

Glucocorticoizi, aspirina, fenilbutazona, AINS

Diaree, enterita, colita

Purgative iriante, antibiotice - peniciline, tetracicline, cloramfenicol,

lincomicina, clindamicina-, rezerpina, metildopa, guanetidina, digitalice

Constipatie

Opioide, codeina, atropina, anticolinergice, antiacide (carbonat de calciu,

hidroxid de aluminiu), vinblastina, vincristina

Malabsorbtie

Colestiramina, purgative, colchicina, fluorouracil, fenobarbital, primidona,

fenitoina, metformina, buformina

Stari patologice hepatice

Stare patologica

Medicamente cu risc

Hepatita acuta

paracetamol, fenacetina, fenilbutazona, AINS, acid valproic, IMAO, metildopa,

sulfamide, izoniazida, pirazinamida, etionamida, rifampicina, eritromicina,
troleandomicina, mercaptopurina

Hepatita cronica activa

halotan, clorpromazina, metildopa, oxifenisatina, azatioprina, metotrexat

Steatoza hepatica

tetracicline

Ciroza

metotrexat, vitamina A (supradozare cronica)

Icter colestatic

steroizi anabolizanti, metiltestosteron, contraceptive orale, clorpromazina,

eritromicina, trolendomicina

11

12

Litiaza biliara

estrogeni, contraceptive hormonale orale

Tumori hepatice

estrogeni, contraceptive hormonale orale, steroizi androgeni si anabolizanti

Stari patologice ale ap. Respirator

STARE PATOLOGICA

MEDICAMENTE CU RISC

Astm bronsic

acid acetilsalicilic, AINS, peniciline, cefalosporine, eritromicina,

streptomicina, neomicina, tetracicline, griseofulvina, sulfamide, ioduri, fier,
dextran, beta-blocante (propranolol), parasimpatomimetice, IMAO

Pneumonie interstitiala,
alveolita, fibroza pulmonara

bleomicina, clorambucil, ciclofasfamida, melfalan, metotrexat, azatioprina,

nitrofurantoina, sulfasalazina, metisergida, amiodarona, acebutolol, fenofibrat,
saruri de aur, penicilamina

Eozinofilie pulmonara

izoniazida, sulfonamide, nitrofuratoina, peniciline, streptomicina,metotrexat,

acid acetilsalicilic, carbamazepina, fenofibrat

Limfadenopatie

nitrofurantoina, fenilbutazona, fenitoina

LED cu determinari
pulmonare

izoniazida, sulfonamide, griseofulvina, peniciline, streptomicina, tetracicline,

hidralazine procainamida, metildopa, chinidina, metisergida, fenitoina,
carbamazepina, fenotiazine, fenilbutazona

Poliarterita sistemica cu
determinari pulmonare

penicilina, tetracicline, griseofulvina, busulfan, hidralazina, chinidina,

fenilbutazona, compusi de aur, fenotiazine, ioduri, tioamide antitiroidiene

Endocrinopatii medicamentoase
- In conditii de supradozare; reversibile.
Glucocorticoizii: sindrom Cushingoid
Insulina si antidiabeticele orale: r. hipoglicemiante
Hormonii tiroidieni: hipertiroidism
Diazoxidul: hiperglicemie
Cafeina, teofilina, beta-adrenergicele: hiperglicemie
Amfetaminele, disopiramida, perhexilina, tiabendazolul, pentamidina: hipoglicemie
Beta-blocantele (neselective: propranolol): hipoglicemie
Hormoni steroizi sexuali: tulburari de menstruatie
Neurolepticele fenotiazinice: tulburari de menstruatie, impotenta sexuala
Antidepresivele, antiHTA simpatolitice, cimetidina: disfunctii sexuale
Stari patologice psihice si neurologice induse de med.
Barbiturice: stare confuzionala
Antiparkinsonienele anticolinergice, antidepresive triciclice, antipsihotice: perturbari ale
memoriei si atentiei, dezorientare, anxietate, halucinatii
Neuroleptice fenotiazinice (rezerpina, haloperidol): sindrom depresiv
Levodopa: halucinatii
Amfetaminele: depresie, schizofrenie, paranoia
Glucocorticoizii: dispozitie maniacala
Contraceptive hormonale orale: depresie
Stari patologice oftalmice, ORL si ale cavitatii orale produse de med.
Stare patologica

Medicamente cu risc

Cresterea presiunii intraoculare

Glucocorticozi, anticolinergice, antidepresive triciclice

Depozite corneene

Clorpromazina, tioridazina, fenotiazine, clorochina si derivati

12

13

Miopie

Fenotiazine

Opacitati ale cristalinului

Glucocorticoizi, clorpromazina, tioridazina

Cataracta

Glucocorticoizi, miotice

Retinopatie pigmentara

Glucocorticoizi, clorpromazina, tioridazina

Nevrita optica

Fenotiazine, cloramfenicol, digitalice

Ototoxicitatea unor antibiotice aminoglicozidice

Antibiotic

Frecventa r. Ototoxice

Toxicitatea vestibulara

Toxicitatea
auditiva

Streptomicina

1%

+++

+ (adulti)
++ (copii)

Kanamicina

1%

++

+++

Gentamicina

2%

+++

Tobramicina

1%

++

++

Amikacina

3%

++

+++

Neomicina

Interzisa pt. uz sistemic!

++

++++

Stari patologice ale muschilor, articulatiilor, oaselor si tes. conjunctiv produse de med.
Mialgii, crampe musculare, miopatie acuta
Glucocoticoizii, carbenoxolona, corticotrofina: crampe musculare
Diuretice: dureri musculare
Amine simpatomimetice beta2-adrenergice: tremor al extremitatilor
Antiepileptice (fenobarbital, fenitoina): osteomalacie, rahitism
Reactii cutanate produse de med.
R. Cutanata
Patologica

Medicamente cu risc

Acnee

Glucocorticoizi, steroizi androgeni, anabolizanti, contraceptive hormonale orale,

litiu, bromuri, fenobarbital, fenitoina, etc.

Alopecie

Citotoxice (ciclofosfamida), compusi de aur, heparina,contraceptive hormonale

orale, retinol (supradozare)

Eritem polimorf,
sindrom

Peniciline, sulfamide, barbiturice, fenitoina, fenilbutazona, sulindac

Eczeme

Antibiotice, sulfamide, procaina, antihistaminice, lanolina, conservanti si vehicule

Fotosensibilizare

Sulfamide antibacteriene, sulfamide antidiabetice, tiazide, tetracicline,

griseofulvina, fenotiazine, clordiazepoxid, acid nalidixic, contraceptive hormonale
orale, antiseptice, psoraleni

Lupus eritematos

Hidralazine, sulfamide, procainamida, fenitoina, izoniazida, nitrofurantoina

Pigmentare cutanata

Progestative, contraceptive hormonale orale, corticotrofina, fier, carbamida,fier,

compusi de aur, clorpromazina, amiodarona

13

14

Urticarie, prurit, edem

angioneurotic

Peniciline, rifampicina, antibiotice, sulfamide, acid acetilsalicilic, morfina,

barbiturice, codeina, captopril, enalapril

Intoxicatii acute medicamentoase la om

Substante incriminate:
Asociatii medicamentoase
Tranchilizante benzodiazepinice
Barbiturice
Antidepresive
Neuroleptice fenotizinice
Tratamentul intoxicatiilor:
Provocarea vomei (exc. S. caustice, excitante SNC, comatosi)
Spalaturi gastrice (exc. S. caustice, excitante SNC)
Purgative
Spalaturi cu apa (toxicitate cutanata, oculara)
Diuretice: manitol
Alcalinizarea urinii: fenobarbital, salicilati, s acide.
Acidifierea urinii: amfetamina, imipramina, s. bazice.
Epurarea extrarenala (dializa): in insuf. renala
Sustinerea fctiilor vitale: respiratie, circulatie
Antidoturi specifice
Antidoturi
Substanta toxica

Antidot

Barbiturice,
anestezice generale

Bemegrida (ahypnon), fiole de 50mg i.v. lent 50mg initial 200mg

Pimaclona (kariona) fiole de 15mg si 50mg - (i.m./i.v.) 50-100mg

Benzodiazepine

Flumazenil fiole 0,5 mg, 1 mg i.v. 0,2 mg

Toxice convulsivante

Fenobarbital fiole 200mg i.m. 50-200mg

Diazepam fiole 10mg i.m./i.v. 2-20mg

Blocante beta-adrenergice

Atropina, izoprenalina

Opiacee, codeina

Nalorfina, naloxona

Paracetamol

Acetilcisteina, metionina

Atropina si parasimpatolitice

Pilocarpina

Toxice organofosforice

Atropina, obidoxima (toxogonin)

Fenotiazine, butirofenone,
metoclopramida

Trihexifenidil

Dependenta - intoxicatie cronica

Dependenta psihica
Toleranta
Dependenta fizica
Psihotoxicitatea
Med. cu potential de dependenta:
morfina
heroina & opiode
amfetamine
cocaina

alcoolul
barbituricele & hipnoticele,
tranchilizantele
lisergida (LSD)
14

15

canabinoidele
nicotina
cafeina

15

16

CONCLUZII
Medicamentele, desi sunt utilizate pentru profilaxia, tratamentul sau diagnosticul bolilor sunt in general
produse cu risc pentru sanatate. Se apreciaza raportul intre risc si beneficiu. Recomandarea si
supravegherea de catre medicul terapeut. Combaterea reclamei exagerate a medicamentelor. Combaterea
abuzului de medicamente (automedicatia). Atentie la segmentul vrstnic al populaiei expus excesiv
polimedicaiei (recomandate de specialiti de diverse specialiti) i efectelor interferenelor
medicamentoase n condiiile deficienelor funcionale consecutive afeciunii de baz sau comorbiditilor.
n plus, la aceast grup de vrst se ntlnesc cele mai frecvente abateri de la prescripia medical (prin
incapacitate de autoadministrare corect sau/i complian redus) ca i tendina accentuat spre
automedicaie.
CURS 3 ADERENA SAU COMPLIANA LA TRATAMENT
Complianta Generalitati
Definitie: Complianta = corectitudinea respectarii prescriptiei de catre bolnav si anturajul sau.
engl. compliance; franc. lobservance Este esentiala pt. o farmacoterapie eficienta si sigura. Reflecta
calitatea relatiei medic bolnav farmacist.
Statistica: 1/3-1/2 pacienti nu respecta strict prescriptia medicului (Berkov R, Fletcher AJ, 1992)
Noncomplianta:
ineficienta tratamentului
manifestarea ef. nedorite ale med.
Se impun masuri de imbunatatire a aderentei pacientului la tratament ( compliantei) prin informarea si
instruirea bolnavului (si/sau familiei) pt. obtinerea succesului terapeutic.
Consecintele compliantei deficitare
Insuficienta farmacoterapiei.
Efectele nedorite ale primei doze.
Recaderea brutala cu reaparitia simpt., la intreruperea prematura.
RA la intreruperea brusca a trat. de lunga durata. Ex.:
ef. rebound dupa med. blocante de recep.
sindrom de sevraj dupa med. ce induc farmacodependenta fizica
insuficienta corticosuprarenala acuta - dupa corticosteroizi sistemici.
Instalarea rezistentei microbiene.
Suferinta suplimentara a bolnavului.
Cauzele noncompliantei. Exemple:
Disparitia simpt. bolii det. oprirea prematura a trat. cu consecinte negative (recaderi, instalarea
rezistentei microbiene)
Ex. bolnav de angina sisteaza prematur trat. cu o beta-lactamina dupa 48 ore, deoarece a disparut
disfagia
Aparitia unor ef. neplacute pt. bolnav.
Scheme terapeutice f. complexe si complicate: intervale f scurte intre adm., multe nopti, f. multe med.
adm. in paralel.
Forme farmaceutice inadecvate pt bolnav:
Ex. supozitoare de m. multe ori pe zi la adultul activ, etc.
Gust rau, aspect neobisnuit
Masuri de optimizarea compliantei
Relatie deschisa, de incredere, pacient medic, pacient farmacist;
Prescrierea unui trat. rational si adecvat contextului social al pacientului;
Medicul - informarea pacientului asupra bolii sale, scopului si obiectivelor terapeutice, modul de adm. a
med., RA posibile si care trebuie semnalate imediat, informarea asupra vizitei urmatoare (data, scop);
Farmacistul consilierea adecvata asupra med. prescrise pe reteta; ghidarea automedicatiei cu OTC-uri pe
baza unei consultatii minimale acordate bolnavului la cerere.
Mijloace pt. optimizarea compliantei
16

17

Ghid OMS, 1994

Prospectul med.
Materiale documentare ilustrate pt med. si pt. modul corect de adm. a formei farm. (brosura, pliant).
Calendar zilnic si saptamanal al prizelor de med. (schema, tabel, etc).
Cutie de dozaj compartimentata pt 3-4 timpi ai zilei si pt. 7 zile, cu reumplere saptamanala.
Ex. Recomandari
IEC: forma activa (captopril) pe stomacul gol; forma ester (enalapril) nu este necesara
mentiunea, absorbia formelor ester nu este infl. de alimente.
Chinazoline antiHTA (prazosin, etc) sa se ramana in clinostatism 30min dupa adm. primei doze, pt.
evitarea hTA ortostatice marcate.
Bifosfonati: adm. a jeun, cu cel putin 30 min inainte de masa pt evitarea iritatiei esofagiene si
gastrice.
Antihelmintice: adm. dimineata, cu 30 min inainte de mic dejun, pt o eficacitate maxima.
Fluorochinolonele (ciprofloxacina) sau tetraciclina + antiacid (Ca+2, Mg+2) adm. la minim 1 ora,
interval intre cele 2., pt evitarea formarii de complecsi neabsorbabili.
Directii de informare si instruire a bolnavului si familiei
Scopul trat. si ef. farmacoterapiei: ce simptome si tulburari vor dispare si cand; consecintele
neinstituirii tratamentului;
Dozele si modul de adm. al med.: calea de adm., modul corect de adm. al form. farm., momentul optim
de adm. raportat la mese si bioritmul circadian, doza pt. o data si doza pt. 24ore, doza max. ce nu trebuie
depasita!, ritmul adm. (intervalul dintre adm.), med. care nu se sisteaza brusc si se reduc progresiv dupa o
schema bine explicata;
Precautii si cind.: conducatori auto, alimente, alcool si tutun, automedicatie, necesitatea continuarii
adm. antibioticelor si dupa incetarea simpt.;
RA previzibile ale med.: manifestarile, gravitatea, durata, necesitatea obs., si raportarii imediate,
atitudinea fata de RA (daca se opreste sau nu trat.), tulburarile de raportat imediat;
Programarea vizitei urmatoare la medic.
Supravegherea terapeutica si optimizarea farmacoterapiei
Supravegherea terapeutica = controlul eficientei trat. si al eventualelor RA aparute pe parcursul trat.
Dialogul cu bolnavul
Examen clinic si paraclinic
! La bolnavii cu risc sau la med. cu IT mic: monitorizarea unor param. clinici, biochimici,
farmacocinetici (Cp)
Optimizarea farmacoterapiei mec. de feed-back corectarea medicatiei in fctie. de evolutia bolnavului
Modificarea dozelor sau ritmului de adm.;Inlocuirea unor med;Asocierea de noi med.;
Depinde de: evolutia bolii (ameliorare/agravare), aparitia complicatiilor, RA, dezechilibre electrolitice
si acido-bazice, instalarea rezistentei microbiene la med.
Supravegherea terapeutica si optimizarea farmacoterapiei
Mec. de feed-back (retrocontrol)
Initierea farmacoterapiei:
Stabilirea schemei terapeutice si farmacografice adaptata la bolnav: in fctie de param. fcin., stari
fiziologice particulare, insufic. ale cailor de epurare, polipatologie, med. asociate, etc);
Prescrierea corecta
Instruirea pacientului
Distribuirea si adm. med.
Supravegherea terapeutica a:
Compliantei
Tolerabilitatii si posibilelor RA
Eficientei trat. comuna (pt. toti pacientii) si particulara (pt situatii speciale)
Optimizarea farmacoterapiei prin:
17

18

Interpretarea rezultatelor supravegherii

Corectarea schemei terapeutice si farmacografice si optimizarea ei.
Supravegherea terapeutica(in fctie de medicament sau de bolnav)
IN FUNCTIE DE MEDICAMENT
! Med. cu IT mic (dif. mica intre Cp eficace si toxice).
Antiepileptice: carbamazepina, fenitoina, fenobarbital, valproat de sodiu;
Antiaritmice: lidocaina, chinidina, procainamida;
Anticoagulante cumarinice: warfarina
Antiastmatice: teofilina;
Aminoglicozide: gentamicina, kanamicina, tobramicina, vancomicina;
Cardiotonice: digitoxina, digoxina
Timoregulalatoare: litiu
! ASOCIERI DE MED. supravegherea posibilelor interactiuni
Rifampicina izoniazida (trat. antituberculos; rifampicina potenteaza riscul de hepatotoxicitate al
izoniazidei monitorizarea fctiei. hepatice).
Supravegherea terapeutica la bolnavii cu riscuri
Prematuri, nou-nascuti, sugari
Varstnici
Gravide
Insuficienti renali, hepatici
Bolnavi cu enzimopatii sau boli ale recept. (genetice sau autoimune)
Imunodepresivi
OBS. Nu exista o posologie standard, datorita variabilitatii param. fcin. (imprevizibile).
Necesara monitorizarea param. clinici, biochimici si fcin. ! la adm. med. cu IT mic: dozarea med. In
plasma, saliva, LCR. ! La imunodeprimati supravegherea sist. Imunitar.
Bolnavi cu polipatologie
Polipatologie = polimedicatie
In gen. la varstnici.
Depistarea automedicatiei neghidate cu: analgezice, acid acetilsalicilic, antireumatice, diuretice,
laxative, etc.
Supravegherea cardiotoxicitatii glicozizilor cardiotonici (EKG, puls) potentata dat. hipokaliemiei
indusa de o automedicatiei cu diuretice hipokalemiante (hidroclorotiazid, furosemid, acid etacric) sau
cu laxative antrachinonice (coaja de crusin).
Medicament

Param. Monitorizat

ANTIEPILEPTICE
Carbamazepina
Fenitonina
Fenobarbital

Nivele plasmatice, fctia renala, nr. eritrocite

Nivele plasmatice, fctia renala, nr. eritrocite, RA: ataxiei, nistagmus
Nivele plasmatice

ANTIASTMATICE
-teofilina

-nivele plasmatice

ANTIARITMICE
-chinidina
-lidocaina

-EKG, continuu la adm. i.v.

-Toxicitatea cardiaca, pres. sanguina
- EKG, pres. sang, RA: nivel SNC

AMINOGLICOZIDE
-gentamicina
-tobramicina
-vancomicina

-nivelele plasmatice
Fctia renala (Clearance creatinina)
Fctia auditiva (audiograma, vertij)

18

19

CARDIOTONICE
-digitoxina
-digoxina

-nivele plasm.
-puls, EKG
-electroliti: Ca+2, K+
-fctia hepatica

Curs 4 INTERACIUNILE MEDICAMENTOASE

Interactiuni M-M in vivo.
Asocierea med. este utila in vederea trat. concomitente a m. multor boli si simpt. asociate.
Interactiunile in vivo:
Potentarea ef. farmacoterapeutic sau/si antagonizarea RA = asoc. dorite si urmarite in terapie;
Diminuarea ef. farmacoterapeutic sau ef. de supradozare si exacerbarea RA = asoc. nedorite si evitate
= asoc. CI !
Efectele interact. med. : sinergice sau antagoniste.
Sinergismul: M act. in acelasi sens
Clasificare: aditie sau potentare.
Sinergismul de aditie
M. asociate act. in acelasi sens si pe acelasi tip de recep. sau mec. activ.
Ef. A + B Ef A + Ef B
Nu creste ef. terapeutic, dar poate reduce RA red. dozelor de med. din clase ch. dif.
Analgezice-antipiretice: ac. acetilsalicilic paracetamol
Asoc. M. din aceiasi clasa ch. este total CI RA aditive!
2 benzodiazepine: competitie pe aceleasi situsuri de leg. a benzodiazepinelor pe rec. GABA-A
sinergism de aditie ef. anxiolitic
Sinergism de potentare
M. asoc. act. in acelasi sens, dar pe recept. diferiti sau mec. diferite.
Ef. A + B > Ef A + Ef B
Potenteza ef. terapeutic.
Analgezic-antipiretic + analgezic morfinomimetic (ac. acetilsalicilic + codeina)
Sinergism de potentare urmarit in terapeutica:
Asoc. antiHTA cu mec. de act. dif. (doze ) trat. modern al HTA
Asoc. antiHTA + diuretic trat HTA (trat HTA si antagonizeaza retentia hidrosalina a med.
antiHTA.
Brinerdine (rezerpina + dihidroergocristina + clopamid)
Neocristepina (rezerpina + dihidroergocristina + clortalidon)
Asoc. antiparkinsonienelor cu mec. dif. sfera ef.
Asoc. Dopaminergic (L-Dopa) + anticolinergic (trihexifenidil)
Asoc. L-Dopa + Selegilina (IMAO-B) - dopamina in SNC prin inhibarea biotransf.
Asoc. diuretic cu ef. sec. hipokalemiant + diuretic econ. de K+ ex. Diurex (furosemid +
spironolactona); Diursan (hidroclorotiazida + amilorid)
Sinergism de potentare, nedorit si evitat in terapie
Asoc. antidepresiv gr. amine triciclice (imipramina, amitriptilina, doxepina) sau a ISRS (citalopram,
fluoxetin, fluvoxamin, paroxetina, sertralin) + antidepresiv IMAO CI ef. sec. exacerbate
(atropinice, serotoninice)
Asoc. hipoglicemiante + B-adrenolitice coma hipoglicemica
Exc. Se red. doza de hipoglicemiant sub monitorizarea glicemiei.
Antagonismul
M. asoc. act. in sensuri opuse.
Diminuarea act. fdin. (antagonism partial)
Ef A + B <Ef A
Anularea (unori inversarea act. fdin. (antagonism total)
19

20

Ef A + B = 0 sau Ef A + B = - Ef A
Tipuri de antagonism, dupa mec.:
Chimic (neutralizare ch.)
Fiziologic, de efect (M cu fctii fiziol. antagoniste, act pe rec diferiti)
Agonist-antagonist (pe rec. de acelasi tip): competitiv/necompetitiv.
Antagonism chimic, in vivo, in t. dig.
Tetracicline + antiacide cu Ca+2, Al+3
Colestiramina (rasina hipocolest.) + M (anticoagulante orale, contraceptive orale, digitalice)
Antib. (peniciline) + antib. aminoglicozidice (gentamicina) amide inactive
Heparina (c. acid) + M cu gr. NH2 comp. inactivi.
Concluzii: Se adm. la distanta de minim 1 ora, pt. o abs. completa p.o.
Antagonism fiziologic, de efect
Adrenalina + histamina: ADR. = antag. fiziol. al histaminei; Indic.: r. imunoalergice imediate (edem
glotic, soc anafilactic).
Antagonism agonist antagonist competitiv pe rec.
Parasimpatomim (pilocarpina) + parasimpatolitice (atropina, butilscopolamina asoc. CI
Adrenomimetice alfa si beta (adrenalina) + adrenolitice (alfa prazosin; beta propranolol) asoc. CI
Antagonismul util in terapie trat. intoxicatiilor cu antidoturi.
Antagonism urmarit in terapeutica
Antidotismul (in intoxicatii)
Naloxon (antag. total pe rec. si k) intoxicatia cu morfina
Vit. K supradozarea anticoagulantelor cumarinice
Neostigmina (anticolinesterazic) supradozarea curarizantelor antidepolarizante
Atropina (parasimpatolitica) intoxicatii cu parasimpatomim. (pilocarpina, deriv. organofosforici).
Antagonism de tip antimetabolit (antagonism biologic)
Anticoagulante cumarinice = antimetab. vit. K
Sulfamide antimicrob. = antimetab. ai acid PAB (fact. de crest. microb.)
Citostatice antimetaboliti (metotrexat)
Antagonizarea unor RA
Propranolol RA ale dihidralazinei: tahicardie sec.
Diuretice aldosteronice cu ef. sec. hiperkalemiant (spironolactona, amilorid, triamteren)- ef sec.
hipokalemiant al diureticelor tiazide sau de ansa.
Antagonism fcin.
Probenecid penicilina G - competitie pt secr tubulara si inhiba elim renala a pen G Cp mari de
penicilina (util in septicemie).
Antagonism nedorit si evitat
Procaina (str. ac. PAB) sulfamide: ef. sulfamidelor antim.
Diuretice tiazidice (ef. sec hiperglic.) antidiabetice: ef. hipoglic.
Antiastmatice beta-adrenomim. sistemice (ef. sec. hiperglic.) antidiabetice: ef. hipoglic.
Mecanismele interactiunilor medicamentoase in vivo
Fcin. (in oricare etapa fcin: abs., distributie, transp., biotransform., elim.)
Fdin. (la locul de act. al M.): sinergism de potentare sau antagonism.
Ftoxicologice potentarea ef. adverse comune ale M. asociate.
Mec. Fcin.
In etapa de abs:
Interact. fiz-ch (adsorbtie, chelatare) scaderea sau anularea abs;
Modif. motilitatii g-I (antispastice, propulsive)
In etapa de abs. si elim.
Modif. pH-ului
In etapa de abs., distr., elim.
20

21

Competitie pt. sist. de transport activ

In etapa de biotransf.
Inductie enz. incrucisata scaderea ef.
Inhibitie enz. Incrucisata ef. de supradozare, RA exacerbate
Competitie pt acelasi sist. enzim. - ef. de supradozare
Interactiuni ale antidiabeticelor orale exemple

21

22

22

23

CURS4 REGULI RAPORTATE LA STAREA FIZIOLOGICA PARTICULARA

Particularitati ale farmacoterapiei la femeia insarcinata si la femeia care alapteaza.
RA asupra reproducerii
Statistici OMS: malformatii datorate med. (>1%):
Antiepileptice (fenobarbital 6,4%; fenitoina 6,4%; primidona 3,7%)
Tranchilizante (diazepam 3,3%)
Antibiotice (ampicilina 1,4%)
Citostatice anticanceroase
Imunosupresive
Metronidazolul
Medicamentele in sacina:
evitate, mai ales in I trimestru
doze mimin eficace
evitate med. cu risc dismorfogen evitarea sarcinii
metab. med.
SARCINA SI PERIOADA PERINATALA
! la femeia fertila
! la med. noi introduse in terapie la femeia fertila, in a 2-a parte a ciclului menstrual (antimitotice,
antiepileptice, etc.)
! gravida,in perioada embrionara (lunile 1-3) la med. teratogene.
Med. placenta fat
Bariera placentara:
permeabila pt. med. lipofile, cu GM < 1000 (difuziune)
slab permeabila pt. med. polare (bazice/acide)
factor limitant: % mare de legare de proteinele mamei
echip. enz. metab. unor med.
Clasificarea factorilor de risc
FDA clasifica med. cu ef. asupra reproducerii in grupe (factori) de risc:
Factori de risc A: med. fara risc pe toata durata gestatiei, dem. experim. si clinic;
Factori de risc B: nu exista dovexi exp. sau studii la femeia in cursul primului si ultimului trimestru de
sarcina;
Factori de risc C: exista dovezi exp. de embriotoxicitate si teratogenitate evidente; se accepta riscul,
daca beneficiul scontat pt. mama, justifica riscul pt. fat;
Factori de risc D: exista dovezi evidente privind riscul pt. fat; se accepta riscul, pt. un beneficiu vital
pt. mama;
Factori de risc X: exista dovezi evidente exp. si clinice; CI la femeia gravida si la femeia fertila in
partea a 2-a a ciclului.
Med. cu risc teratogen:
Antimitotice antimetaboliti (metotrexan Antifolan, fluorouracil, etc);
Antiepileptice: fenitonina, carbamazepina Tegretol, acid valproic Depakine, Orfiril; trimetadiona);
Antidepresive: litiu, amine triciclice;
Anticoagulante cumarinice: warfarina Orfarin, acenocumarol Trombostop
Benzodiazepine tranchilizante si hipnotice
Hormoni steroizi (androgeni, estrogeni, progestative, glucocorticoizi doze mari)
Retinoizi - derivati de vitamina A in psoriazis (etretinat Tigason, acitretin Neotigason CI cu 12
luni inainte de conceptie); antiacneice (isotretinoin Roaccutane CI cu 1 luna anterior conceptiei)
! In perioada fetala (ultimele 2 trimestre):
Analgezice opioide (morfina)
Anticoagulante cumarinice: warfarina Orfarin;
23

24

Antibiotice (aminoglicozide, cloramfenicol, tetraciclice)

Hipnotice barbiturice (fenobarbital)
Sulfonamide antidiabetice (tolbutamida)
! in timpul travaliului:
deprimante SNC
deprimante respiratorii (morfinomimetice, barbiturice)
Medicamente CI in perioada alaptarii
CI med. care inhiba secretia lactata:
antispastice parasimpatolitice: atropina, butilscopolamina Scobutil
contraceptive orale cu estrogeni;
diuretice;
CI med. care det. RA grave (accidente) la sugar:
Acid acetilsalicilic
Analgezice opiacee
Anticoagulante orale
Antitiroidiene
Antibiotice si chimioterapice (cloramfenicol, metronidazol, peniciline, tetracicline)
Glucocorticoizi
OBS.: Med. CI daca sunt strict necesare pot fi adm. cu conditia intreruperii alaptatului in fctie. de med.
(ex. metronidazol antitricomonazic 3 zile se intrerupe alaptatul (= 5 T1/2) pentru o doza.
CI gravide si femei insarcinate
Acidul acetilsalicilic - CI din luna a 6-a (exceptie utilizarile cardiologice si obstetricale)
tulburari de coagulare
intarzierea travaliului
CI la femei care alapteaza lapte matern accidente hemoragice la sugar;
Purgativele - circ. sistemica placenta si lapte matern CI la femei care alapteaza (antracenozide,
fenolftaleina).
Medicamente CI la gravide datorita riscului teratogen (dismofogen = malformatii ale unor tes. sau
organe)
Medicament

Factor de
risc

Efecte teratogene

Antineoplazice antimetaboliti
(metotrexat, ciclofasfamida,
fluorouracil)

-malformatii cranio-faciale si membre; anomalii cerebrale;

afectarea inteligentei si vorbirii.

Hormoni
Hormoni (androgeni si
progestative)
Estrogeni (dietilstilbestrol)
Contraceptive orale (estrogeniprogestative)
-glucocorticoizi (doze mari)

X
B

masculinizarea fatului feminin

feminizarea fatului masculin
adenocarcinom vaginal, malformatii uterine
-risc de pseudohermafroditism feminin si azoospormie la
fatul masculin
-malformatii cardio-vasculare, faciale, ale membrelor.

Antiepileptice
Acid valproic
Carbamazepina
Fenitoina

- malformatii SNC (hidrocefalie)- malformatii cardiace,

spina bifida, tubi renali

ANTIDEPRESIVE
litiu

malformatii cardio-vasculare
malformatii membre
24

25

amine triciclice
- Tranchilizante benzodiazepine

malformatii cranio-faciale

Antidiabetice orale

- malformatii grave

Anticoagulante cumarinice
(acenocumarol, warfarina),
heparina (cele cu gm > 1000 nu
difuzeaza prin placenta)

X
C

- malformatii snc si cranio-faciale,mortalitate fetala

Antihta iec si antagonisti at-1

X (trim.
2 si 3)

- malformatii craniene

Derivatii vit. A, retinoizi

antiacneici (izotretinoin
roaccutane, etretinat tigason)

- malformatii cranio-vasculare, snc

Antitusive (clobutinol)

Efect teratogen (la animale)

Antitricomonazice
(metronidazol)

Antimicotice (griseofulvina,
ketoconazol)

X/c

Efect teratogen (la animale); poate fi utilizat topic

intravaginal.

Med. CI la gravide datorita riscului fetotoxic

Med. cu act. pe SNC
Opioide, morfina deprimare resp., sindrom de abstinenta la nou-nascut
Barbiturice sedare, asfixie, sindrom de abstinenta la nou-nascut
Neuroleptice fenotiazine sedare, deprimare resp., sindrom extrapiramidal, retinopatie
Tranchilizante benzodiazepine: sedare, hipotermie
Benzodiazepinele gr. I - au difuziune placentara mare Cp fetale > Cp materne sedare, letargie,
sindrom de sevraj in primele 3-4 zile de la nastere (agitatie, sudoratie, hipotermie, convulsii)
AINS (indometacina) efecte toxice cardio-pulmonare
Salicilati, AAS hemoragii (la doze mari)
Anestezice locale (lidocaina) bradicardie, deprimare respiratorie, convulsii.
Antitiroidiene (ioduri, carbimazol, propiltiouracil) gusa, distiroidie.
Antidiabetice orale (clorpropamida, tolbutamida) hipoglicemie
Anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol) hemoragii (la adm. in luna a 9-a)
antiHTA antagonisti AT-1 (candesartan, eprosartan, irbesartan, losartan, telmisartan, valsartan)
leziuni renale si malformatii faciale la fat
B-blocante lipofile (tip propranolol) deprimare respiratorie, bradicardie, hTA, hipoglicemie
Diuretice saluretice (tiazide,furosemid) hiperuricemie fetala
Glucocorticoizi (doze mari in trat. de lunga durata) risc de insuf. corticosuprarenala acuta la nounascut
Antibiotice si chimioterapice
Cloramfenicol colaps, sindrom cenusiu
Tetracicline dentitie galbena (lunile 4-9)
Aminoglicozide ototoxicitate (surditate)
Chinolone, fluorochinolone artropatii
Sulfonamide (cotrimoxazol) icter nuclear, anemie hemolitica (in deficitul de G-6-PD)
Antimalarice trombocitopenie, retinopatie.
Med. ce pot produce acc. Obstetricale
25

26

Stimulatoare ale contractiei uterine

Pot provoca: avort, nastere prematura, asfixie.
Ocitocice: ocitocina, sparteina, ergometrina, ergotamina, prostaglandine ocitocice
Antiulceroase analogi ai PGE2: misoprostol (Cytotec), enprostil
Beta-blocante neselective (propranolol)
Parasimpatomimetice: pilocarpina, neostigmina
Purgative iritante: antrachinone, aloe.
Inhibitoare ale contractiei uterine
Pot provoca: intarzierea nasterii, prelungirea sau oprirea travaliului.
Tocolitice: izoxsuprina
Beta-adrenomimetice beta-2: izoprenalina, salbutamol, terbutalina, fenoterol
AINS: indometacina, fenilbutazona, AAS
Analgezice opioide: morfina, hidromorfon
Deprimante SNC: sulfat de magneziu inj.
Anestezice generale: inhalatorii si i.v.
Precautii la nou-nascut si la copilul mic
Nou-nascutul (1-28 zile) si copilul mic (1-3 zile) profil farmacologic particular al med.
In gen. cca. 1% din doza adm. mamei ajunge in lapte sugar.
Laptele (pH 7) sange matern (pH 7.4)
Farmacoterapie indicata strict de medic.
! NU se recomanda de catre farmacist med. OTC la copii < 1 an.
CI med. noi in troduse in terapeutica.
In laptele matern se pot conc. med. bazice (alcaloizi, amine, etc)
RA la sugar:
ef. sec.
ef. toxice
r. imuno-alergice
r. idiosincrazice
farmacodependenta cu sindrom de sevraj
Nou-nascutul
Bariere epiteliale incomplet dezv. abs. prin piele si mucoase
Masa musc.
% apa totala
% grasime - ef. prelungit al anestezicelor barbiturice
Metab. hepatica mica (1/3 adult)
Supraf. de abs. gastro-int. mare biodisponib. c orala
pH gastric neutru (<10 zile)
lipsa hidrolazelor pancreatice
Abs. slaba a vitam. liposolubile
Biodisponibilitatea C. rectala ~ IV.
Med. ce produc RA grave la sugar CI in timpul alaptarii
Antibiotice (cloramfenicol, tetracicline, peniciline, aminoglicozide, etc)
Metronidazol voma, tulb. neurologice, deprimare medulara
Fluorochinolone afectarea cartilajelor osoase
Antitiroidiene hipotiroidism, gusa
Anticoagulante orale sangerari spontane
Antiinflamatoare si antireumatice acidoza, hemoragii
Analgezice-antipiretice, derivati de anilina (fenacetina, paracetamol) methemoglobinemie
Analgezice morfinomimetice (exceptie: codeina Cp f mici la sugar)
Alcaloizi din ergot (ergotamina) ergotism, voma, diaree, puls slab
26

27

Antidepresive (litiu) sindrom litic (deprimare SNC)

antiHTA neurosimpatolitice (reserpina) obstructie nazala, dispnee
Contraceptive orale estro-progestative ginecomastie la fatul mascul
Glucocorticoizi insuf. corticosuprarenala, intarzierea cresterii
Iod si ioduri, amiodarona iodism, gusa, hipotiroidism
Purgative (antrachinone, rezine) diaree
Sedative (bromuri) somnolenta
Vitamina A in exces hipertensiune intracraniana, cefalee
Med. oxidante de evitat la sugarii cu deficienta de G-6-DP
AAS
Acid nalidixic
Cloramfenicol
Co-trimoxazol
Chinolone (acid nalidixic, etc)
Chinidina, chinina
Clorochina, hidroxiclorachina
Dapsona
Izoniazida
Nitrofurantoina
Procainamida
Probenecid
Sulfonamide antimicrobiene
Vitamina K

27

28

RISC: Hemoliza cu anemie hemolitica si hiperbilirubinemie, icter nuclear si encefalopatie.

COPILUL (< 15 ani)
! Abuzul de med.
CI med. nou introduse in terapie.
! La durata trat. si repetarea frecv. a med. cu potential imunosupresiv (antibiotice, corticosteroizi, etc)
PACIENTUL VARSTNIC (> 65 ani)
Particularitati fiziologice: posologia trebuie redusa!
hidremie redusa, apa totala redusa
fctia. enz. oxidazice microzomale redusa metab. in ficat - biodisponibilitatea
fctia. renala redusa (excretia renala redusa, filtrarea glomerulara, clearance-ul creatininei cu cca
30%, secretia tubulara)
Polipatologie polimedicatie - riscul RA
Posologie redusa:
propranolol, labetalol
maj. tranchilizantelor
antidepresive triciclice
unele antiaritmice
Posologia se reduce:
Pacientul > 70 ani + med. hidrofile (ex. aminoglicozide)
Varstnic obez + med. f. lipofile (ex. benzodiazepine tip diazepam, beta-adrenolitice tip propranolol)
Supraveghere terapeutica la med. ce pot det. RA acute grave:
med. cardiovasc., anticoagulante orale, med. cu act. pe SNC (anticolinergice centrale tulburari
de memorie, confuzie, dezorientare, halucinatii - nr. neuroni colinergici centrali.)
Scheme terapeutice simple cu med. putine, bine alese, real necesare, in doza minima eficace, forme
farm. placute si simplu de adm.
Med. al caror t1/2 creste semnificativ la varstnici:
Cardiovasc., diuretice
Digoxina
Clortalidon
Propranolol
Spironolactona
Metoprolol
Med. cu act. pe SNC
Fenobarbital
Amitriptilina
Amobarbital
Litiu
Diazepam
Aminofenazona
Levomepromazina
Fenazona
Tioridazina
Paracetamol
Imipramina
Indometacina
Desipramina
Lidocaina
Antibacteriene:
Benzilpenicilina
Sulfametizol
Procain benzilpenicilina
Ampicilina
Carbenicilina
Cefamadol
Cefazolina
Streptomicina
Kanamicina
Gentamicina
Tetraciclina
Doxiciclina
28

29

Citotoxice anticanceroase:
Ciclofosfamida
Metotrexat
REGULI RAPORTATE LA STAREA PATOLOGICA.
Insuf. hepatica
Insuf. renala
Constipatie cronica
Hipercolesterolemie
Diabet
Atopie si sensibilizare
Astm bronsic si insuf. resp.

29

30

Boli cardiovasc. (cardiopatie ischemica, HTA)

Ulcer gastro-duodenal, reflux gastro-esofagian
INSUFICIENTA RENALA
CI med. nefrotoxice:
Aminoglicozide (streptomicina, kanamicina, gentamicina)
Cefalosporine in doze mari sau in asociere cu aminoglicozide sau diuretice (cefalotina, cefaclor,
ceftibuten, cefotaxim, ceftazidim)
Sulfamide cu elim. rapida (sulfafurazol Neoxazol)
Polimexine (colistina)
Citotoxice (cisplatin, doxorubicina, daunorubicina)
Saruri de calciu, litiu, vitamina D (in exces)
Reducerea posologiei med. epurare mai ales renal (in fctie de clearance-ul creatininei) ex. digoxina
! Med. cu RA renale:
Retentie hidrosalina: AINS (fenilbutazona), AIS
Hiperkaliemie: diuretice antialdosteronice (spironolactona Aldactone, amilorid, triamteren), antiHTA
IEC (captopril, enalapril), antagonistii AT-1 (candesartan)
! La asoc. med.
Stari patologice renale
Stare patologica

Medicamente cu risc

Nefropatie tubulara

Antibiotice aminogliozidice, cefalosporine, rifampicina, amfotericina B,

cisplatina, litiu, paracetamol

Nefropatie interstitiala
acuta

AINS, metoxifluran, sulfamide, unele peniciline, rifampicina, cefalotina, prod.

iodati de contrast

Nefropatie glomerulara
cronica

Penicilamina, trimetadiona, probececid, saruri de aur, saruri de mercur, litiu,

perclorat

Nefropatie interstitiala
cronica si necroza
papilara

Fenacetina, acid acetilsalicilic, fenazona

Insuf. renala acuta

antiHTA, diuretice, captopril, enalapril, opioide

Cristalurii

Sulfamide, ampicilina, primidona, mercaptopurina

Diabet insipid nefrogen

Litiu, vitamine D, metoxifluran, dextropropoxifen

Retentie de lichide
(edeme)

Corticosteroizi, carbenoxolona, steroizi androgeni si anabolizanti, estrogeni,

fenilbutazona, indometacina, clonidina

Hiperkalimie

Spironolactona, triamteren, amilorid, captopril, enalapril

Hipokaliemie

Corticosteroizi, diuretice, carbenoxolona, amfotericina B, gentamicina,

tetraciclina

INSUFICIENTA HEPATICA
CI med. hepatotoxice:
Analgezice-antipiretice (paracetamol)
Antituberculoase (isoniazida, rifampicina)
Antialergice fenotiazine (prometazina Romergan)
Antipsihotice fenotiazine (levomepromazina)
Antibiotice (eritromicina, ketoconazol, metronidazol)
CI med. cu mec. si loc de act. hepatic: ex. anticoagulante orale (warfarina)
30

31

Reducerea posologiei pt. med. cu epurare maj. hepatica

Morfina, lidocaina, nifedipina, propranolol, digitoxina, teofilina, aminofilina Miofilin.
Stari patologice hepatice
Stare patologica

Medicamente cu risc

Hepatita acuta

paracetamol, fenacetina, fenilbutazona, AINS, acid valproic, IMAO, metildopa,

sulfamide, izoniazida, pirazinamida, etionamida, rifampicina, eritromicina,
troleandomicina, mercaptopurina

Hepatita cronica activa

halotan, clorpromazina, metildopa, oxifenisatina, azatioprina, metotrexat

Steatoza hepatica

tetracicline

Ciroza

metotrexat, vitamina A (supradozare cronica)

Icter colestatic

steroizi anabolizanti, metiltestosteron, contraceptive orale, clorpromazina,

eritromicina, trolendomicina

Litiaza biliara

estrogeni, contraceptive hormonale orale

Tumori hepatice

estrogeni, contraceptive hormonale orale, steroizi androgeni si anabolizanti

TERENUL ALERGIC (atopie, sensibilizare, alergii)

CI med. cu potential alergizant:
Peniciline (ampicilina, pen G)
Sulfamide
Pirazolone (propifenazona, metamizol Algocalmin, fenilbutazona)
AAS
Procaina (inclusiv Gerovital, Aslavital)
antiHTA IEC (captopril, enalapril)
AFECT. CARDIOVASCULARE - HTA
Tratament nefarmacologic - combaterea factorilor de risc:
Reducerea aportului de sare la 5-6 g/zi
Renuntarea la alim. bogate in colesterol si grasimi saturate
Renuntarea la tutun si cafea
Reducerea consumului de alcool: < 30g etanol/zi barbati, < 15g/zi femei
Combaterea sedentarismului si obezitatii
Evitarea stresului
Tratamentul farmacologic:
Este permanent in HTA esentiala
Adaptat la gradul, grupul de risc, stadiul de HTA si evolutia bolii.
Med. CI in HTA:
Excitantele SNC (cafeina, anorexigenele amfetaminice)
Forme farm. eff.
Cardiopatia ischemica
Tratament nefarmacologic: idem HTA
Profilaxia si trat. bolilor ce pot agrava C.I.:
ateroscleroza coronariana (>90% cazuri de CI)
HTA
diabetul zaharat
Tratamentul farmacologic:
Este permanent si nu trebuie abandonat
Adaptat la la forma clinica de CI si evolutia bolii.
31

32

Med. CI in CI: med. tahicardizante

Antiastmatice cu teofilina si miofilina (Miofilin)
antiHTA arteriodilatatoare cu ef. sec. tahicardizant (alfa-1 adrenolitice (prazosin Minipres), admise in
asoc. cu beta-adrenolitice.
STARI PATOLOGICE PRODUSE DE MED.
Stari patologice in domeniul cardiovascular
Stare patologica

Medicamente cu risc

Insuficienta cardiaca
Deprimarea miocardului
Lezarea miocardului
Retentie hidrosalina

chinina, procainamida, beta-blocante, verapamil

daunorubicina, doxorubicina, emetina
glucocorticoizi, aldosteron, carbenoxolon, fnilbutazona

Aritmii ectopice

- digitalice, chinidina, encainida, flecainida, amiodarona,

amine simpatomimetice, levodopa, antidepresive triciclice,
litiu, neuroleptice fenotiazinice, emetina, daunorubicina,
doxorubicina, lincomicina

Bradicardie, bloc AV

- Blocante beta-adrenergice, verapamil, digitalice

hTA severa, colaps

- guanetidina, prazosin, chinidina, procainamida, fenitoina,

propanolol, clorpromazina, antidepresive ciclice, levodopa

HTA

- amine simpatomimetice vasoconstrictoare, ergotamina,

vasopresina, anorexigene, estrogeni, contraceptive orale,
aldosteron, carbenoxolona, glucocorticoizi.

Vasoconstrictie periferica

- ergotamina, dopamina, blocante beta-adrenergice

CURS6 TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE

HTA
Perfuzia organelor depinde de PA.
PA este det. de 2 factori: debit cardiac si rezistenta vasculara.
HTA una dintre cea mai importanta problema de sanatate publica in tarile dezvoltate
HTA:
Frecventa,asimptomatica,rapid depistabila,usor de tratat,netratata complicatii grave (letale)
este tratata nespecific nr. mare de ef. sec. minore si un % mare de noncomplianta (cca 50%).
Prevalenta HTA
La
femei
HTA substantial dupa 50 ani
Categoria
Tensiune
Tensiune
(modif.
hormonale
din menopauza)
sistolica
diastolica
Depinde de rasa: rasa alba este mai putin
(mmHg)
(mmHg)
afectata.
Normala
<130
<85
HTA afecteaza 6% din barbatii de varsta
medie.
Normala la
130-139
85-89
Standardizarea presiunii arteriale la
limita
adulti (>18 ani)
HTA
!
TA normala optima
Stadiu 1
140-159
90-99
(fara risc cardiovasc.)
(usoara)
<120/80mmHg
Stadiu 2
160-179
100-109
Clasificarea HTA
(moderata)
Stadiu 3
(severa)

180-209

110-119
32

Stadiu 4 (f.
severa)

> 210

>120

33

HTA sistolica si puls marit

Complianta scazuta a aortei (arterioscleroza)
Volum bataie crescut
Insuficienta aortica Tireotoxicoza Sindrom cardiac hiperkinetic Febra
Fistula arteriovenoasa Canal arterial persistent
HTA sistolica si diastolica (rezistenta vasculara periferica crescuta)
De cauza renala
pielonefrita cronica
glomerulonefrita acuta si cronica
boala renala polichistica
stenoza renovasculara sau infarct renal
alte boli renale severe (nefropatie diabetica, etc)
De cauza endocrina:
Contraceptive orale
Hiperfunctia suprarenalei
Sindrom Cushing
Hiperaldosteronism primar
Sindroame adrogenitale congenitale sau ereditare
Feocromocitomul
Mixedemul
Acromegalia
De cauza neurologica:
Psihogena
Sindromul diencefalic
Distautonomia familiala (Riley-Day)
Polinevrite (porfiria acuta, intoxicatia cu plumb)
Cresterea presiunii intracraniene (acuta)
Sectiunea maduvei spinarii (acuta)
Cauze variate:
Volum intravascular crescut
Poliarterita nodoasa
Hipercalcemia
Medicamente (ex. Glucocorticoizi, ciclosporina, etc)
Etiologie necunoscuta:
HTA esentiala (>90% din total cazurilor de HTA)
Toxemie in sarcina
Porfiria intermitenta acuta
Prevalenta diferitelor forme de HTA in populatia generala
HTA esentiala 92-94%
HTA de cauza renala 3-5%
HTA de cauza endocrina <1%
HTA de cauze variate 0,2%
Factori care influenteaza HTA
Ereditatea:
gene susceptibile (gena angiotensiogenului), defecte monogenice (aldosteronismul glucocorticoid
vindecabil, sindromul Liddl) pres arteriala
Mediul inconjurator:
aport de sare, obezitatea, profesia, consumul de alcool, nr. de membri din familie, aglomeratia, varsta
( TA odata cu varsta in tarile dezoltate/ TA cu varsta in tarile mai putin dezvoltate)
Sensibilitatea la sare: in HTA
33

34

Defect al membranei celulare

Rezistenta la insulina
Istoric
Factori de risc cu prognostic nefavorabil al HTA
Rasa neagra
Varsta tanara
Sexul masculin
Pres. diastolica persistenta> 115 mm Hg
Fumatul
Diabetul zaharat
Hipercolesterolemia
Obezitatea
Consumul mare de alcool
Semne de afectarea unor organe: inima, ochi, ap. renal, SNC
Simptome si semen
Maj. nu au semne specifice.
Sunt identif. in timpul exam. fizic
Simptomele :
TA crescute insasi
bolii vasculare hipertensive
bolii de fond (HTA sec)
Cefaleea (z. occipitala) dimineata (la trezire) si dispare spontan dupa catava ore HTA severa
Vertij
Palpitatii
Oboseala acc.
Impotenta (la barbati)
HTA sec: poliurie, polidipsie, slabiciune musc. sec hipokaliemiei (in hiperaldosteronism primar sau
obezi), labilitate emotionala (in sindr. Cushing)
Anamneza
Istoric familial de HTA
intermitente de val. ale TA in antecedente
HTA sec dupa trat. cu corticosteroizi sau estrogeni
Istoric de: angina pectorala, insuf. cerebrala, insuf. cardiaca congestiva, insuf. vasc. periferica.
Factori de risc: fumatul, diabet zaharat, dislipidemia, decese premature in familie datorate bolilor
cardiovasc.
Stil de viata: dieta, activitatea fizica, statutul familial, profesia, nivelul de educatie.
Examen fizic
aspectul general (fata rotunda, obezitatea tronculara sindr Cushing?)
Compararea TA si pulsului la cele 2 membre sup. in ortostatism si clinostatism
Inaltimea si greutatea pacientului
Examenul fundului de ochi
Examinarea inimii si plamanilor
Teste de baza pt evaluarea initiala a HTA
Intotdeauna incluse:
Glucoza, sangele, proteinele urinare
Hematocrit
Potasemia
Creatinina serica si/sau ureea sanguina
EKG
De obicei incluse, in fctie de cost si alti factori:
34

35

Examen microscopic al urinii

Leucocitemia
Glucoza plasmatica sanguina, colesterol, colesterol HDL, TG plasmatice/sanguine
Acid uric, fosfati si calciu serice
Radiografie toracica, ecocardiografia.
Teste speciale pt evaluarea HTA sec
Boala renovasculara: renograma cu IEC, examinarea ambilor rinichi cu ultrasunete
Feocromocitom: det. creatininei, metanefrinelor si catecolaminelor in urina/24h sau a catecolaminelor
plasmatice.
Sindrom Cushing: testul de supresie nocturna cu dexametazona sau det. cortizolului in urina/24h.
AFECT. CARDIOVASCULARE HTA
Tratament nefarmacologic - combaterea factorilor de risc:
Reducerea aportului de sare la 5-6 g/zi
Renuntarea la alim. bogate in colesterol si grasimi saturate
Renuntarea la tutun si cafea
Reducerea consumului de alcool: < 30g etanol/zi barbati, < 15g/zi femei
Combaterea sedentarismului si obezitatii
Evitarea stresului
Tratamentul farmacologic:
Este permanent in HTA esentiala
Adaptat la gradul, grupul de risc, stadiul de HTA si evolutia bolii.
Med. CI in HTA:
Excitantele SNC (cafeina, anorexigenele amfetaminice)
Forme farm. eff.

35

36

36

37

37

38

38

39

Caz clinic. Discutii

39

40

Pacienta in varsta de 65 ani este externata cu diagnosticul de HTA stadiul II si dislipidemie.

Tratament:
Monopril 10mg - 1 cp/zi
Betaloc Zok 50mg 2 x 1 cp/zi
Zocor 10mg 1cp/zi
Obiective terapeutice:
Scaderea TA <140/90 mmHg
Reducerea complicatiilor (AVC, insuf. cardiaca, infarct miocardic, insuf. renala)
Reducerea mortalitatii
Discutii
Monopril (fosinopril) antiHTA, IEC al AT-1 si AT-2
Betaloc Zok (metoprolol) blocant B-adrenergic selectiv, efect antiHTA moderat
hipercolesterolemiei fact. de risc pt. boli cardiovasc.
Zocor (simvastatina) inhiba HMG-CoA reductaza
Ameliorarea calitatii vietii pacientei
Obs.: Pacienta nu a mai utilizat med. decat in perioada internarii in spital; necesita consiliere!
CI
IEC CI in edem angioneurotic (in antecedente)
B-blocantele de evitat in: astm bronsic, hiperreactivitate bronsica, bloc atrio-ventricular de grad II
sau III, sindrom Raynaud, tulburari circ. periferice.
Inhibitorii HMG-CoA reductazei CI in hepatita cronica, cresteri prelungite ale transaminazelor
serice, miopatie (in antecedente)
Doze. Mod de adm.
Monopril: doza initiala 10mg, o data pe zi, poate fi ajustata in fctie de val. TA la 20-40mg/zi.
Adm. in priza unica zilnica scade ef antiHTA la sf. intervalului de dozare !
Se recomanda divizarea dz. zilnice in 2 administrari.
Betaloc Zok: doza initiala metoprolol 100mg/zi, o data/zi sau fractionata in 2 adm.
Contine metoprolol succinat (50, 100, 200 mg) compr. cu elib. controlata. Se inghit intregi fara a fi
zdrobite.
Efectul apare treptat si este max. dupa cca 1 sapt de trat
Doza eficienta 100-450 mg/zi.
Adm. in timpul sau imediat dupa masa.
Zocor: doza initiala 10 20mg/zi.
Ajustarea posologiei la interval de min 4 sapt in fctie de rasp terap (scaderae LDL-colesterolului)
La varstnici: doza uzuala 5 10 mg/zi
Simvastatina se adm. seara, la culcare,pt un efect maxim al HMG-CoA reductazei.
Obs: dozele adm. si frecv. adm. sunt corespunzatoare.
RA: usoare, tranzitorii, pot fi prevenite.
RA si precautii la adm. MONOPRILULUI
RA MONOPRIL
hTA ortostatica in primele zile de tratament si la asoc. cu diuretice sau alte antiHTA
Prevenita prin initierea terapiei cu doze mici, care se cresc treptat si monitorizarea TA
Hiperpotasemie:
Se evita asoc. cu alte med care pot det. hiperpotasemie (diuretice econ. de K, saruri de K)
Consum moderat de alim. bogate in K: peste, pasare, lapte, banane, kiwi, caise, portocale, prune,
spanac, cartofi, rosii
Tusea seaca:
Apare dupa cateva sapt. de trat.
Antitusivele sunt ineficace (exceptie: cromoglicat de sodiu)
Se poate inlocui cu un blocant al recept. AT.
40

41

Tulburari de gust
Hipersensibilitate, angioedem
Rash cutanat (tranzitor), edem facial (se intrerupe trat. si se adm. antihistaminice H1), edem laringian
(urgenta: 0.3-0.5 ml adrenalina 1/1000, s.c.)
Insuf. renala acuta
Se reduce prin doze initiale mici de IECA si monitorizarea fctiei renale.
RA Betaloc Zok
hTA, bradicardie se scad dozele (se monitorizeaza TA, frecv. cardiaca)
hTA ortostatica initierea trat. cu doze mici si cresterea treptata
Insuf. cardiaca dat. deprimarii miocardului
! La cresterea dozelor
Alterarea metab. lipidic
Risc scazut la doza terap. (metoprololul B-blocant cardioselectiv)
! Adm. concomitenta a simvastatinei
Intreruperea brusca a trat.
Angina instabila, infarct miocardic (deces) la pacientii cu antecedente ischemice
Tahicardie, HTA, stare generala de rau efect rebound
Altele: cosmaruri, depresie, tulb. gastro-int.,etc.
Tulburari hepatice
Cresterea transaminazelor serice (ASAT, ALAT)
Apar la 3-12 luni de la inceperea trat.
Dispare la intreruperea trat. (r. reversibile)
Se evalueaza periodic fctia hepatica
Se intrerupe trat. daca transaminazele cresc de 3X > normal
Miopatii
Dureri musc. inexplicabile, slabiciune musc. (se avertizeaza medicul)
Se monitorizeaza CPK (creatinfosfokinaza serica) de origine musc
Val. CPK > 10X normal miopatie intreruperea trat.!
! La adm. concomitenta de fibrati, acid nicotinic, inhibitoarele metabolizarii hepatice a simvastatinei
(ciclosporina, itraconazol, ketoconazol, eritromicina, claritromicina)
Tulb. gastrointest.: constipatie, flatulenta, dispepsie, dureri abdominale, greata, diaree (tranzitoriu).
Tulb. oculare: agravarea cataractei
Analiza Rp
Nu exista riscul unor interact. M-M pe reteta, eventual cresterea riscului de hTA ortostatica
(metoprolol-fosinopril)
Interactiuni cu alimentele
Biodisponib. metoprololului creste cu alim. - adm. in timpul sau imediat dupa masa
Biodisponib. simvastatinei (oral) creste la adm. concomitenta de suc de grapefruit (creste riscul de
miopatii!) CI grapefruit
Schema de adm.
Medicament

Dimineata
(ex.h7)

Monopril 10mg

1 compr.

Betaloc Zok 50mg

1 compr.
2 compr.
(sau 1 comp.de 100
mg)

Seara
(ex.h19)

La culcare
(ex.h22)

1 compr.
-

Zocor 10mg

Creste complianta, dar

poate acc. hTA
ortostatica
1 compr.

41

Obs.:

42

CURS7 Tratamentul astmului bronsic

Generalitati
Astmul este o afectiune a cailor respiratorii caracterizata printr-o reactivitate crescuta a arborelui
traheobronsic la o multitudine de stimuli.
Manifestari fiziologice: ngustare generalizata a conductelor aeriene, care poate ceda spontan sau ca
raspuns la terapie.
Clinic: accese de dispnee, tuse si wheezing. Este o boala episodica, exacerbarile acute intercalandu-se cu
perioade lipsite de simptome. Cele mai multe atacuri sunt de scurta durata, durand minute pana la cateva
ore. Daca pacientul are zilnic un grad de obstructie a cailor respiratorii, ce persista zile sau chiar
sptmni, stare = status astmaticus.
Prevalenta si etiologie
Frecventa:afectiune f. frecventa
afecteaza 4-5% din populatia SUA.
apare la toate varstele, dar predominant la varstele tinere.
din cazuri apar pana la varsta de 10 ani
1/3 apar pana la vrsta de 40 de ani.
la copii exista un raport de 2:1 sex masculin/feminin.
raportul pe sexe se egalizeaza pana la varsta de 30 de ani.
Etiologic: o boala heterogena:
alergic istoric personal sau familial de boli alergice (rinite, urticarie, eczema), cu niveluri crescute de
IgE n ser si/sau teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific.
idiosincrazic- fara antecedente alergice, IgE normale
Simptomele apar dupa o afectiune a tr. resp.superior.
Intitial: raceala mai severa crize paroxistice de wheezing si dispnee (scurtarea respiratiei).
Patogeneza astmului
Hiperexcitabilitatea nespecifica ridicata a arborelui bronsic
Reactivitate bronsica exagerata fata de infectii virale obisnuite sau fata de agenti poluanti
R. inflamatorie intensa, imediata bronhoconstrictia, congestie vasculara edem local.
Productie crescuta de mucus si afectarea transportului mucociliar.
Stimuli alergenici: praf, acarieni, pene, par de animale, fungi.
Stimuli farmacologici: aspirina si alte AINS (indometacina, ibuprofen, fenilbutazona), colorantii
(tartrazina), antagonistii beta-adrenergici, agenti de sulfitare.
Agenti poluanti ai mediului si aerului (PbO2, NO2): zone intens industrializate, z. cu densitate
urbana mare.
Factori profesionali: expunere la diferite procese industriale
Infectiile resp. virusul sincitial respirator si v. paragripal - la copii; rhinovirusuri, v. gripale.
Efortul fizic
Stresul emotional
Semne clinice
Dispnee
Tuse
Wheezing
Constrictie toracica insotita de o tuse seaca
Crize nocturne de dispnee si wheezing care trezesc bolnavul noaptea din somn.
Tratamentul A.B.
Inlaturarea factorilor cauzali
Desensibilizarea sau imunoterapia cu extracte din alergenele presupuse
Terapia medicamentoasa
2 mari categorii de med.:

42

43

medicamente care inhiba contractia musculaturii netede (agonistii beta-adrenergici, metilxantinele si

anticolinergicele)
Agenti care previn si/sau diminueaza inflamatia (glucocorticoizii si agentii stabilizatori ai
mastocitelor).
Stimulente adrenergice
Str. ch.: catecolaminele, rezorcinolii, saligeninele
Stimuleaza beta-receptorii si activarea prot. G
Reduc eliberarea de mediatori
Amelioreaza transportul mucociliar
Epinefrina, izoproterenolul, izoetarina, rimiterolul si hexoprenalina.
au actiune de scurta durata (30 - 90 min)
Adm.: inhalator sau parenteral.
Epinefrina si izoproterenolul nu sunt 2 selectivi - au efecte cronotrope si inotrope cardiace destul de
importante.
Epinefrina - efecte alfa-stimulatoare. Doza uzuala = 0,3-0,5 ml din solutia 1:1000, s.c.
Izoproterenolul nu are actiune alfa-stimulanta; este cel mai potent agent din acest grup.
Izoetarina este cel mai selectiv agonist 2 din aceasta clasa, dar este un bronhodilatator destul de slab.
Adm. ca aerosol si se livreaza ca solutie 1%.
RA ale adrenergicelor
Stimularea beta1-recep. tahicardie, aritmii, ischemie miocardica, agravarea anginei pectorale.
Stimularea beta2-recep. tremor al degetelor, agitatie, anxietate.
Utilizarea cronica toleranta agravarea astmului.
Simpatomimetice bronhodilatatoare
Cu durata scurta de actiune: adrenalina si izoprenalina trat. Crizei astmatice
Cu durata lunga de actiune: salbutamolul si fenoterolul profilaxia crizelor.
Adm.:
S.c.
Aerosoli Dz. max. 3-6 inhalatiii/zi (toleranta!), 1 flacon (300 doze) 3 luni de tratament.
Oral: efedrina, orciprenalina, terbutalina, salbutamol. Efect mai lent dar de durata mai lunga. Tratament
de fond si profilaxia crizelor.
Adrenalina: s.c. 0.5mg trat. crizei de astm. RA cardiace
Efedrina: oral, 15-50 mg la 4-6 ore, utilizare limitata, ca medicatie de fond in astm. RA SNC
Izoprenalina (bronhodilatin) aerosoli, in criza de astm.
Orciprenalina (astmopent, alupent) in aerosoli. B2-selectiv.
Beta2-selective: terbutalina (bricanyl) si fenoterol (berotec) deriv. de rezorcinol si Salbutamol
(ventolin)- deriv. de saligenina.
Salmeterol (serevent) efect bronhodil. mai lung decat salbutamolul (12h de la inhalare). Profilaxia
crizelor.
Teofilina si aminofilina
Teofilina alcaloid xantinic din frunzele de ceai
Aminofilina (miofilin) complex de teofilina si etilendiamina, mai solubil, biodisponibilitate m. mare.
Act. directa pe musc. neteda bronsica.
Oral, in trat. de fond.
Dz 300mg la 8h, dupa mese.
Iv in criza de astm sau in rau astmatic.
Aminofilina (iv lent, 5mg/kgc in 10-20 min)
RA: greata, anorexie, palpitatii, nervozitate, insomnie.
Inhibitoarele degranularii mastocitelor - Cromoglicat disodic si ketotifenul
Cromoglicat disodic (intal, lomudal) profilaxia crizei la bolnavii cu astm alergic
Stabilizeaza membr. mastocitelor cu blocarea elib. de histamina.
43

44

Cromoglicat disodic aerosoli, 1 puf x4/zi.

Ketotifen (zafiten) adm. orala
Modificatorele leucotrienelor
Antagonisti competitivi ai LT, blocand recep. LT. Adm. Oral, pt profilaxia crizelor.
Montelukast
Zafirlukast
Inhibitori ai 5-lipooxigenazei (enz. implicata in sinteza LT)
Zileuton (zyflo)
CURS8 Tratamentul ulcerului gastro-duodenal i al refluxului gastro-esofagian
Tratament nefarmacologic igieno dietetic
Modificarea stilului de viata
Evitarea factorilor de risc: tutun, cafea, alcool, muraturi, afumaturi, prajeli, condimente, stres
Cultivarea factorilor sanogenetici: respectarea regimului alimentar adecvat, a orarului meselor si nr.
meselor 4-5/zi.
Tratamentul farmacologic al UG si UD
Trat U activ, neintrerupt pana la remisie
Profilaxia corecta a recaderilor
Diagnosticarea si tratarea eventualei infectii cu Helicobacter pylori (HP).
Med. Cind. in UG si UD:
Aspirina
AIS si AINS scad secretia de PG citoprotectoare gastrice (PGE2),
Antispastice musculotrope de tip teofilina si aminofilina (Miofilin) stim. secretia gastrica
Cafeina
Farmacoterapia ulcerului. Obiectivele terapeutice.
Corectarea dezechilibrului dintre fact. agresivi (suc gastric hiperacid, reflux biliar) si fact. protectori ai
mucoasei gastrice (bariera de mucus)
Medicatia antiulceroasa:
Antiacide
Inhibitoarele activitatii secretorii acide a celulelor parietale din mucoasa gastrica
Inhibitoarele pompei de protoni
Protectoare ale mucoasei gastrice
Antiacidele
Au rolul de a neutraliza aciditatea gastrica (HCl).
pH>5 scaderea act. proteolitice a pepsinei.
R. rapida efect intens si trecator
R. lenta efect durabil
Timpul de golire al stomacului
efectul antiacidelor (5-60 min) adm. pe nemancate
prezenta alimentelor mentine efectul antiacid la 1-2 ore.
Calmeaza durerea ulceroasa
pH declanseaza reflex elib. de gastrina (carbonatul de calciu) stim. secretia si motilitatea gastrica
- un efect rebound al secretiei acide
Clasificare:
aa. nesistemice
aa. sistemice
Antiacidele nesistemice
Formeaza in intestin saruri insolubile (nu se absorb)
Nu modifica echil. ac-bazic.
Antiacidele sistemice
Det. abs. intestinala de bicarbonat de sodiu alcaloza metabolica (la doze mari)
44

45

! La alcaloza metabolica - pacientii cu insuf. renala.

Doze mari sindrom calciu-alcalii: alcaloza, hipercalcemie, cresterea creatininei.
Adm. orala: comprimate orale sau pt. supt, pulberi, suspensii.
Adm. corecta: I doza la o ora dupa masa, a II-a doza dupa alte 2 ore, ultima doza seara, la
culcare
Compusi de aluminiu
Hidroxid de aluminiu antiacid nesistemic cu act. slaba si lenta.
R.A.: constipatie (act. astrigenta a Al+3), carenta fosfatica (fosfati de aluminiu insolubili in intestin)
biodisponibilitatea unor med.: izoniazida, unele sulfamide, tetraciclina, indometacina,
clorpromazina, digoxina, propranolol, anticolinergice
Compusi de magneziu
Hidroxidul de magneziu =antiacid predominant nesistemic cu act. relativ rapida, intensa si de durata
medie.
RA.: diaree se asoc. cu antiacide constipante.
! In insuf. renala acumularea Mg in cant. toxice deprimare centrala.
Suspensia apoasa (laptele de magneziu) 5-15 ml sau pulbere de magneziu (500-750 mg o data)
Oxid de magneziu sau magnezia usta
250mg-1g ca antiacid si 2-5g ca laxativ.
Carbonat de calciu
CaCO3 antiacid predominant nesistemic relativ rapid, cu actiune intensa, de durata medie.
Ca+2 stim. secretia de gastrina efect rebound al secretiei acide; efectul se combate prin adm. frecv. a
antiacidului.
RA: constipatie
>8g/zi hipercalcemie cronica; hipercalciuria favoriz. litiaza renala.
Posologie: 1-2g o data, asociat cu alte antiacide.
Bicarbonat de sodium
Antiacid sistemic cu actiune rapida, intensa si de scurta durata.
RA la doze mari: alcaloza, sindrom calciu-alcalii.
Cind. (adm. cronica): insuf. renala, insuf. cardiaca, HTA.
Posologie: 0.5-4g o data, max 16g/zi (8g/zi, la batrani)
Inhibitoarele secretiei gastrice
Secretia gastrica acida poate fi inhibata cu:
Subst. parasimpatolitice (atropina blocheaza rec. muscarinici, scade controlul vagal al secretiei)
Blocantele H2-histaminergice (cimetidina) scade act. excitosecretorie a histaminei
Subst. antigastrinice (proglumid)
Inhibitoarele carboanhidrazei (acetazolamida)
Inhibitoarele pompei de protoni (omeprazol)
Parasimpatoliticele (anticolinergicele)
Inhiba secr. de HCl cu 40-50%
Scad peristaltismul gastric
Intarzie golirea stomacului
Prelungest efectul antiacidelor (asoc. avantajoasa)
Calmeaza durerea
Grabesc vindecarea UG si UD
Scad frecv. complicatiilor si recurentelor
RA: uscaciunea gurii, tulburari de vedere, constipatie, dificultate la urinare.
Cind: glaucom
Atropina: 0.5-1 mg o data
Oxifenciclimina (daricon)
Propantelina (probanthine, neopepulsan)
45

46

Pirenzepina (gastrozepin)
Blocantele H2-histaminergice
Blocheaza ef. excitosecretor gastric al histaminei
Cimetidina (tagamet) inhiba marcat secr. gastrica in UD activ; mai putin in UG.
! Efect rebound la intreruperea brusca a unui trat. indelungat - activarea ulcerului.
Posologie: 400mg x 2/zi dimineata si seara la culcare, in U activ; doza de intretinere 400mg/zi, seara
la culcare.
! Asoc. cu anticoagulante cumarinice, teofilina, fenitoina - dozei datorita ef. inhibitor enz. al
cimetidinei.
Ranitidina ef. inhibitor al secr. gastrice mai acc. RA mai putine.
Antigastrinice
Proglumida efecte antisecretorii si favoriz. cicatrizarea U.
Antagonist al gastrinei, la nivelul rec. specifici.
Inhibitoarele carboanhidrazei
Acetazolamida (ulcosilvanil) inhiba carboanhidraza= enz. imp. pt secretia de H+ de catre celula
parietala.
Efecte: antiulceroase, slab diuretice, alcalinizeaza urina, scade pres. intraoculara in glaucom,
antiepileptica (in petit mal).
Posologie: oral, 20-25mg/kg.
Cind: insuf. hepatica, insuf. renala, insuf. suprarenala grava, alergie specifica.
Prudenta: diabet, pacienti cu acidoza.
Inhibitoarele pompei de protoni
Omeprazol inhiba puternic secretia gastrica stimulata si cea bazala. Are efect specific, de lunga
durata.
Inhiba H+, K+ ATP-aza (pompa protonica)
Efecte f bune in UG, sindr. Zollinger-Ellison.
Posologie: oral, 1 data /zi.
Protectoarele mucoasei gastroduodenale si ale leziunii ulceroase
Formeaza pelicule protectoare sau stimuleaza secretia de mucus protector.
Saruri de bismut saruri insolubile pelicule protectoare de proteinat de bismut, prin coagularea
proteinelor la suprafata leziunii. Doze mici (5g o data) au efect constipant; doze mari (20g) efect
laxativ. Scaun de culoare neagra (sulfura de bismut).
Carbonat bazic de bismut
Subnitrat de bismut
Fosfat de bismut
Subcitrat de bismut coloidal
Posologie: 5g x 2-3/zi, pe stomacul gol.
CURS9 tratamentul contraceptiv - steroizii feminini si anticonceptionalele orale.
1. ESTROGENII
Estrogenii: estradiol, estrona, estriol (naturali), steroizi sintetici derivati de estradiol (etinilestradiol,
mestranol), steroizi sintetici derivati de stilben (dietilstilbestrol, dienestrenol)
Proprietati feminizante
Asigura ciclul menstrual normal
Scaderea nivelulului estroprogesteronic menstruatia
Cresterea estrogenilor inhibarea GnRH si FSH
Maturarea organelor sexuale
Pregatesc tractul genital feminin pt fertilizare
Mentin str normala a tegumentelor si vaselor sanguine
Inhiba resorbtia osoasa
Cresc factorii de coagulare II, VII, IX, X creste coagulabilitatea sanguina
Utilizari clinice:
Tratament substitutiv in hipogonadism primar si in postmenopauza
46

47

2mg/zi estradiol (oral) sau 50ug/zi (transdermic) continuu sau 3 din 4 sapt.
Se asoc. un progestativ: cate 10-14 zile/luna
Tratamentul neoplasmelor unor organe hormonodependente
Inhiba evolutia cancerului de prostata si a metastazelor lui
RA:
acc. tromboembolice (oprirea trat.)
anorexie, greata, diaree, cefalee, crestere in greutate, candidoza vaginala
doze mari si adm. continua de estrogeni fara asoc. cu progestative risc de carcinom endometrial si
cancer mamar.
CI
Sarcina (mai ales I trim.) malformatii ale inimii si membrelor
Alaptare
Valvulopatii
Acc. tromboembolice
HTA
Boala coronariana
Tulb. cerebrovasculare
Estrogenii + Med.- Interactiuni M-M
+ Inductori enzimatici: barbiturice, rifampicina, fenitoina, etc scad eficacitatea estrogenilor
2. PROGESTATIVELE
Asigura implantarea oului si mentinerea sarcinii
Stimuleaza dezvoltarea glandelor mamare (formarea alveolelor secretorii)
Efect antiestrogenic
Favorizeaza lipoproteinlipaza depunerea grasimilor
Progestative sintetice: medroxiprogesteron, alilestrenol, linesterol.
derivati de pregnan
derivati de estran
Indicatii: tratament de substitutie in postmenopauza, trat. menometroragiilor, sindrom
prementrual, endometrioze, cancer endometrial, de san si renal.
3. Asociatii estroprogestative
Inhibarea ovulatiei
Deprima fctia ovarului
Hipertrofia cervixului
Act. contraceptiva
RA: greata, ameteli, cefalee, mastodinie, edeme, crestere in greutate, cloasma, acnee, rareori
hirsutism, sangerari neregulate, candidoze frecvente.
RA in sarcina: virilizarea fatului femel.
RA f grave: acc. tromboembolice, infarct miocardic acut, AVC, HTA, icter colestatic, depresii
severe.
Progestative. RA. Cind.
Sarcina
Insuficienta hepatica
Boala coronariana ischemica
Boala cerebrovasculara
Tratamentul diabetului zaharat i al dislipidemiilor
Diabetul zaharat
Tratamentul nefarmacologic igieno-dietetic:
Combaterea fact de risc:
Obezitate
Stres
Alimentatie bogata in glucide
47

48
Consum indelungat de med diabetogene: diureticele tiazide si glucocorticoizii; diabet tip I

infectiile virale care afecteaza pancreasul

Cultivarea factorilor sanogenetici
Regim alimentar hipoglucidic si hipocaloric
4-5 mese/zi
sport
Regimul alimentar in diabet
Alimente interzise: alcool, zahar prajituri, dulceturi, bomboane, ciocolata nedietetica, siropuri
concentrate, sucuri indulcite cu zahar, must, miere, fructe dulci (struguri, smochine, curmale,
stafide)
Alimente admise (rationalizate): painea, pastele fainoase, grisul, orezul, cartofii, fructele, lactatele
Alimentele admise fara restrictie: carnea, branzeturile, legumele, ouale.
Regimul se individualizeaza in fctie de: varsta, activitate fizica, boli asociate (obezitate, HTA).
Tratamentul farmacologic al diabetului
In fctie de tipul de diabet
Insuline in diabetul de tip 1 insulino-dependent
Sulfamide hipoglicemiante la pacienti normoponderali cu diabet de tip 2 insulinoindependent
Biguanide la pacienti obezi cu diabet de tip 2 insulino-independent
CI
Bauturi alcoolice (consum acut sau cronic) r. toxica de tip antalcool inductie/inhibitie enzim.
Med. cu vehicul alcool
Forme farm. indulcite cu zahar (siropuri, suspensii)
Med. hiperglicemiante:
antiasmatice adrenomimetice de uz intern
diuretice tiazide (hidroclorotiazida Nefrix)
Prudenta cu reducerea dozei de antidiabetic oral:
Med. cu ef. sec hipoglicemiant: beta-adrenolitice (antiHTA, antianginoase, antiaritmice)
! Distonocalm (contine propranolol) adm. exclusiv de diabetolog.
Antidiabetice de sinteza
Corecteaza tulb. metabolice din diabet, hiperglicemia si glicozuria.
Sunt active pe cale orala.
2 clase chimice: sulfamide si biguanide (mec de act. diferite)
Sulfamide antidibetice
Reduc hiperglicemia
Scad sau combat glicozuria
Doze mari hipoglicemie!
Mec: stimuleaza secretia endogena de insulina.
Nu sunt active in diabetul experimental indus (cu aloxan) si nici in diabetul juvenil.
Efect clinic moderat si limitat la diabetici.
Indicatii: diabet stabil, relativ recent, la adulti > 40ani, fara tendinta de cetoacidoza, care necesita
doze mici de insulina.
Toxicitate mica.
RA tulb. gastrointest., eruptii cutanate, f rar discrazii sanguine si icter colestatic.
Cind (hipoglicemie grava): asoc cu anticoagulante cumarinice, fenilbutazona, salicilati, clofibrat,
sulfafenazol, cloramfenicol, alcool (efect de tip disulfiram).
Prudenta: gravide (I trimestru) efecte teratogene.
Tolbutamida
48

49

Clorpropamida
Glibenclamida
Biguanide antidiabetice
Active pe cale orala
La omul normal, doze obisnuite nu scad glicemia
Amelioreaza toleranta la glucoza
La diabetici scad glicemia, dar numai in prezenta insulinei.
La diabeticii obezi:
Normalizeaza raspunsul insulinic exagerat la incarcarea cu glucoza
Corecteaza hiperglicemia
Scad apetitul
Favorizeaza scaderea in greutate
Scad absorbtia intestinala a glucozei prin favorizarea glicolizei anaerobe
Reduc gluconeogeneza
Scad absorbtia intestinala a grasimilor si favorizeaza transformarea lipoproteinelor cu molecula f
mare (VLDL) in lipoproteine cu molecula relativ mica (HDL).
Indicatii: in diabetul usor sau moderat al adultilor, vechi de >10 ani, mai ales la pacientii obezi.
Se adm. singure sau in asoc cu sulfamide antidiabetice.
NU se folosesc:
ca medicatie unica in diabetul sever al adultului si in cel juvenil,
la pacienti cu nevoi mari de insulina
Ef. sec.: cetonurie, cresterea acidului lactic si acidului piruvic in sange; acidoza metabolica severa
(se intervine cu insulina si bicarbonat de sodiu).
RA: tulburari digestive: anorexie, greata, voma, diaree, gust metalic sau amar.
Precautii: insuf. tenala, insuf. hepatica
Cind: sarcina
Metformin (meguan)
Medicatia hipolipemianta
Restabilesc valorile normale ale lipoproteinelor si lipidelor crescute in plasma
VLDL, IDL, LDL lipoproteine cu dens f mica/intermediara/mica, de dimensiuni mari sau relativ
mari
HDL lipoproteine cu densitate mare si dimensiuni mici
Lipoproteinele contin proteine specifice fizarea de recept de pe hepatocite si alte celule intrare
in interiorul celulei metabolizare.
VLDL, IDL, LDL
favorizeaza ateroscleroza
fact de risc pt boala arteriala coronariana
1. FIBRATII: clofibratul, fenofibratul, gemfibratul, bezafibratul
Scad marcat TG plasm. hiperlipoproteinemiile cu hipertrigliceridemie
Stim. lipoproteinlipaza desfacerea VLDL, TG.
RA: tulb. digestive, miopatie, litiaza biliara
2. STATINELE: lovastatina, simvastatina, provastatina
Scad marcat colesterolul - hiperlipoproteinemii cu hipercolesterolemie
Inhiba HMG-CoA reductaza (hidroximetilglutaril CoA reductaza)
RA (minore): cresterea transaminazelor hepatice si creatinfosfokinazei, miozita (rar).
3. RASINI FIXATOARE DE ACIZI BILIARI: colestiramina, colestipol
Scad colesterolemia hipercolesterolemie
Fixeaza aci. biliari in intestin impiedica abs. lor.
49

50
4. ACID NICOTINIC

Hipolipemiant
Scade TG si colesterolul
Inhiba lipoliza
Ind: dislipidemii severe
RA (dese la Dz mari): congestia fetei, bufeuri, iritatie gastrointest.
Adm: dupa mese, in doze crescande.
Tratamentul durerii Tratamentul cefaleei
Cefaleea
Este un simptom frecv (uneori grave: AVC, hematom subdural, tromboza cerebrala, tumori
cerebrale, meningita)
I loc ca frecv in ierarhia tipurilor de durere
10-15% din populatie sufera cronic de cefalee
> 90% din populatie cel putin I episod/an
Cauzele trebuie diagnosticate corect:
Primara
Secundara altor boli
Tratata corespunzator
Automedicatie consiliata
Cauzele frecv ale cefaleii, fctie de sex
Barbati: consum de alcool, HTA
Femei: cauze endocrine (ciclu, dismenoree, sindr premenstrual, hipo-, hiperfoliculinemie,
menopauza), nevroze, depresie
Copii: tulburari de vedere, otite, parazitoze intest, suprasolicitare intelectuala
Varstnici: HTA, tulb de circ cerebrala, ateroscleroza cerebrala, spondiloza cervicala, insuf renala)
Semne si simptome asociate cefaleii
Greturi migrena
Varsaturi migrena, tumori cerebrale
Fotofobie migrena
Tulb de vedere - migrena, tumori cerebrale, insuf vertebro-bazilara
Cresterea TA HTA, encefalopatia hipertensiva
Ameteli- migrena, tumori cerebrale, insuf vertebro-bazilara
Febra boli infectioase, gripa, meningita, tromboflebita, AVC
Dureri oculare glaucom
Convulsii epilepsie, tumori cerebrale
Pareze AVC
Contuzii craniene cefalee posttraumatica
Anamneza
Anamneza specifica pt cefalee
Diagnostic diferential al cefaleii primare de cefaleea sec.
Diagnostic etiologic
Antecedentele
Frecventa
Durata
Caracterul durerii (superficiala, profunda, pulsatila)
Localizarea (frontala, occipitala)
Simptome asociate (greata, fotofobie, febra, dureri oculare)
50

51

Terapia cefaleii
Medicatie comuna OTC
Analgezice (metamizol, paracetamol, acid acetilsalicilic)
AINS cu efect analgezic (acid acetilsalicilic, ibuprofen)
Medicatie specifica Non-OTC
Sedative, tranchilizante-anxiolitice (benzodiazepine: medazepam 5-10 mg/zi; diazepam 510mg/zi)
Antidepresive tipice, amine triciclice : amitriptilina -25-50 mg/zi; imipramina 50-100mg/zi
Metode profilactice, complementare medicatiei:
Stil de viata sanatos, program de lucru si odihna echilibrat, evitarea stresului, reducerea consumului
excesiv de cafea, tehnici de relaxare, masaj
Migrena
Este o cefalee frecventa
>10% din cazurile de cefalee
De 3X mai frecv la femei
Are caracter ereditar
Debut in copilarie
Evolueaza in crize
La batrani crizele scad in intensit si frecv
Fact favorizanti alimentari: branzeturi fermentate, ciocolata, vinul rosu, bauturi alcoolice
Stadiile: prodroma precefalalgic, cefalalgic, postcefalagic
Medicatia crizei de migrena
Medicatie comuna OTC de electie in criza usoara si moderata
Analgezice (metamizol, paracetamol, aas)
AINS (AAS, ibuprofen)
Medicatie specifica, non-OTC in criza moderata si severa
Alcaloizi peptidici din cornul secarei (ergotamina p.o. 1-2 mg o data, max 6mg/zi si
10mg/sapt; i.m/ 0,5-1,5mg o data, max 3mg/sapt)
Triptani agonisti serotoninergici 5-HT-1D si 5HT-1B: sumatriptan p.o. 50-100mg o data,
max 100mg/zi sau spray nazal 20mg/o doza;
Naratriptan p.o. 2.5mg/o data, max 5mg/zi
Rizatriptan p.o. 5-10mg o data, max 30mg/zi
Eletriptan p.o. 20-40 mg o data
Tratamentul IC
IC = sindrom clinic care implica imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita si
de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor org.
Clasif: in fctie de mec patogenice:
IC stanga
IC dreapta
IC globala sau IC congestiva
Etiologie
Factori determinanti:
Cauzele mec (afecteaza dinamica cardiaca si apoi miocardul: valvulopatii dobandite sau
congenitale, HTA si pulmonara)
Proc carea afecteaza la inceput miocardul (cardiopatia ischemica, cardita reumatismala, anemii
grave, etc)
Factori favorizanti:
Efort fizic excesiv
Exces de sodiu
51

52

Tulb de ritm: fibrilatia, flutter

HTA
atrial
Infectii (pneumonii severe)
Tulb de cond: bloc AV
Anemii
Bradicardii severe
Med: AINS, ag I
Ischemia activa recurenta
Sarcina si nasterea
IMA
IC decompensate
Deteriorare a fctiei cardiace sub forma unui episod de edem pulmonar acut, fie progresiv printr-o
astenie, scaderea tolerantei la ex fizic si acc dispneei la effort.
Cauzele:
HTA
Insuf si boala mitrala
Cardiopatia ischemica
Carditele infectioase (reumatica, tifica, difterica)
Hipertiroidia
Tratamentul IC
Regim igieno-dietetic
Reducerea consumului de sare
Renuntarea la fumat
Scaderea consumului de alcool
Ex fizic
Tratament farmacologic:
Diuretice (de ansa, tiazidice, antialdosteronice)
IECA
Beta-blocante
Digoxin
Vasodilatatoare
Anticoagulante
Agenti antiaritmici
Agenti inotropi +
Tratament prin tehnici si metode chirurgicale:
Revascularizare (angioplastie coronariana transiluminala percutana/by-pass aortocoronarian)
Protezare sau reparare valvulara
Pacemaker sau cardiodefibrilator implantabil
Tehnici de asistare ventriculara mecanica
Transplant cardiac
Recomandari generale:
Consiliere complianta la tratament
Activitate si implicare sociala
Vaccinari (gripa, pneumococ)
Contraceptia (daca este cazul)
Diureticele tiazidice
De electie in IC
Intensitate moderata
Elimina urini conc in Na, Cl, K (salureza)
RA: hiponatremie, hipopotasemie, hiperglicemie, hiperuricemie
52

53

Toxicitate slaba, efect diuretic prelungit, fara RA imp (hipopotasemia combatuta prin adm de
KCl)
Hidroclorotiazida (Nefrix): 25-100mg in 1-2 prize act incepe dupa o ora si se mentine 812 ore
Butizida (propr mai intense decat hidroclorotiazida)
Clortalidona (Hygroton) inrudita cu tiazidicele durata de act ma I lunga (24-48h). Adm .
1/zi sau la 2 zile.
Diuretice saluretice (de ansa)
Furosemid (Lasix, Furantril): 40mg 1,2g /24 ore, pana la disparitia edemelor
Efect rapid 30min, se mentine 4-6 ore (oral); efect dupa 3-15 min si se mentine 2-5 ore (i.v.)
Doza de intretinere = doza min eficienta cu adm zilnica care controleaza edemele si simptomele:
10-80mg/zi.
Elim un vol mare de urina conc in Na, Cl, K
Eficient la pacientii care nu raspund la diuretice tiazidice
RA: dezechilibre electrolitice severe (hiponatremie, hipopotasemie), hTA, hipoglicemie,
hiperuricemie, acc alergice, tulb digestive.
Se impune asoc cu diuretice econ de K (Spironolactona 25-50mg/zi) sau Aspacardin, KCl, alim
(banane)
IECA
IECA

Dz initiala

Dz tinta

Captopril

6.25 x 3/zi

25-50mgx 3/zi

Enalapril

2.5mg/zi

10mgx2/zi

Lisinopril

2.5mg/zi

5-20mg/zi

Perindopril

2mg/zi

4mg/zi

Ramipril

1.25-2.5mg/zi

2.5-5mgx2/zi

Trandolapril

1mg/zi

4mg/zi

Beta-blocante
Cind: astm bronsic sensibil la beta-agonisti
Bradicardie
hTA
Dz initiale mici, cu 10-20% m mici decat Dz tinta.
Intreruperea trat treptata
Beta-blocant

Dz initiala

Dz de intretinere

Carvedilol

3.125mg x 2/zi

25-50mgx 2/zi

Metoprolol

12.5mg/zi

200mg/zi

Bisoprolol

1.25mg/zi

10mg/zi

Agenti inotropi + (digitalice)

Cresc forta de contractie a inimii
Scad frecv cardiaca
53

54

Scad viteza de condrucere a stimulului la nivelul nodului atrio-ventricular

De electie: pacienti cu fibrilatie atriala si IC sau pacienti cu dispnee si IC care nu raspund la
diuretice + IECA
2 metode de digitalizare orala:
Rapida: dz terap se adm in 24h, una intermediara - in 2-3 zile si una lenta in 7-10 zile.
Intoxicatia cu digitalice: tulb de ritm si conducere (extrasistole, tahicardie paroxistica, bloc a-v, tulb
gastrointest (greturi, varsaturi, anorexie), etc.
Masuri: oprirea digitalicelor, apoi incetarea diureticelor, adm de saruri de K, Fenitoin.
Vasodilatatoarele
Scad pre- si postsarcina
Nitroglicerina si nitratii (sublingual, oral, i.v.)
Nitroprusiat de sodiu:
in IC greu reductibila cu vasoconstrctie si cresterea rezistentei periferice
IC din IMA sau HTA paroxistica
Anticoagulantele
La pacienti cu afectare f severa a fctie sistolice
CURS10 Tratamentul insomniei, anxietatii si depresiei
Hipnoticele
Hipnoticele (somniferele) = s. deprimante ale SNC care induc, produc sau prelungesc somnul.
Somnul produs de hipnotice:
Difera calitativ de somnul fiziologic
Creste durata somnului lent
Scade perioada de REM (somn rapid)
Posibile efecte asupra: respiratiei, ap.cardiovasc., temp. corpului.
Act. hipnoticelor: modificari la nivelul mec. de transmisie sinaptica dep. de noradrenalina (NA),
dopamina (DA), serotonina si GABA
Efecte doza-dependente.
La anim. de lab.: sedare somn hipnotic somn anestezic coma.
La om: act. sedativa (doze mici terap.) somn profund (doze mari)
Adormire in 20-30 min.
Prelungirea timpului total de somn
Scade timpul de veghe si nr. de treziri/noapte.
Hipnoticele (cu durata lunga de act.) au si propr. anticonvulsivante (in epilepsie)
Hipnotice:
Cu durata scurta sau medie (2-6 ore)
Cu durata lunga (>8 ore)
Efecte potentate de asoc. cu alcool.
Ef. sec.:oboseala, ameteli, buimaceli
Hipnoticele adm. cronic - scurtarea REM datorie de somn paradoxal perturbarea echil.
fiziologic al SNC.
Oprirea brusca ef. rebound vise urate
Paradoxal: excitatie, euforie, iritabilitate.
La batrani: confuzie.
R. alergice: rare, eruptii cutanate
Trat. indelungat cu doze mari dependenta
Sindr. de abstinenta: anxietate, slabiciune, tremor, convulsii, fen. psihotice
Se reia trat. si apoi se intrerupe treptat.
54

55

Intoxicatia acuta: coma (anestezie generala profunda)

Clasificarea hipnotice. Str. ch.
Hipnotice barbiturice (deriv. ai ac. barbituric)
I barbituric Barbital (Veronal) Fisher si von Mering (1903)
Act. sedativa, hipnotica, anestezica generala (in fctie. de doza)
Deprima SRAA
Faciliteaza si prelungesc ef. inhibitoare centrale ale GABA.
Mec. : La doze uzuale se fixeaza pe rec. GABA-ergici, pe alte sedii decat cele pt
benzodiazepine si GABA modif. conform. mentin deschise canalele pt clor
hiperpolarizare- inhibitie consecutiva.
Hipnoticele
La om:
Doze mici (30-40 mg) act. sedativa, de linistire.
Doze m. mari (50-60 mg) act. anticonvulsivanta.
Doze mari (100-200 mg) efect hipnotic.
Barbiturice ce produc somn de lunga durata (> 8 ore): fenobarbital, barbital
Barbiturice de durata medie (2 7 ore): amobarbital, ciclobarbital.
B. cu durata scurta: b. i.v., pentobarbitalul.
Metabolizare hepatica (! insuf. hepatica)
Epurare renala
Act. inducatoare asupra enz. microzomale hepatice Cyt P450
DCI

Den. comerciala

Actiune

Doza terapeutica medie pt

adulti

Barbital

Veronal

B. act. lunga

300-600 mg

Fenobarbital

Luminal

B. cu act. lunga
+ anticonvulsivant
+ antiepileptic

100 mg

Amobarbital

Amital

B. cu act. medie

100-200 mg

Ciclobarbital

Ciclobarbital

B. cu act. medie

200-400 mg

Pentobarbital

Nembutal

B. cu act. scurta

100-200 mg

Hipnotice nebarbiturice
Benzodiazepine
Derivati piperdindionici
Chinazolone
Ureide
Aldehide
Eteri ciclici
Exemple:
- Nitrazepam (Mogadon), Flurazepam, Flunitrazepam act. sedativa si hipnotica rapida, de durata
medie.
- Zolpidem grabeste instalarea, creste durata si amelioreaza calitatea somnului. Nu are efect
tranchilizant, miorelaxant si anticonvulsivant. Doza hipnotica = 5-10 mg oral, inainte de culcare.
55

56

Zopiclona efecte: hipnotice, sedative, tranchilizante, miorelaxante, anticonvulsivante. Doza

hipnotica = 7.5 mg (un comprimat). La varstnici si hepatici, Dz = 3.75 mg
- Glutetimida. Efecte: hipnotice, sedative. Dz = 250-500 mg
- Metaqualona. Efecte: hipnotice, sedative, tranchilizante.
- Bromizoval (bromoval, bromural) sedativ, hipnotic.
- Cloralhidrat hipnotic cu act. Rapida, anticonvulsivant. Dz hipnotica = 1g
- Paraldehida efecte: sedative, hipnotice, anticonvulsivante.
Antianxioase. Sedative si tranchilizante
Sedativele deprimare psihomotorie, linistire, scaderea r. psihovegetative si a performantelor,
somnolenta.
Tranchilizante scad anxietatea.
Sedative:
Bromuri putin utilizate in prezent
Preparate vegetale: Valeriana, Passiflora, Crataegus
Tranchilizante (anxiolitice):
Derivati benzodiazepinici
Meprobamat
Hidroxizina
Buspirona
Propranolol
Clonidina
altele
Tranchilizante
Benzodiazepine tranchilizante:
Clordiazepoxid, diazepam, oxazepam
Diazepamul si clonazepamul act. Anticonvulsivanta
Clorazepat
Medazepam
Lorazepam
RA: sedare, deprimare psihomotorie, slabiciune, cefalee, tulburari de vedere, vertij, greata, voma,
diaree. La batrani stari paradoxale: anxietate, iritabilitate, agitatie motorie, confuzie.
Meprobamat antianxios, slab miorelaxant. Dz zilnica 400-1600 mg (< 3200mg/zi) Ind.
anxietate, agitatie. CI: miastenie, hepatici, alcool, asoc. cu alte deprimante SNC.
Benzoctamina (tacitin) antianxios, hipnotic. Dz tranchilizanta 10mg x 3/zi. Dz hipnotica 20 mg,
la culcare. Bine tolerat la batrani.
Hidroxizina tranchilizanta, antiemetica, antihistaminica. Dz 50-100 mg/zi.
Buspirona tranchilizanta (act pe rec. 5-HT1A)
Propranololul ind. Anxietate cu simptome somatice de hiperactivitate simpatoadrenergica.
Clonidina Ind.: anxietate, panica.
Antidepresivele
Indicatii: psihoze afective, inlatura inhibitia depresiva si pesimismul.
Preparatele de litiu: Ind.: dispozitie euforica patologica, fuga de idei, hiperactivitatea, caracteristice
maniei, stari depresive endogene (melancolie).
Mec. Inhiba recaptarea NA, DA, Serotonina
Antidepresive triciclice clasice:
Efecte: antidepresive, sedative, anxiolitice, anticolinergice.
RA: hTA ortostatica si pot afecta inima.
Antidepresive actuale:
56

57

Sedative: amitriptilina, trimipramina, doxepina ef. Antidepresive + sedative +

antianxioase;
Psihotone: protriptilina, fenoxetina, amfebupramona + propr. stimulante.
RA ale antidepresivelor
Tremor (1/3 pacienti cronici)
Tulburari de vorbire
Rar crize convulsive
Fenomene atropinice neplacute, hTA, tulb. cardiace.
Tratamentul cu antidepresive triciclice
Calea orala
Doza de atac 150-250 mg/zi (in 3-4 zile, progresiv, in 2-3 prize)
Doza de intretinere (dupa 2-3 sapt) 1/3-1/4 din Dz atac, o data pe zi.
Ind. si la copii cu hiperactivitate, in parkinsonism (adjuvante), in dureri cronice rebele
nevralgii severe, zona zoster, la copii cu enurezis nocturn (doze mici).
Cind.: glaucom, adenom de prostata.
Prudenta si doze mici, progresive: batrani, cardiaci, insuf. hepatica si renala, epileptici, primele 3
luni de sarcina (numai daca este absolut necesar)
Exemple de antidepresive triciclice
Imipramina (antideprin) efect sedativ slab, anticolinergic activ
Amitriptilina antidepresiv marcat, efecte sedative si anxiolitice in depresii anxioase.
Nortriptilina (metabolitul activ al amitriptilinei) antidepresiv, efect sedativ slab, efect stimulator
in depresiile cu inhibitie psihomotorie.
Antidepresive atipice
Antidepresive de generatia a II-a
Au act. Depresiva, dar nu au efecte sedative si vegetative importante.
Mec: inhibarea recaptarii serotoninei, nu si pe cea a NA.
Exemple:
Trazodona
Fluoxetina
Mianserina
Antidepresive IMAO
Efect antidepresiv de mai slab decat al celor triciclice.
Efectul apare dupa 10-20 zile de tratament.
Ind.: stari depresive reactive, nefractari la trat. cu a. triciclice.
Mec. Inhiba MAO cu modif. metab. neurotransm. aminici.
MAO = enzime mitocondriale
Inhibitori neselectivi:
Tranilcipromina
Fenelzina
Clorgilina
Inhibitor selectiv MAO A:
Moclobemida
Inhibitor selectiv MAO B:
Selegilina
Cind: varstnici, HTA, feocromocitom, leziuni hepatice evolutive.
Nu se asoc cu IMAO: alimente bogate in tiramina (branzeturi fermentate, drojdie) crize HTA
grave la bolnavii cu trat. IMAO.
57

58

Exemple:
Tranilcipromina
Fenelzina
Litiul
Efect psihotrop
Indicatii:
psihoza maniacala
stari de agitatie si idei delirante.
Mec.: scade hiperfunctia dopaminergica (caract. maniei), impiedica elib. NA
Carbonat, sulfat, acetat, aspartat de litiu
Adm. Orala
Dz initiala 10-15 mEq/zi -25-50mEq/zi (chiar 70mEq/zi).
IT mic!
RA: retentie hidrosalina, marirea volumului tiroidian, poliurie, polidipsie, diabet insipid nefrogen,
efecte teratogene in sarcina.
Cind: insuf. Renala, HTA, IC, aritmii, cardiopatie ischemica.
CURS11 Tratamentul osteoporozei i al menopauzei
Agentii care mentin homeostazia calcica si intervin in remodelarea osoasa
Calciul
Vitamina D
Calcitonina
Bifosfonatii
Fluorul
Indicatii: corectarea hipo- si hipercalcemiilor, osteoporozei si altor afect. osoase.
Tratamentul osteoporozei
Suplimente cu calciu scad frecventa fracturilor la persoane in varsta
Parenterale: calciu gluceptat, clorura de calciu, calciu gluconat
Orale: calciu lactat, calciu citrat, calciu glubionat, calciu gluconat, carbonat de calciu
Vitamina D hormon cu rol major in reglarea calciului.
Asigura absorbtia intestinala a calciului
Colecalciferol, ergocalciferol (precursori), calcifediol, calcitriol, dihidrotahisterol
Calcitonina: impiedica in osteoporoza din menopauza scaderea densitatii osoase
eficacitate incerta pe termen lung in prevenirea fracturilor
Bifosfonatii: etidronatul, pamindronatul si alendronatul.
Etidronat oral adm. zilnic 2 sapt la 3 luni creste masa osoasa reduce riscul fracturilor pt
cel putin 2 ani.

58