gi digitala Curs9

inginereascd
Fotogrammetria

TeodorTODERAS

9. Fotogrammetriadigitali

9.1.Nofiunigenerale
Fotogrammetriadigitali esteqtiinlatehnic[ carestudiaz[metodelede prelucrarea
rezultatelorprelucrlrii ?n
fotogramelordigitalepe calculatorcu soft specializatqi inregistrarea
formatdigitalintr-o bazdde cartografice.
poziliei in spa{iuqi
Obiectulde studiulal fotogrammetrieidigitaleestedeterminarea
timp a obiectelorqi detaliilor topograficeinregistrate,in diversescopuripracticecum sunt:
editareade planuri gi he{i topografice qi cadastrale,realizareade modele digitale ale
terenului,analizespalialealeterenuluiinregistratin diversestudii de cercetareetc.
Prelucrareaimaginilordigitaleale terenului(a fotogramelordigitale)poatefi ftcutd
in plan in spaliul bidimensional,prin redresareadirectd sau
monoscopic(nestereoscopic)"
indirect[ (georeferen{iere)
a fotogramelordigitale qi apoi vectorizareaacestorasaupoateflr
(stereograme
digitale),?nspa]iultridimensional,prin realizareamodelului
ftcut[ stereoscopic
al terenuluiinregistratqi exploatareadigital[ a acestuia,fie in scopulrealizdrii
stereoscopic
planurilor gi ha4ilor, fie in scopul realizdrii ortofotoplanurilorsau a modelului digital al
terenului(DEM).
Etapelede anqlizdgiprelucrare aimaginilor sunt:aplicareacorecliilor(de calibrare
in cazulfotogramelodigitaleaerienesaua corecliilorradiometrice
a camereifotogrammetrice
georeferenlieriisaucreareamodelului
qi geometricein cazulimaginilorsatelitare),efectuarea
qi
vectorizare&
topografi
ce.
stereoscopic
detaliilor
Intrucdtprin tehnologieamodernl de realizarea planurilorqi hdrlilor digitale sunt
realizate in format digrtal, actualizareaacestora presupune actualizareabazei de date
cartograficedin caresuntgenerate.
Procesulde actualizarea bazeide datecartograficeimpuneparcurgerea
urm6toarelor
tipuri deprelucr[rialeimaginilordigitale:
a) helucrarea imnginilor digitale georeferengiate- esteun procescare se aplicd
imaginilor digitale (fotogramelordigitale) ce conlin suprafelede teren din zonelede qes.
Procesulde prelucrare,in acestcaz,cuprindesubetapele:
imaginilordigitale
- georeferenlierea
qi actualizarea
bazeide datecartografice
- vectorizarea
Culegereadetaliilortopograficede pe imaginiledigitalegeoreferen{iate
seface prin
vectorizarepe straturiseparatesauprin filtrarea imaginii cu filtre (formule matematice)de
detectarea contururilor acestor detalii gi transformareaacestor contururi in elemente
vectoriale.
u imaginilor digitale - esteun procescarese aplicb
b) Prelucrareastereoscopicd
imaginilor digitale ce conlin suprafelede teren din zonelede deal gi munte,unde erorile
planimetriceprovocatede diferenfelede nivel a reliefului inregistratpe fotogramadigital[
(aganumitulefect topografic al reliefului) se elimin[ numai prin prelucrarestereoscopicd
(acestea
neeliminindu-seprin georeferenliere).
Procesulde prelucrarestereoscopicd
cuprindeurmdloarelesubetape
:
modeluluistereoscopic
- realizarea
pe modelulstereoscopic
realizat
- vectorizarea
de datecartografice
- adualizareabazei

qi digitala Curs9
inginereascd
Fotogrammetria

TeodorTODERAS

9.3.Prelucrareaimaginilor digitale georeferen{iate

Imaginile digitale (fotogrameledigitale) ce urmeazda ft utilizate in procesulde
gi
actualizareabazei de datea planurilorqi hd4ilor digitaletrebuiemai intdi georeferenliate
apoiprelucratedigital.
imagineadigitalE este orizontahzathgi adusl ?n
Prin procesulde georeferenfiere
scarah64ii saua planuluitopograficpentrucareserealizeazlbazade datecartograficeqi se
planului
elimini din conJinutulimaginii erorile produsede inclinarea(neorizontalitatea)
imaginii din momentulinregistr[rii qi erorileprodusede dispozitivelede ?nregistrare.
fiind, din punct de vederefotogrammetrico redresareindirectl a
Georeferenlierea
imaginii digitale,presupuneutilizareaunui numir de punctemarcatein teren(numiterepere
fotogrammetrice)
cu coordonategeodezice
determinatein sistemulde coordonateal hi4ii (al
imaginii georeferenliate),a c[ror imagine apare pe imaginea digital[ ce urmeazda fi
georeferenliat6.
Pe bazacoordonatelorimaginegi a coordonatelorfotogrammetrice
a acestorpuncte
imaginii in sistemulde coordonateal h64ii (al
reperfotogrammetricse face transformarea
proieclieicartograficein careserealizeazdsause actualizeazl,baza
de dategeografice).
Dup[ realizareaimaginii satelitaregeoreferenliatese poate incepe procesul de
restituliea acesteia,procesce const[ in vectorizareadetaliilor planimetricece fac obiectul
actualizdrirbazeide dategeografice.
Procesulde georeferenliere
se realizeazdcu ajutorulunui programspecializatcare
poate realiza transformlrile matematiceale coordonatelorpixelului din sistemul de
coordonateal imaginii digitalein sistemulde coordonateaI ha4ii (al imaginiigeoreferenliate).
in prelucrarea
Pe piala de softwareexist[ mai multe tipuri de softwarespecializate
de imaginidigitale,cum sunt:GlobalMapper,ERMapper,ErdasImagine,QuantumGIS etc.
9.3.1.Georeferen{ierea
imaginilor digitale
fn situa,tiain care imagineadigitall a terenuluitrebuieadus[ in scarah54ii pentru
(redresarea)
prelucrare,estenecesar[georeferen]ierea
acesteia.
Imaginile digitale ale terenului oblinute prin teledetec$esatelitardsau din avion
fotogrammetricsunt cea mai valoroas[ sursb de date actualepentru a realiza produse
cartografice(planuriqi h[4i) de calitate.
In general imaginile digitale ale terenului conlin erori geometricerezultatedin
procesulde ?nregistrare
a acestor4erori care influenfeaz[pozi{a planimetrici a detaliilor
inregistrate.
topogra"fice
Aceste erori (deformdrigrafice) au valori diferite pe cele dou[ direclii de bazl
modificdndgeometriaimaginii. Este necesarca acesteerori s[ fie eliminatepentru a nu
influenlapreciziadatelorinregistrateinbaza de dategeograficea ha4ii digitalece se creazb
saupreciziade crearea modeluluispalialal terenuluireahzatpebazaacestorimaginidigitale.
Eliminareaacestorerori de deformaregeometricl a imaginii se poate face prin
procesulde georeferen{ierea imaginii. Georeferenlierea
este deci un procescare pe l0ng[
aducereaimaginii in sistemul de coordonatestabilit, elimind qi erorile geometricedin
conlinutulimaginii.
Avantajul utilizirii imaginilor digitale este acela c[ elementeleterenului din
conlinutulacestorasuntactualeqi concordi cu realitateadin teren.
Georeferenlierea
este procesulprin care o imaginerasterreprezentf;nd
o zond de
geodeziceale sistemuluide proieclie
terensauo porliunede hartl esteadusd?ncoordonatele

gi digitala Curs9
inginereascd
Fotogrammetria

TeodorTODERAS

curent,prin operaliilede translalie,rotaliegi aducerein scar5,astfelincdtdetaliiletopografice

qi geograficereprezentate
cu pozilia lor real6din teren.
in conlinutulacesteiasd corespundd
Dup[ efectuareageoreferen{ieriiimaginii scanate,aceastase vectorizeaz[(digitizeazd),fre
manualcu ajutorul mouse-uluifie automatcu ajutorulmodululuide vectorizareautomatda
programuluide cartografiereutilizat.
Pentru efectuareageoreferenlieriiunei imagini digitale raster este necesar[
identificareain imagine a pixelilor corespurciltoripoziliei planimetricea punctelor reper
inregistrate(detalii topograficepunctiformesauintersecliiale detaliilor topograficeliniare),
geograficesaucoordonategeodezicedeterminateprin metoderiguroase,
ce au coordonate
Aceste puncte reper sunt utilizate pentru determinareacoeficien{ilorrelaliilor de
transformarea imaginii raster din sistemulde coordonateale scanner-uluiin sistemulde
coordonateale hd4ii. Avdnd determina{iaceqti coeficienfi, ei sunt utilizfii apoi pentru
imaginii rasterin sistemulde coordonateale he{ii, prin calcululcoordonatelor
transformarea
caresefacepe
tuturor pixelilor imaginii rasterin sistemulde coordonatealeh64ii, opera{iune
de
coordonate
in
relaliilor
transformare
dintr-un
sistem
altul.
baza
de
In literaturade specialitate
exist[, din punctdevederematematic,mai multetipuri de
sunt
transformlri dintr-un sistemde coordonatein altul, dintre care pentrugeoreferenfiere
polinomiald,transformarea
Helmertqi transformarea
utilizatemai frecventtrei: transformarea
afin6.
Transformareapolinomiald * utilizeaz[ polinomul de gradul n pentru determinarea
parametrilortransformdrii qi pentru efectuareatransformdrii,operaliunecare presupune
calcululcoordonatelor
tuturorpixelilor imaginiiin sistemulde coordonatealehirtii.
X',{ =4+ BrX,+Ctyi+DrX! + E.X,Y,+FrY,'+.....+QrXlY,t+...+Q1f,'

(l)

+... +QXIYI +. .+{\Yi

Yi"f =4+BrX,+CrY,+DrXl +ErX,Y,+FrY,2
pixelului?nsistemulimaginii digitale;
unde: X,, Yt- coordonatele
- parametrii
polinomului
...,
Qz
At, ^...,Qt $i Az,
detransformare;
(in sistemulde coordonate
pixeluluigeoreferenliat
geodezical
XE, YE - coordonatele
bazeide dategrafice).
in cazul imaginilor satelitarese utilizeazl de reguldpolinomul de ordinul II care
impune utilizarea a 6 puncte reper pentru georeferenlierecare au coordonatein ambele
sistemede coordonate(cel al imaginii gi cel al hd4ii). Sunt necesareminim 6 punctereper
deoareceecua{iade ordinul II ce rezolv[ acesttip de transformareestede fapt ecualiaunui
paraboloidqi paraboloidulestedefinit prin 6 puncte.Cunoscindvalorile coeficiengilorde
tuturor pixelilor imaginii rasterin sistemulde coordonate
transformare,sefacetransformarea
pe
planimetrice
(X,, Y,) ale acestoradin sistemulscanner-ului,
al hd4ii
baza coordonatelor
inregistratein figierulimaginii raster.
polinomialdesteutilizatdfrecventpentrugeoreferenlierea
Transformarea
imaginilor
digitale ce conlin pe lingb deformdrilegeometricede scanareqi alte tipuri de deformiri
geometrice.Ea esteinclus[ in unele programede cartografierecomputerizatdprevizute cu
meniupentruselectarea
transformdrii.
Transformareade tip Helmert presupuneutilizareaa minim 4 punctereper,pe baza
cirora sedetermin[coeficienliidetransformare.
Relaliile de transformareHelmert sunt inclusein programelede aplicalii pentru
previlnttecu meniupentrualegerea
cartografierecomputerizatd,
tipului de transformare.
afind presupune
Transformarea
utilizareaa minim 4 punctereper,pe bazac[rora se
determini coeficienlii de transformare.Relaliile de transformareafind sunt incluse in
programelede aplicalii pentru cartografierecomputeizatl, prevdzutecu meniu pentru

qi digitala Curs9
Fotogrammetria
inginereascd

TeodorTODERAS

alegerea tipului de transformare. Prima operaliune care se execut6 in procesul de

georeferen{iereeste inclrcarea imaginii satelitareqi deschidereaacesteiain fereastrasoftului
utilizat pentru prelucrare.In cazul softului Quantum GIS fereastrade ?ncbrcarea imaginii se
face din opliunea Georeference(fig. 1).

6F6

lnlerpolition
H45s

Expoti:;

RDjfur bed
RFd
s!.tinl

5Ft

t.rr.in

.
firlysis,

..
..

$6ph
Qu6ry

,
i.

Fi g.l . S

j
'
proleqrer cartograflce m care se va georelerenFalmagrnea
s,atelitari

Apoi pentru m6surareapunctelor reper fotogrammetrice,softul utilizat deschide

fereastrade misurare a punctelorreper fotogrammetrice,
in care se identific[ inregistreazl
gi
punctelor
(Fig. 2).
geodezice
misurate
coordonatele
ale
reperfotogrammetrice
coordonatele

qi de introducerea
Fig.2.Modul de mdsurarea punctelorreperfotogrammetrice
geodezicea acestora
coordonatelor
Dupd operaliade mdsurarea punctelorreper fotogrammetricepentru efectuarea
georeferenlieriise deschidefereastrade selectareproiecliei cartograficein care se va face
georeferenlierea
imaginii (qi se vor selectaparametriiacesteia),metoda de transformare
(polinomial5,Helmert,afin[ etc.) $i metodade reeqantionare
a imaginii transformate(linear,
cubicetc.),(Fig.3).

gi digitala Curs9
inginereasca
Fotogrammetria

TeodorTODERAS

F.Y..,::W
!fsr F;lir:!ire
Priliritili

$.ryfiSWry{SW
l-L1]l,
iGlij,i:,:r:j_cl

parametrilorproieclieicartografice,a metodeide transformare

Fig. 3. Selectarea
gi a metodeide reegantionare
pixelilor
a imaginii georeferenliate
a
imaginii digitalegeoreferen{iate
9.3.2.Reegantionarea
Operaliuneade reeSantionarepresupuneatribuirea fieclrui pixel georeferen]iat
valoarea nuanlei de culoare sau a nivelului de gri (valoarea densit[1ii de tonalitate)
corespunzbtoarepixelului corespondent din imaginea surs[ (imaginea digitali
negeoreferenliatd).
Practicseatribuiefiec[rui pixel georeferenliat
din fiqierulde ieqire,nuanla
pixelului corespondent
de culoare,respectivnivelul de gri corespunzdtor
negeoreferen{iat
din
figierul surs6.
In acestscop se retransformicu rela{iile, coordonatelepixelului georeferen}iatce
in sistemulde coordonatea imaginii digitaleiniliale negeoreferenliate.
trebuieree$antionat,
Seextrageapoi valoareanuanleide culoare(codulde culoare)saua nivelului de gri
a pixelului negeoreferenliat
din imagineadigitald surs[ (negeoreferenliati),identificatprin
qi se atribuieaceastdnuanldde culoare,respectivacestnivel de
retransformate,
coordonatele
gri, pixeluluigeoreferen{iat.
Acest proces de determinare a coordonatelor retransformateale pixelului
georeferenfiat
estenecesara se aplicaobligatoriuimaginilordigitaleoblinutecu aparatesau
sistemedigitalemontatepe vehiculespafiale,deoarece
oblinereaacestorimaginidigitalecu
pe
perspectiva
astfel de tehnici se bazeazi
centrall pi nu pe proieclia ortogona][, ele
prezentinddeform[ri in pozilia planimetriclpe imaginea detaliilortopograficeqi geogra{ice
cauzatede diverqi factori, dintre care cel mai important factor este diferen{ade nivel a
terenuluiinregistrat.
Intrucetpoziliapixelului corespondent
din imagineadigital[ negeoreferenliat[
nu se
poateidentificariguros(mai alesin cazulimaginilorsatelitare
preluatedin vehiculespaliale),
pentruextragerea
nuanleide culoaresaua nivelului de gri
datoritl erorilorde retransformare,
pixelului georeferenliatsepoateaplicauna din metodelede interpolare:a celui
corespondent
mai apropiatvecin,a intelpolIrii biliniare saua convolulieicubice.
a) Metoda celui mai apropiat vecin constl in atribuireapixelului redresat(de
coordonatex,, !,) a valorii de nuanldde culoaresaua valorii de gri a celui mai apropiatpixel

gi digitala Curs9
inginereascd
Fotogrammetria

TeodorTODERAS

vecin poziliei retransformatea pixelului redresat.

Practic, se identifici in imaginea digitall negeoreferenliat[ pixelul vecin cel rnai
apropiat de pozilia pixelului georeferenliat (de coordonaterr, y, determinate),recalculatd in
sistemul imaginii digitale negeoreferenliategi i se atribuie nuanla de culoare sau de gri a
acestuia.Metoda nu produce pierderi de informalii de nivel de gri ?ntrucfftnu face o mediere a
nivelurilor de gri.
b) Metoda interpoldrii biliniare constd in intelpolarea biliniari gi oblinerea unei
valori medii a nuanlei de culoare sau de gri pentru pixelul georeferenfiat,care rezult[ din
valorile nuanlelor de culoare sau de gri a 4 pixeli situali intr-o fereastri de 2x2 pixeli ?njurul
poziliei retransformate.
c) Metoda convoluliei cubice const[ in interpolareacu o funcfie cubic[ a nuanlei de
culoare sau a nivelului de gri a pixelului georeferenfiatdin 16 pixeli situa{i intr-o fereastr[ de
4x4 in jurul poziliei retransformate.
Pentru reegantionareaimaginilor digitale georeferenliateeste indicatd metoda celui
mai apropiat vecin intrucat este mai rapidl, mai simpld de utilizat gi nu produce pierderi de
informalii ale nivelului de gri, metoddce poate fi selectat[ din meniul software-ului utilizat.
Imaginea satelitarb georeferenliat5.este adus[ in sistemul de coordonate al h[4ii,
respectiv albazei de date geograficece se actualizeazd(Fig.a).
Imaginea satelitard georeferenliatl este utilizat[ ca suport pentru vectorizarea
detaliilor topografice din conlinutul imaginii.

qi
3.2.Vectorizareadetdi!{o+gngifisggs&feehihnatetitare georeferenliate
actualizareab azeide dategeografice

9.3.3.Vectorizarea detaliilor topografice pe imaginea georeferenfiati

Vectorizarea se face utilizdnd instrumentele geometrice ale softului utllizat (punct,
polilinie,
poligon) qi seinregistreazhinbazade dategeograficece se actual\zeazh.
linie,
Baza de date cartografice este constituitd din entitlli cartografice reprezentateprin
entit[li geometrice qi atribute asociatefiecdrei entit6li geometrice.Datele grafice vectorizate
sunt un format vectorial de date ce corespundeunui nivel elementarde definilie in care datele
geografice sunt reprezentate sub forma unor qiruri de puncte localizate prin coordonate
rectangularegi care pot recompunevectori prin unire cu segmentede dreapt[ sau de polilinie,
vectori ce pot defini entitd{i geometrice de tip linie sau poligon care constituie entitd,ti

gi digitala Curs9
inginereascd
Fotogrammetria

TeodorTODERAS

cartografice(reprezentdriconvenlionaleale detaliilor geograficesautopograficeliniare sau

de suprafal[ale hd4ii)
Dup[ cum se observl, structurabazeide datecartograficebazatdpe acestmodelde
cu entitdpicartograficeqi cu entitdligeometrice.
dateopereazd
Entitd[itecartograficesuntobiecteale spaliuluigeograficcartografiatce reprezintl
detaliitopografice,geograficesaufenomenecaresereprezintdin bazade date,geometricprin
entititi geometricegi relalionalprin proprietdtilelor (atributgi valoare).
Entitdlile geometricesunt descrieriale formei ftzice a detaliilor topograficesau
geograficereprezentate,destinateinregistr[rii pe suportul de informalie, recompuneriigi
reprezentlriipe displaya acestordetalii.Intr-un astfelde modelde dateentitdlilegeometrice
elementelortopograficeqi geograficesunt:punctul,arcul, Iinia
utilizatepentrureprezentarea
saupolilinia qiyiligonul.
Intr-o bazdde date cartograficestructurapi organizareadatelorestediferit[ pentru
datele grafice fa1[ de datele descriptiveinregistrate.Pentru ca datele grafice qi datele
descriptiveaferenteacestoras[ poat6.fi regdsite,reconstituiteryiafigatepe display,uqor qi
rapid, estenecesarca intre datelegraficeqi celedescriptivesd existeo legdriri logicbbazatd
pe coduriqi realizatdprin operaliiledegeocodificare.
Organizareadatelor inregistratein baza de date cartograficese face stratificatin
funclie de categoriilede detalii inregistrate,fiec6rei categorii fiindu-i asociateseturi de
caracteristicigeograficesau topografice,pe baza unor proceduri matematiceqi legdturi
relalionale.O astfelde organizarea datelorgraficepermitereglsireafoarterapidda datelor
inregistrategi a caracteristiciloracestora.Practic,datelespalialeinregistratesunt organizate
multinivel,fiecarenivel formAndun strat (Layer)ce con{ineo anumiti categoriede elemente
topografice,geograficeqi turistice,la careseleagdatributeleacestora.
Pentru organizareadatelorgrafrcese utilizeazl o structur[ topologicl a entit5lilor
geometriceinregistratece reprezintldetalii geografice,topograficegi turistice,structur[ care
presupuner eahzar
(topologice).
eaIeg[turilor matematice
Topologiaesteo procedur[matematic[de definire explicitd a legaturilorspaliale
(topologice,bazate
pe teoriagrafurilor)intre entitilile geometricece asigur6reprezentarea
din
punct de vedere geometrica detaliilor topograficesau geograficedefinite de entit[flle
geometrice.
Practic, topologia prin legaturile topologicepe care le defineqteintre entit[tile
geometrice(PLINCT, ARC SI POLIGON) pentru reprezentarea
geometricda detaliilor,
permite identificareapoligoaneloradiacenteqi poate defini un elementde suprafaldsau o
entitatecartograficdliniar[ construitddin mai multe entitdli geometricede tip ARC, LINIE
sauPOLILINIE.
Este necesardeci, ca ?n rcalizarcabazei de date cartograficepe lffng[ modelul
relafionalal datelors[ se defineasc[qi un modeltopological datelor,modelcares[ asigure
leg6turiletopologiceintre entit[1ilegeometricein aqafel inc0t imagineagrafic[ ce confine
acestereprezentdri
sbpoatdfi generatd(reconstituitl)in orice moment.
datelor?nregistrate
se face stratificatin func,tiede categoriilede detalii
Organizarea
inregistrate,fiec[rei categoriifiindu-i asociateseturide caracteristicigeografice,topografice
sauturisticepe bazaunor procedurimatematiceqi legdturirelalionale.
O astfel de organizarea datelorgraficepermiteregdsireafoarte rapid[ gi uqoar[ a
datelorinregistrateqi a caracteristicilor
acestora.
Structuradatelor descriptivedin baza de date a hdrlilor turistice digitale este o
structurarelalionald de organizarea datelor descriptive,deoareceacesttip de structurda
datelorprezint[ o seriede avantajein comparaliecu celelaltestructuricunoscutein literatura
de specialitate.

inginereasclqi digitala Curs9

Fotogrammetria

TeodorTODERAS

O astfel de structurl relalional[ este formatddin mai multe tabelenumite relalii,

tabelece conlin date elementarefbrd o legltur[ aparentd?ntreele dar care au realizat[ o
leglturd relalionallbine definitddin punctdevederematematic.
Odatdstabiliteasocierilegi rela$ile intre entitdtilecartografice,estenecesarca in
pasul urmdtor s[ se stabileasc[atributeleentit[1ilor cartograficereprezentategi eventual,
bazeide date
atributeleasocierilordintre acesteentitili cartografice.Creareasauactualizarea
topologiceqi relalionale
cartograficeesteun procescomplexin care se realizeazd,legdturile
intre datelegraficeinregistratevactorialqi dateledescriptiveinregistratealfanumeric.

Fig. 5. Detaliitopograficevectorizatepe imagineasatelitari

georeferenliati
Tehnologiade creare a bazei de date cartograficecuprinde etapelece trebuie
parcursecum sunt: vectorizarea,editarea,validareaqi inregistrareadatelor?n bazade date
cartografice,crearea topologiei straturilor qi realizareatabelelor relalionale, conform
conceplieide proiectarea bazeide datecartograficegi a structuriiimplementate
in sistemulde
gestiuneutllizat.
9.4.Prelucrareastereoscopicla imaginilordigitale
Prelucrarea
stereoscopic[
a imaginilordigitalein vedereacartografieriidetaliilor
topograficeeste singurametod[ care elimin[ influenla reliefului in pozilionareadetaliilor
planimetricela inregistrareaacestorain imagine (elimin[ erorile de pozilionarein planul
imaginii),in cazulinregistrbriizonelelorde terencu diferenlede nivel mari (zonelede dealqi
zonelemuntoase).
Prelucrareastereoscopic[presupunerealizareamodelului stereoscopic(spalial) a
la o scarddat6(scarahirlii sauo scar5.
terenului?nregistrat
arbitraraleasd),orientareaacestuia
in sistemulde coordonateal he4ii $i apoi cartografiereaprin vectorizarepe stereomodelul
realizata detaliilorgeografice,topograficesauturistice.
9.4.1.Realizareamodeluluistereoscopic
Realizareamodeluluistereoscopic
se bazeazlpe principiul vederii stereoscopice
(binoculare)de a percepeobiectelein spaliu. Stereoscopia
este de fapt aceaparte a fizicii
aplicate,careseocupdcu studiulpropriet5lilorce staulabazaformlrii imaginilorin relief.
In continuaresunt prezentateprincipiile ce stau la baza realizilrti modelului
stereoscopic,metodelede realizarea acestuiagi modul de efectuarea mlsuritorilor in

inginereasciqi digitala Curs9

Fotogrammetria

TeodorTODERAS

realizatqi a restituliei(vectorizdrii)detaliilor topograficea

punctelemodeluluistereoscopic
pe
cdrorimagineestesituatd modelulstereoscopic.
Metodede realizarea modelului stereoscopic
Pentru realizarea modelului stereoscopic(a stereomodelului)se pot utiliza
metodaanaglifelor,metodnutilizdrii
urmltoarelemetode(procedee):metodnstereoscopicd,
luminii polarizate, metodarasterului qi metodneclipsdrii luminii deproiectare.
Metoda stereoscopicide realizarea stereomodeluluieste utilizati in prelucrarea
stereoscopic[a imaginiloranalogice(a imaginilor pe film fototehnic)cu aparaturianalogicd
Metodaanaglifelorqi metodapolarizirii
sau$tereoplanigrafului.
de tipul stereometrografului
luminii de realizarea modelului stereoscopicse utilizeazl"in prelucrareastereoscopiclpe
a imaginilordigitalesatelitare.
calculatorcu softwarespecia-lizat
a) Metoda stereoscopicd
Metoda permite realizarcamodelului stereoscopic{a stereomodelului)
cu ajutorul
perspectiveispalialedin momentulaerofotografierii.
prin reconstituirea
stereogramei
Pentru oblinereaefectului stereoscopic,fotogramelestereogrameiinregistratedin
dou[ centrede proiecliediferite,situatein spaliula distanlaB una fa1[ de alta, seproiecteazd
cu ajutorulunor aparatespeciale,numiteaparatestereoscopice,
carereproducfasciculelede
qi
raze ce au dat naqtereimaginilor fotografice creeazbo imagine virtuali a terenului
fotografiat numiti modelstereoscopicsaustereomodel.
fotogramelornegativesaupozitive
Aceastdoperafieserealizeaziprin observarea
perechi(stereograme)
la aparatecu dublSproieclie(fig. 6).

prin metodastereoscopicd
Fig. 6. Realizareastereomodelului
pe bazacdrorase oblinemodelulstereoscopic
Celedou[ fotogrameale stereogramei
trebuieasezate
in aparatulstereoscopic
in ordinealor succesivd
in careau fost fotografiate.
La proiectareacelor doud fasciculede r&zecu ajutorul camerelorde proieclie ale
aparatuluistereoscopicse foloseqteprincipiul reversibilit[$i procesuluifotografic, adicl
fasciculelede raze suntreconstituiteprin proiectareacelor doul negativesaudiapozitiveale
fotogramelor(ce alcdtuiescstereograma).
Proiectareasefacedin centrelede proieclieO7gi O2dispusela distanlafocal6/fa![
planul
fotogramelor{egall cu distanla focali a camereifotogrammetricecu care s-a
de
efectuatfotografierea).
Pentruagezarea
camerelorde proiecfieCt qi Czin poziliareciprocl pe careau awt-o
fotogramelepe timpul fotografierii, este necesarsd fie cunoscuteelementeleorientbrii

gi digitala Curs9
inginereascd
Fotogrammetria

TeodorTODERAS

exterioarerelative rc, (p qi CI ale fotogramelorstereogramei,definite mai sus. Aparatele

construitedup[ acestprincipiu suntin generalcomplexe,necesit[condilii de lucru specialeqi
personalcalificat.
cu
in figura 1.5 este ardtatschematicmodul de oblinerea modelului stereoscopic
omoloage(pflf qipzon. Modelul
ajutorulfotogramelor.Figi F2prinintersectareanzelor
qi
prin
C7
camerelor
se
aducerea
obline
stereoscopic
O ?naceeaqipozilie pe care au avut-o
fotogramelein timpul aerofotografierii..Distanla B dintre centrelede perspectiv[ care
formeazdbazade aerofotografiereva fi redus6cu un coeficientde scarl rr, astfelincdt baza
ce seformeaz[va fi datl de rela{ia:
modeluluistereoscopic

B
m

b-

(2)

unde: D - este baza modelului stereoscopic,adicl distanla dintre camerelede proiectare ale
aparatului cu care se exploateazSfotogramele:
B - baza de fotografiere, adicl distanla dintre pozilia camerei fotoaerieneintre douh
expuneri succesivein spa{iu.
b) Metoda anaglifelor
Metoda uttlizeazl. principiul de combinare a culorilor complementare. In cadrul
acesteimetode se utilizeaz[ doul procedeede realizarea modelului stereoscopic.
Procedeul substractiv al anaglifelor
Procedeul se bazeazdpe vederea binoculard a imaginilor celor doui fotograme ale
stereogramei,care sunt tipdrite, aproape suprapus,in culori complementare(o fotograml in
roqu qi cealalti in verde-albastru) in proieclie centralS. Procedeul substractiv reahzeaz\,
scddereaculorilor complementare.
Prin tip[rirea celor dou[ proieclii centrale (a imaginii celor dou[ fotograme) detaliile
planimetrice vor prezenta deplaslri datoritd diferenlelor de nivel ale terenului fotografiat.
Aceste deplasbrireprezinti paralaxele orizontale ale punctelor detaliilor topografice din cele
dou[ imagini.
Daci privim imaginea tipdrit5 a celor doub. fotograme ale stereogramei prin
intermediul unor ochelari cu filtre (lentile) colorate in aceleaqi culori ca gi imaginile
fotogramelor, fiecare ochi va vedea imaginea fotografic[ de culoare complementarl filtrului
prin care privegte.

Jr \:--

\i.

Y4

-'u

!
'

,''1 i't

!',
I

.t
.

.nnlo

'

';

'
t ;
r ' { .' l

tr's&*

, ', ' ' { }

,Jr\t--"h'.
J t

i!'

\''

tlit*

!\i r\

#r du #r 4r
prin procedeulsubstractiv
Fig. 7. Realizareastereomodelului

10

Fotogrammetria
inginereasc[qi digitala Curs9

TeodorTODERAS

Astfel, ochiul care trebuie s[ vadi imagineacoloratdin roqu priveqteprin filtrul

priveqteprin
qi ochiul caretrebuiesdvaddimagineacoloratdin verde-albastru
verde-albastru
filtrul rogu.
Astfel fiecareochi vedeo singur[ imaginenecoloratddin celedoudimagini colorate
(culoareaimaginiitip[rite esteanihilat[).
alestereogramei
Practic, fiecare ochi vede doar imagineade culoare complementar[filtrului. La
ca
intersecliarazelorspaliale,separatede celedoubfiltre, se realizeazdmodelulstereoscopic
o imaginespalialevirtualSnecolorat[.
aditival anagffilor
Procedeul
pe observarea
Procedeulsebazeazd
binocularila imaginilornecolorate(alb-negru)a
care sunt proiectatesuprapusprin intermediulunor
celor doud fotogrameale stereogramei,
pe un ecran,?nproiecliecentralb(o fotogramdeste
filtre coloratein culori complementar,
proiectat[in roquqi cealaltdesteproiectati?nverde-albastru).
Prin urmaroprocedeul
Procedeuladitiv realizeazd
adunarea
culorilor complementare.
necesitf,utilizarea a douf, camerede proieclie, prevdzutecu filtre de luminb de culori
(rogupi verde-albastru).
complementare
Imagineaproiectat[pe ecranse priveqteprin intermediulunor ochelariprevlzuli cu
ca qi filtrele camerelorde proieclie(roqu qi
filtre coloratein aceleaqiculori complementare
verde-albastru).

prin procedeuladitiv
Fig. 8. Realizareastereomodelului
Fiecareochi va vedeaimagineafotograficdde culoarecomplementar[filtrului prin
careprivegte,intruc6tochiulcaretrebuiesdvadl imagineacolorati in roqupriveqteprin filtrul
qi ochiul caretrebuies5vaddimagineacoloratdin verde-albastru
verde-albastru
privegteprin
filtrul rogu.
Astfel fiecareochi vedeo singur[ imaginenecoloratddin celedoudimaginicolorate,
proiectatepe ecran,realizdndu-se
astfel modelul stereoscopic
a terenului(imagineavirtuali
spalial6).
Bazat pe acestprincipiu s-au construitaparatestereoscopice
dintre care se poate
men\ionaMultiplexul.

1I

qi digitala Curs9
inginereasca
Fotogrammetria

TeodorTODERAS

a) Metodo utilizdrii luminii polarizate

Metodautilizlrii luminii polarizatemai poart[ numeleqi de metodapolaroizilor qi
presupuneproiectareasuprapusla imaginii necoloratea fotogramelorstereogrameipe un
ecran,prin intermediulunor camerede proieclieprevdzutecu polaroizi(filtre de polarizarea
unul pe altul).
luminii carepolarizeaz[luminain doul planeperpendiculare
proiectat[pe ecrancu lumind
a
stereogramei
este
imaginea
unei
fotograme
Astfel,
polarizatl"in plan orizontaliar a celeilaltefotogrameesteproiectatdcu lumin[ polarizatl in
plan vertical. Imaginile proiectatepe ecran se privesc prin ochelari prevlzuli cu lentile
polarizante(filtre de polarizare), agezali astfel incdt planul de polarizarc a lentilelor
ochiuluirespectiv.
ochelarilorsi fie paralelcu planulde polarizarea imaginiicorespunz[toare
lui, realizdndu-se
de c[tre fiecareochi numaia imaginiidestinate
Seasigur[astfelperceperea
(imagineavirtualda terenuluifotografiat).
modelulstereoscopic
realizat
9.4.2.Vectorizareape modelulstereoscopic
Pentru vectorizareadetaliilor topografice, geografice qi turistice pe modelul
realizatseutilizeazl Mouseulvirtual (3D) ce se steazXdin meniul softului qi se
stereoscopic
vectonzeazlspalialcu polilinie saupoligonpunctelede contruraledetaliuluisituatpe model.
Practic vectorizareaunui detaliu topografic pe modelul stereoscopicpresupune
instrumentului(butonului)de vectorizarepolilinie
activareacursoruluivirtual 3D, selectarea
gi marcareaapoi a punctelorcaracteristice
saua punctelorde contruraledetaliului"menlinflnd
(cu terenulvirtual),
premanentcursorulvirtual in contactcu suprafalamodeluluistereoscopic
rezultindun elementvectorial(0 polilinie) sauun conturvectorial(un poligon)a c6ruipuncte
au coordonatsspa{iale(r, y, r).
caracteristice
qi cota
Pentruvectorizareaunei curbede nivel, mai intdi se introduc coordonatele
primului punct (*, y, ,) din careincepevectorizareacurbeiqi se menlinecursorulvirtual la
altitudine$i contactcu terenulvirtual,rezultindpolilinia spaliah(curbade nivel).
aceeapi
qituristice,prin proieclie
geografice
In acestmodseculegtoatedetaliiletopografice,
ortogonaldde pe modelulvirtual pe planulorizontal,detaliia clror poziliein plan orizontal
nu mai esteafectatdde erorile cauzatede diferenlade nivel a terenuluidin imagine.Aceste
detaliivectorizatespa{ialseinregistreazdapoiinbazade datepe straturitematice.

pe
V.cterirarea
sieIeomgdel

&
- t,

tu
Fig 9. Modul de vectorizare spaliall pe stereomodel

T2

qi digitala Curs9
inginereasca
Fotogrammetria

TeodorTODERAS

9.5.Realizareabazeide date cartografice

in baza de date cartografice, datele grafice vectorizate de pe imaginile
georeferenliatesau de pe modelul stereoscopic,sunt organizatestratificatintr-o structur[
topologicd,bazatdpe legdturiletopologicerealizatede cltre funcliile softului utrlizat, iar
datele descriptive (textuale sau tabelare) sunt organizaterelalional pe baza algebrei
relalionale.
Pentruca datelegrafice qi dateledescriptiveaferenteacestorasb poat[ fi regdsite,
reconstituitegi afiqatepe display,uqor qi rapid, estenecesarca intre datelegrafice qi cele
descriptives[ existe o leglrir[ logicl bazatd pe coduri gi realizat[ prin opera]iile de
geocodificare.
a) Structuradatelorgrafice
Organizareadatelor inregistratein baza de date cartograficese face stratificatin
funclie de categoriilede detalii ?nregistrate,fiecbrei categorii fiindu-i asociateseturi de
caracteristicigeograficesau topografice,pe baza unor proceduri matematiceqi legituri
relafionale.O astfelde organizarea datelorgraficepermitereglsireafoarterapidl qi uqoarda
datelor inregistrateqi a caracteristiciloracestora.Practic, datele spalialeinregistratesunt
organizatemultinivel,fiecarenivel form0ndun strat(Layer)ce conlineo anumitdcategoriede
elementetopograficeqi geografice,la careseleagl atributeleacestora.
Pentruorganizareadatelorgrafice se utilizeaz[ o structuri topologic[ a entitdlilor
geometriceinregistratece reprezintddetaliigeograficeqi topografice,structur[carepresupune
(topologice).
realizareaunor legdturimatematice
p) Structuradatelordescriptive
In general,o structurl de datesedefineqteca o colec]iede dateintre cares-austabilit
o seriede relalii de leg6tur[,relalii de legdtur[careconducla un anumitmecanismde seleclie
gi identificarea componentelor
coleclieide date.
In realizareabazeide datecartograficenecesarlh[4ii topograficedigitale,seopteaz[
pentrustructurarelayionaldde organizarea datelordescriptive,deoareceacesttip de structurl
a datelor prezint[ o serie de avantajein comparaliecu celelalte structuri cunoscutein
literaturade specialitate.O astfelde structur[ relalionall esteformat[ din mai multe tabele
numiterelalii, tabelece conlin dateelementarefrr6 o legdturl aparentiintre ele dar careau
reahzatdo leg[turi relalionaldbine definiti din punctdevederematematic.
Odatdstabiliteasocierileqi relaliileintre entit[1ilecartografice,estenecesarcain pasul
qi eventual,atributele
urmitor s[ se stabileasc[atributeleentit[tilor cartograficereprezentate
asocierilordintreacesteentitdlicartografice.
c) Geocodificarea
Geocodificareanumitd qi geocadareeste procesulde legare(asociere)a datelelor
graficeinregistratein bazade dategrafice cu dateleatribut aferente?nregistrate
in bazade
datedescriptive[B[dul Mircea,2004;ImbroaneM. Alexandruqi colab.,19991,
In modelulrelagionalbazatpe datevectoriale,fiecareentitategeometriceinregistratd
ca element grafic este asociat[ cu un tabel in care sunt inregistrateatributeleentitAii
geometricerespectiveqi fiecareentitatecartografic[inregistratigrafic, ce reprezint[detaliul
topografic sau geograficcorespondentdin spaliul geograficcartografiat,este asociat[ cu
tabelulcu atributeaferenteentit&ii cartografice,respectivdetaliuluitopograficsaugeografic
corespondent.

13