GHEORGHETULBURE

adevS.ratl a gcoalei, dar nu numai pentru ca sub titlul de dascil

sd scape de recrutaliune I
1-o, Din aceasti inalt6 ordina\iane se ve,Je t cil pre viitor
:numai acei dascdli vor fi scutili de milifie, cari vor putea ard.ta
in privin{a aceasta intdrirea din partea c, rr cemande militari
districtuali.
2-o. Ce aceastd intdrire numal acelor dascdli se va da,
cari deoparfe vor avea simbrii potrivlte, ear6.de alt[ parte vor
{i dascili sau adjuncfi acolo, unde au cerut lipsa ql trebulnfa
aa s5. fie.
Prea Cinstitil PP, protopopi
administratori protopopeqti
".i
'ca inspectori ai qcoalelor tractuali, prin parochii subordina{i
{d.rd de intl,rziere vor incunoqtiin{a despre aceasta pre to{i dasc6lil tractuall,, carii sunt inci in vArsta supusi tecrataliunel
Tot deodatS. ins6 .vor face bAgetoare de s.eam[ g.i pre comunit6{ile acelea, ai, c6ror dasc6li nu sunt inzestrafi. dupd-cum se
cuvine; cumci adec6 dascdlii lor nu vor putea fi scutifi de milifie, 9i cumc5" ca sd. nu remdni copiii lor {ere nici o inv5tb_turl
qi Bisericile firi
eintdref este neincuniurat de lipsn a lace dascllilor plati potrivitE, pre lAngii care apoi vor putea avea dascil
harnic qi scutit de recrutafiune,
PP, protopopi gi administratori protopopeqtl mai departe,
numai decAt dupd primirea acesteia vor agterne incoace atestatele de cualificafiune ale tuturor dascdlilot aeelera, carii sunt
in vArsta de recrutafiune, dimpreun5" cu alte atestate ale acelora
despre invdfdtura lor, qi cu contractul cu comunitatea respectivi, despre plat5., fdcut, ca de aei si li se poatd. esopera vldi- i
rnarea gi intirirea respectivelor c. r, comande militari districtuali despre scutinfa de mili{ie.
PP. protopopi qi admihistrafori protopopegti, vor a.vea a
se {inea tn viitor in privinfa aqezd"rii.dascililor qi adiunc{ilor, de
urmitoarea normSl Individul acela, careyrea a seaseza dascll
in vre-o comunitate lipsttd de dascdl sau adiunct la vre-o qcoald.
unde este adevdratd lipsd de un aiutor lAngii dasedlul, mai intdi
sd se prezenteze de PP, protopopi gl administratori protopopegti
la c, r. comisariat respectiv spre a se cerceta despre pattarea
-2 6 2 -

MITROPOLITUL SAGUNA
lui politicn r dupi aceea s[ faci contract cu comunltatea unde
lrea a se aqeza dascil sau adiunct qi apoi cu acesta, cu hdrtia
dela c, r. comisariat primlt5. qi cu alte atestate ce ar mai avea
sd se iveasci la scaunul episcopesc, spre a se tnzestra cu atestat
de cualifica{iune gi a i se esopera vidimarea qi lntirirea
certtt1"
dela respectivele comande mllitad
dlstrictuali,
Din Sedinla Consistoriald din 5 August 1853 in Sibiu finutd.
Al tuturor
de binevoitor Archiereu
. Andreiu m. p.

Nr. 858/1853,

Prea Cinstililor PP. Protopopi, pi

Cinstililor Preoli !
Prin Circularul din 24 Aprllle Nr. 530 V'am fost flcut cunoscutd calea, pe eare ave{i sd pngifi in p.tivinfa inliin!6rii, organl.zLrei gi a ocArmuirei qcoalelor noastre populare,
Aceastd
indreptare , Ve am lost dat-o in infelesul gi pe temeiul principiilor enunciate de inalta noastre StApanire in privin{a gcoalelor
gi avdnd inaintea ochilot adeviratul
interes al Bisericei qi, al
propigirea
ln cultura cea sinogtri,
adeci
asestora
creqtinilor
pe
prineipiile
religios-morale, Amisurat acenitoasi, rdzlmatd"
qtire,
cL gcoalele au sd fie confesionale,
stora dard V'am dat de
adeei r cd cregtinii nogtri trebue s5. aibd gcoalele sale proprii
firi de amestec ca cei de alti religie gi ci inspectiunea qcoalelor este incredinfatI nemijlocit respectivilor Parochi, iard miilocit
Parintrilor Protopopi, ca inspectorilor preste gcoalele din tractele
sale protopopegti, caril iarilqi sunt in lucrul acesta subordinafi
diecesanalui lor Episcop. De atunci incoace am bigat de seamd
.spre nespusa mea bucurie qi mAn$[iere, cd mul{i dintre Plrinlii
Protopopi qi Preoti incurgerea aceasfa asupra qcoalelor, pe eare
aqa, incit
li-au dat legile inaltei StepAniri, o au intrebuinfat
.despre ddngii n'au ce zlce, cici n'au ingiropat talantnl lor incre-263-

I
t i tl
li',tl

-------dtn{at. cici se strdduird a indupreca pe comunitifile

noastre
bisericegti la fidlcatea, dbtarea gi susfinerea qcoalelor, inzestrarl
pe acestea cu inv6frtorl
hatnicl, vizilaril adeseori gcoarele, animard pe creqtini, ca s'-qi deie copii sdi ra gcoali,
insufrefiri
pe invifltorl,
ca sd fie cu rdvni intrd purtarea dre{dtoriei lor
sfinte. unii asemenea Parinli protopopi
9i preofi nu iipsire prin
zelul ror acesta intru rnaintarea &eber qcolari ari{at
a secera
at6.f recunoqtin{a cregtinilor sd.i, cat qi lauda organelor inaltei
stapaniri, in sfarqit 'qi agfonisird. 9i mul{E"mirea din partea
aeestui
Scaun Episcopesc, Di aceea md simt indatorat a
le descoperi
unofa ca acestora qi cu prilejul acesta a mea indestulare, gi
totodati ai pofti, ca 9i de aci incolo sr se nevoiasci a
stE-rui cu
neobosit5' ravnd. pentru inmurfrrea gcoalelor noastre, pentru
inzestrarea lor, precum gi pentru provederea lor
cu invdfitori
vrednici gi harnici, carii 'qi cunosc
ai pricep chiemarea lor cea
sfantd 9i nu crufd nici o osteneali pentru luminarea
tinerimei
noastre,
Dari totdeodatd md vdd silit a_mi renoi glasul qi
c,trtr
aceia, carii pin6 acum nu ari'larE doritele ,",ohut".
du"" ,ro
altecelea, cel pu{in influin{a gi puterea, ce o au dat pSrinfilor
Proiopopi ql Preo{i legile ipaitei Stepaniri asupra qcoalelor,
trelue si fie pentru danqii un indemn puternic pentru.inaintarea
trebei gcolare, cdci numai aqa-gi vor putea pistra gi asigura
qi
pe viitor aceastd. frumoasE. influinfd gi putere,
dacd prin- fapta
se vof ar5ta vrednici de dansa, sdecd sd aor neuoi a i.nd.upleca
pe cregtini spre ridicarea gcoaleror, spre cuuiincioqsa
ror iotare
Si susfinere, dqcd uor ctgeza in ele inadfdtori harnici, dacd, uor
indemns. pe fii lor sufletegti, co sd-gi trimild copii
la gcoald*
daed uor aizita adeseori gcoalele, gi uor onima pe copii
spre ascultare Ei slrddanie, iqrd pe i.nudfd.rori spre o imprinire
acuratd
a dqtoriilor sa/e. Adevirat, cE- de mulleori pdrinfti protopopi
qi Preofl pre lingd. toat[ bun5voin{a qi strd.dania,
ce o au p"rrtr,,
treaba qcolarS, nu pot spori din pricin5., c6 cregtinii aduc
inainte
sir5.cia, care-i impiedec5" a putea ridica gi inzestra cu
cele trebuincioase o gcoald.; ins5. pre rangii toati sdrEcia totugi
va aduce
oricine iertl1 penttu qcoali, numai dacn pp. protopopi qi preofi
- 264-

JaeqNA

____Iirrglgyrq!

se vor nevol a capacita pe cregtini despre lipsa cea mare a

gcoalelor, precum gi despre foloasele eele mari, care le aduc
cu sine qcoalele at6.t pentru singuraticele persoane, c6t ql pentru
intreaga nafiune, - daci le vor pune inainte, clxm alte popoare
conloeuitoare aduc insemnate iertfe pentru qcoale, pItrunse fiind
despre aceia, cd numai gcoalelor au s6 mulfdmeascd bund starea
lor, de care se bucur6. $i aqa jertfind hTecare din sirdcia sa
pufin, s5" poate aduna cAt sd cere pentta infiinfarea gi susf.nerea
unei qcoale,
Fiind insi, c5. in unele locurl Creqtinii noqtrii si afl[ amesteca{l cu Cregtini de alti lepie intr'un numir aga de mic, incAt
nici unii, nici al{ii nu. sunt in stare a-qi face singiuri de sine
qcoalS. confesionald. dteptaceia adeseori si naqte trebuinfa de a
se face abalere dela principi*l
confesional enunciat de inalta
Stapanire gi de a se infiinfa o gcoald comun6, Ia care s6 contribuie arnAndouS. pd.rtile. Insd. ca aceasti abatere dela principlul confesional sd nu se faci decdt numai acolo, unde este
neapirati lipsi pentru aceasta, bine au voif Inaltul Guvern a
slobozi c5.tr[ mine un Decret supt 6 Iuniu a. c. Nr.
ffi n privinfa qcoalelor mestecate, care inalt Decret insd., Inilfiar Sa
Domnul Principele Guvernator la umilita Inea propunere qi ru^are s'au milostivit prin ordinafiunea sa din 26 August a. e, Nr.
deslugi qi mai d,eaproape, qi aga pentru asemenea int6m3?
"-l
plSri a statornici urmdtoarele norme i
L, Unde Creqtinii noqtri lormeazd" o parochie de sine stritdloare, in care se duc protoeoale matriculare,
acolo nu se
poate face abatere dela prineipiui confesional, ci Creqtinii noqtri sunt datori a-qi face gcoali Si a-o susfinea cu puterile sale,
fare de a se amesteca cu cregtini de alt5 lege. AflAndu-se ln
oraqul ori satul acela creqtini de altd iege insd" intr'un numir
aga de mic, incAt nu sunt in stare de a-qi ridica qcoale proprie,
atunci acelora le este slobod a-qi trimite copii in qcoala noastri, unde pre lAngfd plata obiclnuitd vor inv5{a invd"{dturile, ce
se predau, afar6. de invi{itura
cregtineasci,
2. Unde din eontrS. Cregtinii noglri nu alcituiesc o paro-chie, ci se afl5. intr'un numd"r aga de mic, incAt nu sunt in
-265-

GHEORGHETULBURE

MTTROPOLITUL$AG

lt
I!:

:ii

siare a intocmi gi a susfinea qcoala cu puterile sale, acolo sd

pot insofi cu cei de alta lege spre ridicarea unei gcoale, La
asemenea intdmpldri, unde trebuie sb se fac[ abatere dela orincipiul confesional, $i sE se 'tnfiinfeze gcoal5 amestecatd, d"ioar.
este respectiva dregitorie
politicn a egi tn fafa locului dimpreuni cu respectivil Parochi gi Protopopi de ambele confesiuni
qi a cercefa, c5 este lipsd de a se face gcoali mestecatE qi de
este lipsd, sub ce modalit5.fi sE se faci aceasta,
Penlra
gcoal'e mestecate hotireqte inaltul Decret
"r"-.rr.u
Guvernial din 6 Iunie a, c. Nr. S
urmdtoarele regulet
a) Unde Creqtinii de deosebite rellgil sunt silifi a .face
qcoall laolalt5, s[ intocmiasc5 intre sine legidturi sau contract
in scris, in care s5. se deslugeascd. cu deamlnunful dreptul de
proprletate in privinfa qcoalei al iiecirei pir{i qi si se insemneze sumelet c1J c,are se deobligd f.ieeare parte atdt la zldkea
cdt qi la susfinerea gcoalel i
b/ Inv6{6torul, earele se alege din parfea intregei comuni7d.ti, are sd. iie de religia pdrtii cel mai numeroase ; prin urmare
el va sta sub inspec{iunea dregdtoriei bisericegti, de eare si fine.
Unde ambele pfuti sunt la num6r deopotrivi, acolo pe un timp
va fi invi{Storul de ,le6iea unei pirli, 9i dupd. aceia-i va urma
altul de leglea celeilalte ptu|l, qi aqa gi inspecfiunea qcolard sd.
va afla odati in mdnile dre{dtoriei a unei biserici qi ceialalti
dati sub dregitoria celellahte biseriei;
c/ In asemenea gcoale mestecate nu trebuie sE"se vArasci
intre obiectele invd{rturer matetii religioase ; invdfdtura religiei
o va asculta liecare parte la respeetivul s5"u Paroch,
In urm5. indatorez pe pirinfii
Protopopi, ca despre asemenea intAmplSri, unde este trebuinfi a se face gcoald mestecati, si-mi raporleze pre lar6i qi si agtepte dela mine aprobarea
rrnui asemenea amestec,
ImplrtS.gindu-Vd Arhip[storeasca BinecuvAntare rEmAn
Al Prea Cinstiilor Voastre
Sibiiu in 7 Septemvrie1853,
de binevoitor
Andreiu
- 266-

Archiereu
m, p,

Nr.892/1853.

Cinstitei preotimi eparchiale !

Frin mai multe ordina{iuni prea inalte gi anume prin inaltul
,decret de curte Nr. 719, 1832, Nr.
Lg37
Eluvern. 4903 L. Igl,
se hotiregte, ca linerii gcolari de rcllgia rom.-catolicd., cari invafi in pcoalele protestante s6 asculte invb"fdtura rcIigiei sale gi
s6. cerceleze biserica sa, Ordinafiunea aceasta prea inal|E in
a'oul 1846 s'a estins qi asupra tinerilor
neeatolici, carl umblau
in qcoalele catolice, Inaltul Guvern vdzdnd insemnitatea gi lipsa
p\zkei acestei prea inalte ordina{iuni, precum gi aceea, c6 se
lac abazari in privin{a aceasta, prin ordina{iunea din 3 Iuliu
1851, Nr. 13,513 de nou s'a indurat a porunci, ca in strAnsul
tnfeles al pornenitei prea inalte ordina{iuni din 14 Decernvrie
1846, Nr, cur{ii 5055 sub Nr, Guvern. 3746L.94, Le47 publicate,
nici un gcolar din gcoalele poporale qL girnnazlale, care umbld.
in vre-o gcoalS de altd confesiunen sd nu se lase la esamen, pAni
nu va dovedi prin un atestfi dela parochul sdu, cd au ascultat
inudldtura religiei sale gi au umblat Ia biserica sa, si cu ce
sporiu ?
Aceasta prea inalti misurE, inaltul Guvern prin ordinas'au inr:l.urat a o extirade qi
\lunea dln 30 Iuniu 1853 Nr. *#
.asupra gcoalelor noastre poporale gi $imnaziale qi asupr a tinerilor de religia noastr6, cari umbl6 in gcoale de alti confesiune,
PP. protopopi 9i administratori protopopeqti mijlo eit, iar6.
parochii locali nemijlocit vor avea aqadarE indatorirea a pfiveghea cu tot adinsul ca, intAl beiefii de altd religie, cari Lrecventeazi" qeoalele noastre poporale, invifitura
rcligiei si o asculte
la parochul lor qi s5" umble la biserica confesiunei lor, $i unii
ca aceia s5. nu se lase la esamen, pAnd nu vor aduce despre
aceasta atestat dela parochul lor; iar a doua, ca tinerii nogtri,
cari umbld i.n
"scoald de altd. religie, sd nu rdmdnd. fdrd de inudreligiei
bisericei
noastre, gi sd umble reglulat Dumineca gi
ldtura
sdrbdtoarea la biserica naastrd.
Pentru tinerii mai pe urm[
riumi{i, parochul locql e totodatd Ei catechet. Ddnsul va a.vea &
-267-

..
!r**-**.",,..*Y1

GHEORGHETULBUR

MITROPOLITUL SAGUNA
-

implini datorinta sa aceasta de catechet cu toat6 scumpd.tatea,

adeci in zile gi in ceasuri ho,tarate ua Ninea cu tinerii di rerigia
noastrd gcoald, qi le va da invdlitura
trebuincioasd. rn religie,
va.priveghi'a ea acei tineri 'si umble regulat la biserica noastri,
la timpul s5"u va finea esamen cu ddnqii qi despre sporiul in
invif6turi
gi in cercetarea bisericel ariltat le va da atestatere
cerute; va priveghia mai departe, ca aeei tineri, la timpul de
legile qcoalelor qi de biserici prescris, sE se impirtdgiasc[
cu
taina sfintei cuminecAturi,. Mai. pe urmi PP, Catechefi, pfinpp.
protopopi respeetivi, totdeauna la inceputul anului gcolar oor
agterne incosce conspectul catehumenilor sdi, iar la sfArgitul fiecdrui semestru, clasificaliuneg
despre sporiul acelora in un
esemplar, o vor impd.rtigi incoace. PP, protopopi gi administratori protopopeqti, vor priveghia, sub propria r6spundere, ca
paroehii subordinafi, asupra cdrora cade aceastd datorie, sE o
implineascd cu toatd. scumpd.tatea qi despre sdrgluinfa sau nesirguinfa unuia sau altuia in privinfa aceasta, totd.eauna vor
face
ardtare eredincioasi scaunului episcopesc, ca atAt celor dintAi
sd li se arete recunogtinfa scaunului episcopesc, cdl qi asupra
celor din urm5. sd. se poatd lua m5surile potrivite,
Din gedinfa consistoriale din 9 Sept. 1853 in Sibiiu
linutdAl tuturor
de binevoitoriu Arhiereu
Andreiu m. p,

Nr, Cons, 27011854,

XI

P.'!rinNilor P19t op op i,-Ad ministr ator i pr ofopopegfi,

Prealimei pi tnlregului popor epq.rchiql,pLci dela
Dumnezeu gi Binecuuilniare archiereascd.
Iubi{ilor mei in Hristos fii !
o zi insemnatd serbeazd,astdzi sfanta noastri biseric[ qi
toli IIil' ei, Pagtele Domnului, praznieur praznicelor, qi slrb5toarea sdrbi"torilor.
- 268-

AstLzI s'a {5cut mAntuire

viat, popoari bucura{i-vd,

a toati

lumea, c5. Hristos

a in-

Aga cAnti slanta biseric5. astdzl,qi vesteqte tuturor ,,Bucura\i-v6.", $i intr'adevir iubililor mare este astdzi bucuria qi mAn{6etea tuturor acelora, cari, cu aiutorul lui Dumnezeu au petrecut
zilele sldnlulul post dupi rAnduiala Sfintei Maicei noastre Biserici.
O, cAti bucarie, o cAti mAngiere sunf astdzi inimlle gi sufletele
acelora I Dar ce arein sine sfAnta qi luminata zi de ast1zi pentru
care atdta si ne bucurim gi si ne veselim, pentru care sirbi,
loarea aceasla este Sirbdtoarea Sdrbatorilor, glPraznicul Praznlcelor? Aceasta intrebare se poate nagte in inima flecilruia,
Astdzi s'a f5.cut mAntuire a toat.i lumean ci Hristos a inviat,
cu moartea Sa pre m.oarte a cdlcat gi cu invierea Sa ne-a de.schis noui uqile raiului, Pricina eea dintdi aqadar[ a m6rimii
qi insemnitit\ii
zilei de astdzl, este m6ntuirea neamului cregtinesc
,celui prin Adam cdzut, Ast6zi ins5. iubililorl
astd.zi zi.c qi cu
prilejul Paqtilor din acest an mai, avem inc5. qt altd pricini foarte
insemnati, care inalfS, m5rirr,ea zlLei acesteia luminate gi care
trebue si mEreascd indolt gi intreit bucuria gi veselia in inirnile
noastre.
La mulfi gtiu cd este in cea mai vie adacere aminte sfin{ita
persoand a Prea inaltului gi Prea Induratului nostru ImpXrat
Francisc loslf I, dln cdlitoria, cu care s'au preaindurat a ne
imbucura gi pre noi in anul 1852 cAnd a cercetat inireagS. 'f eara
Ardealului,
Mulfl au avut acea rarS bucurie al vedea deaproape, to{l
insi il vedem in toate zilele cu ochii sufletului nostru, in rdscumpirarea noastrl qi a siintei noastre Biserici din iugul robieL,
astLzi deopotrivd. cu toate
in drepturile, de care ne bucurim
celelalte neamurl, numai qi singur din preapflrinteasca mlli a
preain5.i{atului nostru Impdrat Francisc losiI I, gi in legile cele
drepte gi mdnfuito&re, eare nu mai fac deosebTre inlre neam
qi neam,
Preain6ltatul 9i Preainduratul nostru tmpd.rat Francisc Iosif
I pAn5" acum june, mAne va serba sirbitoarea
cea mare qi
veselitoare in viafi pentru to!i, Sbrb5"taarea aceea, cate o a
-269-

t{

ilrlfqi!.,

_*

**

111
irl

GHEORGHETULBURE

ii

MITROPOLITUL $AGUNA

binecuvantat Dumnezeu in raiu intre Adam qr Eva, s5rbetoarea

care o a binecuvantat Hristos in cana Galileii; m6ne adee6,iu=
bifilor creqtini r Freabunul 9i Preainduratul nostru Impirat inaintea
Altarului lui Dumnezeu, ia primi taina slintei c5sitorii,
cu
Preastrdlucita Princesi de Bavaria Elisabeta. oare nu inaltd.
aceasta din destul mirimea
qi insemnd.t atea ziLei gi sirbd.toarea
Paqtilor de astdziT *
oare nu este aceasta pricini din d.estul"
ca s5 ne bucurlm gi s5. ne veselim ? Aqa este Iubifilor mei in.
Hristos fii ! se ne bucur5"m qi si ne veselim in zioa paqtilor
de astdzi pentruci acestea sunt Pagtile, care le-a ficut Dumnezeu ca sd. ne bucurdm gi Si ne veselim lntrdnsele. Deci pi_
truns fiind eu de i{semndtatea zilei de mane, aceasta insemndtate de ast5:zi r''o vestesc, gi pdrin{egte vd poftesc pre tofi, ca
totdeauna, dari mAine o'ai cu seamd., adundndu-vd in casa
Domnului, cu Eienunchele plecat gi cu inima infrdnti
9i smerit6,
si mulfimifi Atotputernicului Dumnezeu pentru prea bogata sa
mil[, cu care v'a invrednicit a aiange deoparte serbetoarea
aceasfa a PreamLrTtei invieri a Domnului nostru Isus Hristos qi
lucrarea mdntuiril neamuiui omenesc, iar de alti parte ci cu
prea inaltul Sdu Sfat a hotirit ca tocmai in aceastd. zi a s6,r_
bltoarei Sf. Pagti si se intdmple, 9i noi cu to{ii si vedem logodirea qi cununia Prea Inilfatulul nostru Imp6rat; gi lardgi si v[
rugiafi gi sd. cerefl dela p5rintele luminilor qi izvotal tuturor
darurilor, ca din preainaltul sdu locaq ca gi in cana Galileii si
reverse Da-rul siu cel Dumnezeesc, qi s6 trimit6, binecuvantarea
Sa gi peste nunta Prea inaltului nostFu Impirat Francisc losil
I cu Preainalta sa aleas5 Eiisabeta, spre mdrirea Numelui Si.u
celui SfAnt gi spre lericirea tuturor neamurilor sub. pirinteascaSt6panire a puternicului SIu Sceptru impreunate,

fubiNilor mei in Isus Fii !

ijl.!

Vi poftesc aqdciarl iabililor in Isus ! ca 9i a.ceia care a{i

dat qi pini acum la aceastd. fundalie ce poarli numele prea
inilfatului nostru impirat
Francisc L qi ac'eia cari, ori din ce
pricini nu afi dat nirnica, sd aducefi o jerll6, fieqtecare dupi
putinNa sa, la aceast[ fundafie, pentru insemn5tatea qi pentru
sfin{enia m&ritel acesteia zile, ca serbarea $1. bucsria zilei str
fie adevirati
cregtineascd", Cine nu poate mai mult, si nu se
indoiasci a da batir unu creifar, ci qi aeela va fi bine primit
inaintea lui Dumnezeu, tocmai ca din:rrul viduvei
din evanghelie i cine insi poate mai muit, socotit ii va fi darul inainteaTatilui ceresc, dup5. mErirea lui, qi-gi va lua rS.splata, Spre
scopul acesta aqadari poftesc pe preo{ii eparhiali gi pre ctitorii
qi curatorii bisericegti, ca mAine a doua zi de PaSti pe lAngid"

Deosebit poftesc ai indatorez pe intreaga preofime eparehial6,.

ca miine a doua zi de Paqti la sfanta Liturghie in toate ecteniile la Proscomidie, la sfintele Daruri, la ru6fdciunea Amvonului;
,,Celce binecuvintezi pe eeice bine cuvinleaz1"" g, a. Unde se,
pomenepte numele Preainaltului nostru ImpErat Francisc Iosif t
sE se adauge 9i Preainilfata noastr5 impdriteasl Elisabeta,

-2 7 0 -

Vedeti qi v5" convingefi, ci din dou6 pricini serbdm in

anul acesta la sfintele Pagti o s[rbitoare
maret indoiti
ii intreit6, mai mare ca de alteori; insd. aceasta numai atunci o vom
Iace, daci vom serba aga, preeum ne porunceqte slAnta noastrd legfe, gi slAnta maica noastrS bisericb, qi adic5 t 'in trezvien
in eurdlie, qi in fapte de milostenie, Cre+tinii cei de demult,
precum ne inva{i Istoria bisericeasc5, asemenea sErbitori le
deosebeau prin milostenie gi prin intemeierea unor aqezdmAnturi ficitoare de bine pentru lipsi{i qi s5raci, gi pentru inaintarea binelui de obgte care este milostenia cea mai mare qi cea
mai bine primitd la Dumnezeu, Nu intdrzia aqadard, iubifilor fii
in trsusI plrinteqte qi arhiereqte a vd pofti qi a vd imbflrbd,ta
ca gi voi sd urma{l cu to{ii urilei acesteia cregtinegti cu prilejul
acestei indoite sd.rb5.tori. $titi iubitilor cd din prea inalta voe
impird.teasei am deschis o colectd pe seama copiilor siraci,
cari umbl6 la qcoali, care colectd din darurile de obtte s'a.
suit pdni la 9125 tl, 38112cr, Frumoasd sum5 dacd. privim la
ea gi la s5.rdcia noastrd din care s'a adunat ; insi iubifilor !
micd este suma aceasta dac6 o asemindm cu multimea tinerilor'
nogtri sdraci, cari umbli la inv[!6turl
9i cu mul{imea lipselor
noastre,

rj.jj

'..,
i t'.
.l1.

i;!u

- 27t -