Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
local
Judetul Bacau cu studiu de caz pe particularitati Gioseni( comuna natala),
Lacul Bacau, Lacul Galbeni, Lacul Racaciuni, Lacul lilieci, Lacul Beresti,
“colectia” de parcuri dendrologice Bacau.
fauna de luncǎ (animale care îşi caută hrana în apă sau la marginea apei);
fauna de terase şi versanţi, alcătuită din specii de rozătoare mici, animale
şi păsări specifice pădurilor de foioase
In alta ordine de idei, tot din orizontul meu local fac parte si un numar
reprezentativ de lacuri ce sunt inscrise in arii de protectie speciala tocmai
pentru importanta lor.
Situl “Buhuşi – Bacău – Bereşti” este format din cinci lacuri amenajate pe
valea râului Bistriţa şi pe valea râului Siret în aval de confluenţa Bistriţei, pe
teritoriul judeţului Bacău şi are o suprafaţă de 5575,5 ha, cea mai mare parte
fiind reprezentată de luciu de apă, precum şi de importante zone mlăştinoase
acoperite cu stuf şi vegetaţie specifică de luncă.
Prin poziţionarea în spaţiul urban, Lacul Bacău este zona cea mai
frecventată din întreg situl NATURA 2000, având inclusiv rol de
recreere şi agrement . Aici se pot organiza excursii, poate fi
practicat pescuitul sportiv, “birdwatching”, ciclismul, canotajul,
turismul ecvestru, înotul, competiţii de orientare turistică sau
alte activităţi în aer liber.
Lacul Bereşti nu a fost încredinţat spre custodie, iar din acest motiv
nu există un regulament specific care să reglementeze
activităţile ce se pot desfăşura în perimetrul ariei.
In lunca Siretului si a Bistritei din acest orizont local s-au facut plantatii cu
esente moi de plop, salcie pentru protectia si consolidarea malurilor. Vegetatia
spontana ierboasa ocupa areale restranse aflate in imediata vecinatate a
padurilor si pe versantii defrisati in trecut. Pajistile naturale cuprind specii de
Festuca, Rubra, Foa Transesis, Lolium Perene, Agrestis Tenuis, Trifolium
etc.,unele dintre specii au valoare deossebita pentru economia zootehnica. Tot
din aceasta categorie fac parte paduri de foioase, preponderente stejarul,
carpanaul, fagul in amestec cu artarul, cires, tei. Aceasta padure este alcatuita
din specii ca mierea ursului, firuta de padure, rogozul, urzica. Discontinuu apar
si arbusti ca alunul, sangerul, cornul, socul.
In acest parc poate fi vizitat si Castelul Rosu, unoscut si dupa numele Cladirea
Rosie. Acesta a fost construit in anul 1864 si ofera mediului inconjurator un
aspect medieval de o frumusete rara. Parcul Hemeiusi a fost “parcul Lizucai”
din dumbrava minunata. Varietatea de plante si culori cuprinde, in afara de
cele enumerate mai sus magnolia alba, magnolia cu cupele violete, plantaţii de
larice, pini şi molid, corn si hamamelis, movul florilor divers nuanţate ale
speciilor de liliac şi paulovnie, dar şi alb-roziul florilor de castani şi catalpă.
Parfum de tei, glandite si salcam, brazii şi molizii argintii, chiparosul de
California şi de baltă, criptomeria, ienuperii, zedele, arborele vieţii, pinii,
stejarii, plopii si lista poate continua. Spaţiile libere dintre plante din colecţie,
acoperite cu vegetaţie ierbacee din familia gramineelor ca: Poa, Trisetum,
Setaria, Melica, Bromus, Festuca, la care se adauga florile de aglică, ochiul
boului, părăluţe, trifoi, fragi, de galbenul florilor de ghizdei, gălbenuşi, păpădie,
ciuboţica cucului, gălbenele, sînziene, rozul garofiţelor, albastrul florilor de nu-
mă-uita, inuţ şi şopîrliţă, de violetul florilor de muşcatul dracului şi clopoţei, iar
pe marginea pădurii, florile de viorele şi toporaşi. Dar pădurea este propice
pentru cresterea uhnor plante precum floarea paştelui, viorele, brebenei,
mierea ursului şi gingaşele lăcrămioare şi lăcrămiţe, ce dau un aspect placut
parcului. Placut e si peisajul platanilor şi a tulipierului cu cupele lui galbene.
Toamna putem observa prezenta oţetarului,a stejarului roşu, chiparosului de
baltă iar iarna parcul ramane verde prin rasinoasele si vascul din copaci.
Padurea Magura
Anexe
ciocanitoarea
subfamilia Picinae a familiei Pici
lebada
genul Cygnus familia Anatide
Porcul mistret
Sus scrofa
Caprioara
Capreolus capreolus
veverita
(Sciurus vulgaris)
Vulpea
Vulpes vulpes
Iepure
Oryctolagus cuniculus
Popandaul
Sciuridae şi singurul reprezentant european al genului Spermophilus
Dihorul