Sunteți pe pagina 1din 27

CUPRINS

1. Importana agrobiologic i agroecologic a plantei


de cultur cpunul n plan mondial i pentru Republica Moldova............. 2
2. Caracteristica taxonomic i morfobiologic a plantei de cpun ...............................2
3. Cerinele agroecologice a factorilor de vegetaie externi a
culturii de cpun n condiiile Republicii Moldova.....................................................5
4. Particularitile agrotehnologice de cultivare a plantei de cpun
n condiiile Republicii Moldova...................................................................................7
4.1 Perioada optim al plantrii capunului..7
4.2 Amplasarea cmpului i premrgtorii8

4.3 Mulcirea cu folie de plastic.....8


4.4 Tehnologia de cultura anuala...8
4.5 Tehnologia de cultur multianual.....10
4.6 Cultura multianual modern.....12
4.7 Bolile si daunatorii capsunului13
4.8 Masuri pentru asigurarea calitatii productiei..16
5. Caracteristica soiurilor i hibrizilor de cpun cultivai n
condiiile R. Moldova...................................................................................................20
5.1 Albion...20
5.2 Charlotte20
5.3 Sasha..21
5.4 Candiss..22
5.5 Elsanta...22
5.6 Gariguette..23
5.7 Ciflorette........24
5.8 A aparut capsuna albastra......24
CONCLUZII......................................................................................................................26
Bibliografia........................................................................................................................27

1. Importana agrobiologic i agroecologic a plantei de cultur cpunul n plan


mondial i pentru Republica Moldova
Capunile se numr alturi de ciree printre primele fructe care ajung la maturitate n
timpul anului (mai-iunie) i asigur o valoroas materie prim pentru industria alimentar
cnd fabricile se afl n gol de producie [2].
Capunul este una dintre speciile pomicole care prezint un interes economic i
alimentar deosebit datorit potenialului mare de producie, calitii fructelor, con inutului
n vitamina C i alte substane utile pentru alimentaia omului.
Fructele principalelor soiuri de cpun conin:
Zaharuri 6 - 8 g%,
Substane pectice 0,20 - 0,50 g%,
Substane proteice 0,40 1,20 g%,
Acizi organici 0,5 2,0 g%,
Sruri minerale 0,20 0,70 g%,
Taninuri 0,07 0,24 g%,
Vitamina C 33 98 mg%.
Fructele sunt foarte appreciate pentru consum n stare proaspt, congelate, sau
transformate ca: suc, sirop, dulcea, gem, compot [3].
Importana culturii cpunului se mai datorete i faptului c este o specie precoce,
producnd fructe n primul an de la plantare, dac stolonii se planteaz n luna iulie.
Cpunul permite obinerea de recolte extrasezonale, mai timpurii sau mai trzii dect cele
care se obin n cmp. Prin folosirea soiurilor remontante (cu mai multe recolte pe an) se pot
obine cpuni i toamna, pn n octombrie, circa 10 30 t/ha. n alte ri se ob in i 70
t/ha de fructe, asigurndu-se astfel valorificarea intensiv a terenului. La noi s-a prevzut
extinderea culturii la peste 100 000 ha [2].
O mare importan const n faptul c, avnd o talie redus (15-40 cm) sub form
compact sau rar cpunul se poate cultiva n spaii foarte mici din grdina casei, dar i pe
suprafee mari n aer liber, n solarii sau n sere. Cultivarea cpunului se poate face i
interalat n plantaiile de pomi fructiferi, se mai poate cultiva n vase cu amestec de pmnt
i soluii nutritive.
2. Caracteristica taxonomic i morfobiologic a plantei de cpun
Taxonomic genul Fragaria este ncadrat n: familia Rosaceae, ordinul Rosales, subclasa
Rosidae,
clasa
Dicotyledonae,
Subncrengtura
Angiospermae,
ncrengtura
Spermatophytae.
Alturi de frag, din familia Rosaceae mai fac parte mceul (Rosa canina), zmeurul
(Rubus idaeus) i murul (Rubus caesius), toi aceti arbuti avnd deopotriv valoare
alimentar i medicinal.
Denumirea de cpun este improprie deoarece soiurile de cpun sunt fragi cu fructe
mari, provenind din speciile americane Fragaria virginiana i Fragaria chiloensis (fragii
de Virginia i fragii de Chile). Din hibridarea acestor dou specii a rezultat Fragaria
grandifolora, fragul cu fructe mari, o specie reprezentat de foarte multe soiuri care se
gasesc doar cultivate.

Pe teritoriul rii noastre, n flora spaontan regsim 3 specii ale genului Fragaria :
Fragaria vesca sylvestris, Fragaria viridis (collina) i Fragaria elatior.
Fragul comun (Fragaria vesca) este o specie diploid cu flori hermafrotide. Se
ntlnete n flora spontan, n pduri pn n regiunea punilor subalpine. Fructul este
deosebit de aromat, dar cu dimensiuni foarte mici, motiv pentru care cultura acestuia nu
prezint importan economic.
Fragul de camp (Fragaria viridis) are fructe gtuite, de asemenea aromate intens, care
se desprind mai greu de pe pedicel. Este ntlnit i la campie, n imediata vecintate a
pdurilor, n vlcele, etc [4].
Capsunul de padure creste spontan in toata Europa. A fost introdus in cultura de foarte
mult timp, dar s-a renuntat treptat la el o data cu aparitia speciei Fragaria grandiflora.
Soiurile de capsun se clasifica in 3 categorii in functie de specificul fructificarii:
soiuri neremontante (fructifica un singur sezon pe an, in perioada mai-iunie),
semiremontante (fructifica atat primavara, cat si toamna, daca sunt indeplinite conditiile
climatice prielnice o toamna lunga si calda) si,
soiuri remontante (se obtin doua recolte in fiecare an, primavara si toamna ; spre
deosebire de soiurile semiremontante, productia de toamna este asemanatoare calitativ
si cantitativ cu cea de primavara).
Caracteristica morfobiologic
Partea subterana este formata dintr-o radacina scurta (rizom) din care pornesc
numeroase radacini subtiri, firoase, de grosimi aproape egale si dispuse ca o retea. In primii
2 ani, radacinile se dezvolta foarte mult, ajungand in adancime pana la 50 cm si lateral pana
la 30 cm. Dupa 3-5 ani, sistemul radicular se reduce treptat, deoarece o parte din
ramificatiile laterale mor. Paralel cu aceasta evolutie, pe ramificatiile tinere ale tulpinii, in
partea lor bazala, apar in fiecare an radacini adventive noi. Dispunerea lor in cadrul tufei
apare etajata, corespunzator cu aparitia lastarilor in anii urmatori.
Primavara radacinile capsunului incep sa creasca inaintea partii aeriene si inregistreaza
un maximum de intensitate in aprilie mai. A doua crestere intensiva a radacinilor are loc in
iulie, in ambele faze plantele trebuie sa gaseasca in sol conditii deosebit de favorabile de
umiditate si substante nutritive.
Uneori sistemul radicular poate patrunde in sol pana la adancimea de 30-100 cm insa
90% din radacini sunt distribuite in primii 25 de cm. Dezvoltarea radacinilor pe adancimea
de 25 de cm se explica prin fertilizarea, aprovizionarea cu apa si aerarea mai buna a solului
pe aceasta adancime. Totusi din aceasta cauza capsunul este o specie sensibila la seceta, el
nu se poate alimenta cu apa aflata in orizonturile mai adanci de sol. Partea aeriana este
reprezentata printr-o tulpina scurta, formata dintr-un numar variabil de ramificatii, pe care
cresc frunzele, pedunculii florali si stolonii.
Tulpina are o inaltime de 10-15 cm, este perena si ingropata partial in pamant.
Cresterile anuale reprezentate prin rozete de frunze ating 10 cm. Aceste cresteri nu iau
nastere prin alungirea tulpinii initiale, ci prin ramificatii subterminale, ceea ce imprima
plantei o pozitie culcata.
Cresterile anuale isi formeaza o rozeta de frunze la care in varf apare un mugure de
rod.

Noile cresteri anuale (in numar de 1-8), apar din mugurii laterali ai rozetelor de frunze,
iar in unele cazuri din mugurii dormanzi si adventivi de pe portiunile mai vechi ale tulpinii,
mai ales cand varfurile tulpinii au fost distruse de ger, seceta, etc.
O caracteristica a capsunului, specifica acestuia este faptul ca plantele sunt intotdeauna
verzi iar frunzele nu cad. Totusi moartea
frunzelor in fiecare an se datoreaza
temperaturilor scazute din timpul iernii.
Frunzele capsunului sunt trifoliate,
pubescente pe fata inferioara, uneori si
pe cea superioara. Durata de viata a
unei frunze este de 60-70 de zile, timp
in care se formeaza altele.
Fig.1.2 Partile componente ale plantei
de capsun
Uneori plantele au capacitatea de a-si
pastra frunzele verzi si active si sub
stratul protector de zapada ceea ce
demonstreaza ca in general suporta
umbrirea. Dupa Jucikov, 1954, frunzele
care raman verzi pana primavara
contribuie la o mai buna hranire a plantei la intrarea in vegetatie, ceea ce conduce la un
spor semnificativ de productie. Sporul care atinge 50-55% se datoreaza in principal
infloritului si legatului fructelor, fenomene care decurg mai bine decat la plantele carora leau degerat frunzele pe timpul ienrii.
Mugurii laterali pot evolua in stoloni sau conuri de rod. In general producerea
stolonilor are loc in conditii de zile lungi, iar cea a conurilor de rod si a inflorescentelor in
conditii de zile scurte.
Filamentele (stolonii) pot avea
lungimea de 20-30 cm uneori
putand ajunge pana la 1 m, au
grosimea de 2-5 mm si din loc in
loc formeaza cate un nod.
Primele doua internodii pot avea o
lungime de 5 pana la 15 cm, pana la
mugurele axilar iar cel de al treilea
si urmatoarele sunt mult mai scurte
formand la nivelul nodurilor
frunzulite trifoliate cu muguri
axilari.
Fig.2.2 Modul de inmultire a
plantei de capsun

Aceasta regiune terminala este de fapt zona de formare a plantelor tinere.


Procesul de formare a stolonilor se desfasoara pe tot parcursul sezonului de crestere. In
conditii de hrana optima pentru inradacinare o planta tanara inca neinradacinata poate
supravietui fara sa aiba legatura cu planta mama circa doua saptamani. Plantele tinere pot fi
detasate de planta mama numai cand isi formeaza radacinile secundare. Mugurii floriferi se
formeaza in varful ramificatiilor in majoritatea cazurilor fiind unul singur (uneori apar si 2
sau 3 muguri).
Dintr-un mugure iau nastere unul sau mai multi pedunculi florali, care se dezvolta in
prelungirea axului principal pe care se formeaza o inflorescenta ramificata. O inflorescenta
este formata din : o floare primara, doua flori secundare, 4 tertiare si, mai rar, flori de
gradele 4 si 5.
O floare tipica are 5 sepale, 5 petale, 20-35 stamine si un numar variabil de pistile. In
functie de felul in care se desfasoara inflorirea exista grupele de soiuri amintite la punctul
anterior : remontante, semiremontante si neremontante.
Polenizarea la capsun este anemocora si zoocora (cu ajutorul vantului sau al
insectelor). Amplasarea stupilor de albine in cultura de capsun are rol foarte important in
fructificarea la capsun. Fructul rezulta din dezvoltarea receptaculului floral care se ingroasa
si se inroseste. Pe fruct sunt dispuse numeroase achene mici. Tot acest ansamblu alcatuieste
fructul baciform. Primele fructe care apar sunt cele mai mari si cele mai tipice si provin din
primele flori crescute pe axul principal. Urmeaza formarea si coacerea fructelor de pe
ramificatiile axului floral care sunt din ce in mai mici catre varful inflorescentei.
In cazul fructificarii de primavara, conditiile din timpul toamnei anterioare, cand are
loc diferentierea mugurilor floriferi, determina in mod direct numarul de celule din fruct in
timp ce conditiile din primavara determina marimea fructului precum si distributia celulelor
din cadrul fructului.
Un mugure floral mic, care a diferentiat toamna un numar mic de celule, nu poate sa
evolueze primavara intr-un fruct mare.
De la inflorit la coacerea fructelor soiurile de capsun necesita 25-30 de zile ceea ce
inseamna 40-45 de zile de la pornirea in vegetatie.
3. Cerinele agroecologice a factorilor de vegetaie extern i a culturii de cpun n
condiiile Republicii Moldova
Cerintele fata de lumina. Pentru a realiza aroma, culoarea si cantitatea maxima de
zahar, capsunul trebuie plantat in lumina directa. El poate creste si in conditii de semiumbra
printre pomi tineri sau printre arbusti. In acest caz insa aroma si dulceata fructelor sunt mai
reduse.
De asemenea, deosebit de interesante genetic, dar i foarte importante economic, sunt
recentele soiuri create, indiferente la lumina zilei. Prin urmare limitele stricte de
fotoperiodism nu mai corespund pentru cpun, de aceea n privina lungimii zilei se poate
spune c cerinele sunt foarte diferite n funcie de grupa soiurilor: de zi lung, de zi scurt
sau indiferente la lungimea zilei.
Cerintele fata de caldura. Capsunul are cerinte moderate fata de caldura astfel ca poate
fi cultivat in zone cu veri racoroase. Brumele si ingheturile tirzii de primavara pot provoca
moartea primei flori din inflorescenta, floare care da de regula cel mai mare si caracteristic
fruct. In timpul iernii, daca nu este protejat de un strat de zapada sau de frunze, degera de la

-12pina la -18C , radacinile digera la -8C. daca este protejat de un strat de gunoi sau
frunze, capsunul suporta pina la -24C.
Cerintele fata de apa. Capsunul are cerinte fata de umeditatea din sol; aceasta trebuie
mentinuta la 65 -75 % din capacitatea de cimp. In ciclul anual al capsunului exista 2
perioade critice pentru apa: prima in timpul infloritului, legarii si cresterii fructelor, si a 2-a
dupa recoltarea fructelor.
Cerintele fata de sol. Capsunul cere soluri usoare, afinate, fertile si cu pH-ul cuprins
intre 6 6,5. De asemenea, sunt preferate solurile cu permiabilitate corespunztoare,
stagnarea apei n cultur timp mai ndelungat, ducnd la compromiterea inevitabil a
recoltei.
Procedee si tehnici de prelucrare. n vederea plantrii, stolonilor li se aplic
obligatoriu dou operaii premergtoare, indiferent de sistemul de cultur: fasonarea i
mocirlirea stolonilor.
Fasonarea const n ndeprtarea resturilor de filamente, frunze uscate i reducerea
aparatului foliar la 1- 2 frunzulie.
Mocirlirea se realizeaz prin introducerea sistemului radicular ntr-un amestec de
consistena smntnii realizat din pmnt (de preferin galben), blegar proaspt de bovin
i ap. Eventual, n amestecul de mocirlire se va introduce i un fungicid. Se va evita
atingerea frunzelor i a mugurelui cu mocirl. Rolul acesteia este de a a asigura un contact
mai bun cu solul i prin continutul ei n substante hormonale favorizeaz creterea
rdcinilor.
Cpunul reacioneaz n mod nefavorabil la fertilizarea cu sare potasic, deoarece
tolereaz greu clorurile. Nu se recomand o ngrare abundent, peste necesarul optim al
plantei n anul plantrii, deoarece producia de fructe scade n favoarea unei creteri
excesive vegetative.
Recoltarea stolonilor se efectueaza mecanic cu prasitoarea prevazuta cu cate un disc
de o parte si de alta, care prin deplasare se rotesc taind stolonii de langa tufe. Recoltarea se
face in lipsa acestor utilaje si manual, cu cazmaua.
Alte lucrari importante sunt prasilele, care se executa mecanic sau cu ajutorul unor
erbicide administrate in solutie, cu ajutorul pompelor de stropit.
Fa de umiditate cpunul manifest cerine destul de mari. Aceasta datorit originii
sale pe de o parte (zonele umede), iar pe de alt parte specificului su morfologic (sistem
radicular superficial, frunzi foarte bogat). n culturile neirigate, cpunul asigur producii
economice n zone cu precipitaii de 600-900 mm. Evident bine repartizate n perioada de
maxim acuitate: legarea fructelor, diferenierea mugurilor de rod. Iat de ce chiar n zone
cu precipitaii anuale suficiente, irigarea rmne o verig agrotehnic absolut obligatorie
pentru asigurarea cantitii de ap, biologic necesar fiecrei fenofaze (diferenierea
mugurilor de rod, legarea fructelor, creterea i maturarea fructelor).
Prin aplicarea msurilor ameliorative asupra unor terenuri cu proprieti nefavorabile
pentru cultura cpunului, se ajunge la anihilarea sau reducerea efectelor negetive a unor
indicatori luai n considerare pentru calcularea notelor de bonitare. Astfel, nsuirile
negative a unor soluri, ca: excesul de umiditate, aciditatea, lipsa de humus sau deficitul de
ap, pot fi corectate ntr-o anumit msur sau pot fi corectate n totalitate. Terenurile
respective prin ameliorare pot fi trecute la un grad de favorabilitate mai ridicat. Drenajul de
adncime, n cazul terenurilor cu apa freatic la mic adncime, desecarea de suprafa cu
eliminarea excesului de ap provenit din precipitaii, amendarea calcic n cazul solurilor

acide, ncorporarea ngrmintelor minerale i organice n cazul solurilor srace n humus


i irigaiile, amelioreaz, de asemenea terenurile cu favorabilitate sczut.
4. Particularitile agrotehnologice de cultivare a plantei de cpun n condiiile
Republicii Moldova
4.1 Perioada optim al plantrii capunului
Cpunul este una din rarele specii care poate fi plantat la diferite faze de cretere.
Desigur doar prin folosirea rsadului care are un sistem radicular intact. Principala condiie
la plantarea cpunului este asigurarea cu ap.
n conformitate cu tehnologia de cultur, plantaiile multianuale de capun, pot fi nfiinate:
toamna, primvara devreme, vara sau iarna (n cmpul protejat). Indiferent de perioada de
plantare a capunului, sursa de ap pentru irigaie este obligatorie.
Plantarea de toamn. Cea mai favorabil perioad de plantare n toamn este cuprins
ntre sfritul lunii august i mijlocul lunii octombrie. n cazul plantrii la nceputul
perioadei recomandate (sfrsit de august - mijloc de septembrie), plantele au timp s se
fortifice pna la venirea iernii (formeaza un sistem radicular i o rozet de frunze, capabil
s menin planta n viata, pna n primavara urmatoarea) i rezista mai bine la geruri.
Plantarea mai timpurie permite nrdcinarea plantei i formarea unei rozete puternice
pn la apariia ngheurilor. Uneori n aceast perioad se mai difereniaz i mugurii
florali, n special n timpul toamnelor lungi. Substanele de rezerv acumulate la plantarea
mai timpurie permite iernarea mai bun i obinerea n primul an a unei cantiti mai mari
de fructe n comparaiae cu plantrile tardive. Cicatrizarea rdcinilor traumate la plantare
se petrece mai greu. Din aceste considerente doar rsadurile crescute n claiete, containere
sau ghivece dau un rezultat mai bun n comparaie cu rsadurile ce au rdcina goal.
La plantarea prea trzie, exista pericolul apariiei fenomenului de "desclare" a
plantelor ctre sfritul iernii. Desclarea, const n dezvelirea unei pri a sistemului
radicular al plantelor de capsun, produs prin deplasarea pamntului de pe rdcini, datorita
alternarii nghetului cu dezghetul la suprafaa solului. La plantarea de toamna, cnd se
utilizeaz stoloni recoltai n aceeai perioada, diferenierea mugurilor de rod nu are loc sau
este foarte slab. Din aceast cauz n anul urmtor plantrii de toamn se nregistreaz o
producie mic.
Plantarea de primvar. Pentru plantarea de primvar se recomand perioada
cuprins ntre 15 martie i 15 aprilie. Cpunul plantat n primvara nu produce fructe n
anul plantrii (tehnologia de cultura prevede nlturarea inflorescenelor pe masur apariiei
lor). Plantarea de primvar asigur condiiile necesare unei dezvoltri bune a plantelor de
cpun, care rodete n anul urmtor. n anul plantrii, an fr rod, are loc diferenierea
mugurilor de rod i depozitarea substantelor de rezerva n radacini, fr concuren data la
formarea fructelor i a stolonilor.
n anul urmtor nfiinrii culturii, plantele pornesc devreme n vegetatie primvara,
vegeteaz i rodesc bine, datorit sistemului radicular puternic format n anul anterior i
numrului corespunztor de ramificaii roditoare.
Plantarea de var. Plantarea de var se realizeaz n perioada iunie - iulie (care poate
fi prelungit pna n 15 august n zona de sud a Republicii Moldova). Stolonii formai au o
capacitate nalt de nrdcinare.
Pentru plantare se utilizeaz stoloni fortificai pastrai la rece sau stoloni recoltai
direct din cmp (formai n anul anterior).
7

n cazul nfiinrii culturii n vara, plantele se dezvolta destul de bine pna toamna i
formeaz suficiente ramificaii roditoare, pentru a asigura recolta din anul urmator.
Plantatiile nfiinate vara rodesc n toti cei trei ani, comparativ cu cele nfiintate primavara
sau toamna, care rodesc numai n 2 ani, primul an fiind fr recolt. Pna n iunie - iulie,
cnd se planteaza capsunul, terenul poate fi ocupat cu o alta cultura care poate fi desfiinat
devreme, realizndu-se o utilizare eficienta a unei suprafee de teren.
Mulcirea este metoda de ntreinere a solului acoperit cu un strat format din diferite
materiale care pot fi naturale iarba uscata, paie, rumegus, sau artificiale folie de polietilen
nedegradabil .
4.2 Amplasarea cmpului i premrgtorii
La amplasarea culturii cpunului se va ine cont c premrgtori buni sunt culturile
legumicole: varza, morcovul, ridichea de lun i cerealele pioase: grul, orzul,
ovzul.
Plantaiile de cpun nu trebuie nfiinate dup aa premergtori ca: usturoiul,
cartoful, ceapa, castraveii, tomatele, vinetele, ardeiul, deoarece toate aceste culturi
contribuie la apariia nematodei, servind drept gazd intermediar pentru acest duntor.
4.3 Mulcirea cu folie de plastic
Mulcirea cu folie de plastic se face chiar la infiintarea plantatiei, la plantarea stolonilor,
aceasta avand in plus rolul de a pastra umiditatea in sol.
In acest caz, se va folosi obligatoriu un sistem de irigare prin picurare.
Avantajele folosirii foliei de plastic:
- combaterea buruienilor fara a folosi erbicide;
- folia de culoare neagra ajuta la incalzirea solului, in primaverile reci;
- asigur la cpun recoltarea de fructe curate i cu o valoare comercial ridicat.
- ajuta la mentinerea umiditatii solului.
- reduce bratele de munca .
- mpiedic eroziunea solului.
Mulcirea cu paie sau rumegus se face chiar in perioada infloririi, pentru a preveni fructele
sa ajunga pe sol.
Avantajele folosirii unui strat de pae sau rumegus :
- paiele vor fi ulterior incorporate in sol si se vor transorma in ingrasamant organic.
- asigura recoltarea capsunelor curate.
- reduce bratele de munca.
4.4 Tehnologia de cultura anuala
Pentru cultura anual se aleg terenuri de grdin, plane sau uor nclinate pn la 7%,
pretabile la mecanizare i obligatoriu la irigare. Terenul trebuie s fie fertil, expoziie bun
(sudic, sud-vestic sau sud-estic) i ferit de vnturi.
Terenul se desfund mecanic la 35-45 cm, cu cel puin 10-14 zile nainte de plantere.
O dat cu desfundatul se ncorporeaz n sol 30-40 t gunoi de grajd bine descompus,
200-400 kg superfosfat i 200-250 kg sulfat de potasiu pe hectar. Cpunul reacioneaz n
mod nefavorabil la fertilizarea cu sare potasic, deoarece tolereaz greu clorurile. Nu se
8

recomand o ngrare abundent, peste necesarul optim al plantei n anul plantrii,


deoarece producia de fructe scade n favoarea unei creteri excesive vegetative.
Pentru combaterea duntorilor din sol nainte de desfundare solul se trateaz cu
produse pe baz de clorpirifos, etoprofox, dazome sau oxamil(Mocap 10 G 60 kg/ha, )
Terenul desfundat, fertilizat si dezinfectat se mrunete i se niveleaz cu 2-3 treceri
cu grapa cu discuri.
Pentru a se putea lucra mecanizat, terenul se picheteaz n parcele dreptunghiulare
lungi de 300 m i late de 100 m, ntre parcele lsndu-se alei sau drumuri.
Deoarece n cultura anual a cpunului trebuie asigurat irigarea este necesar ca de la
nceput s fie asigurat modelarea corespunztoate a terenului. Aceasta se realizeaz cu
MMS 2,8 din legumicultur sau cu raria. Se pot utiliza diferite scheme de modelare a
terenului, astfel nct s se in cont de faptul c fiecrei plante de cpun i trebuie asigurat
un spaiu de nutriie de 0,08 0,10 mp, respectiv 10-12,5 plante pe mp. n aa fel nct s se
obin o densitate de 80000 100000 plante/ha.
Rezultate bune se obin prin utilizarea terenului modelat sub form de brazde
permanente cu limea de 50 cm, separate de anuri cu adncimea de 15-20 cm i limea
la partea superioar de 50 cm. Pe fiecare brazd se planteaz cte dou rnduri de cpun la
distana de 25 cm ntre ele i 20-25 cm ntre plante pe rnd n funcie de vigoarea soiului.
Plantarea propriu-zis se realizeaz de preferin pe timp noros sau seara, solul s aib
n momentul plantrii o temperatur n jur de 200 C i un coninut optim de ap (75-80% din
capacitatea de cmp). O atenie deodebit trebuie acordat realizrii corecte a adncimii de
plantare. Dac materialul sditor este introdus prea adnc n pmnt, mugurele terminal
este acoperit, putrezete uor i pornirea n vegetaie este ntrziat, iar dac este prea la
suprafa, mugurele terminal sufer de secet i de temperaturile sczute din timpul iernii.
Cpunul se poate planta manual, cu plantatorul, situaie n care se face n prealabil
marcarea rndurilor cu marcatorul tras de tractor sau semimecanizat, cu ajutorul unor
maini specializate.
Epoca de plantare este vara, n lunile iunie-iulie. n zonele sudice plantatul se poate
prelungi pn la 10-15 august. Dup plantare, la 2-3 zile are loc verificarea i completarea
golurilor, acolo unde stolonii nu s-au prins. n cultura anual de cpun producia de fructe
scade proporional cu numarul golurilor necompletate sau nlocuite trziu. Procentul de
goluri din plantaie nu trebuie s depeasc 1%.
Terenul ales poate fi acoperit sau nu cu folie din polietilen prevzut cu orificii n
care se vor planta stolonii.
Daca se aplic irigarea prin aspersiune, plantarea se face n benzi de cate dou rnduri
distanate ntre ele la 25-30 cm, iar distana ntre benzi este de 75-80 cm.
Ca material sditor se folosesc stoloni refrigerai, liberi de virusuri. Un avantaj al
folosirii stolonilor refrigerai este acela c permit plantarea foarte de timpuriu, n var, cnd
stolonii din cmp (din recolta anului respectiv) nc nu sunt suficient de dezvoltai. Stolonii
refrigerai nu se mai fasoneaz ci doar se mocirlesc.
Lucrrile de ntreinere constau n:
Prailele se execut ori de cte ori se formeaz crust sau apar buruienile, mecanic sau
manual, prin mobilizarea solului pe o adncime de 4-5 cm, fr a stnjeni i aparatul
radicular al plantelor.
Erbicidarea se realizeaz cu ajutorul unor erbicide administrate n soluie, cu ajutorul
pompelor de stropit. Erbicidarea se realizeaz preemergent (Duacil 5653 WP 6kg/ha;

Devrinol 50 wp+Dual 500CE 6+4kg/ha; Hexilur 80PU 2,5kg/ha; Elbatan 80%PU 2,1
kg/ha) i postemergent (Fusilade super 3 l/ha i Galant PRV 1,5 l/ha).
Mulcirea atunci cnd aceasta nu s-a realizat de la plantare se face cu paie de gru
sau secar, n perioada de intrare n prg a fructelor.
Irigarea este condiie esenial de reuit a culturii anuale de cpun. Imediat dup
plantare i pe tot parcursul perioadei de vegetaie se ud de 5-6 ori, cu o norm de udare de
200-300 mc/ha, astfel nct stratul de sol din zona rdcinilor active s fie permanent
reavn.

Fig.3.4
Adincimea de
plantare a plantei
de capsun

Combaterea bolilor i duntorilor se realizeaz prin tratamente nnainte de nflorire,


la scuturarea petalelor i la ntrarea fructelor n prg, la acest ultim tratament utilizndu-se
fungicide cu remanen redus.
Plantele de cpun n vrst de un an sunt apte s dea producii mari (plecnd de la
faptul c producia de fructe crete proporional cu numrul de plante la unitatea de
suprafa) iar fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile mai devreme fa de cele ale
plantelor mai n vrst (cu consecine pozitive asupra preului de valorificare). Producia
anual de cpune a unui hectar de cultur este de 15-25 t, n funcie de soiuri, cu avantajul
c producia de calitate superioar (extra) reprezint 75-80% din total, iar coacerea fructelor
n cadrul plantei este mai grupat dect la cultura multianual.
n primvara anului urmtor (mai - iunie) plantele rodesc abundent dup care se
defrieaz.
4.5 Tehnologia de cultur multianual
Cultura multianual a cpunului dureaz de obicei 3 ani, fiind introdus ntr-un
asolament de 7-8 ani. La planta premergatoare (cel mai adesea cartoful sau varza timpurie)
se recomand aplicarea a 30-40 t/ha gunoi de grajd.
Pregtirea terenului se face ca pentru cultura anual, ns fr a mai fi modelat
terenul.
Plantaiile multianuale de cpun pot fi nfiinate toamna, primvara sau vara.
10

Plantarea de toamn din a doua decad a lunii august pan la mijlocul lui
octombrie d rezultate bune n zonele cu ploi suficiente, precum i n condiii de irigare.
Pn la sfritul toamnei plantuele reuesc s nrdcineze bine i s i dezvolte
rozeta de frunze dar de regul nu formeaz muguri florali. Datorit acestui fapt, anul
urmtor plantrii este fr rod, sau cu producie nesemnificativ (1-2 t/ha).
Plantrile efectuate toamna trziu, dup 15 octombrie, dau de regul rezultate
negative ntruct plantele nu se dezvolt suficient, iar rdcinile lor rmn la suprafa spre
sfritul iernii.
Plantarea de primvar, n martie-aprilie, este indicat n zonele nordice cu
primveri umede i toamne secetoase, precum i n zonele unde stratul de zpad nu se
menine pe sol dect un interval scurt de timp. n anul plantrii, nu se obin fructe.
Plantarea de var (ntre 15 iulie -15 august) cu stoloni refrigerai sau recoltai direct
din cmp d rezultatele cele mai bune i n cultura multianual ntruct plantele se dezvolt
bine pn toamna, difereniaz suficient mugurii floriferi i dau o recolt mare nc de anul
urmtor. Astfel, se pot obine n decurs de 3 ani 3 recolte economice de fructe. Plantarea de
var impune efectuarea irigrii i un material sditor de calitate.
Lucrrile de ntreinere sunt n general asemntoare pentru primul an i cei cu rod,
diferena constnd c n primul an se realizeaz verificarea prinderii i completarea
golurilor- la 12-14 zile de la plantare, utilizndu-se stoloni din acesai soi i de aceeai
vrst.
Pe parcursul fiecrui an se au n vedere urmtoarele lucrri:
*erbicidarea preemergent utiliznd Venzar 80WP 3-3,5 kg/ha pentru
dicotiledonatele anuale sau Devrinol 50WP 4-6 kg/ha pentru
monocotiledonate i unele dicotiledonatele anuale ct i Dual Gold 960EC
1,2 l/ha pentru mono i dicotiledonate;
postemergent utiliznd Focus Ultra 3-4 l/ha pentru buruieni monocotiledonate
i perene;
praile, de regul, 2 manuale pe rnd i 2 mecanice pe interval, prima la 2
sprmni de la plantare fr ns a deranja plantele.
irigarea prin aplicarea a 4-6 udri cu cte 350-400 mc ap/ha. n funcie de
zon, cantitatea de precipitaii czut i momentul plantrii se poate ajunge i
la 5-8 udri.Este important ca n primele 10-14 zile de la plantare solul s fie
pstrat reavn pentru o prindere uniform.
combaterea bolilor i duntorilor, se realizeaz prin 3-4 tratamente
combinate, un fungicid i un insecticid, evetual acaricid, pe baza unui
calendar al tratamentelor astfel nct s se pstreze o cultur curat.
fertilizarea fazial, prin aplicarea a 500 kg/ha superfosfat, 200-250 kg/ha
sulfat de potasiu ( fracionat n dou doze, dup recoltarea fructelor i 1/2
toamna) i 300-350 kg/ha azotat de amoniu ( fracionat n dou doze, 2/3
primvara devreme i 1/3 dup recoltarea fructelor)
mulcirea cu paie const n aezarea unui strat gros de 3-5 cm de paie curate
pe o lime de 20-25 cm, pe ambele pri ale rndului, pentru a preveni
atingerea fructelor de pmnt i putrezirea acestora.

11

4.6 Cultura multianual modern


Un nou sistem de plantare introdus n ar, n cadrul culturii multianuale moderne,
este plantarea pe brazde nlate (25-30 cm nlime), acoperite cu folie de polietilen i
prevzute cu un sistem de fertirigare introdus sub folie, (tubul de picurare) n sol, la
adncimea de 1-2 cm.
n primul an se planteaz stolonii refrigerai ncepnd cu luna februarie i pn n
ultima decad a lunii august, n funcie de cerinele pieei. Pentru culturile care se
nfiineaz n perioada februarie-iulie, se folosesc stoloni refrigerai (plante de 60 de zile),
n densiti de 40-65.000 stoloni/ha, capabili s realizeze fructe dup numai 60-70 zile de la
plantare. n anul II n condiiile unei tehnologii performante, producia de fructe crete de
4-5 ori, datorit aplicrii unor lucrri speciale. Pentru stimularea apariiei rapide a noului
aparat foliar i diferenierea mugurilor de rod, se continu cu aplicarea fertirigaiei prin
sistemul de udare prin picurare. Pentru stimularea creterii produciei de cpuni la ha, se
foloses rnduri duble de plante la intervale de 20-25-30-35 cm, decalate ntre ele, pe biloni
70-80 cm cu distana dintre biloni de 40-60cm. Astfel se poate obine o densitate de 4080.000 plante/ha.
Importana foliei de protecie rezid din: fructe curate la recoltare, reducerea
cheltuielilor de irigare, stoparea buruienilor, iar a sistemului de picurare din creterea
productivitii, respectiv prevenirea bolilor i a duntorilor.
Pregtirea terenului se face cu o artur adnc de toamn la 35-40 cm. Se
administreaz gunoi de grajd circa 30 - 40 to la hectar, bine descompus (de circa 3-4 ani)
prin ncorporarea n sol odat cu artura de toamn. Iarna, pe zpad se administreaz circa
400 kg ngrminte complexe la hectar.
nainte de nfiinarea unei culturi se aplic o ierbicidare total pentru curirea
terenului de buruieni perene (pir, volbur, palamid, etc.) cu ierbicide pe baz de glifosat,
dup care se efectueaz o frezare adnc nsoit de o nivelare a solului. Tot nainte de
efectuarea rigolelor se poate aplica o ierbicidare antigramineic, folosindu-se ierbicidul
Dual -2 l/ha.
Se trece la efectuarea rigolelor cu maina de fcut rigole, care dintr-o trecere
efectueaz rigola, ntinde sistemul de irigaie i monteaz folia care acoper rigola. Folia
este gurit, guri care reprezint distanele de plantare, aceste fiind de 35/35; 35/30; 30/30,
n funcie de soiul de plant, tipul terenului, etc.
Sistemul de irigare prin picurare este montat sub folie, acest sistem este de dou
feluri: regular i autocompensant. Acesta este conectat la captul tarlalei la o coloan
principal din tub de politilen de 32 mm, prin intermediul unor robinei de legtur.
Plantarea se ncepe dup ce sistemul de irigare a fost montat i ncercat la presiunea
de ap i dup ce irigarea a funcionat circa 4 ore nainte de plantare. Plantarea se face cu
plantatoare speciale dup care se face o irigare abundent.
ntreinerea culturii : La circa 7-8 zile de la plantare ncep s apar primele flori. Acestea
vor fi tiate cu foarfeca circa 8-7 sptmni, pentru fortificarea plantei, dup care se las
flori care vor asigura producia. Odat cu tierea florilor se cur plantaia de stoloni i
buruieni. Pe perioada tierii florilor se aplic tratamente cu fungicide; Dithane 0,2%,
Manzate 0,2% alternativ cu tratamente pe baz de cupru, acestea se vor aplica dup fiecare
tiere de flori. Dup cea de-a doua tiere de flori se pot aplica ngraminte foliare n
funcie de stadiul de dezvoltare a plantei. Este preferabil ca n anii cu umiditate mare s se
efectueze 3 - tratamente cu Swici, pentru a preveni apariia botritisului. Se aplic de
12

asemenea tratamente pentru putregai, finare, cu substane pe baz de Carbendazin 0,61kg/ha. n perioada de vegetaie se vor face tratamente pe intervale pentru distrugerea
buruienilor. Irigarea culturii se va face pe toat perioada vegetaiei cu doze de ap care s
asigure o buna umiditate a solului.
4.7 BOLILE I DUNTORII CPUNULUI
Viroze
Sunt multe viroze la cpun, unele se transmit prin intermediul cicadelor, afidelor sau al
nematozilor, altele se gsesc in stare latent, cum este cazul ptrii frunzelor Strawberry
motley virus, de aceea se recomand utilizarea de stoloni liberi de virusuri i arderea
materialului infectat.
Alte viroze sunt patarea inelara, mozaicul arabic, rasucirea frunzelor, incretirea frunzelor,
etc.
Micoze.
1. Fainarea produsa de Sphaeroteca fragariae. In Romania bola a fost descoperita de
E. Docea in naul 1958, intr-o cultura langa Bucuresti. Ataca frunzele, florile si fructele. Pe
ambele fete ale frunzei dar mai frecvent pe cea inferioara se formeaza o pasla albicioasa ce
constituie miceliul si conidiile ciupercii. Frunzele atacate se rasucesc spre fata superioara,
care capata pete rosiatice. Fungicide : Karathan 0,1%, Topsin 0,07%, Benlate 0,06%, etc.
2. Mana este produsa de Phytophtora fragariae. Este o boala foarte periculoasa.
Plantele pierd din vigurozitate, frunzele de la baza raman ofilite. Marginile frunzelor se
rasucesc si prezinta pete rosiatice. Radicelele se necrozeaza la exterior si putrezesc in cele
din urma. Plantele se ofilesc total si se usuca.
3. Mana comuna este produsa de Phytophtora cactorum. Ataca rizomul la nivelul
coletului, pedunculii si caliciul florii, dar mai ales fructele. Rizomul se necrozeaza fapt ce
conduce in final la uscarea plantei. Fructele atacate prezinta pete brunii, iar pulpa se
intareste si devine amaruie. La suprafata fructului se dezvolta un miceliu fin. Ciuperca se
transmite prin sol si prin resturi infectate.
4. Patarea bruna este produsa de Dendrophoma obscurans. Frunzele prezinta pete
rosii violacee care cresc in diametru pana la 2 cm. Tesuturile patate se necrozeaza si frunza
se usuca in final in totalitate. Este o boala mai rar intalnita.
5. Patarea alba a frunzelor este produsa de Mycosphaerella fragariae. Este cea mai
raspandita boala a capsunului, desi exista soiuri rezistente. Boala ataca de primavara pana
toamna si se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete mici, rosiatice spre violaceu, care
capata un contur cenusiu inchis. Ciuperca poate ierna in resturile infectate.
6. Patarea rosie a frunzelor este produsa de ciupercile Marsonia fragariae, Fabrea
earliana si Diplocarpon earliana. Ataca limbul foliolelor, pedunculii si caliciul florilor. Pe
frunze apar pete mici circulare sau neregulate, de culoare rosu-violacee. Petele cu timpul se
maresc si se unesc, iar culoarea lor devine negricioasa. Ciuperca se transmite prin resturi
vegetale infectate.
7. Putregaiul cenusiu este produs de Botrytis cinerea. Ataca florile si fructele mai ales
pe vreme umeda, si poate distruge 80% din recolta. Infectia masiva are loc in perioada
infloritului. Fructele atacate se brunifica si putrezesc. Ciuperca se transmite de asemenea
prin resturi infectate.
8. Vestejirea plantelor se produce datorita ciupercii Verticillium alboatrum. Ea ataca
radacinile groase si coletul care se brunifica. Marginile frunzelor se brunifica si ele. Boala
13

progreseaza rapid ducand in scurt timp la uscarea plantelor. Ciuperca este deosebit de
periculoasa deoarece poate ramane viabila pe resturi infectate timp de 7-8 ani. Ceapa si
cartoful utilizate ca plante premergatoare culturii de capsun favorizeaza aparitia bolii.
Insecte daunatoare.
1. Afidele.
Se mai numesc paduchii de frunze. Exista mai multe specii de afide daunatoare capsunului,
dintre care amintim pe cea mai frecventa Myzus fragariae - Paduchele verde care
ierneaza sub forma de ou in resturile vegetale. Larvele apar primavara si populeaza fata
inferioara a frunzelor. Acest paduche este vivipar si se inmulteste si partenogenetic, prin
oua nefecundate. Are mai multe generatii pe an. Atacul masiv are loc in lunile iunie-iulie.
Frunzele atacate se rasucesc, se usuca si cad. Afidele pe langa pagubele pe care le produc
direct, mai sunt si transmitatori de viroze, aparatul lor bucal fiind adaptat pentru intepat si
supt.
2. Acarienii.
Acarienii sunt paianjenii rosii si bruni, reprezentati de speciile Tarsonemus fragariae
Paianjenul capsunului, Tetranychus urticae Paianjenul rosu comun, etc.
Tarsonemus fragariae are 6-7 generatii pe an. Corpul femelei este oval de culoare alb
sidefie in momentul aparitiei, apoi se brunifica cu timpul. Masculul este mai mic decat
femela. Acarianul ierneaza ca femela adulta in inima plantei, in mugurele central.
Primavara cand capsunul porneste in vegetatie femelele parasesc acest loc si incep sa
depuna oua pe frunzulitele tinere. Dupa 15-20 de zile din oua apar larvele care prefera
frunzele din interiorul tufei unde umiditatea este usor mai ridicata. Frunzele atacate se
incretesc, devin brune si casante.
Tetranychus urticae are 5-6 generatii pe an. Femela are corpul ellipsoidal, galben roziu apoi
portocaliu. Masculul are corpul piriform, galben verzui apoi brun. Acarianul ierneaza ca
adult in resturi vegetale. Primavara femelele parasesc locul de iernare si depun oua pe fata
inferioara a frunzelor unde se vor dezvolta apoi coloniile. Pe frunzele atacate apar pete
galbui, corespunzatoare locurilor de hranire ale paianjenilor. Cand atacul este foarte
puternic, petele acopera frunza in intregime, frunza care se usuca in final. La combaterea
lor trebuie tinut cont si de prezenta albinelor, deoarece multe produse toxice pentru acesti
acarieni sunt toxice si pentru albine. Pe cat posibil se vor utiliza produse cu netoxice fata de
fauna utila, iar daca nu, se vor adresa note de prevenire stuparilor din zona, in timp util
inainte de aplicarea tratamentului.
3. Gargarita neagra sau Anthomus rubi.
Ataca frunzele si florile, din mai pana in iunie, in cursul noptii. In restul anului, larvele
traiesc in sol unde ataca radacinile provocand uscarea plantelor.
4. Gandacul capsunului, sau Galerucella tenella.
Este o insecta mica ce ierneaza sub resturi vegetale. Primavara gandacul iese si se hraneste
cu frunzele tinere. Depune ouale in tot cursul lunii mai. Larvele apar esalonat, incat pe
plante se pot gasi concomitent larve dar si gandaci din generatia a doua. Daca atacul este
puternic, plantele se usuca si pier.
5. Gandacul paros Epicometis hirta.
Distruge staminele si pistilele florilor si in cazul unui atac puternic poate compromite
recolta, chiar daca plantele supravietuiesc.
6. Nematozii.

14

Sunt o clasa de viermi cilindrici cu corp lung si nesegmentat, care prezinta dimorfism
sexual. Se inmultesc sexuat si sunt vectori ai unor virusuri. Traiesc in organele plantei pe
care o paraziteaza. Dintre acestia, cele mai importante specii sunt:
- Meloidogyne hapla. Femela matura are corpul in forma de para, cu o protuberanta in
partea anterioara care reprezinta capul. Atacul se manifesta mai ales pe radacini nde se
formeaza gale, datorate celulelor polinucleate care inconjoara corpul nematodului,
servindu-i drept protectie si sursa de hrana. In final plantele atacate se usuca.
- Aphelenchoides fragariae. Are aspectul unui vierme microscopic subtiat la ambele capete
si transparent. Traieste in toate organele plantei, in care patrunde prin stomate si prin rani.
Atacul lui produce zbarcirea si inrosirea frunzelor, precum si rasucirea lor. Florile se
deformeaza si se atrofiaza. Plantele atacate nu mor, dar raman debile si nu mai produc
aproape deloc. Nematodul se poate perpetua o perioada lunga de timp in sol.
- Ditylenchus dipsaci. Este un nematod polifag. Exemplarele acestei specii sunt foarte
mici, cu aspect viermiform. Frunzele plantelor atacate raman mici cu limbul deformat si
ingrosat, cu petiolul scurt si rasucit. In final plantele mor.
7. Alti daunatori.
- Crtia Talpa europaea
Este un mamifer mic, insectivor, subteran, cu corpul cilindric, blana neagra si catifelata,
ochi mici acoperiti de o membrana. Picioarele anterioare sunt scurte cu gheare puternice,
adaptate sapatului de galerii. Aceste galerii de mare intindere sunt circulare etajate si
ramificate. Cartita este folositoare pentru ca distruge anumite insecte, si dreneaza si aereaza
solul. Daca se inmulteste insa excesiv produce pagube capsunului pe care il
dezradacineaza. Se poate combate prin momeli toxice.
- Coropinia - Gryllotalpa grylootalpa
O insecta din ordinul Ortoptera, cu corpul greoi si cu picioarele din spate adapatate pentru
sapat, de forma unor lopeti. Cu ajutorul lor isi sapa galerii in sol, care se termina printr-o
camera in care femela depune anual in fiecare primavara circa 200-300 de oua. Larvele
naparlesc de 5-6 ori pana la maturitate. Coropisnitele traiesc mai ales pe terenurile ingrasate
cu gunoi putred, paios. Ataca indeosebi capsunii si legumele carora le rod radacinile.
Coropisnita se poate combate prin momeli toxice.
- Limaxul Agriolimax agrestis
Melcul fara cochilie ataca inflorescentele si fructele capsunului. Se combate prin prafuirea
solului cu var proaspat stins.
- Carabuul de mai Melolontha melolontha
Larvele acestuia traiesc circa 3 ani in sol, unde rod radacinile plantelor.
- Viermele srm Agriotes vestulatus
Traieste in sol si roade radacinile plantelor.
(Grigore Mihaescu)
Masuri de prevenire si combatere
Masurile culturale : Controlul solului, inca de la infiintarea plantatiei, privitor la
existenta larvelor de carabus de mai, a rozatoarelor, coropisnitelor si nematozilor.
Masurile fizico-mecanice : Eliminarea si arderea plantelor infectate. La terminarea
recoltarii, este bine sa se coseasca pentru ca miceliul ciupercilor fitopatogene eventual
aflate pe frunze sa nu declanseze o infectie tardiva. Frunzele cosite vor fi arse.

15

Masuri chimice: in luna aprilie, de la inceputul vegetatiei, se vor face 2-3 tratamente
pentru prevenirea fainarii, patarii albe si a putregaiului. Tratamentele se repeta si de-a
lungul fazelor fenotipice, la nevoie sau profilactic.
In ultima perioada se acorda o importanta deosebita agriculturii organice a capsunului,
agricultura lipsita de tratamente chimice de fertilizare si combatere a bolilor si daunatorilor.
(Nick Waipara, SFF Project, NZ)
In anul 2002, cultura organica a capsunilor fusese deja abordata de peste 130 de
fermieri din 35 de tari, cu o productie per total estimata la 10 milioane de dolari. (Sean L.
Swezey, University of California)
4.8 Masuri pentru asigurarea calitatii productiei
Calitatea cpunilor ajunse pe pia este dependent ntr-o msur nsemnat de
condiiile n care se fac recoltarea i pstrarea acestora.
Recoltarea
Recoltarea cpunilor trebuie sa nceap dimineaa devreme dupa ce roua de pe
suprafata fructelor s-a uscat. Se va evita recoltatul dup amiaza la temperature ridicate, n
special la temperaturi peste 25 grade.
Fructele calde sufer vtmri importante n procesul de recoltare i manipulare. De
asemenea, fructele cu temperatura pulpei nalta vor necesita mai multa energie si capacitate
de racire pentru a ndeprta cldura cmpului n timpul procesului post-recoltare.
Capsunele nu trebuie sa fie recoltate atunci cnd fructele sunt umede sau pe timp de ploaie,
deoarece va conduce la aparitia putregaiului cenusiu Botrytis. Mentinerea calitatii fructelor
n conditii ploioase este dificila din cauza probabilitii sporite de apariie a putregaiului
cenuiu si care, respectiv, va duce la un termen de pastrare a fructelor limitat.
Recoltarea trebuie executat n regim de peste o zi pentru regiuni temperate
racoroase iar perioadele neobinuit de aride ar putea sa fie necesar recoltarea zilnica a
soiurilor cu fructele moi.
Maturitatea de recoltare
Cpunile sunt recoltate la etape diferite de maturitate, dependent de soi i
preferinele de pia. Maturitatea cpunilor este cel mai bine oglindit de culoarea
suprafeei externe i fermitatea fructului. Fructele de capsun nu se mai coc dupa recoltare.
Recoltatul se va face la maturitate de consum. Nu se permite a lsa fructele sa se rscoaca
deoarece se deformeaz uor, se deterioreaz repede, si nu vor rezista rigorilor de transport
la distane mari. La sosirea pe piaa de destinaie, fructele rascoapte vor fi moi si vor avea
un termen de pstrare scurt. n afar de aceasta, scurgerile de sev din fructele supramaturate i deformate va pta ambalajul iar unele dintre fructe pot putrezi.
Pe de alt parte, fructele imature vor avea vrfuri si umeri albi, pulpa interioar va fi
albicioas si vor avea caliti gustative foarte proaste din cauza coninutului sczut de zahr
Fructele imature nu trebuie sa fie culese, deoarece coninutul de zahr va fi mic si gustul va
fi inadecvat. Dup recoltare cpsunele nu se mai ndulcesc, iar tesuturile albe nu se
coloreaz n rosu.
Ambalare
Aparena si calitatea capunelor vndute n toat lumea s-a mbuntit datorit
rspndirii pe larg a caserolelor din plastic - ca ambalaj final de comercializare a
capsunelor care pot conine de la 250 grame pna la 500 grame de fructe.
16

Caserolele se plaseaz n cutii de plastic sau carton direct n cmp. Tot n aceleai cutii
caserolele cu fructe se transport la supermarket. Designul cutiilor trebuie sa asigure
aranjarea perfecta a caserolelor, fara ca acestea sa se mite (de exemplu 6, 8, 12 caserole
intr-o cutie). La rndul lor, cutiile de plastic/carton trebuie sa fie aranjate perfect pe palei de obicei, mrimea paletului standard este 1m x 1,2m. Cutiile ce se aranjeaz pe palete nu
trebuie s depeasc perimetrul paletului (n caz contrar, aceste lazi vor fi instabile, se vor
detaa deteriornd produsul i ngreunnd procesul de mnuire.
Sortarea direct a fructelor n ambalaj final la momentul recoltrii reduce de cteva
ori numrul de atingeri ale fructului la doar o singur dat.
Starea fitosanitara a cmpului
Starea fitosanitara adecvata a cmpului constituie un aspect important n mentinerea
cotei nalte a pietei de fructe calitative pe parcursul ntregului sezon de recoltare. Fructele
deteriorate, supracoapte sau putrezite trebuie s fie nlturate cu grij de pe cmp la fiecare
recoltare.
Suprafaa temporar de stocare trebuie s aib acoperi pentru a proteja fructele de
razele solare directe si de ploaie.
Cntarirea
Dupa ce s-a verificat calitatea fructelor din fiecare ambalaj individual, caserolele
trebuie sa fie cntarite cu precizie.
Pentru cntarire se recomand utilizarea unui cntar cu platforma orizontal cu un ecran
digital cu o acuratete de +/- 1 - 2 g. Fructele ambalate trebuie sa aib o mas cuprins ntre
260 si 265 g (excluznd greutatea ambalajului), pentru a asigura sosirea acestora la
destinaie cu o masa neta de cel putin 250 g.
Exactitatea cntririi caserolelor pentru comercializare constituie o etap important a
procesului de control a calitii.
Operatiuni de racire post-recoltare
Fructele de capsun reprezint o categorie dintre cele mai perisabile si trebuie rcite
imediat dup recoltare pentru a maximiza termenul de comercializare i pentru a menine
calitatea fructelor.
Lanul de rcire trebuie meninut la etapele de depozitare, distribuie si desfacere a fructelor
la temperaturi cuprinse ntre 0 si 1 C.
Racirea fortata cu aer
Racirea forat cu aer este metoda ideal pentru nlturarea cldurii de cmp din
cpsuni. Pentru a maximiza termenul de comercializare a fructelor, procesul de rcire
forat cu aer ar trebui s nceap n decurs de o or dup recoltare . Stocarea cpunilor
recoltate cu temperatura fructelor de 30 C timp de patru ore nainte de rcire va avea drept
consecin faptul ca 1/3 din fructe vor deveni ne-comerciabile, chiar i daca fructele ramn
pstrate n camere frigorifice pentru urmatoarele 7 zile. Capsunele sunt rcite adecvat
atunci cnd temperatura n interiorul pulpei atinge 1C. De obicei, temperatura intern a
fructului se determin utiliznd un termometru cu o sond lung. Rcirea forat cu aer
implic plasarea paletelor cu cutii umplute cu cpsune ntr-o camera frigorific cu
temperatura cuprinsa ntre 0 si 1 C, si umiditatea relativa de 90 - 98 %. Cutiile sunt
aliniate n dou rnduri paralele pe de o parte si alta a unui ventilator mare. Rndurile sunt
separate prin spaiu deschis (care de obicei, constituie diametrul ventilatorului). Deasupra
rndurilor paralele de cutii se plaseaza o pnza , care este centrat deasupra spaiului liber
(tunelului) dintre stivele de cutii.

17

Este important ca toate golurile din tunelul de rcire sa fie blocate pentru a evita
scurtcircuitarea aerului de rcire. Nu trebuie s existe goluri ntre stivele de cutii sau
deschizturi ne-blocate sub palete, n cazul cnd cutiile sunt asezate pe palete. Termenul de
rcire se poate extinde cu 40% dac deschizturile inferioare ramn ne-blocate.
Cel putin 5 % din suprafaa pereilor cutiei trebuie sa aib orificii de ventilare pentru a
asigura rcirea adecvat.
Rata recomandat a curentului de aer pentru rcirea forat eficient a cpunilor este de
0.002 m3/sec/kg . Se pot utilize ventilatoare de tip axial sau centrifugal. Se recomand
utilizarea unui ventilator ce pompeaz cel putin 7,2 m/h pe kg de cpuni si 1.25 cm
presiune hidraulica (7200 l/h/kg). Pentru a calcula curentul de aer total necesar, trebuie sa
se ia n consideraie masa cpunilor ce trebuie rcit la un moment anume. Spre exemplu,
pentru a rci 1000 kg de fructe, va fi necesar utilizarea unui ventilator cu o capacitate de
cel puin 7.200 m/h. De regul, un motor de 1 cal-putere (0,75 kW) are o capacitate de
pompare a aerului de circa 1.700-2.450 l/sec la 1,25 cm presiune static.
Dup ce toate cpunile s-au rcit adecvat, ventilatorul se decupleaz si pnza de
deasupra cutiilor este rulat. Este important s avei un termometru cu o sond lung pentru
a verifica temperatura intern a fructelor. Cteva fructe selectate la ntmplare din diferite
caserole trebuie s fie penetrate cu sonda termometrului pentru a determina cnd se poate
stopa procesul de rcire forat cu aer. De asemenea, este o idee bun s controlai
ventilatorul prin introducerea n curentul de aer a unui termostat cu voltaj linear.
Rcirea fructelor fr a aplica sisteme de rcire forat (ventilator) este ineficient, i
rcirea cutiilor cu capsuni poate dura pn la 24 de ore. De obicei, rata de rcire este de 510 ori mai rapid atunci cnd se utilizeaza sistemul de racire forat cu aer comparativ cu
rcirea n camere ce nu au astfel de sisteme.
Depozitarea frigorific
Fructele de capun trebuie s fie pstrate n depozite temporare la temperatura
cuprins ntre 0 - 1C i cu o umiditate relativ de 98 %.. Podeaua din camerele frigorifice
de dimensiuni mari trebuie s fie capabil sa reziste la greutati mari si la mediul ud,
asigurnd n acelai timp o izolare eficient.
Capacitate de refrigerare
Instalaia frigorific de rcire forat trebuie s aib capacitate de refrigerare suficienta
pentru a putea acoperi volumele maxime de produse recoltate. Cantitatea de energie termic
generat (i prin urmare, solicitat de a fi nlturat) de la fiecare dintre sursele urmatoare
trebuie s fie adugate mpreun pentru a determina capacitatea total de refrigerare
necesar.
1. Caldura din cmp a fructelor
Aceasta este sursa principal de caldur si depinde de temperatura intern a fructelor de
capsun la iniierea procesului de racire. Volumul energiei termice (n kcal) necesar a fi
nlaturat este determinat de urmatoarea formul: masa cpunilor (kg) x 0,92 x C
(diferena de temperatur dintre temperatura fructelor la recoltare si temperatura dorit
pentru depozitare ). Coeficientul 0,92 n formul reprezint energia termica specifica a
fructelor de capsun. Kilocaloriile de energie termica necesare pentru a fi nlaturate dint-o
tona de capsune cu temperatura interna a fructelor la recoltare de 27 C pna la atingerea
temperaturii de depozitare de 0 C se vor determina prin calculul urmator: 1.000 kg x 0,92
x 27 C = 24.840 kcal. Pentru a raci fructele n timp de o ora va fi nevoie de o instalatie de
racire capabila sa nlature 24.840 kcal.

18

Aceasta va reprezenta sursa primara de energie termica, dar conform "regulii de aur"
trebuie sa mai adaugati nca 25% la capacitatea totala de refrigerare pentru nlaturarea
energiei termice de la sursele nr. 2 5 enumerate mai jos. Prin urmare, va fi nevoie de o
capacitate de refrigerare de minim 31 050 kcal pentru a nlatura energia termica de cmp
din 1 000 kg de capsune si din alte surse. Pentru racirea unei cantitatii de fructe mai mari
sau n cazul cnd camera frigorifica va fi utilizata pentru depozitarea temporara a fructelor
dupa racirea fortata cu aer, va fi necesara o capacitate aditionala de refrigerare. Se
recomand ntotdeauna s se instaleze sisteme ce au o capacitate de refrigerare suficient
pentru a acoperi necesittile majore de racire ce pot parveni. De obicei, aceste necesiti
majore coincid cu volumul maxim de produs recoltat.
2. Caldura generat n urma respiratiei
Dupa recoltare capsunele ramn vii si produc cldur, consecint a procesului de
respiraie.Cantitatea de caldur pe care o produc capunile depinde de temperatura
fructelor. La 0 C, 1000 kg de capsuni vor produce aproximativ 84 kcal pe zi, pe cnd la 27
C, 1 000 kg de capsuni vor produce circa 11,670 kcal.
3. Cldura cutiilor si paleilor
Cutiile si paleii goi au spatiu intern de aer ce reprezint o surs de energie termic ce
necesit refrigerare pentru a se rci.
4. Scurgeri de energie termic
Deschiderea uilor, izolatia proast i crpturile n perei sau pod sunt surse poteniale de
scurgeri de energie termic care permit aerului cald s ptrund n camera frigorific rcit.
Acestea necesit capacitate de rcire adiional pentru a menine temperatura joas a
depozitului.
5. Energia termic a utilajelor
Dispozitivele mecanice precum sunt stivuitoare cu furc, becurile electrice, ventilatoarele i
lucrtorii ce intr n camera de depozitare emit energie termic ce trebuie nlturat.
Sistemul de umidificare
Dup recoltare, coninutul de ap din capsuni scade rapid. Pentru a preveni zbrcirea
si ofilirea fructelor sau deshidratarea caliciului verde este important meninerea unui nivel
nalt al umiditaii relative pe parcursul tuturor etapelor de mnuire post-recoltare a
produsului. Umiditatea relativ optim pentru cpsuni este cuprins ntre 90 - 98 %.
Exist mai multe metode disponibile pentru meninerea unui nivel nalt al umiditii
relative pe durata depozitrii temporare. Acestea variaz de la udarea podelei, sau
deschiderea recipientelor umplute cu ap, (ambele metode nu constituie sisteme bine
controlate si au anumite dezavantaje n ceea ce privete sigurana alimentului), pn la
instalarea unui sistem controlat automat de creare a ceei sau de umidificare. Introducerea
controlat a vaporilor de ap de ctre un higrostat este metoda preferat pentru meninerea
unui nivel nalt de umiditate relativ. Pentru instalaiile de depozitare a cpunilor se
recomand utilizarea unui higrostat instalat pe perete sau atrnat de pod.
Meninerea lanului frigorific pe durata transportului
Cutiile cu cpuni trebuie s fie aranjate pe palete i pregtite pentru export atunci
cnd fructele sunt n interiorul depozitului frigorific. Cutiile trebuie s fie scoase din
depozit i ncrcate ntr-un camion frigorific.
Mentinerea lanului de racire si monitorizarea temperaturii constituie partile integrale ale
cerinelor privind controlul calitaii, planurile sistemului de analiza a riscurilor i punctelor
critice de control (HACCP), si ale cerintelor EUREPGAP.

19

O metod de meninere a lanului de rcire n perioada tranziiei este acoperirea stivei de


cutii de pe palei cu un nveli termoprotector de staniol laminat.
Meninerea unei atmosfere nalte de CO2 pe parcursul depozitrii i transportului poate
reduce rata respiratiei cpsunilor, incidena afectrii cu Botrytis, i crete termenul de
comercializare cu cteva zile. Expunerea capsunilor la un nivel nalt de concentraie
atmosferic de CO2 (de la 15 la 20 %) menine sau intensific fermitatea si luciul pieliei si
reduce apariia putregaiului cenuiu Botrytis. Acest nivel nalt de atmosfer de CO2 poate fi
obinut prin utilizarea pungilor sau nveliurilor de plastic impermeabile (cu o grosime de
125 microni) nfaurate n jurul cutiilorcu cpsuni stivuite, urmat de retragerea n vid a
atmosferei din interiorul nveliului de plastic i injectarea dioxidului de carbon.
5. Caracteristica soiurilor i hibrizilor de cpun cultivai n condiiile R.
Moldova
5.1 ALBION
Soi remontant
Vegetaia

Cretere foarte viguroas


Frunzi foarte verde, densitatea vegetaiei
medie
Penduncul floral solid, deasupra vegetaiei,
lung i puin ramificat

Fructul

Fruct conic alungit, de form regulat


Culoare rou aprins strlucitor
Fruct ferm, solid, prezentnd un foarte bun
nivel de conservare
Caliti gustative excelente; gust constant, dulce, puin aromatizant

Rezisten

Odium (Sphaerotheca macularis): puin sensibil


Phytophtora cactorum : sensibilitate mijlocie
Antracnoz (Colletotrichum acutatum) : sensibilitate mijlocie

Fiziologie Adaptare

Toleran bun la temperaturile joase


Foarte rezistent
Buna adaptare n cmp deschis

Potenial de productivitate

Procentul de fructe comercializabile foarte ridicat, cu puine fructe deformate


Randament ridicat: 700 pn la 1200 gr/plant
Greutatea mijlocie de 18 pn la 20 gr/fruct
Rapiditatea de culegere ridicat
Epoca de rocoltare: Iunie-Octombrie
5.2 CHARLOTTE

Soi remontant
Vegetaia

Tuf mai degrab mprtiat i joas


For i densitate medie
20

Frunz verde i neted cu marginea dinat

Lance froral solid i moderat ramificat


Fructul

Form regulat, bombate, rou aprins,


foarte atractive
Strlucire mijlocie
Bun rezisten a epidermei
Foarte bun conservare i inut al fructelor
Aciditate sczut
Foarte apreciat de consumatoir pentru
calitile sale gustative
Fructele foarte parfumate

Rezisten

Odium : toleran bun pe Frunze, puin mai slab pe fructe


Phytophtora cactorum : tolerant
Antracnoz inimii ( Colletotrichum acutatum) : rezisten moderat
Rhizopus fragariae : puin sensibil

Fiziologie Adaptare

Puin exigent la elementele fertilizante


Bine adaptat la plantarea pe cmp deschis cu condiia unei fertilizri si irigri bune

Productivitate

Flori regulate, de producie continuu


Producia posibil de 700 - 1200 g / plant
Procentul de fructe comercializabile mare (75-80%)
Greutate medie: ntre 14 i 16 g / fruct
Stabil n timpul recoltrii
Epoca de recoltare: 01.06 30.10
5.3 SASHA
Soi sezonier
Vegetaia
Foarte viguroas cu frunze mari
Calitate excelent de flori cu o bun
producere de pollen
Densitatea optimal: 6-10 plante la
m
Fructul
Form regulat, conic, rou aprins,
foarte atractive
Fruct suculent i dulce, procentul de
dulcea nalt, arom plcut, pulp
ferm
Conservare nalt
Mrimea fructelor ntre mijlocie pn la mare (puine fructe < 22mm), uniforme pe
tot parcursul sezonului (puine fructe deformate, mai mari ca Elsanta)
Calibrul fructelor > 35mm 70%
Viteza de recolt nalt (costul pentru recoltare redus datorit facilitii la cules)
Rezisten

21

Sensibil la Odium
Phytophtora cactorum : sensibilitate mijlocie
Fiziologie Adaptare
Puin exigent la elementele fertilizante
Necesiti reduse la frig
Bune performane att n cmp deschis ct i protejat
Productivitate
Cules etalat (de la 6 pn la 8 sptmni) acoper perioada dintre soiurile Sezoniere
i Trzii prin etalarea producerii sale
Producia posibil de 800 - 1000 g / plant
Procentul de fructe comercializabile mare (85-90%)
Greutate medie: ntre 18 i 22 g / fruct
Stabil n timpul recoltrii
Epoca de recoltare: 15.05 20.07
5.4 CANDISS

Soi sezonier

Vegetaia
Cretere nalt i viguroas
Frunzi foarte verde, densitatea
vegetaiei medie
Foarte bun calitate de polinizare
Fructul
Fruct conic alungit, de form regulat
Culoare rou aprins strlucitor
Fruct ferm, solid, prezentnd un foarte
bun nivel de conservare
Caliti gustative excelente; gust
constant, dulce, puin aromatizant
Rezisten
Odium (Sphaerotheca macularis): sensibil toamna, sensibilitate medie primvara
Phytophtora cactorum : sensibilitate mijlocie
Antracnoz (Colletotrichum acutatum) : sensibilitate mijlocie
Fiziologie Adaptare
Polen de bun calitate
Evitai densitatea mare din cauza puterii sale de cretere i a sensibilitii sale la
Odium
Necesar de frig: n jur de 900 ore
Potenial de productivitate
Procentul de fructe comercializabile foarte ridicat, cu puine fructe deformate
Randament ridicat: 600 pn la 800 gr/plant
Greutatea mijlocie de 18 pn la 20 gr/fruct
Rapiditatea de culegere ridicat
Coacerea la sfritul lunii mai
Epoca de rocoltare: Mai-Iunie
5.5 ELSANTA
Soi sezonier
22

Vegetaia
Plant viguroas, semi-vertical
Lance floral lung i solid
Fructul
Form conic regular, de mrime mijlocie pn la mare
Culoare roie-oranj spre roie crmiziu, destul de omogen
Epiderma rezistent, ferm, suculent, parfumant, cu arom agreabil
Bun conservare
Rezisten
Odium : sensibil
Phytophtora cactorum : sensibil
Colletotrichum acutatum : sensibil
Botrytis i Rhysopus : puin sensibil
Sensibil la ofelirea plantelor n
perioada recoltrii
Fiziologie Adaptare
Polivalent, bun adaptare pe cmp
deschis i nchis
Productivitate
Soi sezonier, nflorirea etalat
Randament nalt: 600 gr pn la 1 kg/plant
Greutatea mijlocie: 15 pn la 17 gr/fruct
Recoltare foarte uoar
Epoca de recoltare: luna Iunie
5.6 GARIGUETTE
Soi foarte timpuriu
Vegetaia
Cretere nalt i viguroas
Frunzi cu vrfuri ascuite
Peioli lungi, culoare verde deschis
Fructul
Fruct biconic, de form regulat, mrime
mijlocie
Culoare de la rou deschis la rou aprins,
omogen, strlucitore
Foarte atractiv
Pulp ferm, parfumat i acidulat
Caliti gustative excelente (foarte bun echilibru zahr-acid)
Foarte apreciat de consomatori pentru calitile sale vizuale i gustative
Rezisten
Odium (Sphaerotheca macularis): sensibil pe frunze, puin sensibil pe fruct
Phytophtora cactorum : sensibilitate mijlocie
Antracnoz (Colletotrichum acutatum) : sensibilitate mijlocie
Botrytis cinerea: puin sensibil
23

Fiziologie Adaptare
Polen de bun calitate
Evitai densitatea mare din cauza puterii sale de cretere i a sensibilitii sale la
Odium
Potenial de productivitate
Cu inflorescene grupate
Randament mijlociu: 400 pn la 700 gr/plant
Greutatea mijlocie de 13 pn la 15 gr/fruct
Culegerea uoar
Coacerea la mijlocul lunii mai
Epoca de rocoltare: luna Mai
5.7 CIFLORETTE
Soi foarte timpuriu
Vegetaia
Cretere destul de viguroas
Frunzi uor last in jos
Fructul
Fruct alungit, ovoid foarte regulat
Culoare de la oranj la rou crmiziu
Fermitate i conservare bun, superioar
fa de Gariguette
Foarte apreciat de consomatori pentru calitile sale gustative
Pulp fin i suculent
Gust i parfum excelent (foarte bun echilibru ntre dulcea i aciditate)
Rezisten
Odium (Sphaerotheca macularis): puin sensibil
Phytophtora cactorum : sensibilitate mijlocie
Antracnoz (Colletotrichum acutatum) : sensibilitate mijlocie
Fiziologie Adaptare
Toleran bun la temperaturile joase
Buna adaptare n cmp deschis
Necesar de frig: 700 ore
Sensibil la temperaturi nalte
Potenial de productivitate
Randament ridicat: 400 pn la 700 gr/plant
Greutatea mijlocie 17 gr/fruct
Rapiditatea de culegere ridicat
Epoca de rocoltare: luna Mai
5.8 A aparut capsuna albastra
Capsuna albastra exista si a fost creata in laborator. Practic este un organsim nou care
pastreaza toate calitatile capsunei clasice, incepand de la gust si aroma, fiind imbunatatita
sub aspectul rezistentei si texturii, in plus fiind de culoare... albastru intens.
24

Partea cea mai interesanta din toata aceasta poveste este faptul ca noua capsuna albastra a
aparut neintentionat. Geneticienii au avut ca scop imbunatatirea capacitatii capsunilor de a
rezista la temperaturi scazute, inclusiv la inghet, fara sa-si piarda niciuna dintre proprietati.
Asa se face ca au inclus in structura genetica a capsunilor clasice o gena provenita de la un
peste care traieste in Artica si care nu ingheata indiferent de temperatura mediului. In fapt
au adaugat un antigel natural capsunilor.
Combinatia a dus la aparitia acestei culori uluitoare, rezultand un fruct socant de albastru,
dar care poate rezista la temperaturi foarte scazute si care poate fi congelat fara a-si
modifica gustul si textura.
Dr. Kevin M. Folta, cel care s-a implicat in realizarea acestui nou soi de capsuna, sustine ca
acesta nu este un organism modificat genetic, ci rezultatul biotehnologiei, respectiv
rezultatul unor combinatii transgenetice.
Acesta a explicat ca a fost adaugata o gena noua, care apartine unui organism viu, si care
confera noi proprietati, in cazul de fata fructelor, fara a modifica cu nimic structura initiala
a acestora. Specialistul a mai spus ca papaya este tot rezultatul unei astfel de transmutatii
genetice.

25

CONCLUZII
1. Capunile au un rol foarte important, deoarece se numr printre primele fructe care
ajung la maturitate n timpul anului; asigur o valoroas materie prim pentru industria
alimentar cnd fabricile se afl n gol de producie; prezint un interes economic i
alimentar deosebit datorit potenialului mare de producie, calitii fructelor, con inutului
n vitamina C i alte substane utile pentru alimentaia omului; avnd o talie redus
se poate cultiva n spaii foarte mici.
2. Taxonomic genul Fragaria este ncadrat n: familia Rosaceae, ordinul Rosales, subclasa
Rosidae,
clasa
Dicotyledonae,
Subncrengtura
Angiospermae,
ncrengtura
Spermatophytae.
3. Pentru a fructifica calitativ si cantitativ, capsunul iubeste lumina directa, cu cerinte
moderate fata de caldura, umeditatea din sol trebuie sa fie la 65 -75 % din capacitatea de
cimp; cere soluri usoare, afinate, fertile si cu pH-ul cuprins intre 6 6,5, si cu o
permiabilitate corespunztoare.
4. Pentru o productie optima, fertilizarea trebuie sa fie moderata, o fertilizare abundenta
duce la cresterea intensiva a vegetatiei, si mai putin a fructelor. Iar irigarea este un factor
foarte important daca este repartizat in epocile sensibile de vegetatie.
5.Recoltarea cpunilor trebuie sa nceap dimineaa devreme dupa ce roua de pe suprafata
fructelor s-a uscat. Fructele de capsun trebuie rcite imediat dup recoltare, iar racirea
forat cu aer este metoda ideal. Pentru a preveni zbrcirea si ofilirea fructelor dupa
recoltare, este important meninerea umiditaii relative ntre 90 - 98 %.
6. In Republica Moldova se cultiva 7 soiuri de capsune. Toate sunt specii rezistente la
daunatorii uzuali, la temperaturi mai scazute si la cresterea in semiumbra. Insa, daca dorim
sa obtinem cele mai dulci, mai suculente si cele mai aromate roade, trebuie sa-i respectam
cu strictete cerintele.

26

BIBLIOGRAFIA
1. Petru Patienco, Agrobiologie, vol I: [Manual], Universitatea de Stat din Tiraspol,
Chiinu 2007, 550 pag.
2. Petru Patienco, Agrobiologie, vol III: [Manual], Universitatea de Stat din Tiraspol,
Chiinu 2006, 514 pag.
3. M. Vldu, Bujor Mnescu, Agricultura: [Manual], Ed. Didactic i pedagogic,
Bucureti.
4. Gheorghe Postolache, Vegetaia Republicii Moldova, Ed. tiina, Chiinu, 1995,
339 pag.
5. www.capsuna.md

27

S-ar putea să vă placă și