Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GALAI
MANAGEMENTUL APROVIZIONRII I
DESFACERII
Note de curs
BLEOJU GIANITA
-2014-
CUPRINS
MANAGEMENTUL APROVIZIONRII .................................................................... 4
Capitolul1. Aprovizionarea componenta a functiei comericiale ........................ 4
Capitolul 2. Sistemul de relaii ale aprovizionrii in cadrul firmei .................... 8
2.1 Sistemul informaional si gestiunea corelat a aprovizionrii cu producia ..........10
2.2. Sistemul de gestiune corelata a aprovizionarii cu productia. Elaborarea
planului director. ...............................................................................................14
Capitolul 3. Strategia aprovizionrii ................................................................ 19
3.1.Calculul necesarului de materiale................................................................19
3.2. Nomenclatorul de materiale si echipamente tehnice .................................21
3.3. Structura planului strategic de aprovizionare ............................................24
3.4. Indicatorii de evaluare a strategiei in aprovizionare .................................25
3.5. Elaborarea strategiei n aprovizionarea material a firmei ......................25
3.6. Stabilirea surselor de acoperire a necesarului de materiale .....................30
3.7.Bilanuri materiale.......................................................................................30
Capitolul 4. Funciile gestiunii stocurilor ..........................................................34
4.1. Politica de gestiune a stocurilor ..................................................................34
4.2. Definirea produselor ...................................................................................34
4.3. Determinarea stocului de aprovizionare. ...................................................37
Capitolul 5. Organizarea si conducerea aprovizionrii .................................... 40
5.1.Sfera de cuprindere a conducerii aprovizionrii .........................................40
5.2. Organizarea aprovizionrii .........................................................................41
5.3. Conceptul lanului valoric si importanta logisticii interne ..........................43
Capitolul 6. Gestiunea economica a stocurilor ................................................. 48
6.1. Stocurile intr-un sistem de producie .........................................................48
6.2. Importana stocurilor n procesul de producie ........................................49
6.3. Tipologia stocurilor .....................................................................................50
6.4. Obiective i rezultate ale gestiunii tiinifice a stocurilor .........................50
6.6. Modele de gestiune a stocurilor ..................................................................54
MANAGEMENTUL DESFACERII .......................................................................... 61
Capitolul 7. Piete de desfacere .......................................................................... 61
7.1. Clienii pieei industriale ............................................................................61
7.2. Clasificarea produselor si serviciilor industriale .......................................62
7.3. Analiza comparativa: Piaa industriala si piaa bunurilor de consum .......63
7.4. Cererea derivata si cererea combinata .......................................................65
7.5. Segmentarea pieei industriale ...................................................................67
7.6. Achizitii industriale .....................................................................................70
7.7. Procesul de cumprare si factori de influenta...........................................73
CAPITOLUL 8. Strategii si politici de distribuie ............................................... 75
8.1.Sisteme manageriale in procesul de distribuie ..........................................75
8.2. Obiectivele strategiilor de distribuie .........................................................75
8.3. Strategii de distribuie ................................................................................77
8.4. Evaluarea principalelor strategii de distribuie .........................................83
CAPITOLUL 9. Strategii de vnzare ................................................................... 87
9.1 Elementele caracteristice vnzarii produselor............................................87
9.2 Planul strategic de desfacere a produselor..................................................88
9.3. Mecanisme de coordonare in retail.............................................................90
Studiu de caz Proiectarea sistemului informatic al MAD.................................. 98
Studiu de caz : Evaluarea riscurilor funciei de aprovizionare ....................... 106
Bibliografie ..................................................................................................... 120
Model de grila de examinare .......................................................................... 121
Deaconu A., Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Ed. a II-a revizuita si actualizata, Ed.
Intelcredo, Deva, 2000
6 Managementul aprovizionrii i desfacerii
Informaii comerciale
Politica de conducere
Game simplificate
Centre de sarcini
Aprovizionare critic
Starea produciei
Termen lung
Stocuri
Nomenclatur de fabricaie
Stocuri n curs
Game
Furnizori
Ordonanare
Termen mediu
furnizori
Planificarea
aprovizionrii
Mijloace de
fabricaie
Sincronizare
Termen mediu
Decizii de achiziionri
Decizii de fabricaie
Mijloace
Disponibiliti
Ordonanare n detaliu
Game
Termen scurt
Conducerea produciei
M.P.
Urmrirea produciei
Produse finite
Sistem fizic
Produse semi-finite
(subansamble)
11
13
15
17
19
Calculul necesarului
Producie
subansamble
Aprovizionare
Asamblare i finisare
Servicii la client
a. Produse la comand
Ordine
Previziunea cererii
Programarea
produciei
Producie
Programarea
produciei
Stoc central
Programarea
produciei
Stoc periferic
Reea de vnzare
Previziunea
pieei
Ordine
Programarea
fabricaiei
Stoc periferic
Calculul
necesarului
Aprovizionare
Producie
subansamble
Asamblare
Stoc central
Distribuie la
clieni
21
Fisa materialului
1. DENUMIRE_______________________________________
2. CALITATE_______________u/m___________pret______
3. ALTE CARACTERISTICI____________________________
4. STAS, norma interna, caiet de sarcini, proiect________________
5. ______________________________________________________________
Nr.crt.
Furnizori
Adresa
Fisier furnizori
(baza de date)
_________________________________________________________________
6. CONDITII DE LIVRARE
CARE SE SOLICITA
- ambalare___________________________
- transport_________________________
- etichetare, marcare_______________
- receptie__________________________
- alte conditii_____________________
7. LOTUL OPTIM DE LIVRARE________________________________________
8. CONSUMUL (zilnic, lunar, trimestrial, anual)__________________
9. STOCUL - curent (zile, cantitati)____________________________
- siguranta (zile, canitati)__________________________
10. PRODUSELE LA CARE SE CONSUMA
_________________________________________________________________
Nr.crt
Denumirea produselor
Fisier produse
(baza de date)
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
11. MATERIALE INLOCUITOARE (de substitutie)
__________________________________________________________________
Nr. Denumirea materialelor Fisier materiale Fisier produse
crt.
(baza de date) (baza de date)
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
d. Nominalizarea in dreptul fiecarui articol din nomenclator a
tuturor furnizorilor cunoscuti si a preturilor de oferta care le sint
specifice. Aceasta permite o informare operativa in actiunea de
asigurare cu un anumit tip de resursa material. Pentru a
cunoastere mai extinsa a furnizorilor si a conditiilor specifice de
satisfacere a unor comenzi, alaturi de cele doua informatii (furnizor,
pret), se pot include in nomenclator si altele (ex.modalitatea de
plata utilizata anticipat sau dupa livrare, adresa furnizorului etc.).
Nr.....
Managementul aprovizionrii i desfacerii
23
25
N p Q pi *C spi
In situatia cea mai frecventa, cind pentru fabricatia mai multor tipuri de produse, se
foloseste aceeasi materie prima, relatia de calcul va fi:
N p O p * C sp
N p Qspri *C spri * (1 K )
in care:
Qpi -> volumul estimat al produciei pentru fiecare piesa "i"
Cspi -> consumul specific al produciei pentru fiecare piesa "i"
K- coeficientul care exprima modificarea stocului de producie neterminata la
produsul "i"
A.2. Metoda de calcul direct pe produs
N p O p * Csp * (1 K )
K (S pns C pn ) Pmf
a. In cazul cunoasterii stocurilor de producie neterminata de la inceputul (Spni) si
sfirsitul perioadei de gestiune (Spns) coeficient de corectie a necesarului se
calculeaza pe baza relatiei.
in care:
Pmf reprezint producia marfa contractata si cea probabila
b. daca la momentul determinarii necesarului nu se cunosc Spni si Spns, se considera
Spni = Spns0 adica stocul de producie net de la inceputul perioadei de gestiune egal cu
stocul produciei net de la sfirsitul perioadei curente. Avind in vedere ca perioada
neterminata se modifica, de regula, proportional cu varianta volumului producia
marfa in perioada de gestiune urmatoare fata de cea de baza, stocul la sfirsit se va
stabili prin corectarea celui de la inceput cu procentul de modificare a produciei marfa
(k'), folosind relaiile:
DN (S pns S pn ) * Cspi
N p Qpr * Cspr DN
K '*S pn
Pmfo
Pentru produsele cu ciclu lung de fabricatie (mai mult de un an) metoda de calcul
direct se poate aplica intr-o varianta specifica care tine seama de stadiul de executie a
acestora. Astfel, daca produsul este deja in fabricatie se stabileste "coeficientul de
finisare tehnica" la care s-a ajuns in perioada anterioara si cel care urmeaza a fi
realizat in cea urmatoare. Pentru produsele care se lanseaza in fabricatie in perioada
urmatoare se va preciza coeficientul de finisare tehnica care se prevede a se
inregistra in etapa respectiva. Pentru calcule se folosesc relaiile:
N p Qi * Cspi * K fi
27
N p Qn * Csa * (1 )
N p Qn * Csai * (1 i )
Analogia conduce la determinari valorice mai mari sau mai mici decit cele reale, in
functie de gradul relativ de exprimare a diferentelor intre produse de catre
coeficientul de corectie. De aceea, metoda se aplica foarte rar, numai in calcule
estimative, in determinari globale a necesarului de materiale sau in calcule de
dinamica, de tendinta, pentru aprecierea pe o perioada mai lunga a consumului de
materiale.
Metoda indicelui global de consum la 1 mil. lei producie nominalizata
- se foloseste atunci cint intreprinderea nu are nominalizate
integral volumul si structura fizica a produciei marfa. Prin aceasta
metoda necesarul de consum se determina in mai multe etape:
a. stabilirea necesarului de consum aferent produciei
nominalizate (Nn) folosind in acest sens metoda de calcul direct:
N n Qni * Cspi
N nn
Pnn
I gc
N p Nn Nm
Metoda indicelui global de consum la 1 mil.lei conduce la rezultate aproximative,
deoarece se extrapoleaza consumul de materiale aferent persoanelor fizice
nominalizate asupra celei nenominalizate fara o fundamentare riguroasa. Aceasta
metoda poate fi aplicata in cazul unei structuri constante a produciei de la o perioada
la alta, precum si atunci cind este necesara determinarea volumului de materiale
pentru lucrarile de constructii, intretinere si reparatii.
Metoda coeficientilor dinamici -are un pronuntat caracter statistic si presupune
extrapolarea datelor privind consumul de materiale din perioada de baza si pentru
perioada urmatoare, folosind relatia:
Nn
*1.000.000
Pn
N p Cr * K * (100 Pr ) / 100
I gc
Qp
Qro
N p Q * Cst
N n Qi * Csti
Metoda de calcul a necesarului de materiale pentru sarja (siderurgie, materiale de
constructii, industria chimica)
- in procesul de producie mai multe materiale participa simultan si n proportii
diferite la realizarea retetelor de fabricatie specifice.
Necesarul de materiale se determina n trei etape:
a. se stabileste volumul de material brut turnat Mbt
Qi ->volumul de producie prevazut exprimat in unitati fizice
gbi ->greutatea bruta a unei piese, produs i
b. necesarul global pe sarja
k -> proportia in care se obtine produsul finit brut din volumul sarjei. Acest necesar
mai cuprinde materiale nefolosibile si pierderile
c. se calculeaza necesarul pentru fiecare materie prima ce intra conform retetei de
fabricatie, in volumul global al sarjei, folosind relatia:
ki -> proportia in care se regaseste fiecare material in volumul global al sarjei
Fundamentarea necesarului de combustibil si energie electrica
a. necesarul de combustibil in scop tehnologic
Qi -> volumul de producie pentru produsul i prevazut a se obtine folosind combustibil
(kwh, Gcal, tone abur)
Cspi -consumul de combustibil conventional pe unitatea de produs (kg/tona), stabilit
pe baza documentatiei tehnic -economice
b. necesarul de combustibil pentru incalzit
V -> volumul incaperilor pentru care se face incalzirea
ti -> temperatura interioara care se prevede a fi asigurata distinct pe categorii de
spatii inchise
Managementul aprovizionrii i desfacerii
29
Pierderi (tehnologice,
netehnologice)
31
Bilant
Materialul
Produse
Necesar
brut Nb
Necesar net Nt
----------Total
Materiale recuperabile si pierderile structurate pe destinatii
1.In consum propriu ( intern) in forma initiala pentru:
a....
b.....
c.....
2. Reconditionabile si consumabile in activitatea interna pentru:
a....
b....
c....
3. Vinzari catre alte unitati prelucratoare
4. Vinzari catre unitati specializate in comercializarea materialelor refolosibile
5. Distruse sau pierdute in procesele tehnologice sau netehnologice
Relaiile de calcul care asigura elaborarea bilanului utilizarii unei materii prime sunt
urmatoarele
- pentru capitolul A
N b Qi * C sti
-pentru capitolul B
N n Qi * Cni
-pentru capitolul C
M R N b N n ( Qi * Csti ) ( Qi * Cni )
33
PONDEREA
NUMERIC
10
20
70
PONDEREA
VALORIC
70
20
10
Pondere
valoric
% 100
90
70
C
B
A
10
30
100
Pondere
numeric
%
35
37
39
41
Nivel
managerial
Furnizori
Achiziie
Gestiunea
ordinelor
Gestiunea transporturilor
MP
Transport
Gestiunea magaziilor de
MP i materiale
Gestiunea
Stocurilor de materiale
Stoc
MP
Ambalaj
Programarea produciei
Producie
Gestiunea magaziilor
centrale
Gestiunea
Stocurilor centrale
Magazie
PF
Gestiunea transporturilor
Transport
Gestiunea
Ordinelor de
reaprovizionare
Gestiunea magaziilor
periferice
Gestiunea stocurilor
periferice
Centre de distribuie
Consulting
Pia
Gestiunea
ordinelor
Previziuni
Clieni
Activitatea logistic i
fluxul fizic / informaional
43
Activiti
de
susinere
Infrastructura firmei
Managementul resurselor umane
Dezvoltarea tehnologiei
Procurarea (aprovizionarea)
Logistica
Operaii
Logistica
intern
extern
Marketing
i vnzri
Service
Marja
Profit
Marja
Activiti primare
Fig. 5.2 (Surs: Porter, M.E., Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior
Performance, Free Press, 1985)
Materiale i
componente
numeroase
Materii i
mareriale
limitate
Materiale i
componente
puine
Produse
i
clieni
multipli
Produse
i
clieni
limitai
ORGANIZARE
LOGISTIC
LOCALIZARE
ORGANIZATORIC
Operaii
achiziie
Serviciu
achiziii
(producie)
de
Operaii
de
Serviciu
gestiune
specializat
material
Control
Serviciu
economico
specializat
logistic
Operaii
integrate de Serviciu
achiziie
i specializat
vnzare
Serviciu
Operaii
de
vnzri
vnzare
(marketing)
de
de
45
Competene asigurate
ariei de producie
Acceptarea i stocarea
materialelor
Furnizori
Aprovizionare i achiziie
Unitate productiv
Operaii de fabricaie i
gestiunea stocurilor
intermediare
Gestiunea produciei
Costuri de personal i
mijloace pentru micarea
materialelor i costuri
financiare ale stocurilor
intermediare
Micarea i distribuia
Gestiunea i micarea
stocurilor de produse finite
Expediere la clieni
Costuri de stocare a
produselor finite i costuri
privitoare la depozitele
intermediare
47
www.asecib.ase.ro
48 Managementul aprovizionrii i desfacerii
49
51
53
Ipoteza 1
liniar
0 la n
Ipoteza 2
Ipoteza 3
Ipoteza 4
Ipoteza 5
N
= cererea pe unitatea de timp s(t) =
T
Rezolvare
Situaia de mai sus poate fi vizualizat prin trasarea graficului
variaiei stocului in timp:
N
s(t)
Figura 6.1
In figura 1 a fost reprezentat evoluia stocului, dac toat
cantitatea necesar ar fi adus la inceputul perioadei (graficul de
deasupra) sau dac s-ar aduce cte n uniti din in uniti de timp
(graficul de jos). Se observ c evoluia este periodic, de perioad .
In concluzie vom calcula costul total cu aprovizionarea calculnd
costul pe o perioad i inmulind apoi cu numrul de perioade:
Managementul aprovizionrii i desfacerii
55
n
(In general costul de stocare se calculeaz
2
st dt ).
0
N T
N
n
)
2
n
N
n
)
2
n
N T
i n i sunt strict pozitive i n
n
N T
:
n
T
N
T
N
n
1 c T
n
)
= cl N S
n
N
2
n
n
2
CT
cS T
2
care
are
zerourile:
2 cl N
cS T
n1 =
n2 =
cl N
2 cl N
0, N
cS T
2 cl N
2 cl N
c
N T
0, N
N l
cS T
cS T
cS
2
In concluzie:
n1,2
0
- -
N
-
cl c S
TN
2
TN
.
2
c
N T
b) dac l
obinem tabloul:
cS
2
cl c S
2 cl N
cS T
CT(n)
- -
- 0 + + +
N
+
2 cl c S T N
CT(n)
c T N
N
S
aprovizionri la intervale
n
2 cl
2 cl T
in care se va aduce cte nopt =
cS N
2 cl N
,
cS T
2 cl N
2 cl N
i n =
+1
c S T
c S T
2 cl T
2 cl T
t=
i t =
+1
c S N
c S N
n=
57
N
. Deoarece > este evident c pe parcursul perioadelor de
T
s(t)
s
n
Lichidarea
deficitului n paralel
cu satisfacerea
cererii curente
Ciclu de
producie
Acumulare
de comenzi
neonorate
T
t4
t1
Formarea
stocului
t2
Consumarea stocului
Figura 2
t3
t3
t4
Stoc (S)
A
Deficit (D)
t1
Timpul
t2
Figura 6.2
Unde:
t2
s
(t1 + t2);
2
n -s
cheltuieli de penalizare pe intervalele t3 i t4: cp
(t3 + t4)
2
cheltuieli de stocare pe intervalele t1 i t2, cs
cl cs
s
t 1 t 2 c p n s t 3 t 4
2
2
t1 t 2 t 3 t 4
cl cs
min
n,s, t1 , t 2 , t 3 , t 4
s
t 1 t 2 c p n s t 3 t 4
2
2
t1 t 2 t 3 t 4
59
s
s
t t
3
2
0 t , 1 i 4
i
Pentru rezolvare vom scoatem din sistemul de restricii patru
variabile in funcie de celelalte, de exemplu variabilele n, s, t1 i t4 in
funcie de t2 i t3 i le vom inlocui in CT.
Avem:
s = t2
n = (t2 + t3)
t1 =
t2
t4 =
t3
2c l c s t 22 c p t 32
2 t 2 t 3
cp
2c l
c s
cs cp
cs
2c l
c p
cs cp
, t3 =
i in continuare:
t1 =
cs
2c l
, t4 =
c p c s c p
cp
2c l
c s c s c p
s=
cp
2c l
, n=
c s
cs c p
c
2c l c p
s
c s c p c s
cp
CTminim =
cp
2 c s c p 1
cs c p
61
63
65
67
69
71
73
75
77
79
1991.
81
83
85
D. Patriche Forme ale marelui comer integrat, revista Tribuna economic, nr. 21-22/,
1994, Romnia.
7
87
89
Ronald Coase on MENARD [1996]. Coase's comment was about the expression "strange forms": he pointed out that these
modes of organization might represent the dominant form of doing business.
9
"[The] increase in the number of studies [on interorganizational relations and networks] has contributed to a rather messy
situation marked by a cacophony of heterogeneous concepts, theories, and research results" (OLIVER AND EBERS [1998, p.
550]).
10
11
The literature on subcontracting is particularly abundant for the automobile industry, e.g., AOKI [1988], HILL [1995], DYER
[1997], SAKO AND HELPER [1998].
12
13
The literature on these arrangements is impressive. There are even specialized journals (e.g., Supply Chain Management,
Journal of Chain and Network Science). A good overview is provided in the proceedings edited by TIENEKENS AND ZUURBIER
[2000].
14
15
16
BROWN [1984], JOHN AND WEITZ [1988], GHOSH AND JOHN [1999], ANDERSON AND GATIGNON [2004]).
KLEIN,CRAWFORD, AND ALCHIAN [1978]
The problem was noticed by RUBIN [1978] and developed by BRICKLEY AND DARK [1987]. There is now an important
literature on this issue (see LAFONTAINE AND SHAW [1999]; PENARD,RAYNAUD, AND SAUSSIER [2003]).
17
POWELL [1996]
European firms in the biopharmaceu-tical, new-materials, and automobile sectors, showed the importance of
anticipated coordination costs and the role of contractual hazards in the choice of a governance structure
21
91
93
Competitie si preturi
Procesele competitive exista la cateva nivele a organizatiei. Exista competitie
intre actualele si potentialele lanturi referitoare la fondurile de investitie corporative.
Lanturile pot sa concureze in legatura cu locurile de magazin situate bine insa ambele
sunt rare si costisitoare. Vanzatorii cu amanuntul pe masura ce directorii independenti
concureaza intre ei pentru locatii mai bune in lanturi. Vanzatorii cu amanuntul vor sa
cumpere marfa lor la termene la fel de bune si preturi pe masura, si sa se opuna
cumpararii centralizate si vor sa combata preturile centralizate Kesko cu preturile
furnizorilor directi. Aceasta furnizeaza o piata bazata pe un control centralizat Kesko,
cumparare si logistica. Pe de alta parte, se va ajunge la economii de scala prin
conducerea centralizata.
Vanzatorii cu amanuntul platesc un procent din vanzarile lor ca o taxa pentru
folosirea lantulii si a conceptelor aliantei K, ei de asemenea platesc expertiza de
marketing fie a grupului, fie externa , asa cum vom vedea ca activeaza deja pe nisa de
consulting in piata de retail din Romania. Acei detailisti care contracteaza cu Kesko
drepturile de operare , platesc o chirie in plus pentru piata. Aceste preturi pot fi in
teorie in relatie cu piata, sau administratia si cu detailistul au o alta optiune aceea de a
se uni in alta alianta sau sa vanda in exterior. Preturile sunt consimtite printr-un
proces de negociere. Daca organizatia centrala incearca sa forteze, imputari prea mari
va incepe sa piarda din detailisti.
Multe lanturi au suprapus sortarile, in special bacaniile si alte magazine
pentru cumparaturile zilnice. Daca conceptele de lant si portofoliile de loc nu sunt bine
planificate pot exista severe competitii in si intre detailisti in pietele locale. Acesta
reduce vanzarile individuale ale detailistului si venitul dar poate de fapt sa sporeasca
actiunea de piata, fenomenul total creaza tensiunea si neincrederea in ambele parti de
detailistii si intre ei si conducerea de lant si K group ca intreg.
Putere, autoritate, control si motivare:
Managementul unui asemenea lant se bazeaza pe cateva elemente specifice de
putere care ii confera autoritatea necesara si anume:
-puterea lui de selectare a detailisitilor ;
- in alocarea locatiei de magazin ;
-in negocierea termenelor contractuale cu detailistii.
Instrumentele de control pentru sustinerea exercitarii puterii sunt : indicatori
pe obiective financiare si vinzari totale,indicatori de masurare a satisfactiei clientilor pe
de o parte si a angajatilor pe de alta parte. De asemenea se masoara gradul de aderare a
retailerului la politica organizatiei hibride din care face parte( la modelul conceptual).
Multe din caracteristicile discutate despre sursele de putere si modurile de control sunt
de asemenea instrumente de stimulare sau motivare. Locurile bune in magazine si
lanturile concept bine functionale precum si magazinele de tip concept sunt surse de
venit sigure care sunt menite sa stimuleze retailerii. Primirea unui loc bun intr-un
magazin nu mareste doar capacitatea antreprenorului de a-si mari castigurile ci insa ii
si ofera acestui stima si recunoastere din partea celorlati.
Managementul aprovizionrii i desfacerii
95
97
Studii de caz
Sistemul comercial
(SIC)
0
Desfacere
1
Aprovizionare
2
Intretinere fisiere
permanente
3
SIC
0
Initializare si prelucrari
fisiere din baza de date
A
Desfacere
1
Aprovizionarea
2
Intretinere
fisiere permanente
3
Legatura
cu celelalte aplicatii
B
98
Studii de caz
Desfacere
1
Teletransmisii
Transmitere
contracte
Transmitere
note de predare
Transmitere
avize de expeditie
Interogare
fisa livrarilor
Interogare
produse/articol
Interogare
beneficiari
Prelucrari zilnice
Actualizare
fisiere specifice
Actualizare contracte
cu contracte
Actualizare livrari
cu livrari
Prelucrari lunare
sau la cerere
Editare
nomenclator
contracte
Modificare
istoric contracte
Edituare situatii de
urmarire contractuala
Modificare
istoric
note de predare
Modificare
istoric
avize de expeditie
Actualizare contracte
cu livrari
Actualizari stocuri
cu miscari
produse finite
Lista
tranzactiilor
Editare
anexe la contracte
Editare
facturi
99
Studii de caz
Initializari si
prelucrari fisiere
A
Prelucrari din
baze de date
A1
Prelucrari
A2
Trecere
articole
Creare
articole
Trecere
preturi
Creare
preturi
Trecere
beneficiari
Creare
beneficiari
Trecere
contracte desfacere
Creare
contracte desfacere
Trecere
stocuri
Creare
stocuri
Trecere
livrari
Creare
livrari
Trecere
materiale
Creare
tari
Trecere
furnizori
Creare
puteri (kw)
Trecere
avize
Creare
materiale
Trecere N.I.R.
(Note interne de receptie)
Creare
MOTREF (motoare referinte)
Trecere
contracte aprovizionae
Creare
furnizori
Creare
avize
Creare
N.I.R.
Creare
contracte aprovizionare
Creare
merceolog
100
Studii de caz
Desfacere
1
Teletransmisii
Inchidere
teletransmisii
Analiza
desfacerii
Transmitere
contracte
Facturi
desfacere
Grafic
de livrare
Transmitere
note de predare
Lista
tranzactiilor
Situatia produselor
contractate si livrate
Transmitere
avize de expeditie
Creare fisier
avize de expeditie
Contracte
pe tari
Interogare
fisa livrarilor
Creare fisier
note de predare
Situatia livrarilor
pe tari
Interogare
pe produs
Situatia livrarilor
pe produse
Interogare
pe beneficiar
Emitere
anexe la contracte
Situatia realizarii
contractelor la ateliere
Emitere
avize de expeditie
Situatia
realizarii contractelor
101
Studii de caz
Aprovizionare
2
Teletransmisii
Lansare
comenzi
Confirmare
contracte
Iesiri din
custodie
Actualizare
comenzi-contracte
Interogare
pe materiale
Interogare
pe furnizori
Calcul
penalitati
Transmitere
facturi
Interogare
situatie facturi
Prelucrari zilnice
Actualizare
fisiere specifice
Actualizare
comenzi
Actualizare
contracte
Actualizare
modificari contracte
Actualizare
avize
Prelucrari lunare
sau la cerere
Prelucrari date
in baza de date
Modificare istoric
avize de expeditie
Editare nomenclator
materiale comandate
Actualizare fisiere
specifice cu avize de expeditie
Cont
furnizori
Actualizare
merceologi
Stergere
materiale nefolosite
Actualizare
facturi
Creare fisier
facturi lichidate
Creare fisier
avize expeditie
Editare
informatii transmise
Transmitere
preturi facturi
Trasnmitere
materiale nesosite
Listare
Situatie
comenzi
Situatie
N.I.R.-uri
Situatie
urmariri contracte
N.I.R.-uri
Situatie
facturi
Intrari
zilnice
Fise
magazie materiale
Documente de
lichidare facturi
Lista
tranzactii
102
Studii de caz
Aprovizionare
2
Teletransmisie
Inchidere
teletransmisie
Analiza
aprovizionarii
Lansare
comenzi
Lista tranzactiilor
Confirmare
contracte
Editare
informatii transmise
Editare nomenclator
materiale comandate
Transmitere
avize
Iesiri
din custodie
Interogare
pe materiale
Interogare
pe furnizori
Calcul
penalitati
Situatii
comenzi
Actualizare
merceologi
Situatii
N.I.R.-uri
Situatii
urmariri contracte
Fise de
magazie
Creare fisier cu avize
de materiale aprovizionate
Editare lista
intrari zilnice
103
Studii de caz
Intretinere
fisiere permanente
Actualizare
Actualizare
baza de date
Actualizare
fisier materiale
Verificare
fisier materiale
Actualizare
fisier furnizori
Actualizare
fisier materiale
Actualizare
fisier preturi produse
Verificare
fisier furnizori
Actualizare
fisier beneficiari
Actualizare
fisier furnizori
Lista
tranzactiilor
Verificare
fisier preturi produse
Verificare
fisier beneficiari
Actualizare
fisier beneficiari
104
Studii de caz
Intretinere
fisiere permanente
Teletransmisie
Lista
tranzactiilor
Editare
cataloage
Gestionare
preturi
Catalog
preturi
Gestionare
beneficiari
Catalog
beneficiari
Gestionare
materiale
Catalog
materiale
Gestionare
furnizori
Catalog
furnizori
105
Studii de caz
Studiu de caz : Evaluarea riscurilor funciei de aprovizionare
Toate procesele, sistemele, operatiunile si activitatile companiei pot fi supuse
auditarii. In orice misiune de audit, evaluarea riscurilor reprezinta unul din principalele
obiective ale auditorilor.
Ce reprezinta riscuri pentru o firma? Putem spune ca o multime de lucruri sau
evenimente din viata unei organizatii sunt incadrate in categoria riscurilor: costul de
inlocuire al echipamentelor, despagubirile acordate, primele de asigurare, diminuarea
productiei, cresterea costurilor administrative, pierderea unor oportunitati sau a
credibilitatii, reducerea calitatii produselor si serviciilor oferite clientilor. Legat de
activitatea de aprovizionare, principalele riscuri se refera la: achizitii neautorizate care
conduc la inregistrarea de pierderi pentru firma (cresterea cheltuielilor), desfasurarea
de afaceri cu parteneri incerti, contractarea la preturi mai mari decat cele de pe piata
sau incapacitatea de a obtine cel mai bun pret, adoptarea unor decizii gresite cu privire
la procesul de aprovizionare in lipsa unor informatii corecte despre produse si
furnizori, acceptarea de materiale care nu corespund din punct de vedere calitativ, plati
neautorizate, aparitia de erori in situatiile financiare datorita inregistrarilor incorecte
sau omiterii unor inregistrari.
Riscul22 se masoara in termeni de consecinte si probabilitatea de aparitie.
Managementul riscului se defineste ca procesul de a indentifica, evalua, estima,
a conduce si controla evenimente sau situatii potentiale astfel incat sa se asigure in
mod rezonabil ca obiectivele sunt indeplinite23. Responsabilitatea organizarii
sistemelor de management al riscurilor si de control revine managementului
(conducerii) companiei24. Organele de conducere sunt responsabile pentru ca firma sasi continue activitatea si raspund pentru actiunile, comportamentul si performanta
acesteia in fata proprietarilor, a actionarilor, organelor statului, altor persoane care au
un interes major in companie, precum si in fata publicului.
Analiza riscurilor este importanta deoarece in functie de acestea se aleg
procedurile de lucru, se stabilesc intinderea procedurilor, testelor si sondajelor,
precum si modul de aplicare a acestora.
Datorita naturii testelor la care se face apel, exista riscul ca auditorii sa esueze
in incercarea lor de a identifica erorile reale sau potentiale din cadrul sistemului. Acesta
este riscul auditarii.
AICPA, organizatia care grupeaza auditorii externi de pe noul continent, a
elaborat in 1998 un model de calcul al riscului auditarii25:
RA = RI * RC * RN, unde:
RA = riscul auditarii;
RI = riscul inerent;
RC = riscul controlului;
RN = riscul nedetectarii
Riscul inerent in activitatea de aprovizionare reprezinta disponibilitatea acestei
functiuni a intreprinderii de a contine erori, pornind de la ipoteza ca nu exista controale
interne. Un exemplu ar putea constitui riscul efectuarii de plati duble catre acelasi
furnizor daca nu exista un sistem de monitorizare a platilor efectuate; riscul omiterii
inregistrarii unei facturi a furnizorului, in cazul in care nu se asigura colectarea in
acelasi loc a tuturor facturilor (respectiv la serviciul contabilitate); riscul acceptarii
unor materiale care nu corespund din punct de vedere calitativ, daca nu exista
persoane sau un serviciu care sa se ocupe de certificarea calitatii, etc.
In evaluarea riscului inerent se vor considera urmatorii factori26:
22
106
Studii de caz
- schimbarile intervenite la nivelul conducerii compartimentului de
aprovizionare;
- presiunile la care sunt supusi managerii si salariatii compartimentelor
comercial si financiar- contabilitate;
- tranzactiile neobisnuite sau complexe;
- rezultatele auditurilor precedente;
- natura sistemului de procesare a datelor si gradul de utilizare a tehnicilor
moderne de comunicare.
Riscul controlului reprezinta riscul ca o eroare care poate sa apara in zona
supusa auditarii sa nu fie prevenita sau detectata si corectata de catre sistemul de
control intern intr-o perioada rezonabila de timp.
Sistemul de control intern al unei companii cuprinde doua componente27:
- mediul de control;
- procedurile de control intern.
In mod evident, cand controalele interne functioneaza si sunt foarte bune,
auditorii se vor putea bizui pe ele, deci avem un mediu de control bun. Dimpotriva, daca
controalele sunt reduse ca numar si slabe cantitativ, auditorii nu se pot bizui pe ele,
deic avem un mediu de control slab inexistent.
Auditorul va atribui cel mai mare nivel al riscului controlului cu exceptia
situatiilor in care28:
- au fost identificate controale interne relevante;
- aceste controale au fost evaluate ca functionand;
- controalele au fost testate si s-au dovedit ca functioneaza in mod
corespunzator.
Riscul de nedetectare reprezinta riscul ca un test independent efectuat de
auditor sa nu detecteze o eroare in cadrul functiei de aprovizionare in cursul auditarii.
In determinarea riscului de nedetectare va trebui sa se ia in considerare
probabilitatea ca auditorul insusi sa fi facut o eroare, cum ar fi neaplicarea unei
proceduri de auditare sau neinterpretarea unei din probele de audit obtinute. Aceste
aspecte ale riscului de nedetectare pot fi reduse (atenuate) printr-o planificare
adecvata, o supervizare atenta, precum si prin respectarea standardelor de control a
calitatii auditului.29
Pentru a determina numarul testelor independente si procedurile de audit pe
care trebuie sa le efectueze, auditorul trebuie sa tina cont de:
- nivelul la care a fost evaluat riscul inerent;
- concluziile la care a ajuns in urma efectuarii testelor de conformitate.
In concluzie, daca riscul inerent si riscul controlului au fost evaluate la un nivel
mare, atunci tebuie sa se obtina cat mai multe probe prin efectuarea testelor
independente.
Riscul rezidual30 reprezinta riscul care ramane dupa ce managementul a luat
masurile corective necesare pentru a reduce impactul si probabilitatea de aparitie a
unui eveniment nefavorabil, inclusiv controalele stabilite ca raspuns la aparitia riscului.
4.2. Controlul si sistemul de control intern
Scopul auditarii functiei de aprovizionare a companiei este de a face o evaluare
obiectiva si independenta a mediului de control din cadrul acestei functii pentru a se
asigura ca obiectivele functiei de aprovizionare sunt indeplinite. Mediul de control
consta in ansamblul preocuparilor conducerii entitatii auditate in ceea ce priveste
organizarea sistemului de control intern si importanta ce se acorda acestuia31.
Implementarea controalelor cade in sarcina managementului, fie ca este vorba de
nivelul managementului operativ, de linie sau a top managementului. Prin
27
107
Studii de caz
implementarea controalelor se asigura combaterea riscurilor asociate functiei de
aprovizionare.
Controalele pot fi :
a) preventive destinate a impiedica aparitia unor evenimente indizerabile, de
exemplu: reevaluarea periodica a furnizorilor; crearea unei comenzi pe baza
necesarului sectiei; trimiterea cererillor de oferta in acelasi timp catre toti furnizorii;
separarea sarcinilor intre persoanele care efectueaza diferite faze ale ciclului de
aprovizionare, respectiv intre cele care intocmesc comanda de aprovizionare,
inregistreaza receptia marfurilor, inregistreaza in contabilitate factura si cele care fac
plata efectiva, etc ;
b) detective destinate a descoperi si corecta evenimentele indezirabile care s-au
produs, de exemplu: inventarierea fizica periodica, includerea in contractele de
aprovizionare a unei clauze de penalitate in cazul in care livrarile nu s-au facut la timp;
c) directive destinate a determina sau favoriza producerea unui eveniment
dezirabil.
Cand aceste controale lipsesc sau nu se pot implementa datorita costurilor care
le-ar ridica, trebuie implementate controale complementare, ca de exemplu: verificarea
facuta de catre o persoana cu sarcini de supervizare (supraveghere) atunci cand
controlul reprezentat de separarea sarcinilor nu poate fi implementat, sau motorizarea
abaterilor bugetare atunci cand nu exista controale in procesarea tranzactiilor.
Cele trei elemente cheie pentru evaluarea eficacitatii procesului de control
32
sunt :
daca au fost descoperite in cursul auditului deficiente sau puncte slabe
semnificative;
daca s-au luat masurile corective adecvate dupa ce aceste aspecte au fost
descoperite;
daca descoperirile si consecintele acestora duc la concluzia ca mediul (mai ales
intern) in care compania isi desfasoara activitatea este unul de risc mare.
Faptul ca la un moment dat exista anumite puncte slabe sau deficiente nu
inseamna ca mediul general este slab si ca este generator de risc major. Tiparul
descoperirilor, gradul de imixtiune, importanta consecintelor si ale expunerilor sunt
factori de trebuie considerati in determinarea faptului ca intregul sistem de control al
companiei este periclitat si ca riscurile sunt inacceptabile.
Raportul DDAI asupra procesului de control din companie se prezinta anual
conducerii.
4.2.1 Mijloace de asigurare a controlului in cadrul functiei de aprovizionare33
1. Structura organizatorica
Ca si mijloc de control, structura organizatorica reprezinta o structurare
intentionata de roluri cu care sunt investiti oamenii intr-o companie pentru ca aceasta
sa-si indeplineasca obiectivele in mod eficient si economic.
Reguli aplicabile in crearea sturcturii organizatorice34:
a) responsabilitatile trebuie devizate astfel incat o persoana sa nu poata controla
toate fazele unei tranzactii (separarea sarcinilor). Astfel, in cadrul functiei de
aprovizionare, etapele intocmirii necesarului de aprovizionare, a comenzii, receptiei
fizice, inregistrarii in contabilitate a facturii furnizorului si efectuarea platii trebuie
facute de catre persoane diferite, pentru a reduce riscul aparitiei fraudelor si pentru a
asigura detectarea la timp a erorilor;
b) managerilor trebuie sa le fie conferita autoritatea necesara pentru a-si indeplini
responsabilitatile conferite;
32
Sawer L. B. The practice of Modern Internal Auditing, the IIA Inc, 1981
Irvin N. Gleim CIA review - Internal audit role in governance, risk and control, Gleim
Publications Inc., 2004
34
idem
33
108
Studii de caz
c) responsabilitatea individuala trebuie sa fie clar definita pentru ca sa nu poate fi
2. Politicile
O politica reprezinta un principiu declarat care cere, indruma sau
restrictioneaza o actiune.
Politicile trebuie intocmite conform aunumitor principii si anume35:
politicile de aprovizionare se exprima in scris si trebuie aprobate corespunzator;
politicile de aprovizionare trebuie comunicate sistematic tuturor oficialilor
companiei si angajatilor vizati de respectiva politica;
politicile de aprovizionare trebuie sa respecte prevederile legale si ale altor norme
si regulamente si trebuie, de asemenea, sa fie in conformitate cu obiectivele si politicile
generale stabilite la un nivel ierarhic superior;
politicile de aprovizionare trebuie revizuite periodic si modificate daca si mediul,
intern sau extern, de afaceri se modifica.
Exemple de elemente ce sunt incluse in politicile de aprovizionare sunt:
incheierea contractelor, conditiile generale de plata, alegerea furnizorilor, asigurarea
stocurilor minime maxime, etc.
3. Procedurile36
Reprezinta metode de realizare a activitatilor in conformitate cu politicile
stabilite. Principiile aplicabile politiciilor sunt valabile si in cazul procedurilor. In plus:
pentru a reduce posibilitatea aparitiei fraudelor sau a erorilor, procedurile trebuie
coordonate astfel incat munca unui angajat sa fie automat verificata de un altul
independent, care are alte sarcini de serviciu (separarea sarcinilor). Pentru acesta
trebuie sa se tina cont de gradul de risc, costul procedurilor preventive, personalul
disponibil si impactul asupra operatiunilor.
Astfel, persoana care are ca sarcini verificarea introducerii corecte a facturilor
nu tebuie sa introduca facturile, pentru ca exista riscul inregistrarii in contabilitate si ,
deci in final, a platii unei facturi neautorizate; persoana care autorizeaza plata
(semneaza cecurile sau OP- urile) nu poate inregistra facturile in contabilitate, din
aceleasi considerente ca mai sus; gestionarul unui depozit, care este custodele marfii
din depozit, nu poate hotari distrugerea bunurilor deteriorate, pentru ca exista riscul
de a trece trece pe lista bunurilor ce urmeaza a fi distruse si bunuri ce nu ar trebui sa
fie supuse acestei operatiuni; persoana care inregistreaza datoriile in contabilitate sau
care conduce acest departament nu poate aproba stergerea din contabilitate a
datoriilor catre furnizori, pentru ca exista riscul aparitiei unor fraude legate de
stergerea datoiilor unor societati in care au un interes, etc.;
35
109
Studii de caz
pentru operatiuni care nu sunt repetitive (mecanice) procedurile nu trebuie sa fie
atat de detaliate incat sa impiedice utilizarea rationamentului profesional;
procedurile trebuie sa fie cat mai simple si mai putin costisitoare cu putinta;
procedurile nu trebuie sa se suprapuna, sa creeze situatii conflictuale sau sa se
debluze;
procedurile trebuie revizuite periodic si imbunatatite atunci cand este necesar.
Exemple de proceduri specifice ale functiei de aprovizionare sunt:
procedura de contractare trebuie sa specifice: cui i se va cere oferta, cand, perioada
de valabilitate a cererii, modalitatea de negociere, consemnarea rezultatelor negocierii,
incheierea contractelor, autoritatea de a incheia/ semna contracte;
procedura de inchidere lunara a conturilor contabile toate operatiunile aferente
unei luni trebuie inregistrate pana la o anumita data la care luna se considera inchisa in
sistem. Deblocarea sistemului pentru a permite inregistrari ulterioare aferente lunii
inchise trebuie aprobata de catre seful Compartimentului Contabilitate;
procedura de inregistrare a facturii de plata trebuie sa prevada verificarea
urmatoarelor elemente: sa se faca dovada ca bunurile au fost acceptate calitativ, ca
receptia a fost inregistrata in contabilitate, ca facturile au fost verificate sa fie conform
contractului, ca a fost acceptata la plata, etc.
4. Personalul
Persoanele angajate pe o functie sau carora li s-a repartizat un post trebuie sa
aiba calificarea necesara. Cea mai buna forma de control asupra performantelor
indivizilor o reprezinta supervizarea. In aceasta functie managementul este o forma de
control, pentru ca el asigura monitorizarea performantelor.
5.Contabilitatea
Contabilitatea este un control financiar indispensabil asupra activitatilor si
resurselor; este cea care exprima in forma financiara tot ce se intampla in companie.
Contabilitatea trebuie sa fie organizata astfel incat:
sa satisfaca nevoile managementului de luare a deciziilor la timp si in mod
oportun;
trebuie organizata pe baza liniilor de responsabilitate. De exemplu, decizia de
stergere a unor datorii din contabilitate, stabilirea politicilor contabile utilizate,
metodele de evaluare a stocurilor sunt decizii care apartin top managementului;
costurile controlabile sa poata fi usor identificate.
6. Bugetele
In calitatea sa de mijloc de control, bugetul stabileste un standard pentru
intrarile de resurse si a ceea ce ar trebui sa se obtina ca iesiri / rezultate.
Principiile de realizare a bugetelor sunt prezentate in cele ce urmeaza37:
responsabilii pentru indeplinirea bugetelor trebuie sa participe la intocmirea
lor;
responsabilii pentru indeplinirea bugetelor trebuie sa dispuna de informatii
corecte, care sa compare bugetul cu realizatul efectiv si sa identifice motivele abaterilor
semnificative de la buget;
bugetele subactivitatilor trebuie sa se regaseasca in bugetul general al
companiei;
bugetele trebuie sa stabileasca obiective masurabile;
bugetele ajuta la imbunatatirea structurii organizatorice, deoarece nu se poate
stabili un buget bun in conditiile unui amestec confuz de subsisteme . Bugetarea e
asadar, o forma de disciplina si coordonare.
37
Munteanu V. s.a., Control si audit financiar contabil, Ed. Sylvi, Bucuresti, 2000
110
Studii de caz
Un exemplu al utilizarii bugetelor in activitatea de aprovizionare este
verificarea unor rapoarte cuprinzand costurile materialelor achizitionate pentru o
sectie, divizie, cu cele prevazute in bugetele anuale sau lunare ale sectiilor respective.
Depasirea bugetului arata fie ca acesta nu a fost corect dimensionat, fie ca se produce
risipa.
7. Raportarea
De cele mai multe ori, managementul elaboreaza deciziile pe baza rapoartelor
pe care le primeste. Asadar, rapoartele trebuie sa fie disponibile la timp, sa fie corecte,
sa indeplineasca scopul pentru care au fost facute si sa fie economice.
Principiile pentru stabilirea unui sistem de raportere interna satisfacator sunt:
rapoartele trebuie facute in concordanta cu responsabilitatile atribuite;
indivizii sau subunitatile trebuie sa raporteze numai in cele chestiuni pentru
care sunt responsabili / responsabile. Referentul de contract, care intocmeste si
urmareste comanda nu va raporta despre plata facturii catre furnizor, care este
responsabilitatea departamentului financiar- contabil;
rapoartele trebuie sa fie cat mai simple cu putinta si sa includa numai informatii
care servesc nevoilor cititorilor. Trebuie folosite terminologii si clasificari comune
astfel incat sa se evite confuziile de interpretare;
costul obtinerii datelor necesare pregatirii rapoartelor trebuie comparat cu
beneficiile ce se obtin din ele;
rapoartele trebuie sa fie disponibile la timp, pentru a avea cea mai mare
valoare.Un raport bazat partial pe estimari poate fi mai util decat unul care se bazeaza
pe date exacte, dar care necesita mai mult timp pentru a fi pregatit;
destinatarii rapoartelor trebuie consultati periodic pentru a se determina daca
mai au nevoie in continuare de rapoartele respective sau daca ele pot fi imbunatatite.
111
Studii de caz
- NIR-ul este inregistrat in contabilitate numai daca este vizat de serviciul CTC,
care atesta conformitatea materialelor aprovizionate;
- NIR-ul este inregistrat in contabilitate numai daca exista o comanda pentru acel
reper;
- factura este inregistrata in contabilitate numai daca exista NIR avizat de
serviciul CTC;
- sistemul nu permite inregistrarea unui NIR, respectiv a unei facturi pentru o
cantitate mai mare decat cea din comanda sau contract ( incluzand si tolerantele
cantitative);
- sistemul nu permite inregistrarea unei facturi la un pret diferit de cel din
contract. Daca exista, deviatiile de pret sunt verificate de catre o persoana cu atributii
de supervizare, care are autoritatea de a accepta diferenta;
- pot fi listate rapoarte din sistem cu privire la termenele de scadenta a facturilor;
- plata facturii nu este efectuata de catre cel care o inregistreaza in contabilitate
(separarea sarcinilor).
9. PLANIFICAREA, SUPERVIZAREA SI DESFASURAREA AUDITULUI FUNCTIEI DE
APROVIZIONARE
9.1. Consideratii generale asupra planificarii auditului functiei de aprovizionare
In planificarea auditului functiei de aprovizionare, auditorii interni trebuie sa
aiba in vedere urmatoarele aspecte40:
obiectivele functiei de aprovizionare si modalitatea prin care aceasta isi
controleaza modul de desfasurare;
principalele riscuri ale aprovizionarii, obiectivele, resursele si operatiunile care
compun functia de aprovizionare precum si modalitatea prin care riscul inerent al
acesteia este mentinut la un nivel acceptabil;
eficacitatea si buna organizare a sistemului de management al riscului si a
modalitatilor prin care se asigura controlul functiei de aprovizionare in comparatie cu
un cadru sau model standard general acceptat;
posibilitatea de imbunatatire a sistemului de management al riscului functiei de
aprovizionare si a sistemului de asigurare a controlului in cadrul acestei functiuni.
Obiectivele de audit definesc ceea ce trebuie sa se asigure intr-un audit. Ele se
refera la: asigurarea completitudinii inregistrarilor, validitatea inregistrarilor,
inregistrarea la timp a operatiunilor economice, etc. In stabilirea obiectivelor, trebuie
sa se aiba in vedere posibilitatea aparitiei unor erori semnificative, nereguli, incalcarea
sau nerespectarea legilor sau ale regulamentelor si alte asemenea riscuri.
Procedurile de audit definesc mijloacele prin care se indeplinesc obiectivele de
audit.
Obiectivele si procedurile de audit, impreuna, definesc aria de cuprindere a
auditului. Conform SIA aria de cuprindere a auditului trebuie sa asigure indeplinirea
obiectivelor auditului41. Aceasta trebuie sa contina toate sistemele, inregistrarile,
personalul, activitatile fizice, inclusiv cele aflate sub controlul tertilor.
Obiectivele si procedurile de audit trebuie stabilite in concordanta cu riscurile
asociate activitatii de aprovizionare. Riscul este masurat in termeni de probabilitate de
aparitie si consecinte ale aparitiei lui. Pe parcursul fazei de planificare a auditului
scopul evaluarii riscurilor este de a indentifica principalele arii / zone ale activitatii
care trebuie verificate in detaliu de catre auditorii interni.
Sursele de informatii pentru desfasurarea auditului functiei de aprovizionare42:
politici, planuri, proceduri, prevederi legale aplicabile, regulamente, contracte
care ar putea avea un impact semnificativ asupra operatiunilor, rapoartele catre
conducere;
40
Irvin N. Gleim CIA review - Internal audit role in governance, risk and control, Gleim
Publications Inc., 2004
41
The Institute of Internal Auditors, Internal Auditing Standards, 2004
42
Horomnea E., Audit, o abordare integrata, Ed. Arc, Chisinau 2003
112
Studii de caz
informatii de natura organizationala, de exemplu numele angajatilor, angajatii
cheie, fisele posturilor, detalii asupra modificarilor recente care au avut loc in companie
precum si modificarile semnificative ale sistemelor, organigrame;
bugetul functiei de aprovizionare, rezultate operationale si informatii financiar
contabile despre activitatea de aprovizionare;
documentele de lucru ale auditorilor din auditurile anterioare;
rezultatele altor audituri, inclusiv ale rapoartelor auditorilor externi (terminate
sau in curs de desfasurare);
dosarul de corespondenta al auditorilor (inclusiv procesele verbale ale
sedintelor preliminare cu conducerea departamentului comercial, financiar si contabil)
pentru determinarea principalelor activitati ce vor fi supuse auditului;
rapoartele de audit anterioare;
personalul care a facut parte din echipa de audit cu ocazia desfasurarii
precedentului audit al functiunii de aprovizionare;
Alocarea resurselor pentru desfasurarea auditului - necesarul de personal
pentru desfasurarea auditului trebuie determinat in functie de natura si complexitatea
auditului, timpul alocat auditului si resursele disponibile. Alegerea auditorilor se face in
functie de cunostintele, aptitudinile si competenta fiecaruia. Trebuie avute in vedere si
necesitatile de dezvoltare ale personalului (auditorilor). In cazul in care activitatea de
audit nu dispune de cunostinte si aptitudini specifice, pot fi utilizate resurse externe
(experti, evaluatori, ingineri, etc.).
Aprobarea programului de audit planul de audit trebuie aprobat de seful
Departamentului Audit Intern sau de imputernicitul acestuia, inainte de inceperea
activitatii de audit propriu-zise. Modificarea planului trebuie aprobata in timp util.
Pentru inceput, aprobarea, poate fi si verbala, daca nu este posibila obtinerea aprobarii
scrise inainte de inceperea auditului.
9.2. Etapele desfasurarii auditului functiei de aprovizionare
9.2.1. Anuntul privind inceperea auditului (memorandumul)
Toate persoanele din conducere (directorul financiar; directorul comercial; etc.)
care trebuie sa stie despre desfasurarea auditului trebuie informate despre acest lucru.
Informarea se face sub forma unui memorandum.
In continuare prezentam un memorandum de incepere a auditului functiei de
aprovizionare:
In conformitate cu planul general de audit intern pentru anul 200X, vom incepe
revizuirea procesului de aprovizionare in compania noastra incepand cu data de
23.06.200X.
Aria de cuprindere a auditului va cuprinde evaluarea si testarea mijloacelor de
control intern din cadrul acestei functiuni, respectiv se va axa pe urmatoarele domenii:
evaluarea furnizorilor, aprobarea achizitiilor si negocierea;
receptia materialelor si a serviciilor;
inregistrarea in contabilitate si plata datoriilor catre furnizori;
managementul materialelor.
Scopul auditului este de a realiza o evaluare independenta a mijloacelor de
control ale conducerii din aceasta arie, de a determina daca aceste controale
functioneaza in mod efectiv si daca sunt eficiente in combaterea riscurilor aferente. De
asemena, daca pe parcursul auditului se vor identifica modalitati de imbunatatire a
procesului acestea vor fi raportate conducerii.
Pentru aceasta am dori sa stabilim o intalnire preliminara inainte de inceperea
efectiva a actiunii noastre, in data de 23.06.200X, in urmatoarea locatie X.
Cu aceasta ocazie veti avea posibilitatea sa ne comunicati punctul
dumneavoasta de vedere cu privire la aceasta revizie.
Va multumim pentru colaborare
Responsabilitatea determinarii modului in care vor fi comunicate rezultatele
raportului de audit, catre cine si cand revine DDAI. Modificarile ulterioare referitoare la
113
Studii de caz
perioada de desfasurare a auditului sau modalitatea de raportare a rezultatelor
acestuia trebuie adusa, de asemenea, la cunostinta conducerii Departamentul
Comercial si al celui Financiar- Contabil.
9.2.2. Intalnirea preliminara
Urmatorul pas il reprezinta intalnirea preliminara intre reprezentantii echipei
de audit si cei ai Departamentului Comercial si Financiar- Contabil. Scopul acestei
intalniri este de a se discuta si conveni asupra unor aspecte generale ale auditului, de a
stabili o legatura intre echipa de audit si personalul functiei auditate si de a elimina
temerile acestora din urma cu privire la auditul ce urmeaza a se desfasura. Sumarul
discutiilor si concluziile acestor sedinte este consemnat intr-o minuta de sedinta, este
arhivat si va face parte din dosarul de audit43.
O astfel de minuta de sedinta este prezentata in cele ce urmeaza:
In urma sedintei tinute in data de xx.xx.xxxx intre reprezentantii
Compartimentului Comercial, ai Compartimentului Financiar Contabil si ai
Departamentului Audit Intern s-a convenit asupra urmatoarelor:
Aria de cuprindere a auditului o reprezinta subprocesul de achizitionare piese
de schimb si a contractarii lucrarilor de reparatii executate de terti;
Auditul va cuprinde verificarea urmatoarelor operatiuni din cadrul
Compartimentului Comercial si al Compartimentului Financiar- Contabil:
evaluarea si acceptarea a noilor furnizori; reevaluarea periodica a furnizorilor;
planificarea aprovizionarilor;
procesul de trimitere a cererilor de oferta, de primire a ofertelor, de negociere
si de incheiere a contractelor;
procesarea comenzilor;
receptia materialelor, verificarea calitativa a acestora;
inregistrarea in contabilitate a facturilor;
plata datoriilor si a avansurilor catre furnizori;
managementul materialelor.
Materialele necesare societatii pot fi achizitionate din surse externe sau
interne;
Comunicarea intre auditorii interni si personalul Departamentului Comercial
sau al celui Financiar- Contabil se va desfasura astfel incat sa nu interfereze cu
desfasurarea normala a activitatii acestor compartimente. Persoanele desemnate sa
raspunda intrebarilor auditorilor sunt X, din partea Compartimentului Comercial si Y
din partea Compartimentului Financiar- Contabil. Auditorii vor putea discuta
problemele identificate pe parcursul verificarii cu conducatorii celor doua
compatimente.
In decursul ultimului an a fost implementat un nou sistem informatic de
inregistrare a facturilor. De asemenea, in relatiile cu anumite banci functioneaza
interfata electronica de plati;
Daca suma erorilor/ omisiunilor identificate in cursul auditului depaseste 15%
din valoarea contului contabil, acestea vor fi considerate materiale si vor fi comunicate
conducatorilor celor doua compartimente;
Observatiile vor fi discutate inainte cu personalul, respectiv conducerea
compartimentului comercial si / sau financiar- contabil si se vor putea lua masurile
corective ce se impun ca urmare a observatiilor echipei de audit inainte de intocmirea
raportului. Este necesar acordul ambelor parti asupra recomandarilor si a termenelor
de implementare a acestora;
Semestrial se va desfasura din partea Departamentului Audit Intern o activitate
de monitorizare a stadiului implementarii recomandarilor din rapoartele de audit.
43
Irvin N. Gleim CIA review - Internal audit role in governance, risk and control, Gleim
Publications Inc., 2004
114
Studii de caz
9.2.3. Intocmirea programului de audit al functiei de aprovizionare
Conform SIA, auditorii interni trebuie sa intocmeasca un program pentru
fiecare audit, in care sa fie stabilite: aria de cuprindere a auditului, obiectivele, perioada
de desfasurare a acestuia si resursele necesare.
Programul de audit se prezinta sub forma tabelara, cuprinzand urmatoarele
date:
Obiectivul
de audit
Riscul
atasat
obiectivului
de audit
Mijloacele de
control
existente
menite sa
contracareze
riscul
identificat
Aprecierea
auditorului
asupra
caracterului
adecvat sau
neadecvat al
mijlocului de
control
existent
Descrierea
procedurilor
de audit, a
testelor de
cotrol si
stabilirea
esantioanelor
menite sa
testeze
mijloacele de
control
existente
Persoana
care va
efectua
testele
respective
Programul de audit se intocmeste inainte de inceperea muncii de audit propriuzise si se modifica, daca este cazul, pe parcursul desfasurarii auditului. In etapa
planificarii initiale a auditului planul de audit cuprinde numai obiectivele de audit si
riscurile asociate activitatii de aprovizionare. Mijloacele de control existente si pasii de
audit se stabilesc dupa etapa documentarii preliminare a procesului.
9.2.4. Etapa documentarii preliminare a procesului de aprovizionare
Documentarea preliminara a procesului de aprovizionare permite obtinerea de
informatii de catre auditori, fara a implica o verificare detaliata a activitatii ce urmeaza
a fi revizuita. Scopul ei consta in44:
a) intelegerea generala a activitatii auditate, respectiv familiarizarea auditorilor
cu: structura organizatorica, operatiunile, activele (cladiri, birouri, etc.), sistemele de
management al riscului, control si conducere ale activitatii (inclusiv proceduri si
documente care sa descrie aceste elemente), personalul, sistemele informatice utilizate
de compartimentul comercial si cel financiar- contabil;
b) indentificarea principalelor subactivitati care necesita o atentie deosebita din
partea auditorilor;
c) obtinerea de informatii necesare desfasurarii auditului;
d) stabilirea daca este necesara o verificare de audit amanuntita.
Procedurile utilizate pentru realizarea etapei documentarii preliminare a
procesului de aprovizionare sunt45:
1) discutii cu personalul si managementul functiei de aprovizionare (director
comercial, sef compartiment aprovizionare, etc.);
2) interviuri cu personalul care beneficiaza de rezultatele activitatii de
aprovizionare (activitati din aval: departamentul contabil, departamentul financiar,
departamentul de productie, etc.);
3) observatii la fata locului;
4) revizuirea rapoartelor conducerii si studii;
5) proceduri analitice de audit;
6) flow-chart uri (diagrame sau reprezentari grafice ale activitatii auditate);
7) teste de parcurgere ale desfasurarii unei subactivitati / proces de la inceput
pana la sfarsit;
44
Stoian A., Turlea E., Audit financiar contabil, Editura economica, Bucuresti, 2001
Irvin N. Gleim CIA review - Internal audit role in governance, risk and control, Gleim
Publications Inc., 2004
45
115
Studii de caz
8) documentarea controalelor cheie.
Exemple de intrebari in etapa documentarii preliminare a procesului sunt:
care sunt activitatile in cadrul functiunii de aprovizionare si care sunt acelea
care creeaza cele mai mari probleme?
care cunt mijloacele de control asupara activitatii si ce rapoarte se primesc sau
se intocmesc?
cum sunt stabilite prioritatile de lucru?
care sunt activitatile, documentele si inregistrarile restante normale (ex:
facturile sosite pe 31 ale lunii se inregistreaza in prima zi a lunii urmatoare)?
ce alte entitati, departamente, functiuni sunt afectate de activitatea
departamentului comercial si ce feedback se obtine de la ele?
care sunt masurile utilizate pentru a se asigura plata corecta a furnizorilor?
cum sunt controlate intrarea si iesirea pieselor de schimb din unitate, magazii,
depozite?
care e politica firmei cu privire la selectia furnizorilor? Exista o lista cu
furnizorii autorizati? Cum se realizeaza evaluarea furnizorilor?
de catre cine trebuie sa fie aprobate contractele?
cum sunt organizate depozitele si magaziile?
cum se face receptia calitativa a pieselor de schimb? Cum si cand se
inregistreaza in contabilitate documentele de receptie?
pe ce baza se fac comenzile catre furnizori?
Rezultatele etapei documentarii preliminare a procesului de aprovizionare sunt
utilizate in completarea programului de audit. De asemena, in urma acestei etape se
poate modifica estimarea initiala asupra timpului si resurselor necesare desfasurarii
auditului.
Lacunele descoperite in cursul documentarii preliminare a procesului in ceea ce
priveste managementul riscului si mijloacele de control ale functiei de aprovizionare
sunt comunicate imediat persoanei care are autoritatea si competenta de a lua masuri
corective in aceste privinte.
Comunicarea initiala a acestora se poate face si verbal. Daca in acest moment se
iau masurile corective care se impun nu mai este necesara initierea niciunui pas pana la
emiterea raportului final de audit.
Daca, dimpotriva, aceste masuri nu sunt luate, daca lipsa este semnificativa si
daca, in opinia auditorului, luarea acestor masuri nu poate fi amanata fara aparitia
unor consecinte conducerea trebuie informata asupra acestui lucru intr-un raport de
audit intermediar.
Daca este cerut, concluziile documentarii preliminare a procesului de
aprovizionare pot fi prezentate conducerii intr-o raportare verbala.
9.2.5. Consemnarea rezultatelor documentarii preliminare a procesului de
aprovizionare
Auditorii interni trebuie sa consemneze si sa obtina documente care sa ilustreze
etapa documnetarii preliminare a procesului.
Astfel46:
se obtin copii ale documentelor scrise in care se ilustreaza obiectivele si
politicile generale ale companiei cu privere la functia de aprovizionare;
structura organizatorica este ilustrata prin organigrame intocmite
reprezentantii functiei auditate;
operatiunile efective sunt sumatizate in balante de verificare, fise ale contului,
descrieri narative ale proceselor, etc.;
descrierea sistelor informatice contabile se face cu ajutorul chestionarelor, flowchart-urilor, descrierilor narative;
descrierea controalelor nonfinanciare se regaseste in proceduri de lucru,
instructiuni de operare, etc.
46
Ibidem
116
Studii de caz
9.2.6. Etapa de executie a auditului functiei de aprovizionare - Nivelul de
incredere al probelor de audit
Buna practica recomanda ca la determinarea nivelului de incredere a diferitelor
tipuri de probe de audit sa se tina seama de circumstantele obtinerii lor, astfel47:
- certitudinea sursei unei probe de audit creste atunci cand ea este coroborata cu
alta sursa;
- proba de audit obtinuta din surse externe este mai credibila decat cea obtinuta
din interiorul entitatii auditate;
- probele de audit documentare sunt mai credibile decat probele verbale;
- originalul unui document este mai credibil decat copia sa;
- proba obtinuta direct de catre auditor de la fata locului este mai credibila decat
cea obtinuta indirect;
- probele verbale obtinute au o credibilitate mai mare daca sunt confirmate in
scris.
Pentru a se sigura asupra functionarii corecte si eficiente a mijloacelor de
control implementate de conducerea functiei de aprovizionare, se face apel si la teste
de control. In functie de aprecierea auditorilor asupra caracterului adecvat si a
functionarii eficiente a controalelor cheie se va da opinia de audit in raportul final de
audit.
Intrucat nu este eficienta verificarea tuturor tranzactiilor efectuate in cadrul
functiei de aprovizionare se recurge la analiza unor esantioane dintr-o populatie de
evenimente, documente, tranzactii. Exemple de populatii asupra carora se poate face
esantionare sunt: necesare de materiale din sectie, comenzi, NIR-uri, bonuri de consum,
facturi. Daca esantionul a fost ales in mod corespunzator, atunci concluziile de audit se
vor putea extinde asupra intregii populatii, altfel ele sunt valabile numai in cadrul
esantionului ales.
Este esential ca populatia aleasa pentru esantionare sa fie exhaustiva si
adecvata48.
Caracterul exhaustiv se refera la faptul ca auditorul trebuie sa fie convins ca
toate elementele presupuse a se afla in continutul populatiei sunt incluse in acesta.
Populatia este adecvata daca este potrivita pentru obiectivul auditorului.
Esantionarea este utilizata in special pentru a verifica validitatea documentelor
si a tranzactiilor, respectiv daca ele respecta conditiile de forma si fond pentru
intocmirea si inregistrarea lor.
Esantionarea nu se poate utiliza pentru a satisface obiectivul exhaustivitatii,
respectiv prin aceasta metoda nu se poate asigura ca toate facturile primite de la
furnizori au fost inregistrate in contabilitate; in schimb se se poate verifica faptul ca ele
au fost corect inregistrate in contabilitate, respectiv ca suma inscrisa in factura este
corect calculata, ca ea reflecta corect valoarea materialului achizitionat, conform
contractului si a comenzii, ca ea a fost corect introdusa in sistem si ca a fost aprobata la
plata de catre persoana in drept sa faca acest lucru, toate aceste elemente care tin de
validitate.
Cu cat metoda de selectare a unui esantion este mai impersonala, cu atat gradul
de incredere in rezultatele analizei esantionului este mai mare si nu pot aparea
suspiciuni de incalcare a obiectivitatii si impartialitatii auditorilor. De aceea, este de
preferat ca alegerea esantionului sa se faca prin metode statistice, respectiv prin
esantionare aleatorie simpla sau prin selectie sistematica.
In determinarea marimii esantionului trebuie sa se tina seama de riscul de
esantionare, cantitatea admisibila de erori si gradul in care sunt anticipate erorile49.
Riscul de esantionare se refera la posibilitatea ca un esantion extras sa nu fie
reprezentativ pentru intreaga populatie. Scopul este de a-l reduce pana la un nivel
acceptabil, dar acesta nu poate fi niciodata eliminat.
47
Horomnea E., Audit financiar, verificarea si certificarea bilantului contabil Suport de curs, Iasi,
2005
48
Munteanu V s.a., Control si audit financiar- contabil, Ed. Sylvi, Bucuresti, 2000
49
Horomnea E., Audit financiar, verificarea si certificarea bilantului contabil Suport de curs, Iasi,
2005
117
Studii de caz
Eroarea admisibila reprezinta cantitatea maxima de erori din populatie pe care
auditorul este dispus sa o accepte, fara a afecta indeplinirea obiectivelor de audit.
Determinarea erorii anticipate presupune luarea in considerare a unor elemente
precum erori identificate in auditurile anterioare sau modificari in procedurile utilizate
de functia de aprovizionare.
9.2.7. Concluziile auditului si raportarea
Documentele de lucru ale auditorilor constituie o forma de raportare de catre
fiecare auditor a observatiilor de audit. Ele se prezinta sub forma unor descrieri
narative in care se consemneaza observatiile si se descriu testele de audit sau alte
proceduri utilizate prin care s-a ajuns la respectivele observatii. O parte din aceste
observatii vor fi apoi preluate in raportul final, in functie de materialitatea si
importanta lor. Documentele de lucru se fac pentru fiecare obiectiv de audit in parte si
contin aprecierea generala asupra caracterului adecvat sau neadecvat al controalelor
interne existente in cadrul functiei de aprovizionare si a eficacitatii functionarii lor, pe
baza analizei facute in urma parcurgerii pasilor de audit cuprinsi in programul de audit.
Toate documentele de lucru ale auditorilor trebuie revizuite pentru a se asigura
ca ele sustin observatiile din raport si ca toate procedurile necesare indeplinirii
obiectivelor de audit, respectiv testele de audit si celelalte verificari, au fost facute
corect50. Dovada revizuirii documentelor de lucru ale auditorilor consta in inscrierea
initialelor numelui celui care face verificarea si a datei verificarii. O alta modalitate de
asigurare a revizuirii documentelor de lucru ale auditorilor consta in intocmirea de
catre revizor a unui document separat in care sa se specifice natura si rezultatele
revizuirii sau a unui tabel in care sa se bifeze documentele revizuite.
In cursul acestei etape apar intrebari suplimentare din partea sefului echipei,
care face revizuirea, cu scopul de a lamuri unele aspecte mai putin clare ale
observatiilor inscrise in documentele de lucru. Acestea apar sub forma unor notite
scrise pe documentele de lucru. Trebuie urmarit ca documentele de lucru sa fie
modificate astfel incat sa raspunda intrebarilor aparute.
Dovada revizuirii se poate face in doua moduri:
fie se pastreaza notitele celui care face revizuirea, ca o dovada a intrebarilor si
problemelor ridicate in aceasta etapa si a pasilor facuti pentru rezolvarea lor;
fie stergerea notitelor dupa ce documentele de lucru au fost modificate astfel incat
ele sa reflecte informatiile aditionale cerute.
Observatiile din documentele de lucru ale auditorilor se preiau in raportul de
audit. O prima versiune a acestuia este discutat cu conducerea departamentelor
aprovizionare si financiar contabil. Dupa agrearea de catre acestia a observatiilor si
recomandarilor din raport, se emite raportul final de audit. Implementarea masurilor
agreate in raportul de audit cade in sarcina conducerii departamentului auditat si va fi
varificata de catre departamentul de audit periodic.
9.2.8. Urmarirea modului de desfasurare a auditului
Conform SIA, desfasurarea fiecarui audit trebuie urmarita astfel incat sa se
asigure ca obiectivele auditului sunt indeplinite, calitatea muncii de audit este asigurata
si personalul de audit isi dezvolta aptitudinele profesionale51.
Responsabilitatea urmaririi auditului revine DDAI. Procesul urmaririi
desfasurarii auditului incepe inca din faza de planificare a lui, continuand cu fazele de
verificare propriu-zisa, evaluare, raportare si urmarire a implememntarii masurilor de
audit.
Acest proces presupune52:
asigurarea ca auditorii care compun echipa de audit poseda cunostintele,
aptitudinile profesionale si alte competente pentru desfasurarea auditului;
acordarea asistentei profesionale specifice pe parcursul desfasurarii etapei de
planificare a auditului si aprobarea programului de audit;
50
Irvin N. Gleim CIA review - Internal audit role in governance, risk and control, Gleim
Publications Inc., 2004
51
The Institute of Internal Auditors, Internal Auditing Standards, 2004
52
Irvin N. Gleim CIA review - Internal audit role in governance, risk and control, Gleim
Publications Inc., 2004
118
Studii de caz
urmarirea ca programul de audit aprobat al functiei de aprovizionare sa fie
urmarit intocmai, exceptand cazurile in care modificarile planului sunt justificate si
autorizate;
urmarirea ca documentele de lucru ale auditorilor sa justifice observatiile,
concluziile si recomandarile de audit;
asigurarea ca rapoartele si alte comunicari de audit (rapoarte intermediare)
sunt corecte, obiective, clare, concise, constructive si emise la timp;
asigurarea ca obiectivele auditului au fost indeplinite.
DDAI are responsabilitatea generala asupra urmaririi desfasurarii auditului, dar
aceasta responsabilitate poate fi delegata si altor persoane experimentate din cadrul
departamentului, respectiv sefului de echipa pentru auditul respectiv sau o persoana
care are exclusiv atributiuni de revizuire a activitatii de audit.
Supravegherea activitatii de audit se extinde si asupra dezvoltarii si pregatirii
profesionale a personalului propriu (auditorii), performantei auditurilor, controlul
cheltuielilor proprii ale departamentului si alte chestiuni de natura administrativa.
Activitatea de audit intern trebuie sa asigure acelasi grad de control asupra
propriei activitati ca si cel asteptat sa existe in activitatea entitatilor auditate.
Auditul functiei de aprovizionare este identificat in cadrul Departamentului de
Audit dupa:
centralizatorul timpului alocat desfasurarii auditului;
dosarul/ dosarele auditului, care contin documentele justificative si sunt
numerotate. Documentele se indosariaza pe sectiuni;
indicativul auditului, prin care se indica denumirea si natura auditului (audit,
consultanta, investigatie) ex: aa = audit aprovizionare; ca = consultanta
aprovizionare; ia = investigatie aprovizionare;
DDAI urmareste periodic desfasurarea auditului functiei de aprovizionare in
termeni de zile- om planificate, zile- om efective si data estimativa de incheiere a
auditului. Planificarea datei incheierii auditului se face, de obicei, inainte de jumatatea
auditului. Ajustarea acestei date trebuie sa se faca inainte de data terminarii muncii de
audit, respectiv de indata ce apar semne clare ca desfasurarea auditului nu se poate
face conform graficului initial datorita problemelor (deficientelor) descoperite. Daca
sunt justificate, aceste ajustari ale timpului total alocat desfasurarii auditului vor fi
luate in considerare in planificarea urmatorului audit al functiei de aprovizionare.
Aceasta nu inseamna ca orice depasire a timpului alocat poate fi considerata justificata.
Bugetul de timp alocat desfasurarii auditurilor obisnuite trebuie sa fie
aproximativ egal cu cel stabilit in planul anual de audit. Bugetul de timp pentru
auditurile noi, pe domenii sau subprocese in care nu s-a mai facut nici un audit se
stabileste dupa ce se cunoaste aria de cuprindere a auditului. Nici un audit nu seamana
cu altul. Un audit al functiei de aprovizionare desfasurat cu trei ani in urma va fi diferit
de unul care se desfasoara pe acelasi compartiment in momentul de fata, datorita
modificarilor survenite in operatiunile, mijloacele de control si riscurile companiei in
acest interval.
Ajustarea timpului alocat desfasurarii auditului trebuie facuta la un nivel
superior celui care are rolul de a face revizuirea auditului, respectiv a sefului de echipa.
In acest sens, trebuie prezentate informatii referitoare la:
activitatile din cadrul functiei de aprovizionare ce urmau a fi auditate conform
programului de audit;
activitatile auditate efectiv;
numarul de oameni - zile necesar pentru auditarea activitatilor ramase de auditat.
Auditorii care fac parte din echipa de audit trebuie sa raporteze periodic sefului
de echipa status- ul muncii lor si timpul consumat pentru realizarea ei.
119
Bibliografie
120
121
122
modificate
vnztorul
si
clientul
au
interese:
123
124
a.selective
125
126