Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 5

S

INFRASTRUCTURA

de TRANSPORT
/ LOCALIZARE

E
D
I

-relief muntos ce impune restrictii in


- conexiuni cu 6 din cele 7 regiuni de dezvoltare
dezvoltarea teritoriala,
(distante egale fata de frontiera)
economica(Masivitatea Carpatilor Meridionali
- regiunea este traversata de Coridorul IV pan- a impus restrictii in construirea de cai rutiere
de transport)
european de transport
- starea tehnica necorespunzatoare a retelei
rutiere
- lipsa autostrazilor si a drumurilor de mare
capacitate
- investitii scazute in intretinerea retelei
ferovire

U
L

- varietate a tipurilor de relief (favorizeaza dezvoltarea - exploatarea masiva, fara masuri de prevenire a
turistica si zootehnica)
resurselor de sare din Ocna Sibiului, Praid
MEDIU si RESURSE

MEDIUL SOCIAL si
DEMOGRAFIC

- fragmentarea reliefului determinata de configuratia - doar jumatate din corpurile de apa din
retelei hidrografice faciliteaza construirea drumurilor regiunea Centru au o stare ecologica buna
in profilul longitudinal si transversal
- arii de discontinuitate geografica (relief
- existenta resurselor regenerabile(biomasa si energie format din lunci extinse si terase etajate)
solara pe versantii cu orientare sudica, hidroenergie)
- diversitate etno-culturala : 61,22 % romani :
(minoritati insa in Harghita (12,61%) si
Covasna (21,42%), 28,57% maghiari
in
Harghita, Covasna si Mures (6,5% la nivel
national), 4,71% romi, 0,4% germani
- retea universitara
universitati,
centre

-cel mai accentuat ritm de imbatranire


demografica (pondere varstnici crescuta de
la 9,7% 1990 la 15,4% 2011)

- -reducerea populatiei regiunii cu 12,6%


(unul dintre cele mai severe ritmuri de
data
de
rata
de
migatie
formata din 13 declin)
2000)-depopulare,
spor
de
cercetare externa(dupa

universitara in diverse domenii stiintifice

I
N

natural negativ,
nuptialitatii

trend

descendent

al

- procent scazut al persoanelor cu studii


superioare(18,5% studii universitare in
Covasna, Harghita, Mures) ce duce la o
slaba pregatire profesionala

T
E
R
N

- potential agricol semnificativ

ECONOMIE

- prezenta unor clustere in formare in domeniul


prelucrarii lemnului, al biomasei, al electtronicii si al
industriei alimentare
- volum ridicat al investitiilor straine directe(locul 2
dupa Bucuresti-Ilfov)
- pondere importanta a IMM-urilor in privinta
efectivului de personal si a cifrei de afaceri
- exitenta unui fond forestier bogat, exploatabil in
scop economic

- in comunele din zona montana (Podisul


Secaselor si Campia Transilvanei, orase au
nivel economic redus, orasele/satele
monoindustriale)
- rata de activitate scazuta, in special
in mediul rural (50,6% in mediul rural,
64,8% in mediul urban, 2012), 44,1% in
total
- sector primar si secundar restrans
(concomitent cu dezvoltarea sectorului
serviciilor si de constructii) ce duce la
scaderea ponderei populatiei ocupate in
agrucultura( de la 70% la 50% in mediul
rural), industrie si transporturi( ex.:
Covasna, Alba, Harghita)
- rata a somajului ridicata( 6,3% peste media nationala)
- reducerea sectoarelor economice( dupa 2002 s-au
inregistrat procese accelerate ale restructurarii
economice si a disparitiei unor mari intreprinderi
industriale).

- conectarea economica a regiunii la piata europeana se


mentine relativ scazuta (participare redusa a
companiilor autohtone in diverse retele de cooperare
economica)
- grad scazut de tehnologizare a sectorului agricol (de
care economia este dependenta)
PATRIMONIU
CONSTRUIT si
NATURAL

- potential turistic semnificativ, diversificat


raspandit pe intreg teritoriul regiunii

si - importanta redusa a turismului reflectata in numarul


redus de turisti cu 18%
- infrastructura turistica inegal distribuita (acces,
cazare)
- multe staiuni au intrat n declin,
structurile de cazare i bazele de tratament
au intrat ntr-un proces de uzur moral i
degradare fizic, unele dintre ele
fiind chiar abandonate

DOTARI PUBLICE si
INFRASTRUCTURA
EDILITARA
RETEA DE
LOCALITATI

- numar mare de sate neracordate la infrastructura de


utilitati publice
- infrastructura edilitara, educationala si de sanatate
precara in orasele mici si in mediul rural
- rata urbanitatii de peste 58% (peste media nationala)

- dezechilibru in distributia spatiala a asezarilor umane


- existenta unui pol de crestere (Brasov) si a doi poli (densitate mare de sate in jud. Alba comparativ cu jud.
Covasna) cauzate de particularitatile geografice
de dezvoltare urbana (Targu Mures si Sibiu).
- numaul scazut al municipiilor si oraselor in jud
Covasna (suprafata mai mica 5), comparativ cu media
pe regiune (10)
- mediul rural ocupa 83% din suprafata teritoriului si

ofera rezidenta pentru 40% din populatie


Subregiuni lipsite de populatie ( Campia Transilvaniei)
- centr urbane aflate in restructurare economica, de-a
lungul marilor axe morfo-hidrografice

O
M
E

- mentinerea unui grad redus de absorbtie a fondurior


europene
IMPLICATII
POLITICE

D
I

IMPLICATII
ECONOMICE

- evolutiile economice externe nefavorabile pot influenta


negativ viitorul economic al Regiunii Centru

U
L
E
X
T
E
R
N

IMPLICATII
SOCIALE

S-ar putea să vă placă și