Gerontologie curs 1

Gerontologie: tiina medicala care studiaz procesul de mbtnire ca evoluie

normal i univesal.
Geriatrie: stiinta medicala multidisciplinara care studiaza si trateaza patologia
asociata procesului complex de imbatranire.
Senescenta: imbatranire naturala, fara evolutie patologica.
Senilitate: stare patologica de imbatranire cu evolutie rapida, neconcordanta cu
varsta cronologica.
Longevitate: varsta cronologica peste 0 ani.
Situatia ideala: prelungirea vietii in stare buna de sanatate; bolile invalidante sunt
mai periculoase pentru varstnic decat moartea.
Factori car determina longevitati:
-

Mostenire genetica
Igiena de viata
Alimentatia
Ingrijire medicala

Cauze ale cresterii longevitatii>

-

Imbunatatirea conditiilor de viata

Regresia numarului bolilor mortale (regresia importanta a bolilor
infectioase)

Scurt istoric al geriatriei romanesti:

-

Primul Institut de geriatrie din Europa: infiintat de prof dr. Ana Aslan, 1952
(preventologie in geriatrie)
Prof dr Gh Marinescu: a cercetat modificarile celulei nervoase
mecanismele de formare a placilor senile
Prof dr I.C. Parhon: a cercetat modificarile endocrine la varstnic.

Imbatranirea
Definitie: proces de detiorare functionala pregresivaodata c avansarea in varsta
duce a scaderea raspunsului adaptiv fata de stress si cresterea in consecinta a
riscului de instalare a bolii
Pierdera progresiva si ireversibila a capacitatii organismului de adaptare la
conditiile de mediu.
Imbatranirea = ansamblul modificarilor fizice si psihice prin care trece organismul
odata cu avansarea in varsta.
Evolutia procesului de imbatranire are variatii individuale care depind de:
-

Factori genetici
Sex
Factori de mediu

Varsta cronologica/biologica

Varstanic: 60-65 ani (varsta pensionarii). Unii autori considera varstnicul incepand
de la 75 ani.
Varsta cronologica perioada cronologica exprimata in ani care s-a scrurs de la
nastere pana in momentul evaluarii.
Varsta biologica gradul de dezvoltare si uzura a organismului in momentul
evaluarii
Raportul varsta biologica/varsta cronologica:
-

Normal varsta biologica coincide cu cea cronologica

Patologic varsta biologica este mai avansata de caat cea cronologica
(imbatranire prematura)
Favorabil: raportul favorabil varstei cronologice care este mai mare decat
varsta biologica..

Etapele imbatranirii:
-

Au fost definite in 1922 la congresul de geriatrie, bucuresti

Etape de maturitate si trecere de la adult la varstnic: 40-65 ani
Varstnicul: 65-75 ani (caracteristic: apare fragilitatea homestaziei)
Batranete 75-90 ani (caracteristici: aparitia si evolutia bolilor cronice)
Longevivul: peste 90 ani (decompensarea bolilor cronice)

Sepranta de viata:
-

Creste proportia imbatranite la nivel mondial

In 1900 populatia de 65 de ani reprezenta mai putin de 1% la nivel global,
in 2050 se estimeaza ca va reprezenta aproximativ 20%
Statistic dsegmentul de varsta peste 75 de ani va creste si concomitent va
diminua segmentul de varsta cuprinde intre 65-70 ani
Speranta de viata este de aproximativ 83 ani (fata de perioada imperiului
roman cand era de aproximativ 40 de ani)
Cu toate ca se nasc mai multi barbati, in segmentul de varsta peste 75 ani
predomina femeile. (barbati/femei=68/32)

Speranta de viata este in continua crestere:

-

2005: 83 ani
2020: 86 ani
2035: 96 ani. Conform oms

Cauzele frecvente de deces>

-

Boli cardio-vasculare 61.79%

Cancer 14.6%
Accidente 6.03%
Boli respiratorii 5.9%
Boli digestive 5.9%
Altele 5.78%

Piramida varstelor:
-

In franta, angli, germania (2002): transformrea persoanei piraamidale a

reprezentarii grafice a varstelor in forma de clopot cresterea numarului

persoanleor cu varste inainteate care ocupa partea superioara a

clopotului a determinat atenuare varfului piramidal.
Medicina geriatrica preventiva:
-

Obiective: profilaxia imbolnavirilor prin cunoasterea riscurilor si a

problemloer de sanatate specifice varstei avansate..
Optimizarea stilului de viata al varstnicului: implicarea varstnicului in
activitati fizice, activitati intelectuale , masuri de igiena a evietii si regim
alimentar adaptat.

Interventia medicului dentist:

-

Mentinerea starii de nutritie (malnutritia prezenta la aproximativ 10-20%

dintre varstnici) corespunzatoare priin restaurarea functiei mastiacatorii a
ADM
Continuitatea activitatilotr socio-profesionale favorizata de restaurarea
estetica si fonetica a ADM (mentinerea capacitatii de comunicare, a
tonusului psihic).

Studiile epidemiologice au aratat existanta unor corelatii importante intre:

-

Sanatatea orala- patologii diverse reprezentate de: infectii respiratorii,

renale, maladii vasculare, diabet.
Sanatate orala mortalitate
Scaderea eficientei masticatorii- starea de nutritie (malnutritie datorata
unei selectii necorespunzatoare a alimentelor).

Manifestari fizice ale imbatranirii:

-

Scade progresiv capacitatea functionala a organelor si rezistenta la efort

fizic
Statistic, aproximativ fiecare persoana de 80 de ani prezinta 5 boli cronice.

Primele semne ale imbatranirii:

-

Cresterea tesutului adipos

Scaderea rezistentei la agresiuni microbiene si fizice
Scaderea secretiei salivare
Scade densitatea osoasa (mai accentuat la femei)
Reducerea traficului molecular si a hidratarii tisulare
Apar modificari structurale la nivelul: matricei intercelulare, fibrelor de
colagen si elastina, substantei fundamentale.

Primele manifestari ale patologiei varstnicului:

-

La nivelul aparatului loco-motro: artroze

La nivelul sistemului circulator; HTA, aterosleroza,
La nivelul functiilor de relatie scade acuitatea vizuala si auditiva, tulburari
senzoriale.

Teorii ale imbatranirii (mecanisme biologice)

Teriile radicalilor liberi>
-

1956 D. Horman
Radicali liberi mediaza distrugerea celulelor in inflamtie, ischemie, leziuni
medicamentoase si cu mularea acestor reactii ar produce

imbatranirea\teoria dde sustinere de scadere a longevitatii subiectilor

iradiati
Teoria este afirmata de administrarea de antioxidanti fara consecinte
spectaculoase asupra evolutiei imbatranirii.

Teoria instabilitatii genomice:

-

Walloce, anul 1995

apar alterari ale ADN care sunt responsabile de modificarile metabolice
sinteza proteica si eliminarea proteinelor sunt alterate

Teora modificarilor neuro-endocrine:

-

scaderile fiziologice ale performantelor de la nivelul organelor sunt

consecinta sistemelor de feedback prozitiv si negativ asociate controlului
neuro-endocrin al functiilor viscerale
unii gerontologi considera modificarile neuro-endocrine ca fiind
determinate de o programare a imbatranirii cu pacemakerul in Sistemmul
Nervol Central (SNC).

Teoria psihologica:
-

Teoria psihologica se imparte in

1. Atunci cand omul doreste sa traiasca foarte mult
2. Atunci cand omul doreste moarte din motiv psihologic

Teoria imunologica:
-

Conform acestei teorii celulele mutante stimuleaza aparitia unor reactii

imune autodistructive
Teoria este sustinuta de frecventa mai mare a bolilor autoimune la varstnici
Experientele pe soarei tratati cu imunosupresoare au aratat ca acestia sunt
mai longevivi cu 10% fata de soarecii martori.

Teoria mortii programate:

-

Existat celule cu durata de viata determinata genetic

Pierderea programarii genetice= oprirea dezvoltarii timusului dupa nastere
Toate celulele au viata limitata si mor independente de conditiile de mediu
ambient (cu exceptia celulelor sexuale).

Teoria stress-ului:
-

Zilnic prin functionarea organismului se produce uzura acestuia (apar

distructi) iar reparatiile nu sunt complete (odihna insuficienta); in acest
mod apar prin acumulare produsi toxici care grabesc evolutia spre moarte,
precedata de imbatranire
Teoria este infirmata de experientele pe soareci supusi unor conditii de
stress care au trati mai mult decat soarecii martori.

Teorii evolutioniste adaptative:

-

Mediul influenteaza imbatranirea prin actiunea unor gene adaptative. Ex:

rezistenta la Hiv a descendentior persoanelor care au avut ciuma
Conform acestor teorii avantajul imbatranirii/mortii il consitutie lipsa
concurentei varstnicilor cu progesniturile lor pentru consumul resurselor
asigurandu-se astfel supravietuirea speciei si evitand suprapopularea.

Teorii evoluntioniste non-adaptative:

-

Imbatranirea este prvita ca o consecinta indirecta a selectiei naturale

Selecta naturala favorizeaza genele benefice in prima parte a vietii si
intarzie expresia genelor negative in a doua parte a vietii. Aceste gene
negative se manifesta pana cand supravietuirea in mediul primitiv devine
imposibil.

Concluzii asupra teoriei imbatranirii:

-

Nu exista dovezi despre existenta unor gene Killer

Numeroase gene pot modula senesecenta si impreuna cu factorii de
mediu, pot influenta mecanismele biologice ale imbatranirii
Procesul complex de imbatranire are cai patogenice multiple, minore si
majore, supuse controlului genetic si de mediu. Dintre factorii de merdiu,
pana in prezent, numai dieta calorica s-a dovetit ca influenteaza cu
certitudine, durata de viata.

Nici o teorie nu explica in totalitate si nu a fost deplina confirmat