1.

Ce este ontologia? Numii problemele principale ale ontologiei.

Ontologia ca parte componenta a filosofiei studiaz existena ca atare, al crei obiect de studiu este Fiina i Existena, i categoriile n care
acestea se mpart: lucruri, proprieti, procese, fapte. Termenul de ontologie provine de la ontos-fiinta; logos-stiinta.In centru atentiei ontologiei se
afla atit notiunea de existenta cit si cea de nonexistenta.Se studiaza fundamentele existentei,nivelurile si formele acesteia.
Ontologia reprezinta domeniul reflectiei filosofice care cauta sa suprinda fundamentele existentei, care formuleaza presupuneri asupra esentei
universului cosmic si social-uman si incearca sa delimiteze si sa clasifice nivelurile si modurile principale de manifestare ale acesteia.
Ontologia incepe prin a formula ipoteze despre existenta in genere, dar se desavirseste printr-un discurs asupra existentei umane, asupra
problematicii si destinului omului.
Ontologia analizeaz "existena" unei infiniti de obiecte, fenomene, relaii, procese, prin intermediul unor categorii ca: materie, micare,
substan, devenire, spaiu, timp etc. sau a unor perechi de categorii precum: unitate diversitate, finit infinit etc.
2.
Ce este existena? Numii tipurile principale ale existenei.
Existena categorie filosofic care desemneaz lumea obiectiv, materia, natura ce exist independent de contiin, de asemenea procesul
vieii materiale a oamenilor. Existena este noiunea cea mai general care cuprinde tot ce fiineaz independent de voina omului, tot ce exist:
realitatea material-obiectiv, valorile spirituale i existena omului.
Deosebim urmtoarele tipuri de existen:
Existena naturii i lucrurilor n natur.
Existena spiritualului.
Existena omului
Existena social
3.

Numii nivelurile de organizare ale materiei din perspectiva tiinei contemporane.

Materia- un termen general pentru toate elementele care ne inconjoara si din care sintem alcatuiti.
Materia este obiectiv, universal, necreabil i indiscutabil, se gsete n micare, timp i spaiu. Ea exist ca substan i cmp. Materia ca substan
este realitatea obiectiv corporal, tot ce are mas de repaos. Cmpul este o varietate a materiei, care n-are mas de repaos i depinde de diferite
interaciuni i relaii a corpurilor materiale. Materia ca substan exist ca diferite tipuri de sisteme materiale cu anumite niveluri structurale:
particulele elementare, atomii, moleculele, corpurile macroscopice, organismele vii, biocenozele, societatea uman, sistemele geologice, Pmntul i
alte planete, atrii, galaxia, sistemul de galaxii, metagalaxia .a. Materia ca realitate obiectiv este caracterizat prin diferite forme de existen, nsuiri
i legturi universale: timp, spaiu, micare, cauzalitate, legitate, structuralitate .a.
4.

Numii i caracterizai succint formele principale ale materiei n conformitate cu rezultatele tiinei contemporane.

Din perspectiva fizicii, materia apare sub forma de substanta, cimp energetic. Din perspectiva filosofica materia este tot ceea ce ne inconjoara,
fiind intilnita in asa stari de agregare ca licida, solida, plasma si gazoasa. Materia este obiectiv, universal, necreabil i indiscutabil, se gsete n
micare, timp i spaiu. Ea exist ca substan i cmp. Materia ca substan este realitatea obiectiv corporal, tot ce are mas de repaos. Cmpul este o
varietate a materiei, care n-are mas de repaos i depinde de diferite interaciuni i relaii a corpurilor materiale.
5. De ce este dificil obiectivitatea cunotinelor n tiinele socio-umane?
Aceste stiinte presupun analiza, intelegerea si deducerea realitatii prin abstractizare si fiecare intelege ceva cum vrea el, formulindu-si subiectiv
viziunea referitor la aceste cunostinte.
camp al ideilor foarte vast
cunoasterea socio-umanului nu se poate face din exterior, obiectiv, ci doar pe baza subiectivitatii umane.Aceasta subiectivitate sta in spatele
faptelor si proceselor care compun realitatea sociala.
6.Selectai noiunea care caracterizeaz cel mai elocvent modul de existen a materiei:
a. substana b. timpul c. micarea d. spaiul e. atomul
Materia nu poate exista fr micare i micarea fr materie, c micarea este o nsuire inalienabil, un atribut al materiei. Micarea are un
caracter obiectiv, universal, contradictoriu. Ea este unitatea stabilitii i variabilitii, continuitii i discontinuitii.
7. Ce este micarea ca noiune filosofic? Care este coraportul dintre micare i dezvoltare?
Miscarea este o categorie filosofica care inglobeaza toate schimbarile si procesele care au loc in Univers. In calitate de categorie filosofica presupune
examinarea diferitor schimbari, de la deplasari mecanice pina la procesele de gindire. Miscarea este un mod fundamental de existenta a materiei, un
atribut esential al acesteia si consta in totalitatea schimbarilor, proceselor, sistemelor materiale care constituie universul. In dependenta de modul de
organizare a materiei se deosebesc urmatoarele tipuri de miscare: mecanica, fizica, chimica, biologica, sociala
Dezvoltarea reprezint o specie aparte a micrii reprezentnd terecerea de la vechi la nou,de la inferior la superior sau invers, manifestndu-se ca o
unitate a progresului i regresului.
8. Cum nelegei dezvoltarea, progresul i regresul?
Dezvoltarea este o parte componenta a miscarii. Dezvoltarea este o miscare orientata si anume treceerea de la vechi la nou, de la inferior spre
superior. Dezvoltarea in general este un process liniar si unilateral. Procesul de miscare presupune un progres fie un regres. Progresul este o
dezvoltare ascendenta, un process de inoire continua, o succesiune de schimb calitativ, de la inferior spre superior. Progresul presupune o imbogatire a
caracteristicilor, o apropiere fata de un anumit obiectiv. Regresul este sensul descendent al dezvoltarii sistemelor si obiectelor, a fenomenelor realitatii,
la fel ca si progresul, regresul are un caracter relativ. Regresul poate sa apara ca o etapa care intrerupe temporar sensul ascendent al sistemelor sau
sirurilor successive de sisteme. Aspecte regresive, laturi descendente sint proprii oricarui sistem aflat in procesul dezvoltarii.
9. Ce este dezvoltarea progresiv? Dai exemple din domeniul economiei i al culturii.
Dezvoltarea progresiva este o dezvoltare ascendenta, un process de inoire continua, o succesiune de schimb calitativ, de la inferior spre superior si
presupune o imbogatire a caracteristicilor, o apropiere fata de un anumit obiectiv.
Ex: trecerea de la economia natural la cea de producie i schimb, trecerea dela comuna primitiv la forme mai dezvoltate a gruprilor sociale(familie,
sat, ora, stat), trecerea de la lucrul manual la cel tehnologic.
10. Ce este dezvoltarea regresiv? Dai exemple din domeniul economiei i al culturii.

Dezvoltarea regresiva reprezint o dezvoltare descendent de involuie.

Ex : Utilizarea raional a resurselor- utilizarea iraional i incompetent a resurselor naturale, trecerea de la o biodiversitate bogata la una sarac
prin poluarea mediului inconjurtor, distrugerea habitatelor organizmeleor vii.
11. Numii i caracterizai succint proprietile spaiului ca form a existenei.
Spatiul este modul de existenta a materiei ce exprima proprietatea obiectelor si fenomenelor de a avea intindere, dimensiuni, structuralitate si
interactiue. Are un caracter multidimensional.
Obiectivitate- un ansamblu de coordonate sau de repere care constituie un sistem mobil de reactii, atunci putem concluziona ca simbolistica unui
spatiu este o rezultanta directa si nemijlocita a felului in care stim sa modelam caracteristicile lui: coordonatele lui, reperele lui, si timpul.
Multidimensionalitate- spre deosebire de timp, spatiul este multidimensional, avind 3 dimensiuni.
Universalitate- spatiul are un caracter general, universal.
Intindere- spatiul are o suprafata.
Neomogenitate- spatiul este neomogen, diferit in dependenta de intindere, exprims forma, pozitia si distanta obiectelor coexistente in lumea reala.
Reversibilitate- spre deosebire de timp, spatiul are caracter reversibil.
12. Numii i caracterizai succint proprietile timpului ca form a existenei.
Timpul este modul de existen a materiei care reflect durata, coexistena, succesiunea schimbrii i dezvoltrii sistemelor materiale.
Timpul are un ir de proprieti generale i specifice:
-ireversibilitate.Timpul este una dintre dimensiunile universului care ordoneaza evenimentele intr-o succesiune ireversibila si este corelata cu
notiunea de eveniment.
-unidimensionalitatea.Timpul are o singura dimensiune si se scurge intro singura directie.
-durata.Una dintre problemele majore ale timpului este problema trecerii.Ea presupune intelegerea asimetriei dintre trecut si viitor.Aceasta
asimetrie se numeste cite odata sageata timpului.
-omogenitate.Timpul n mecanica clasic este omogen, nu este influenat de obiectele sau fenomenele ce au loc i este independent de spatiu.
13.Care dintre caracteristicile enumerate mai jos se refer la spaiu i care la timp:\
1.
3.

obiectivitate
universalitate

2.

multidimensionalitate

4.

5.
7.
9.

omogenitate
neomogenitate
ntindere

6.
8.
10.

ireversibilitate
reversibilitate
durata
unidimensionalitate

Spatiu : obiectivitate ; multidimensionalitate ; universalitate ;reversibilitate ; neomogenitate ; ntindere

Timp: durata ; unidimensionalitate ; ireversibilitate ; omogenitate
14. n ce const specificul spaiului i timpului biologic?
Spatiul si timpul biologic carcaterizeaza lumea vie. Timpul biologic este intensivitatea proceselor si ritmurilor biologice, durata schimbarilor biologice
a organismelor vii. Orice organism viu are ceasul sau, ritmurile sale care depind de intensivitatea proceselor fizico-chimice si biologice.
15. Caracterizai particularitile spaiului economic.
Spaiul uman (social i individual) este spaiul real cu care interacionaez oamenii i societatea, este asimilarea spaiului nconjurtor i includerea
lui n sfera activitii umane. El presupune raportul dintre natural i artificial i influena lor asupra spaiului biologic.
16. Caracterizai particularitile timpului social.
Timpul social caracterizeaz durata, succesiunea, devenirea activitii umane i relaiilor sociale n dezvoltarea proceselor sociale. Timpul social este
diferit de la o epoc la alta, el are diferit intensivitate.
17. Definii urmtoarele noiuni: element, structur, sistem.
Element parte unitara, cea mai simpla dintr-un intreg, notiunea de baza intr-o disciplina oarecare.
Structura indica partile componente ale unui element sau sistem, modalitate de construire a unui sistem.
Sistem ansamblu de elemente dependente intre ele care formeaza un tot organizat, punind ordine intr-un domeniu de gindire teoretica, de organizare
sociala.
18. Definii legea ca categorie filosofic. Clasificai legile dup tipuri i forme.
Legea- categorie filosofica care exprima raporturile esentiale necesare, generale, relativ stabile si repetabile intre laturile interne ale aceluiasi fenomen.
Formele: - mecanice, fizice si chimice,-biologice propriu-zise; -psihologice, sociologice.
Tipuri: - deductive si inductive
1)dup gradul de generalitate avem legi generale i particulare
2)dup sferele de aciune avem legi ale naturii,ale societii i ale gndirii
3)dup caracterul aciunii avem legi dinamice i statice
20. Numii particularitile eseniale ale contiinei.
Particularitile eseniale ale contiinei sunt gndirea,procesele afective i cele voliionale, adic idealitatea,subiectivitatea, cognoscibilitatea,
creativitatea, comunicarea.
-capacitatea de a fi ideatica
-capacitatea de a fi orientata spre anumite obiecte
-capcitatea de a fi activa, ceea ce se manifesta in planificarea, controlul si prognozarea activitatii umane.
-constiinta este sociala, deaceea se considera ca aceasta apare doar in societate.
21. Reflectarea ca atribut al materiei este specific:
a. doar materiei vii
b. doar materiei nevii
c. formelor superioare de organizare ale
d. tuturor formelor materiei

materiei ???

22. Care din prezentrile de mai jos corespund tiinei contemporane n privina interpretrii contiinei:
a. contiina - proprietate a materiei
b. contiina - proprietate a materiei vii
c. contiina proprietate superioar a materiei
d. contiina - proprietate a materiei nevii

30. Contiina i contiina de sine sunt noiuni sinonime?

Da
Nu
Nu, deoarece constiinta de sine este capacitatea individului de a se
intelege si aprecia pe sine insasi ca subiect cunoscator, simtitor si activ, reprezentind astfel prima
etapa a dezvoltarii constiintei.
31. Cine dintre filosofi a fondat metoda psihanalizei:
a) I. Kant
b) F. Hegel
c) K. Marx
d) K. Jung
e) S. Freud
f) E. Fromm
32. Analizai corelaia dintre sine, eu i supraeu din psihanaliz freudist.
Aceste 3 elemente constituie instanele contiente i incontiente. Sinele este intotdeauna
incontient, fiind un rezervor de impulsuri i dorine impulsive,comportri arhaice i dorine
refulate. Eul se gsete la limita dintre contient i incontient i este instana de adaptare la realitate
(sfera fenomenelor contiente, autocontiina individului). Supraeul este instanta superioara, deposit
al valorilor, idealurilor si normelor morale (cenzura, lumea normelor sociale i interdiciilor (tabu),
morala.). Personalitatea se gsete permanent sub presiunea contradiciilor. Individul trebuie s
aleag ntre dorinele i plcerile sale i ceea ce este posibil i admisibil.
33. Numii elementele psihicului uman formulate de S. Freud.
Incontientul i instinctele (impulsurile), sinele, eul, supraeul
34. Descriei esena gnoseologiei, a epistemologiei i a raportului dintre ele.
Gnoseologia este teoria cunoasterii in general. Obiectul gnoseologiei cunoasterea umana,
elementele si mecanismele acesteia, legile si genurile cunoasterii. Gnoseologia se preocup de
esena procesului de cunoatere, obiectul, subiectul, structura i mecanismul acesteia.
Epistemologia este teoria cunoaterii tiinifice. Ea constituie domeniul filosfic ce se ocup cu
originea, natura, scopurile i metodele cunoaterii tiinifice. Ea este o parte a gnoseologiei.
35. Numii i caracterizai succint esena concepiilor gnoseologice despre posibilitatea cunoaterii
lumii de ctre om.
Empirism (gr.empeiria experien, F.Bacon, Th.Hobbes, I.Locke) - doctrin n filosofie cu referire la
domeniul cunoaterii ce afirm c experiena senzorial este unica sau principala surs a cunoaterii. Toate
cunotinele se bazeaz pe experien sau se dobndesc prin intermediul experienei. Coninutul cunotinelor
se reduc direct la experien ori este o descriere a acestei experiene.
Raionalism (reprezentanii R.Descartes, G.W.Leibnitz, B. Spinoza, I.Kant, L.G.Fichte, F.W.Schelling,
G.W.Fr.Hegel) - curent filosofic cu referin la problema cunoaterii care recunoate contiina drept baz a

cunoaterii i comportrii umane, adevrul, deci, se afl numai prin raiune. Izvorul cunotinelor i criteriul
verdicitiilor se gsete n raiune, dar nu n lumea exterioar cum cosidera empirismul

36. Numii ideile de baz ale scepticismului antic, modern i postmodern.

a)antic- Principiul care st la baza scepticismului este cel al isosteniei, ideea c oricrui temei i se opune un
temei deopotriv de convingtor ; eroarea apare atunci cnd noi trecem de la fenomen la esen, cnd noi
formulm careva judeci despre obiect.
b)modern- Scepticismul lui Hume a fost cuprinztor. Susinea c singura cale care ne poate duce dincolo de
experiena imediat i anume cunoaterea de tip cauzal, nu se bazeaz pe nici un principiu raional.
c)postmodern- Scepticii spun c orice judecat este indemonstrabil, pentru c orice dovad adus n sprijinul
enunului ar avea nevoie ea nsi de o dovad care trebuie la rndul ei demonstrat i aa mai departe la
infinit, intrnd ntr-un regressum ad infinitum (regres la infinit) - fiecare pas cernd logic un alt pas.
Scepticii spun c orice argument s-ar folosi n sprijinul unui enun, ntotdeauna este posibil de gsit sau de
construit argumente pentru contrariul lui. Argumentele pro i contra se gsesc n echilibru iar o persoan
raional nu are mai multe motive s cread c enunul este adevrat dect s cread c opusul lui este
adevrat.

37. Scepticismul i agnosticismul - reprezint una i aceeai poziie filosofic?

Da

Nu

Ambele concepte nu recunoasc cunoaterea, doar c scepticismul exprim ndoial n ceea ce privete
posibilitatea atingerii adevrului, pun la ndoial posibilitatea unei cunoateri sigure i nu admit
adevrul de valoare general; iar agnosticismul neag complet sau parial posibilitatea cunoaterii lumii si
considera ca nu se poate rezolva definitiv nu numai problema verdicitii cunoaterii realitii

existente, dar i cunoaterei esenei i legitilor lumii obiective.

38. Cruia dintre curentele filosofice i aparine afirmaia, c n

procesul cunoaterii poziia

determinant aparine raiunii, gndirii abstracte:

a) sensualism
b) empirism
c) convenionalism
d) raionalism
e) scepticism
f) agnosticism
39. Cruia dintre curentele filosofice i aparine afirmaia, c n cunoatere important este senzaia,
perceperea senzaional:
a) sensualism
b) empirism
c) convenionalism

d) raionalism
e) scepticism
f) agnosticism
40. Explicai raportul dintre subiectul i obiectul cunoaterii.
Subiectul este omul activ care cunoate i transform realitatea obiectiv n procesul activitii sale
practice. Omul este subiect n legtur cu capacitatea lui de purttor al subiectivitii contiente.
Subiectul ca purttor al activitii se manifest nu ca un individ izolat, ci ca persoan, fiin social,
produs al anumitor relaii, condiii social-istorice.
Obiectul este existena n afar i independent de contiina noastr, este lumea exterioar, realitatea
inclus n activitatea practic a subiectului. Obiectul nemijlocit al cunoaterii este acea parte a
realitii, care este evideniat din ea i spre care este orientat activitatea subiectului.
41. Nivelele i formele procesului de cunoatere sunt urmtoarele:
- forme ale cunoasterii senzoriale ( senzatia, perceptia, reprezentarea)
- forme ale cunoasterii rationale ( notiunea, judecata, rationamentul)
Treapta senzorial este o cunoatere nemij-locit, concret-imaginativ, superficial, ne d
informaia primar despre fenomen. Ea este momentul iniial al cunoaterei i se efectuiaz n
procesul interaciunii nemijlocite a subiectului cu realitatea obiectiv.
Treapta raional este o form calitativ specific de reflectare a realitii i mai puternic dect
treapta senzorial, este o cunoatere mijlocit (pe baza unor cunotine putem cpta cunotine
noi), ne d cunotine generalizate i abstracte, n form de noiuni i legiti, ne red esena
obiectelor i fenomenenlor. Ea are un caracter conceptual, neimaginativ.
42. Caracterizai esena i formele nivelului raional de cunoatere.
Treapta raional este o form calitativ specific de reflectare a realitii i mai puternic dect
treapta senzorial, este o cunoatere mijlocit (pe baza unor cunotine putem cpta cunotine
noi), ne d cunotine generalizate i abstracte, n form de noiuni i legiti, ne red esena
obiectelor i fenomenenlor. Ea are un caracter conceptual, neimaginativ.
Noiunea este expresia lucrurilor n gndire, reflectarea lor n mod generalizat i abstract, cnd ne
abatem de la trsturile lor neeseniale i secundare.
Judecata este un gnd exprimat n form de propoziie, n care se afirm ori se neag ceva despre
obiecte.
Raionamentul este o form a gndirii n procesul creia din una sau cteva judeci numite premize
se deduce o judecat nou, care rezult n mod logic din premize.
43. Caracterizai esena i formele nivelului raional de cunoatere.
Treapta raional este o form calitativ specific de reflectare a realitii i mai puternic dect
treapta senzorial, este o cunoatere mijlocit (pe baza unor cunotine putem cpta cunotine
noi), ne d cunotine generalizate i abstracte, n form de noiuni i legiti, ne red esena
obiectelor i fenomenenlor. Ea are un caracter conceptual, neimaginativ.
Noiunea este expresia lucrurilor n gndire, reflectarea lor n mod generalizat i abstract, cnd ne
abatem de la trsturile lor neeseniale i secundare.
Judecata este un gnd exprimat n form de propoziie, n care se afirm ori se neag ceva despre
obiecte.
Raionamentul este o form a gndirii n procesul creia din una sau cteva judeci numite premize
se deduce o judecat nou, care rezult n mod logic din premize.
44. Dezvluii esena noiunii de adevr i formele acestuia.

Adevr este categoria filosofic care vizeaz corespunderea adecvat a imaginei cu obiectul, a
cunotinelor cu realitatea obiectiv. Adevr sunt cunotine care reproduc obiectul aa cum exist
el n afar i independent de contiin.
Adevrul obiectiv - categorie filosofic, care vizeaz cunotinele coninutul crora e determinat de
obiectul cunoaterii i este independent de subiect. Adevrul se refer la concluziile noastre despre
lume i nu la nsui lume. Lumea ca atare nu-i nici adevrat, nici fals. Cunotinele sunt subiective
dup form i obiective dup coninut.
Adevr absolut - categorie filosofic ce vizeaz coincidena complet, definitiv a imaginii cu
obiectul reflectat. Aceste cunotine nu depind de dezvoltarea cunoaterii i practicii sociale de aceea
snt adevriri eterne.
Adevr relativ - categorie filosofic care reflect coincidena incomplet a imaginii cu obiectul.
Adevrul relativ sunt cunotine care corect reflect realitatea, dar nu cuprinde toate laturile,
aspectele obiectului reflectat, ceva rmne neconoscut.
45. Minciuna i eroarea sunt una i aceeai:
Da

Nu

Minciuna este o afirmatiecare este contrazis de ctre experien, observaie sau bun sim, care este
oferit de mincinos n mod premeditat sau spontan prin contorsionarea total sau parial a faptelor
i a adevarului sau prin argumentarea selectiv, dar aparent semnificativ, a faptelor,iar eroarea este
ste o component a argumentaiei care, fiind demonstrabil greit n forma sa, face ca ntreg
argumentul s devin invalid.
46. Numii criteriile adevrului cunoaterii.
-criterii materiale (criteriul corespondentei, utilitatii)
-criterii formale (coerenta logica, demonstratia)
47. Expunei principalele poziii filosofice asupra adevrului.
- teoria corespondentei, dupa care adevarul desemneaza concordanta dintre cunostintele subiectului
epistemic cu obiectul exterior la care se refera; o ideie este adevarata doar daca ea reflecta ceea ce se
reflecta in realitate
- teoria coerentei, conform careia adevarul exprima consistenta reciproca a ideilor, a propozitiilor
unui sistem de gandire, a unei teorii etc. ; se afirma ca o judecata este adevarata daca ea este in
concordanta cu celelalte judecati deja acceptate
- teoria operational-pragmatica, pentru care adevarul semnifica valoarea operationala a unor
cunostinte ; se considera ca un enunt, o ideie, este adevarata doar in cazul cind aceasta este utila
pentru activitatea practica, deci sint adevarate ideile care aduc oamenilor foloase vitale.
48. Expunei pe scurt esena noiunii de tiin.
Stiinta este o sfera activitatii umane, scopul careia este stabilirea legilor si legitatilor care
guverneaza natura, societatea si gindirea. Ea include activitatea de obtinere a cunostintelor noi si
suma cunostintelor obtinute.

Potrivit empirismului teoriile tiinifice sunt obiective, verificabile empiric, i sunt predicii ale rezultatelor
empirice care pot fi confirmate sau infirmate prin falsificabilitate
n contrast cu aceasta realismul stiintific definete tiina n termeniontologici: tiina ncearc s identifice
fenomene i entiti, forele care le cauzeaz, mecanismele prin care ele exercit aceste fore, i sursele acelor
fore n sensul structuriilor interne ale acestor fenomene i entiti.

49. Dezvluii structura cunoaterii tiinifice.

Cunoaterea tiinific apare pe o anumit treapt a dezvoltrii societii, urmrind descoperirea legilor,
esenelor, structurilor profunde ale obiectului ei. Este specializat i utilizeaz un limbaj specific
(caracteristic fiecrei discipline tiinifice n parte), ca i o aparatur tehnic adecvat. Are un caracter
sistematic i metodic, rezultatele sale fiind organizate n sisteme logice, nchegate, autonome fa de obiect i
avnd coninuturi cognitive desubiectivizate, cu o semnificaie precis (caracter denotativ). Deine mijloace i
procedee proprii de testare i validare a cunotinelor, supunndu-se unor exigene logice i practic
experimentale de verificare. Creeaz obiecte i modele abstracte al cror studiu duce la obinerea unor
cunotine de mare valoare teoretic, practic i predictiv.

-utilizarea metodelor speciale, modelarea, axiomatizarea; formalizarea

-obtine cunostinte verificabile
50. Caracterizai concis cunoaterea empiric i formele ei.
Cunoasterea empirica este cunoasterea comuna si este realizata in cadrul practicii cotidiene.
Cunostintele obtinute sunt elementare, sunt exprimate prin limbaj natural, nu au caracter sistematic
si nu presupun criterii speciale de tratare a adevarului. Experienta senzoriala este unica sau
principala sursa a cunoasterii. Toate cunostintele se bazeza pe experienta sau se dobindesc prin
intermediul experientei. Observaia procedeu de percepere organizat din timp cu un scop bine
determinat a lumii inconjuratoare. Experiment procedeu de cercetare a fenomenelor i proceselor
lumii nconjurtoare prin crearea condiiilor artificiale de aciune asupra lor ntru realizarea unor
scopuri bine definite.
Metode a cunoaterii empirice (observaia, comparaia, msurarea, experimental
52. Numii temeiurile de clasificare a cunotinelor.
Dupa originea cunostintelor: emperice si rationale.
Dupa natura cunostintelor: stiintifice (teoretice si practice), filosofice, relegioase.
53. nceputurile refleciilor metodologice se leag de numele lui:
a). Thales
d). Socrate
b). Anaximene
e). Aristotel
c). Anaximandru
54. Ce este paradigma i ce rol joac aceasta n metodologia tiinei contemporane?
Paradigma este o constructie mentala larg acceptata.care ofera unei comunitati sau unei societati pe
perioada indelungata o baza pt crearea unei identitati de sine(a activitatii de cercetare de exemplu.)
si astfel pt rezolvarea unor problme sau sarcini.
55. Cine dintre filosofi a elaborat noiunea de paradigm:
a. K. Popper
b. T. Kuhn
c. I. Lakatos
d. P. Feyerabend
e. B.Russel
f. L.Wittgenstein
56. Dezvluii esena att a metodei ct i a metodologiei.

Metoda-este definita ca fiind modul de cercetare ,sistemul de reguli si principii de cunoastere si

transformare a realitatii obiectelor.Metodele reprezinta totalitatea instrumentelor folosite intr-o
cercetare pt culegerea si prelucrarea datelor. Metodologia-este modelul de cercetare utilizat intr-un
studiu particular;include informatiile teoretice adiacente temei si metode pt verificarea acesteia.In
acest caz ,fiecare cercetare are o metodologie distincta.
57. Cum se clasific metodele de cunoatere n tiina contemporan?
Metode matematice (inductia si deductia);
metode clinice (observatia, convorbirea, metoda biografica);
metode psihometrice sau experimentale (experimentul, testul si chestionarul).
Dup sfera de utilizare metodele pot fi clasificate:
1) metode concret-tiinifice, care se folosesc ntr-o tiin concret, ntr-o ramur a tiinei;
2) metode general-tiinifice, care se folosesc n mai multe tiine, dar nu n toate;
3) metode universale, filosofice, care se folosesc n toate tiinele i se bazeaz pe legitile
universale a realitii.
Dup nivelurile cunoaterii deosebim:
- metode a cunoaterii empirice (observaia, comparaia, msurarea, experimentul)
- metode a cunoaterii teoretice (abstractizarea, idealizarea, formalizarea, concret i abstract, istoric
i logic, ascensiunea de la abstract la concret).
58. Caracterizai esena noiunii de societate. Numii elementele principale ale structurii societii.
Societatea-este o totalitate de oameni ,un ansamblu unitar,un sistem organizat,bazat pe un anumit
tip de producere,si pe un anumit tip de legaturi si relatii sociale care sunt determinate din perspectiva
istorica.Elementele principale sunt:subiectii sociale;relatii si legaturi intre oameni;institutii si
activitatea sociala;clase;straturi;comunitati socioumane;antroposfera;sociosfera;biotehnosfera.
59. Numii poziiile filosofice principale cu privirea la problema apariiei i dezvoltrii societii.
Pozitia naturalista ( Descartes) se considera ca societatea are geneza naturala, iar fenomenelel
sociale sunt un rezultat al celor naturale. Se evidentiaza determinismul geografic si darwinismul
social. In interpretare idealista se absolutizeaza factorul spiritual in existenta umana. Hegel
elaboreaza un model obiectiv idealist al interpretarii societatii.
Pozitia marxista- dialectica marxista, se considera ca pe linga selectia naturala a inceput sa se
manifeste si cea sociala. In cadrul societatii determinate sint relatiile de productie care iau nastere in
procesul bunurilor materiale si constituie structura economica a societatii, baza reala a cestuia pe
care se inalta o suprastructura- politica, sfera juridica, umana caruia ii corespunde o anumita
constiinta sociala.
60. Ce este societatea civil i care sunt elementele sale principale?
Societatea civil reprezinta forme asociative de tip apolitic, care nu sunt parti ale unei institutii
fundamentale ale statului sau ale sectirului de afaceri. Societatea civila este alcatuita din:
Organizatii nonguvernamentale, org comunitale, asociatii profesionale, cluburi civice, sindicate,
organizatii filantropice, cluburi sociale si sportive, institutii culturale, org religioase, miscari
ecologice, media.
61. Ce nelegei prin noiunea de sistem politic al societii? Numii elementele sale principale.
Sistemul politic al societii prezint n sine totalitatea instituiilor i organizaiilor, activitatea
crora poart caracter politic, adic este direcionat la realizarea intereselor politice ale claselor,

altor grupuri sociale, comuniti naionale. Interesele lor politice se manifest sub form de relaii
politice existente n societate i sunt canalizate spre rezolvarea problemei puterii politice cuceririi i
meninerii ei deasemenea realizarea drepturilor i libertilor politice.
Sistemul politic reprezint un subsistem al sistemului social, cuprinde relaiile politice, instituiile
politice i concepiile politice si asigur organizarea i conducerea de ansamblu a societii ,
funcionalitatea ei. Diferitele comuniti umane, ajunse la o anumit treapt de dezvoltare, nu mai
pot exista i funciona fr s fie organizate ntr-un sistem politic, aceasta constituind o necesitate, o
lege general a progresului istoric.
Structura i funcionalitatea sistemului politic: relaiile politice; instituiile politice; concepiile
politice; interaciunea dintre ele. La ele se refer: organele legislative, judiciare ale puterii de stat;
arbitrajul de stat; partidele i micrile politice.
62. Dezvluii esena sistemului economic al societii.
Sistemul economic- ansamblul de activiti, instituii, legi i valori, n cadru crora oamenii adopt
decizii economice; reprezint un ansamblu de activitati desfasurate de catre agentii ec. n legatura cu
productia, distributia si consumul de bunuri materiale si servicii n cadrul unui stat.
63. Caracterizai succint esena determinismului geografic.
Exista o interdependenta intre societate si mediul geografic. Mediul geografic este acea parte a
biosferii, care se include in a-tea oamenilor, societatii in intregime- lumea animala si vegetala, apele,
solurile, zacamintele subterane, atmosfera Terei. El influenteaza considerabil dezvoltarea productiei
materiale, societatii ina ansamblu. Conditiile naturale nefavorabile sau lipsa unor materii prime in
anumite zone sau tari si frineaza considerabil dezvoltarea sociala
64. Caracterizai succint esena concepiei materialiste despre societate.
Materialismul reies din recunoaterea factorului prim a condiiilor materiale i obiective n
existena i dezvoltarea societii. Aceste condiii se gsesc n viaa material a oamenilor, n
producia material a societii. Filosofia marxist pentru prima dat n istorie a interpretat
materialist societatea i fenomene sociale. Cauzele i motivele dezvoltrii societii trebuie cutate
nu n contiin, dar n existena social a oamenilor care determin activitatea i comportamentul
lor.