.

Clima

Clima
Drd.Vntu Raluca

Totalitatea fenomenelor
meteorologice (temperatur,
vnturi, precipitaii atmosferice)
care caracterizeaz starea
medie multianual a unui loc;
DEX

 Clima este efectul pe termen lung al radiaiei

solare asupra suprafeei variate i asupra
atmosferei Pmntului, care se manifest
prin schimbri ale factorilor atmosferici n
timp ce acesta se rotete.
Cel mai bine poate fi neleas ca media
schimbrilor de temperatur anuale
combinat cu media precipitaiilor dintr-o
anumit zon geografic.

 Vremea este determinat de valorile

factorilor meteorologici: temperatura,
umididatea aerului, direcia i viteza
vntului, presiunea atmosferic, turbulena
aerului, cantitatea i felul precipitaiilor.
Aceti factori se msoar cu instrumente
specifice termometre, barometre,
hidrometre, giruete .a. Valorile msurate
pe perioade lungi de timp (ani sau decenii)
prelucrate statistic ne dau informaii despre
clima unei regiuni.

 Climatul reprezinta ansamblul caracteristicilor

elementelor climatice ale unui anumit teritoriu, bine
precizat, caracterizate printr-o anumita
omogenitate si specificitate.

Cuvntul CLIM vine din limba greac, unde

klima nseamn nclinaia soarelui. Clima este
influenat n principal de radiaia solar i variaiile
sale anuale, de latitudine, dar i de structura
complex a atmosferei, de altitudine, de
apropierea de ocean sau de mare, de formele de
relief (mai ales munii i dealurile).

Clima are efecte profunde asupra tuturor formelor de

via de pe Pmnt, microorganisme, plante,
insecte, animale, psri i oameni. Activitatea
oamenilor poate afecta clima prin:
modificarea scoarei terestre
tierea pdurilor
secarea lacurilor, blilor i mlatinilor
poluarea industrial.
Cele mai periculoase modificri climaterice produse
de om sunt cele datorate polurii industriale n
atmosfer cu bioxid de carbon i cu freon.
Poluarea cu bioxid de carbon n cantiti foarte mari
produce efectul de ser, adic nclzirea excesiv
a atmosferei, iar poluarea cu freon afecteaz
stratul protector de ozon din pturile nalte ale
atmosferei care ne apar de radiaiile ultraviolete.

ELEMENTELE CLIMATICE MAJORE

1. Temperatura aerului. Repartitia geografica

Temperatura medie anuala scade din zoma intertropicala
(>20grade C) spre zona temperata (20grade C 0grade C)
si mai accentuat, in zona rece (<0 grade C)
Temperatura medie anuala cea mai ridicata este >28 grade C
(in Sahara, vestul Peninsulei India si in vestul Mexicului)
Temperatura medie anuala cea mai scazuta este diferita:
in Arctica ajunge la -15grade C, -20grade C (Arhipelagul
canadian, in jurul Polului Nord si in nordul Siberiei)
in Antarctida este de -15, -20 grade C in zona de tarm, dar
ajunge in centrul continentului la -40, -50 grade C (polul
Sud)
Diferentele de temperatura (amplitudinea) dintre limitele de
vara si de iarna sunt mari in zonele polare si foarte mici in
apropierea Ecuatorului.
Temperatura aerului se modifica in cursul unei zile (cele mai
mari diferente de la zi la noapte sunt in Sahara) si scade cu
inaltimea.

2. Precipitatiile atmosferice. Repartitia geografica

Formarea precipitatiilor este o censecinta a schimbarilor de
faza ale apei si a circuitului apei in natura. Apa se gaseste
simultan in natura in cele 3 forme: vapori de apa, apa in
stare lichida si gheata, de aceea , ea reprezinta factorul
dominant al apei si al formarii precipitatiilor.
Procesul de evaporare duce la formarea norilor, iar procesul
de condensare la formarea precipitatiilor. Transferul apei
sub diferite forme (intre ocean, atmosfera si continente)
formeaza circuitul apei in natura.
Precipitatiile atmosferice sunt un element important al formarii
tipurilor de vreme si de clima. Astfel, vremea secetoasa sau
ploioasa se defineste in raport cu cantitatea de precipitatii
cazute in acel interval de timp, iar clima oceanica sau
tropical uscata, in raport cu cantitatea lor multianuala.

3. Vanturile. Repartitia geografica

In afara vanturilor polare, a celor de vest si a
alizeelor (denumite permanente), exista
vanturi periodice (musonii, brizele marine si
montane), ocazionale (ciclonii tropicali) si
numeroase vanturi locale (foehnul)

 TIPURILE DE CLIMA
Climatologia este stiinta care se ocupa cu
studiul climei, cu identificarea si definirea
tipurilor de clima
Clima nu este uniforma pe suprafata terestra,
datorita actiunii combinate a factorilor
genetici. Proprietatea elementelor climatice
au un caracter zonal. In acest caz vorbim
de zonalitatea climei, care este determinata
de forma Pamantului, inclinarea axei si
miscarea de revolutie.

Clima unor regiuni de pe glob este descris

prin termeni generici, stabilii dup zonele
unde aceste caracteritici se pot observa cel
mai bine. Din acest punct putem trasa mai
multe zone climaterice, care sunt aezate
sub forma unor centuri n jurul Ecuatorului,
pn la poli n fiecare dintre emisfere.
Zonele climaterice respective pot fi
difereniate dup aria vnturilor dominante,
dup scara temperaturilor, dup scara
precipitaiilor sau dup rspndirea
vegetaiei i a faunei.

Exist numeroase clasificri ale zonelor climatice

care mpart globul n ase zone climatice
principale (numite A, B, C, D, E i H) i apoi n
subzone climatice n funcie de temperatura medie
i de natura precipitaiilor. Astfel:
zona A este zona tropical umed,
zona B este zona tropical uscat (arid),
zona C este zona temperat cald,
zona D este zona temperat rece (boreal),
zona E este zona rece polar, iar
zona H este clima alpin.

 Temperatura medie anuala scade usor in tara

noastra de la sud (11C) spre nord (8,5C); dupa
cum scade si in altitudine (6C la 1 000 m altitudine,
0C la peste 2 200 m). In iulie - luna cea mai calda
din an temperatura medie este de 22-23 in Campia
Romana. Aici zilele tropicale (adica cu temperaturi
maxime de peste 30C) sunt in numar de 50-56
anual, fiind favorabile pentru coacerea cerealelor si a
culturilor meridionale (orez, piersic). In ianuarie luna cea mai rece - media termica variaza intre -2C
in Campia de Vest, usor sub 0C pe litoral, -3C in
Campia Romana si -4C in Campia Jijiei.
Continentalismul termic relativ moderat al climatului
tarii noastre rezulta din diferenta (amplitudinea) de
25-26 obtinuta intre media lunii celei mai clade si a
celei mai reci in Campia Romana.

Amplitudinea este mai redusa la munte, caci

muntele are un rol moderator. Maximele si
minimele absolute de temperatura in tara
noastra au fost: -38,5C la Bod (Brasov),
inregistrata la 25 ianuarie 1942, si 44,5C la
statia meteorologica lon Sion (Braila), (la 10
august 1951 . Asemenea valori, sau
apropiate lor, sunt numai intamplatoare,
datorandu-se convergentei mai multor
factori ocazionali.

Precipitatiile atmosferice scad in medie de la vest la

est (630 mm in Campia de Vest, 500-600 mm in
Campia Romana, sub 400 mm in Dobrogea), si
cresc cu altitudinea. In tinuturile deluroase cad
600-800 mm precipitatii pe an, iar in muntii inalti
peste 1 200 mm, ceea ce contribuie la buna
alimentare a raurilor cu izvoarele in Carpati.
Precipitatiile au la noi un regim neregulat. Valorile
mentionate sunt medii multianuale. Sunt insa ani
ploiosi in care, in acelasi loc, pot cadea precipitatii
aproape duble si ani secetosi in care precipitatiile
se injumatatesc. Studiul secetelor din tara noastra,
mai frecvente in SE tarii, ca si neregularitatea
ploilor au indicat ca necesare irigatiile, care s-au
extins indeosebi in Campia Romana si Dobrogea
(v. pag. 64).

Vanturile, determinate de circulatia generala a

aerului deasupra Europei si de schimbarile
centrilor barici, poarta denumiri intrate in
limbajul comun: vantul de vest, aducator de
precipitatii, crivatul, care bate iarna de la est
sau nord-est, uneori de la nord, geros si
uscat, austrul, o componenta
mediteraneana, cald si uscat vara, ploios
iarna. Mai sunt si vanturi locale ca: Vantul
mare (in Depresiunea Fagarasului), brizele
marine etc.

Regionarea climatica. Pe teritoriul Romaniei

se diferentiaza trei etaje de clima:
unul montan, racoros (2-6C), cu precipitatii
abundente (700-1 200 mm) si vanturi
puternice:
unul de dealuri, mai cald (6-10C media
anuala) .si precipitatii mai reduse, dar
suficiente pentru vegetatia forestiera (500-700
mm);
unul de campie, care cuprinde si zona
dealurilor mici, cu medii termice ridicate (1011C in Campia Romana si Dobrogea), dar cu
precipitatii reduse si secete frecvente.

Pe fondul climatului temperat-continental, pe teritoriul

tarii se propaga o serie de influente climatice
exterioare, generate de masele de aer in miscare,
barate de o parte sau de alta a Carpatilor. Astfel, sau putut diferentia mai multe nuante ale climatului
cu influente:
I. oceanice, atenuate, in partea de NV si in partea
centrala a tarii, cu un climat umed si moderat termic;
II submediteraneene, in SV tarii, cu ploi de toamna si
ierni blande;
III. de tranzitie de la influente oceanice si
submediteraneene la cele de ariditate, in partea
central-sudica, cu precipitatii ce scad cantitativ spre
est si temperaturi mai ridicate iarna;

IV. cu influente de ariditate (influente est-europene),

in Baragan si Podisul Moldovei, de continentalism
accentuat, cu ierni foarte reci, veri fierbinti, cu
secete frecvente;
V. cu influente baltice in NE tarii, cu precipitatii
bogate, iama cu temperaturi foarte scazute;
VI. cu influente pontice, in lungul litoralului, cu ierni
blande si veri calde; circulatia locala a maselor de
aer sub forma , brizelor provoaca in perioada calda
a anului moderarea temperaturii si cresterea
umezelii aerului pe o fasie de 25-30 km departare
de tarm.

Clima contribuie la crearea ambiantei

favorabile desfurrii cltoriilor prin:
Valorile de temperatur nregistrate
Umiditatea aerului
Regimul eolian
Nebulozitatea atmosferei

Clima constituie o condiie pentru practicarea

diferitelor forme de turism:
Sporturi de iarn
Cur heliomarin

Climatoterapia
Climatoterapia este folosirea diferitelor tipuri
de climat cu scop profilactic sau curativ.

 Aerul atmosferic actioneaza asupra corpului uman

prin intermediul mai multor variabile dintre care
cele mai importante sunt concentratia oxigenului,
azotului, dioxidului de carbon, vaporii de apa (care
absorb radiatiile infrarosii), ozonul (cu efect
antiseptic si de absorbtie a razelor ultraviolete),
gazele provenite din sol, campul electric
(influenteaza activitatea corticala si excitabilitatea
nervoasa), ionizarea aerului (ionii negativi regleaza
functiile aparatului respirator, metabolismului,
tensiunii arteriale, stimuleaza sistemul imunitar si
intarzie imbatranirea), temperatura, viteza maselor
de aer, presiunea atmosferica.

 Zona calda caracterizata prin temperaturi crescute,

umezeala si evaporare mare, oscilatii anuale si diurne mici,
alternante de anotimpuri secetoase si cu ploaie. Cele mai
importante efecte asupra organismului sunt:
slabire generala
cefalee
astenie
scaderea rezistentei la efort si infectii
cresterea glicemiei
tulburari respiratorii
tulburari cardiace
tulburari digestive
scaderea termogenezei
vasodilatatie periferica
tulburari hidroelectrolitice

 Zona temperata cu anotimpuri bine diferentiate,

umezeala suficienta, relief si vegetatie variate, este
considerata optima pentru viata, cea mai putin
solicitanta pentru organism.
Zonele reci, polare, arctice sau antarctice cu
precipitatii reduse, anotimpuri diferentiate dupa
cantitatea de radiatie si durata stralucirii soarelui
au ca efect:
depresie
nevroze
vasoconstrictie periferica
intensificarea termogenezei
concentrarea sangelui
modificari endocrine

Clima poate constitui n acelai timp i motiv

special de deplasare, n calitatea sa de
factor de cur:
Bioclimat excitant de cmpie i de litoral
Bioclimat sedativ indiferent, dealuri i
podiuri pn la 700 m
Bioclimat tonico-stimulent la altitudini de
peste 800 m pn la 2000m

 Bioclimatul tonic-stimulent caracterizeaza climatul de

munte (peste 700-800 m), care se evidentiaza prin scaderea
presiunii atmosferice si a presiunii partiale a oxigenului,
scaderea temperaturii si a umiditatii absolute, cresterea
radiatiei globale, cresterea radiatiei ultraviolete. Confortul
termic este scazut, stresul cutanat, pulmonar si cardiovascular
este crescut, proportional cu altitudinea.
Efectele biologice sunt:
cresterea ventilatiei pulmonare
cresterea frecventei cardiace si a fractiei de ejectie
stimularea metabolismului
mobilizarea rezervelor de sange
cresterea numarului de hematii
stimularea mecanismelor de termoreglare
cresterea productie de vitamina D
reglarea metabolismului calciului
stimularea imunitatii
echilibrarea sistemului nervos si endocrin

Cura de munte este indicata in:

anemii
convalescenta
rahitism
tulburari de crestere
astenie
insomnie
excitabilitate
astm
bronsita
hipertiroidie
reumatism
Statiuni: Baile Herculane, Vatra Dornei, Borsa, Borsec,
Voineasa, Durau, Soveja, Izvorul Muresului, Lacul Rosu,
Sinaia, Paltinis, Baile Harghita, Santimbru-Bai, Tusnad,
Covasna, Baile Balvanyos, s.a.

Bioclimatul sedativ-relaxant (de crutare) se suprapune cu

climatul de podis si dealuri (intre 200-300 m si 700-800 m).
Confortul termic este maxim, iar stresul cutanat, pulmonar
si cardiovascular este minim, fara suprasolicitarea
organismului, care nu este supus unor stimuli intensi.
Este recomandat in:
convalescenta dupa afectiuni indelungate, epuizante
astenie
oboseala
reumatism evolutiv
boli respiratorii si cardiace avansate
hiperreactivitate nervoasa
Statiuni: Sarata-Monteoru, Slanic Prahova, Govora, Olanesti,
Cozia, Caciulata, Calimanesti, Ocna Sibiului, Sangeorz-Bai,
Sovata, s.a.

Bioclimatul excitant-solicitant include climatul de campie (sub 200 m) si

de litoral (0-35 m) si se caracterizeaza prin temperatura si radiatie
solara crescuta, umiditate scazuta. Confortul termic este scazut, stresul
cutanat, pulmonar si cardio-vascular este crescut, in special in anumite
perioade ale anului.
Efectele biologice sunt:
stimularea sistemului nervos
stimularea sistemului endocrin
stimularea imunitatii
producere de vitamina D
echilibrarea metabolismului calciului
Recomandari:
reumatism
afectiuni posttraumatice
afectiuni neurologice
rahitism
tulburari de crestere
afectiuni ginecologice inflamatorii cronice
disfunctii ovariene si tiroidiene
tulburari de metabolism in stadiu incipient
Statiuni: Felix, Amara, Snagov, Buzias, Balta Alba, Eforie Nord si Sud,
Techirghiol, Mangalia, s.a.