Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAI

FACULTATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT


SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE I MOTRICITATE SPECIAL

PERFORMANA SPORTIV

SUDENI: CARAIMAN ELIZA


ZAHARIA VICTOR

-1-

Cuprins
I. Introducere............................................................................................................4
II. Performana personal..........................................................................................7
III. Performana sportiv.............................................................................................9
III.1.Capacitatea de performan..........................................................................9
III.2.Efortul psihic n antrenament.....................................................................11
III.3. Factori fazorizani ai capacitii de performan.......................................13
III.4. Impactul fenomenelor psihosociale n performana sportiv.....................14
IV. Rolul kinetoterapiei n creterea performanei sportive........................................17
V. Bibliografie............................................................................................................19

-3-

I. Introducere

Termenul performanta poate fi folosit la diferite niveluri (performanta personala,


performanta individuala, performanta de echipa, performanta organizationala), pentru a
exprima realizari generale (precum performanta in sport), sau pentru a reflecta un punct
de referinta fata de colegi. O perspectiva curenta asupra termenului performanta,
rezumata din Merriam-Websters English Dictionary ii reflecta natura polivalenta:
1. a: executarea unei actiuni; b: o actiune dusa la bun sfarsit: fapta, isprava;
2. : indeplinirea unei cerinte, promisiuni sau cerere: implementare;
3. a: actiunea de a reprezenta un personaj intr-o piesa; b: o prezentare publica sau
o expozitie: eficienta;
4. a: abilitatea de a face performanta; b: felul in care functioneaza un mecanism;
5. modul de a rectiona la stimuli: comportament;
6. comportamentul lingvistic al unui individ: cuvant; de asemenea: abilitatea de a
vorbi o anumita limba comparativ cu competenta.
Performanta in literatura de cercetare a managementului
Literatura cercetarii managementului contine cel putin trei articole inradacinate
care analizeaza termenul de performanta si folosirea sa: Lebas (1995), Wholey (1996)
si Folan - Brown (2007).
a) Lebas (1995) caracterizeaza performanta ca fiind orientata spre viitor,
proiectata sa reflecteze particularitati ale fiecarei organizatii / fiecarui individ si care are
la baza un model cauzal unind componentele si produsele. O afacere de succes este una
care isi va atinge obiectivele stabilite de catre coalitia manageriala, nu neaparat una care
le-a atins. Astfel, performanta tine atat de capabilitate, cat si de viitor (Lebas, 1995).
b) Pentru Whooley (1996), masurarea este necesara, performanta nefiind o
realitate obiectiva, asteptand undeva sa fie masurata si evaluata, ci o realitate construita
social care exista in mintile oamenilor, aceasta daca exista undeva. Are diverse
interpretari si poate include: componente, produse, consecinte, impact si poate fi de
asemenea legata de economie, eficienta, efectivitate, efectivitatea costurilor sau echitate.

-4-

Atat Lebas (1995), cat si Whooley (1996) considera performanta ca fiind subiectiva si
interpretativa, nu in ultimul rand, fiind legata de liniile costurilor.
c) Semnificatia si continutul termenului performanta in cercetarea performantei in
afaceri este discutata cuprinzator de Folan (2007) care subliniaza trei prioritati sau
obiective de guvernare ale performantei.
- In primul rand, performanta trebuie analizata de fiecare entitate in limitele
mediului in care se decide a se opera. De exemplu, performanta unei companii are nevoie
sa fie analizata pe pietele pe care aceasta opereaza si nu pe acelea care nu sunt relevante
operatiunilor sale.
- In al doilea rand, performanta este intotdeauna legata de unul sau mai multe
obiective stabilite de catre entitatea a carei performanta este analizata. Deci, o campanie
isi evalueaza performanta pe baza obiectivelor si tintelor stabilite si acceptate intern si nu
pe baza acelora folosite de corpuri externe.
- In al treilea rand, performanta este redusa la caracteristicile relevante si de
recunoscut. De exemplu, caracteristici cum ar fi abilitatea de a folosi produse de birou
sunt irelevante si de nerecunoscut. Pentru a crea conditii optime pentru atingerea
performantei dorite, aceste prioritati trebuie sa fie inrudite, in aliniere.
Termenul de ,,performan a fost definit de foarte muli specialiti din diferite
domenii de activitate. P. Popescu Neveanu (1978) definete performana ca fiind
aciunea ce depete nivelul comun, este superior, poate constitui chiar un record. n
psihologie se apreciaz ca performan toate rezultatele activitii ce dein un rang maxim
i aceasta fie n ordinea individual, fie n cea colectiv. Performana sportiv, rezultat
valoros individual sau colectiv, obinut ntr-o competiie sportiv i exprimat n cifre
absolute, dup sistemul baremurilor oficiale sau prin locul ocupat n clasament.
Realizarea unei anumite performane sportive poate constitui motivul fundamental al
ntregii activiti de pregtire i participare la competiie.
Mihai Epuran (1977): noiunea de performan are ca not distinctiv rezultatul
deosebit, remarcabil, obinut de un om ntr-o prob, ncercare sau ntrecere rezultat
msurat al unei prestaii, activiti sau aptitudini.

-5-

Silvia Teodorescu (2009): ,,performana sportiv reprezint o performan


motric realizat ntr-un context instituionalizat de comparare social, ce implic
inegalitate n repartizarea recompenselor.
Micul Dicionar Enciclopedic (1972): ,,rezultat prestigios obinut de un sportiv
sau de o echip; realizare deosebit ntr-un domeniu de activitate; rezultatul cel mai bun
dat de un sistem tehnic, de o main, de un aparat etc.
Dicionarul Explicativ al Limbii Romne (2009): ,,rezultat (deosebit de bun)
obinut de cineva ntr-o ntrecere sportiv; realizare deosebit ntr-un domeniu de
activitate; cel mai bun rezultat obinut de un sistem tehnic, de o main, de un aparat etc.
Din definiii, ct i din activitatea practic, se pot desprinde cteva elemente
definitorii ale performanei:

performana nu este specific numai activitii sportive;

reprezint evaluarea unui om, proces, main, fenomen, stare a materiei ntr-un
spaiu i timp bine determinate;

performana

este egal cu cel mai

bun rezultat

obinut n cadrul

uneicompetiii/concurs, o ierarhizare a valorilor dup determinri calitative sau


cantitative;

performana poate fi individual sau colectiv;

performana sportiv are un regulament bine precizat;

performana are o valoare cifric (secunde, minute, ore, metri, kilograme, puncte,
victorii) indicnd poziia/locul ocupat pe o scar valoric n raport cu anumite
caracteristici fizice sau chimice sau alte criterii stabilite n prealabil;

se poate cataloga drept performan rezultatul obinut n raport cu un sistem de


referin;

performana sportiv este determinat n mare msur de performana motric;

exist un raport permanent ntre performana motric i componenta cognitiv i


cea intelectual; n cazul performanelor sportive, componenta motric este
dominant fa de componenta cognitiv i intelectual;

exist n activitatea sportiv de performan i contraperformane, rezultate slabe


fa de posibilitile personale sau fa de ceilali competitori;

-6-

performana sportiv poate fi un record: personal, colectiv, municipal, naional,


continental, mondial sau olimpic.

II. Performana personal


Toi cunoastem anumite persoane care reusesc sa atinga performante exceptionale
in anumite domenii. Poate fi vorba despre un manager care se bucura de rezultate
extraordinare cu ajutorul echipei sale, ramanand in acelasi timp conectat la problemele
acestora.
Sau ne putem gandi la un profesor care stie cum sa ii faca pe toti studentii sai sa
isi manifeste interesul fata de materia pe care o preda. Excelenta in profesie este un lucru
la care aspiram cu totii, dar pe care de foarte putine ori simtim ca il atingem cu adevarat.
Cea mai frecventa remarca referitoare la adevaratii profesionisti este urmatoarea:
Are un talent innascut pentru a face asta!. Este ca si cand am spune ca o persoana nu
trebuie sa depuna mult efort pentru a atinge performante inalte, ci ca pur si simplu acestea
se datoreaza mostenirii genetice.
Nivelul performantelor noastre se afla in stransa legatura cu dorintele, intentiile,
valorile, care se ascund in spatele actiunilor si comportamentelor ce conduc la obtinerea
lor.
Motivatia reprezinta o forta, un motor de energie interioara, asa cum in mod
natural suntem dreptaci sau stangaci. Nu ne gandim niciodata la acest lucru, atunci cand
luam un pix in mana si incepem sa scriem, pentru ca pare ceva mult prea firesc.
Suprinzatoare este insa constatarea ca putem scrie si cu cealalta mana, insa este lesne de
remarcat ca pentru aceasta este nevoie de o perioada indelungata de exersare, de
corectarea posibilelor greseli, deci, de un efort mult mai mare.
La fel este si in cazul celor care ating la un moment dat performante inalte: o parte
din ei o fac in mod natural, iar altii depun un efort considerabil, insa putini sunt cei care
reusesc sa acorde atentie unui aspect extrem de important. Este vorba depre demersul de
cunoastere a domeniilor in care putem realiza cu succes o sarcina si, o data descoperite,
sa le putem dezvolta, adaugandu-le informatii, abilitati si experiente noi.
Acesta este un aspect care trebuie avut in vedere cu precadere in mediul
profesional, nu numai de catre angajat, cat si de angajator. Ar putea aparea voci care sa
aduca contraargumente bazate pe faptul ca un asemenea mod de abordare ne face sa ne

-7-

orientam strict asupra lucrurilor pe care le putem face si sa ignoram acele sarcini care par
mai greu de realizat.
Esential este faptul ca productivitatea muncii noastre ar creste considerabil daca
ne-am concentra pe reliefarea adevaratelor motivatii si dorinte, asftel incat sa putem
descoperi acele domenii in care putem avea performante maxime, si sa incercam sa ne
cunoastem adevaratele capacitati de care dispunem in celelalte domenii.
Cu siguranta ca nu dorim sa ne condamnam singuri la mediocritate acceptand un
domeniu profesional care nu ne aduce nici o satisfactie interioara. Si desigur ca am
prefera sa se spuna despre noi ca suntem adevarati profesionisti, decat ca suntem
angajati adecvati.

-8-

III. Performana sportiv


Performana sportiv este munca de ieri, rezultatul de azi i sacrificiul de mine
Performana este valoarea unei aciuni, care poate fi individual i colectiv,
exprimat prin numere, cifre i calificative. Conform opiniei lui Popescu- Neveanu, P.,
prezentat n Dicionarul de psihologie, performana sportiv reprezint un rezultat
valoros individual sau colectiv, obinut ntr-o competiie sportiv i exprimat n cifre
absolute dup sistemul baremurilor oficiale sau prin locul ocupat prin clasament , i
chiar prin obligaia respectrii prevederilor regulamentare. n sport, ea reprezint de fapt
indici msurabili cantitativ cu ajutorul unitilor de msur: metrul/kilometrul i
secunda/minutul/ora, numr de repetri, scor, puncte, impresie artistic, etc. Este greu de
obinut, ntruct ea reprezint modul de realizare al deprinderilor i priceperilor motrice
cu indicii superiori de vitez, rezisten, for, coordonare, suplee, armonie, ritm etc., n
condiii impuse de regulamente. Obinerea performanei sportive reprezint obiectivul
principal al activitii de pregtire i participare la competiii. Realizarea performanei
sportive este un act complex ce implic

factorii somatici, funcionali, psihologici,

afectivi i sociali.
III.1. Capacitatea de performan

Capacitatea de performanta reprezinta interactiunea valorilor biopsihoeducogene


ale unui individ si concretizarea lor pe baza unor criterii, reguli cu caracter social,
exprimate prin ierarhizari ale punctelor acumulate, obiective marcate, kilograme ridicate
sau promovari.
Cresterea capacitaii de performana este scopul principal al procesului de
pregatire sportiva. Pentru a respecta conceptul de abordare sistemica, singura care poate
oferi posibilitai de acionare corespunzatoare in procesul de antrenament, studiul
structurii capacitaii de performana trebuie sa se realizeze din perspectiva integrativ
operaionala, ca rezultat al aciunii sistemice a factorilor implicai.

-9-

Din aceasta perspectiva cea mai operanta este abordarea lui Mihai Epuran, care a
studiat aceasta problema inca din anul 1979, revenind si actualizand periodic conceptele
propuse.
M. Epuran, a pornit de la doua postulate teoretice :

omul realizatorul performanei sportive, este un produs complex al


factorilor biologici, psihologici si social-culturali;

optimizarea proceselor instructiv educative de maturizare si dezvoltare,


depinde de gradul de utilizare al datelor stiinelor de catre educatori si
antrenori.

Din perspectiva acestor postulate Mihai Epuran, desprinde patru factori globali,
implicai intr-o interrelaie funcionala: aptitudinile, atitudinile, antrenamentul si
ambiana. Aceasta structura este cunoscuta in literatura de specialitate sub denumirea
celor 4 A.
Aptitudinile - sisteme de procese fizice si psihice organizate in mod original
pentru efectuarea cu rezultate inalte a activitatii (Dragnea , 1996).
In taxonomia psihologiei generale, aptitudinile sunt generale si speciale.
Aptitudinile sportivului sunt considerate aptitudini speciale. In cadrul aptitudinilor
sportive exista aptitudini sportive generale si aptitudini sportive specifice practicarii unei
ramuri de sport.
Atitudinile - Comportamentul uman reprezentand o anumita conceptie fata de
realitatile sau evenimentele lumii inconjuratoare. Atitudinile sunt primele elemente din
structura personalitatii care cedeaza in fata persuasiunii.
In sport atitudinile sunt de trei forme:

atitudini cognitive;

atitudini afective;

atitudini conative (motorii).

Antrenamentul - Proces pedagogic desfasurat sistematic cu scopul obtinerii


adaptarii organismului la eforturi psihofizice intense implicate la participarea la
concursuri (Dragnea, 1996).
Principalele obiective sunt:

- 10 -

pregatirea sportivilor pentru a participa cu succes la concursuri;

dezvoltarea la nivel maxim a capacitatii de performanta intr-o proba


sportiva, intr-o ramura sau grup de probe;

dezvoltarea personalitatii sportivului.

Tot mai multi antrenori vorbesc de antrenamentul total, ca fiind singurul in


masura sa dezvolte la nivel maxim capacitatea de performanta. El este condus dupa cele
mai noi cuceriri ale domeniilor: medical, pedagogic, psihologic, in conditii optime de
mediu si organizare.
Ambianta - Mediu material, social sau moral in care traieste cineva sau in care
se afla ceva. Mediul in care se desfasoara performanta sportiva este un model de
interactiune cu stimuli cu valori pozitive sau negative.
Ambianta poate exista ca factor de amplificare sau de diminuare a capacitatii de
performanta sportiva prin:

mediul social;

mediul de studii;

mediul sportiv;

familia.

III.2. Efortul psihic n antrenament


Cresterea indicatorilor de structura spatiali si temporali ai antrenamentului actual
(peste 2000 ore de efort intr-un ciclu anual) a determinat cresterea rolului factorului
psihologic in pregatirea sportivului.
Exista o limita a volumului, intensitatii, duratei antrenamentelor care nu poate fi
depasita din punct de vedere al efortului fiziologic. Accesul la informatie a dat
antrenorilor posibilitatea sa cunoasca cele mai moderne demersuri ale conditionarii fizice
si sa le eficientizeze cu ajutorul specialistilor din domeniile invecinate. Practica a
demonstrat insa ca sportivii de mare performanta sunt departajati in rezultatele lor prin
capacitatea diferentiata de efort psihic. Acest efort psihic presupune o pregatire
psihologica adecvata, care trebuie consiliata de specialisti in domeniu. Din pacate aceste

- 11 -

demersuri sunt neglijate de antrenori, fie din lipsa unui specialist, fie din cauza
cvasiignorantei.
Sportivul intrat in competitie este un om angajat cu intreaga lui sfera biologica,
psihica si sociala in acest sistem hipercomplex. De multe ori intalnim cazuri in care
fenomenele de abandon, respingere, criza de adaptare se datoreaza neglijarii factorului
psihologic al pregatirii.
Tot mai multi autori utilizeaza termenul de antrenament total, notiune ce
exprima sugestiv componentele unui sistem hipercomplex, cu un numar mare de
interrelatii si parametri care trebuie dezvoltati.
Realizarea unei capacitati psihice superioare este o problema de antrenament (ca
si realizarea unei capacitati fizice superioare, dealtfel) in care, pe langa antrenor, trebuie
sa intervina psihologul. Este evident ca de multe ori chiar si antrenorul are nevoie de
consultatii psihologice. Numai specialistul, printr-o asistenta de lunga durata, poate
contribui la realizarea unei capacitati psihice superioare (echilibru afectiv, creativitate,
vointa, motivatie, actionare, autoevaluare).
Mihai Epuran (2002) si Irina Holdevici (1996) descriu obiectivele asistentei
psihologice care faciliteaza un efort psihic favorizant pentru performanta:
- formarea unor deprinderi psihologice de autoreglare a starilor psihice;
- antrenamentul motivational;
- antrenamentul mental aplicat;
- antrenamentul mental specializat pentru o anumita competitie;
- refacere dupa efort si psihoterapie.
Capacitatea de efort psihic, la fel ca si capacitatea de efort fizic, prezinta un
puternic mesaj genetic. Antrenorul care efectueaza selectia trebuie sa tina cont de aceasta
realitate in toate fazele selectiei. Educarea calitatilor psihice are un rol hotarator in
realizarea unei capacitati mari de efort psihic.
Aceste probleme vor fi dezvoltate in capitolul pregatirii psihologice, dar numai
sub aspectul clasificarilor si al enumerarii metodelor. Conform precizarilor anterioare,
numai literatura de specialitate poate sa ofere informatii pertinente si exhaustive in
domeniu.

- 12 -

III.3. Factori fazorizani ai capacitii de performan

Nivelul atat de ridicat al performantei in sportul modern impune perfectiunea


continua a tuturor laturilor pregatirii sportive.
Performantele spotive deosebite au avut parte de o crestere vertiginoasa a
recordurilor si totodata a concurentile in sporturile de mare amploare.
Inca nu demult, locurile fruntase erau disputate de 1-2 favoriti; acum insa
numarul acestora este mult mai mare. In aceasta situatie, se afla nu numai pretendentii la
medalie, dar si cei care vizeaza calificarile in finale, departajarea facandu-se de mai multe
ori prin sutimi si miimi de secunda, studiindu-se finisurile pe film, cu ajutorul
cronometrelor de mare fidelitate.
1. Perfectionarea continua a stagiilor de selectie
2. Cresterea considerabila a volumului de lucru al sportivilor
3. Cresterea considerabila a intensitatii efortului in lectiile de antrenament
4. Realizarea unei stranse legaturi intre continutul si metodica antrenamenului
sportivilor de performanta si cerintele de concurs ale ramurii de sport
5. Cresterea numarului mijloacelor de pregatire netraditionale prin folosirea
unor aparate si instalatii ce valorifica in cea mai mare masura rezervele
functionale ale organismului
6. Amplificarea ecoului social al sportivului de performanta si cresterea
numarului de tineri care doresc sa fie cuprinsi in aceasta activitate
7. Conducerea stiintifica a antrenamentului sportive
8. Accelerarea refacerii capacitatii de effort
9. Rationalizarea si standardizarea principalelor mijloace de antrenament

- 13 -

III.4. Impactul fenomenelor psihosociale n performana sportiv


1. EFECT PYGMALION
ntr-o relaie interpersonal, utilizarea constant de mesaje verbale i atitudini,
determin la persoana receptoare redimensionarea montajului motivaional i executoriu
n concordan cu sensul mesajelor adresate.
Modul de relationare al antrenorului cu fiecare din sportivi le va influena
acestora:
- ncrederea n sine,
- motivaia pentru antrenament
- strduina de a se dezvolta, performana
- poate chiar, dorina mai practica sau nu luptele
2. EFECT BUMERANG
Reacie de consolidare a opiniilor i atitudinilor proprii ca urmare a comunicrii
interpersonale

fcut n scop contrar de eliminare a lor. Aceata se produce ca o

consecin a faptului c individul sesizeaz intenia de influenare ntr-un sens


socialmente indezirabil, sau ca urmare a nefondriii explicative a schimbrii vizate. n
consecin, opiniile i atitudinile proprii se vor consolida n forma n care ele deja exist,
iar influenarea acestora prin comunicarea generat de relaia interpersonal va fi
imposibil sau greu de realizat.
Limitarea n mod imperativ i insuficient susinut explicativ a satisfacerii
trebuinelor de tip primar, produce subiecilor expui acesteia declanarea de mecanisme
compensatorii care de cele multe ori prin efectele lor contravin asteptrilor,
neproducndu-se schimbarea scontat, sau ntrindu-se opozabilitatea.
3. LEGEA SECVENEI TEMPORARE
Ori de cte ori un comportament are dou consecine echiprobabile, dar dispuse
diferit n timp, individul va aciona n direcia consecinei imediate cea mai apropiat
momentului n care el se afl. (O.H. Mowrer)

- 14 -

Nenumrate situaii competiionale au artat lumii ntregi c sportivii sunt de


multe ori capabili, ca n pofida unei invalidri fizice confirmate de medic (de expl. o
ntindere muscular sever), s continuie proba i s ias campioni, chiar dac durerea,
suferina si consecintele dup terminarea probei ar fi fost mult mai mare.
Legea lui Mowrer i marcheaz i n aceast context prezena, n sensul c
intervine n a susine i ntri motivaional manifestarea comportamental ctre obiectivul
cel mai apropiat, resimit mult mai puternic ca gratifiant.
Nu cumva este necesar ca n organizarea activitilor sportive antrenorii s creeze sub
auspiciul diversitii, ct mai multe momente care s ofere sportivilor satisfacii imediate?
Recompensa

sau

succesul

imediat

contribuie

la

consolidarea

repetarea

comportamentului recompensat.
Cel dinti psiholog al sportivului este antrenorul, care cu vorbe i atitudini bine
gndite va ajuta sportivul s-i construiasc i dezvolte dimensiunile atitudinale de
nvingtori..
4. CONDIIONAREA INVERS
Efectele gratificrii i penalizrii aceleiai aciuni n uniti apropiate de timp, se
vor exprima n dezorganizarea comportamental a individului
Sarcina antrenorului trebuie sa fie de a-i propune i reui ca n orice situaie cu tem
educaional sau formativ n care se va situa pe poziia educatorului, profesorului sau
antrenorului s fac efortul de a nu se contrazice cu posibilul educator paralel de fa
cu elevul care trebuie s se formeze, s nvee.
Valenele mecanismelor psihologice de condiionare prin recompens i pedeaps
a comportamentelor sportivilor, sunt determinate calitativ de abilitatea cum acestea sunt
realizate.
Ping-pong-ul comunicaional trebuie condus cu mare art pentru a avea efecte
eficiente.
5. EFECTUL AUTOCINETIC
Indivizii umani n situaii colective renun la standardele individuale proprii,
prelundu-le pe cele ale grupului-normele colective, care interiorizate, devin sistem de
referin pentru individ.

- 15 -

Sportivii aflai ntr-o nou situaie colectiv vor parcurge i depi perioada de
adaptare la normele acesteia, se vor obinui cu ele i, de bun voie le vor include n
sistemul de referin personal.
Individul/sportivul este ceea ce contextul social n care se dezvolt n diferite
etape de via, i impune s fie.
6. FENOMENUL CONTAGIUNII
Const n transmiterea prin inducie a unor manifestri psihice de la persoane
(inductoare) la alte personae (induse), ori ntregului grup.
Fenomenul de contagiune psihic corespunde unor tendine normale de imitaie i
sugestie caracteristice indivizilor umani i care se manifest curent n viaa de grup a
persoanelor.
Contagiunea mental i desigur afectiv este poate cel mai evident, rapid i
puternic fenomen psihologic.
Particulele contagioase, nervii, emoiile, tensiunea psihic etc. eman din
priviri, gesturi, intonaie, cuta dintre sprncene i, pe ci, imposibil de contracarat, ajung
la sportiv. l invadeaz, l copleesc, i pot domina starea i fiina. Este aproape imposibil
s lupte cu ele, consumul fizic i psihic fiind foarte mare.
Inducia unor manifestri psihice de la o persoan la alta sau altele, se refer i la:
entuziasm, rs, ncredere etc. Deci, strile bune pot fi induse.

- 16 -

IV. Rolul kinetoterapiei n creterea performanei sportive


Obinerea performanei sportive nu se poate realiza numai prin antrenament, ci
include o alimentaie, medicaie, refacere fizic i psihic adecvat, prevenire i
recuperare a traumatismelor. Prin realizarea performanei, sportivul se situeaz fa de
nesportiv, pe poziia omului de excepie cu dotare biologic i psihic deasupra nivelului
obisnuit. Opus lui se gsesc cei cu dotare biologic deficitar sub nivelul omului mediu,
considerat i definit sub noiunea de om normal. Fiina uman este un biosistem foarte
complex, foarte variabil i cu multe posibiliti transmise ereditar sau aprute sub noi
influene i din acest motiv deficienele fizice pot prezenta un numr mare de modificri
i din acest motiv de la normal la patologic nu este dect un pas.
Recunoaterea i evaluarea unor posturi vicioase sau a unor deficiene fizice are o
importan foarte mare n activitatea sportiv. Dezvoltarea fizic armonioas prezint un
scop al kinetoterapiei, ca i corectarea atitudinillor deficiente i a deficienelor fizice
existente.
Instruirea sportivului, att a celui nceptor ct i a celui avansat apeleaz la elemente din
pedagogie, biologie, chimie, fizic, matematic, medicin.
O dat cu creterea numrului de sportivi ct i o practicare n proporii din ce n
ce mai mare a sportului, aduce i o cretere tot mai mare a sportivilor accidentai. Riscul
accidentului n activitatea sportiv este de regul generat de:
1. metodica greit a pregtirii;
2. exagerri n dozarea efortului;
3. nclzirea insuficient;
4. utilizarea defectuoas a echipamentelor sportive;
5. proasta recuperare n urma efortului;
6. Faptul c s previi o boal este mai uor dect s o vindeci este foarte bine
demonstrat i n cazul accidentelor sportive.Profilaxia traumatismelor se face prin:

- 17 -

7. contracararea factorilor favorizani externi( greeli n pregtire, materiale sportive


prost folosite, etc)
8. contracararea factorilor favorizani interni( probleme de circulaie, procentaje
sczute a concentraiei de calciu i magneziu).
Profilaxia poate introduce n programele de antrenament exerciii ce ajut la
creterea elasticitii articulare ( streching) care ajut la fortifierea acestora conferind
stabilitate i mai bun la utilizarea acestora . Se mai folosete cu succes masajul zonelor
cel mai des expuse la efort, precum i procedee de tapping i straping n perioada
competiional( profilaxia primar) i recuperarea post traumatism( profilaxia secundar).
Obinerea marilor performane necesit din partea organismului sportivului
eforturi deosebit de mari, care pot duce la uzura organismului cu deteriorarea ireversibil
a strii de sntate , dac acest efort nu este dozat corect.
Kinetoterapia acioneaz prin mijloacele i metodele sale la stabilirea unor
parametrii normali de funcionare a corpului omenesc. n sportul de performan,
kinetoterapia este mai bine neleas, fie c este vorba de kinetoprofilaxie, fie c este
vorba de programe kinetice propriu zise.
Un kinetoterapeut are un rol deosebit de important n viaa unui sportiv; acesta l
sftuiete n privina tuturor deciziilor pe care trebuie s le ia, l ajut s se protejeze mai
bine, s fie mai pregtit atunci cnd intr pe teren, l ajut s se recupereze mai repede n
caz de accidentare i nu n ultimul rnd l ajut s ajung i s ating performane nalte.

- 18 -

Bibliografie
1. Wholey, J., S., Formative and Summative Evaluation: Related Issues in Performance
Measurement, American Journal of Evaluation, Vol. 17, Nr. 2, pp. 145-149. 1996
2. Oprea Doru, Definirea conceptului capacitate de performan Vol. III, Nr. 1, 2011
3. Epuran Mihai, Holdevici Irina, Tonia Florentina, Psihologia sportului de
performan:Teorie i practic, Editura Fest,Bucureti, 2001

- 19 -

- 20 -

S-ar putea să vă placă și