Sunteți pe pagina 1din 5

mpreuna cu Louis Aragon si Roger Caillois nfiinteaza Grupul de studii pentru fenome

nologia umana , publicnd si revista Inchizitia (1936). La Toulouse este ales presedint
e al Centrului intelectualilor (1944) si conduce Emisiunea literara a Rezistentei co
ntribuind si la fondarea Institutului de Studii Occidentale . A ncercat mult timp sa
mpace suprarealismul cu doctrina marxismului urmnd sa fie membru al Rezistentei fr
anceze si al Partidului Comunist Francez .
si viziteaza tara de doua ori n 1920 si 1946 cu ocazia unui turneu de conferinte,
primind cetatenia franceza n 1948. La Taormina n 1961 obtine Marele Premiu interna
tional de poezie.
Se stinge din viata la Paris. n onoarea sa monetaria orasului Paris a batut o med
alie cu efigia lui, prezentat ca Sfinx al unei legendare blndeti n epoca de ascensiu
ne a dadaismului. La Moinesti este inaugurata placa memoriala si Libraria Tristan
Tzara (1991), iar sculptorul german de origine romna Ingo Glass a realizat monume
ntul Dada care se afla la intrarea n localitate. Scoala nr. 8 din Moinesti i poarta
numele.
n 1912, Tzara redacteaza revista Simbol , unde si publica primul poem Pe rul vietii. D
ebutul literar este influentat de simbolism dar si de climatul preavangardist de
la noi anticipat de operele lui Urmuz.
Campion al negatiei , cum l numeste Ion Pop, Tzara si cstigase cu timpul faima de initi
ator al dadaismului, fiind hotart nca de la nceput sa faca tabula rasa din valorile de
pna atunci, iar n anii Manifestului de la ,,Unu sa adere la suprarealism.
Versurile debutantului Tzara nu lasa sa se ntrezareasca nimic din ceea ce va urma
. Poezia sa de atunci se afiliaza directiei simboliste nca vie la noi, mai ales v
ariantele minulesciene care l-au atras prin ritmica atent calculata si muzicalia
tea frapanta. Poezia Cntec adopta tiparul strofic al lui Minulescu nsa, reda o sim
bolistica aparte a culorilor: albul, negrul, cenusiul care se afla n concordanta
cu sentimentele poetului:
Ploua
Timpul n cadente la fereastra dragii mele.
Ploua
Si iubirea noastra trece
Ca si timpul care bate n fereastra dragii mele;
Ploua
Iara timpul si asterne manta-i grea si cenusie
Pe iubirea noastra alba
Ploaia plnge
Si Uitarea neagra intra pe furis n casa noastra
( Cntec )
Urmatoarea etapa vizeaza desprinderea de simbolism si orientarea spre o directie
modernista cuprinznd poezii adunate de Sasa Pana n volumul Primele Poeme. Se pune
accent pe faptul ca nu a existat vreo ruptura n persoana mea poetica [...] caci a
fost mereu vorba de continuitate si ntrepatrundere legate n cel mai nalt grad de o
determinare latenta. 5 Pretinde o continuitate att n cuvinte ct si n volume, facnd sa

coexiste diferitele faze ale poeziei n ciuda tuturor frnturilor manifeste.


Primele poeme sunt un manifest al adolescentei, al unei adolescente voite, progra
mate, caci, n ciuda vrstei reale, poetul se ghiceste mult maturizat si ntr-att de ex
perimentat n domeniul poeziei, nct simte nevoia de a reface o etapa a existentei pe
care a depasit-o prea repede. El procedeaza asemeni pictorilor, care, desi cuno
sc foarte bine desenul clasic, academic, prefera sa se ntoarca la vrsta copilareasca
a picturii, greselile si stngaciile fiind plasate si dozate savant, n vederea obt
inerii unor efecte de rafinament modern. [ ] amestecul planurilor si rasturnarea p
erspectivei prin asezarea liniara a figurilor au consecinte deloc neglijabile si
nici neglijate de altfel, de arta moderna saturata de perfectiune. 6
Antologia se mparte n doua cicluri: unul exprimnd sentimentul tragic al vietii, cel
alalt cuprinznd elegii pe temele: logodnicei, mortii, a tnarului Hamlet, a lui Don
Quijote. Din versurile: deschide-te fereastra- prin urmare / Si iesi noapte din
odaie ca din piersica smburul / ca preotul din biserica / dumnezeu: scarmana lna nd
ragostitilor supusi / vopseste pasarile cu cerneala, nnoieste paza de pe luna. (nse
reaza) se desprinde o libertatea fata de conventional, o indiferenta a mbinarilor
de imagini, punnd accent pe ndrazneala poetului precum si pe o usoara apropiere d
e proza.
Tzara manifesta aversiune fata de literatura, prin care ntelege conventionalizare
a expresiei
dnd nastere la unele aluziile ironice din unele poeme: Cititorul este
rugat aici sa faca o pauza / Si sa se gndeasca asupra celor ce a citit. (Cnta, cnta
mai departe) sau Sa ne coborm n rpa / Care-i Dumnezeu cnd casca / Sa ne oglindim n lac
ul / Cu matasuri verzi de broasca. (Vacanta n provincie) Fata de poezia traditional
a, poeziile sale exprima o atitudine nesigura, oscilanta, de negatie, o anume li
bertate n interpretarea lumii dnd fru liber vocabularului nepoetic. Limbajul poetic
este la Tzata unul n care denotatia tinde catre zero, iar conotatia catre infinit
. 7
n poeziile sale negativismul este redat prin: sugestia automatismului comunicarii,
parasirea n voie a cuvintelor si indiferenta la sensul lor. [...] Sunt simptomel
e unei tulburari a lirismului care pentru curentele de avangarda viitoare vor co
nstitui scopul fundamental .8 Tzara urmareste pierderea caracterului conventional
al liricii, prelund teme si motive repetate n epoca nvaluindu-le ntr-o haina moderna
: La marginea orasului, pe deal / Mormintele ca viermii se trasc. ( Vino cu mine la
tara)
Unele imagini prevestesc poezia avangardistului Ilarie Voronca, prin reprezentar
ile astrilor ceresti: soarele si freaca pleoapa pe poteci , stelele sunt multamirea l
ampilor pe balcoane nserate . Gasim n poezia lui Tzara doua dintre directiile pe car
e poezia avangardista le va cultiva: lipsa de relief stilistic si imaginea flambo
ianta , ce apare si n lirica lui Ilarie Voronca, Sasa Pana, Paul Paun.
Prin Manifestul Dada 1918 si pune n aplicare programul de distrugere si simultan,
pe cel de creatie, inaugurnd noi practici artistice: Gndirea se face n gura .9 Textele
sunt total diferite de celelalte manifeste fiind declamate n public, formulate d
e autorul actor n fata multimii, vorbind n numele lui, fara intermediar (ziarul, c
artea), manifestnd o reactie mpotriva traditiei, ce facea din poet un necunoscut.
Obiectivul lor este de a comunica cu publicul, dada nsemnnd libertate si afirmare
a vietii.
Miscarea dirijata de Tzara a fost cea mai negatoare din toate orientarile avanga
rdei: O mare actiune distrugatoare negativa trebuie savrsita 10. Opunndu-se n evidenta
principiul nihilismului dadaist. Dada detroneaza arta negndu-i necesitatile, fun
ctiile sociale, rasturnndu-i ideile primite de-a gata. Urmareste desfiintarea memo
riei, desfiintarea arheologiei, desfiintarea profetilor, desfiintarea viitorului (
p. 23), anularea bunei cresteri, pentru ca apoi sa poata reface omul nou pe o ta
bula rasa. Omul cuprins de nebunia distugerii, dar ntr-un sens pozitiv: Sa nu ne f

ie mila. Ne ramne dupa macel, speranta unei omeniri purificate. 11 Nihilismul sau n
u este radical ci gata sa reafirme existenta si bucuria de a trai, deoarece form
ula DADA DADA DADA este egalata, n conceptia lui Tzara, cu libertatea, cu VIATA.
Dada manifest despre dragostea slaba si dragostea amara cuprinde un retetar de p
oezie dadaista: Luati un ziar. / Luati niste foarfeci. / Alegeti din acest ziar u
n articol de lungimea pe care intentionati s-o dati poemului dumneavoastra. / De
cupati articolul. / Decupati apoi cu grija fiecare dintre cuvintele care alcatui
esc acel articol si puneti-le ntr-un sac [...] Scoate-ti apoi fiecare taietura un
a dupa alta .12 Putem socoti ca opera se poate folosi de orice cuvnt, neexistnd cuvi
nte predestinate iar talentul se reduce la o mbinare hazardata a unor cuvinte, in
diferente unul fata de altul, nsa n practica nu se aplica principiile teoretice.
Operele simultane: Raltaplasma, Balsam Cartouche, Froid lumier ... se bazeaza pe
plurilingvismul colaboratorilor si se mpart n doua categorii. Prima categorie este
alcatuita din opere destinate publicului, adaptate scopului, iar a doua categor
ie cuprinde operele automate . Ele au fost compuse de mai multi autori: Tzara, Hans
Arp, Claude Sernet si interpretate pe mai multe voci n fata unui public cosmopol
it. Actorul trebuie sa adauge la vocea si miscarile primitive si zgomotele, astfe
l nct expresia exterioara sa se adapteze sensului poeziei. Artistul are libertatea
sa aranjeze si sa compuna miscari si zgomote dupa modul sau personal de a nteleg
e poemul. 13 Un alt principiu al poeziei simultane este de a atribui un rol activ
auditoriului, viznd provocarea impresiilor.
Poezia automata e mai apropiata de visul n stare de trezie, numit de poet vis experi
mental (vol. Grains et issues). O alta forma de poezie automata provine din colaj
, unde mbinarea materialului verbal si hazardul au rol de creator.
Citind amplul poem Omul aproximativ, Marcel Raymond vorbeste de un ce primitiv, sa
lbatic, asemeni unui desfru lingvistic, n care versurile si fragmentele devin unit
are, ducnd lucrurile, viata si omul de la dezordinea primordiala spre ordinea vesn
ic nenteleasa de inteligenta a unei realitati primitive si impenetrabile. 14 Primul
vers al poemului contureaza nucleul viziunii: duminica greu capac peste clocotul
sngelui , reflecta o stare de ncordare a sensibilitatii reprimate. Primele semne ale
noii orientari (suprarealismul) sunt motive lirice precum: nchisoarea, capcana,
evadarea nspre alte lumi si versurile refren ce revin periodic. Toti avangardisti
i au aceeasi reactie la adresa omului multumit n amorteala vietii: apara-ti cu din
tii petecul de lume ca sa adormi de la o smbata la alta/ anonim si batjocorit n su
mbra hrana a sleahtei tale . Cu o vitalitate nietzschean-dionisiaca, e invocata be
tia eliberatoare: Rup granate vinete bucati de cer nclestate n scuturi, / Musca ghe
ata norilor si se pravalesc table de otel n bruma / Pomii se mladie cum corabia d
e funii / Smulg lilieci petale albe de pe romanita lunii. / Vntul i azvrle si-i sfsi
e . (Furtuna si cntecul dezertorului)
n opera sa, Tzara da o larga utilizare conceptului de vis. n volumul La Fuite apar
e visul ca dorinta, alteori apare cu semnificatia de drama ce prezinta desprinde
rea tnarului de familie, pentru a-si mplini idealurile. n poemele dadaiste visul di
spare si nu mai revine pna o data cu suprarealismul, ntr-o forma teoretica n volumu
l Essais sur la situation de la posie si teoretico-practica n volumul Grains et is
sues. Poemele dintre anii 1925-1936 arunca peste vis o lumina blnda, calda, primi
toare. Uneori visul apare ca un adapost maritim, ca o protectie vegetala, un col
t n care constiinta umana se odihneste, se hraneste si se ntareste de orice atac v
enit din exterior. n poeziile din volumul haute flamme visul e absurd, stupid, ia
r n volumul Le fruit permis ne prezinta un vis ce apare n amintiri. Visul experime
ntal ofera o superioritate gesturilor, cntecului sau altor forme de exprimare non
verbala. Tzara marturisea n Essais sur la situation de la posie: Facultatile inhibi
torii ale visului se transforma n facultati exhibitorii ale poeziei. 15 Visul si po
ezia tin de aceeasi stare, avnd ca functie obiectivitatea defularii mijloacelor d
iferite, printr-o anume dinamica.

Aurel Buteanu, ntr-un necrolog publicat n ,,Scrisul Banatean , aminteste de Prabusir


ea Frantei din 1940 moment n care Tzara si arata devotamentul fata de idealurile p
e care le-a mbratisat, devenind unul din participantii activi ai rezistentei fran
ceze. Versurile sale patriotice au o larga circulatie n acea perioada. Volume pre
cum Signe de vie, Terre sur terre, La Face intrieure cuprind opera sa de maturita
te ce reflecta un univers poetic patruns de umanismul cel mai naintat.
Experienta celor doua luni petrecute n vizita la spitalul din Saint-Alban alaturi
de bolnavii mintal, va fi evocata n volumul Parler seul.
ntr-o conferinta despre suprarealism si perioada de dupa razboi spunea despre poe
zie ca e cufundata n istorie si nu ar fi ceea ce este, ceea ce nu este, daca Revol
utia din Spania nu ar fi patruns-o ca un cutit [...] si daca nazistii nu i-ar fi
oferit acel suflu care a suscitat vntul de revolta insurectionala, a carei maret
ie si putere suntem prea tineri pentru a le masura. 16
n ultimii zece ani desfasoara activitati de istoriografie literara si face lungi
cercetari n poetica lui Villon si Rabellais, devenind unul dintre cei mai de seam
a istoriografi ai literaturii franceze.
Opera lui Tzara ne da dreptul, prin semnificatia ei, a-l situa pe poet alaturi d
e Urmuz, printre precursorii avangardismului romnesc. Privita n ansamblu, aceasta
opera poate fi caracterizata asemeni unui act de nencredere n poezie, respingnd n st
ilul sau plin de energie vechiturile artei, literaturii si elogiind spontaneitatea
si prospetimea creatiei novatoare.

Note:
1 Paul Cernat, Avangarda romneasca si complexul periferiei, Editura Cartea Romneas
ca, Bucuresti, 2007, p. 110.
2 Ibidem, p. 112.
3 Hans Richter, Dada, art and anti-art, Edition de la Connaisance, Bruxelles, 19
65.
4 Paul Cernat, Op. cit., p.115.
5 H. Bhar, Tristan Tzara, Editura Junimea, Iasi, 2005, p. 9.
6 Ion Pop, Avangardismul poetic romnesc Editura Pentru Literatura, Bucuresti, 196
9, p. 151.
7 Ibidem, p. 63.
8 Ion Pop, Op. cit., p. 154.
9 Tristan Tzara, Sapte manifeste dada, Editura Univers, Bucuresti, 1996, p. 39.
10 Ibidem, p. 21.
11 Ibidem, p.13.
12 Ibidem, p. 42 - 43.
13 H. Bhar, Op. cit., p. 75.

14 Marcel Raymond, De la Baudelaire la suprarealism, Editura Univers, Bucuresti,


1970, p. 280.
15 H. Bhar, Op. cit., p. 158.
18 Ibidem, p. 185.