Secolul 21 ALTERITATEPUBLICATIE PERIODICA DE SINTEZA LITERATURA UNIVERSALA STIINTELE OMULUI ene DIALOGUL CULTURILOR Uniunea Scriitorilor din Romania Fundatia Culturala Secolul 21 1-7/2002 442-448 Stefan Au director Doinas Geta Bratescu director artistic Numar realizat de Alina Ledeanu Alina Ledeanu redactor sef ; . Livia Sz4sz Doina Nanu redactor gef adjunct . mb Oscar-Gabriel Stanciulescu Liviu Andreescu machetare computerizata llinca Anghelescu i redactori Aparitia acestui numar a fost sprijinit& de: Ministerul Culturii si Cultelor Isabela Mateescu PR@ HELVETIA secrotar de redactie AY PRO HELVETIA . Swiss Agency for Development and Cooperation - SDC Adriana Ghitoi Ne SHETION FO EN TCRNG UND ZusawuAcuARaciT TR. OECION ou civicchoeuant rt 04 Ls coor Monica Pillat ‘omepone Otulo oe a ZONE OL srLurvo Ota CoorenaD redactori asociati | | BP SSS A001 08 Oi opmnt ano CooReAMON oa AGNCIA SLIRA Pada Ik O4SABRGALO Y4a cODPtRACION COS © Peniru toate textele publicate in acest numar, Grepturile de autor apartin revistei Secolul 21. problematica alteritatii, predominanta pentru Stefan Aug. Doinas in plan creator, civic gi personal, s& constituie tema acestui numér, ultimul in care el este prezent cu texte scrise la putin timp inainte de a ne parasi Dosarul volumului s-a deschis prin contributiile sale, traduceri sau texte originale de o exceptionala valoare, care-| situeaza printre cei mai impor- tanti teoreticieni ai domeniului. Le-a scris intr-un interval limitat, cu o rapiditate ce tinea deopotriva de geniul sau gi de sfargitul pe care-| stia foarte aproape. Dupa plecarea lui, am fost tentati sa le grupam, omagial, intr-un capitol distinct, chiar in deschiderea numaru- lui; apoi am renuntat: revista ji va consacra curand un numéar integral, cum i se cuvine unei personalitati de asémenea anvergura. Am preferat, nu in ultimul rand, actuala formula pentru firescul ei si pentru c& ea marcheaza, simbolic gi tutelar, permanenta lui prezenta spirituala printre noi. Devenita, din Secolul 20, Secolul 21, revista isi continua aparitia in directia benefica pe care i-a impri- mat-o, in ultimul deceniu, Stefan Aug. Doinas. Secolul 21SOLOMON MARCUS Identitatea si alteritatea sunt de nedespartit Complexitatea problemei Dictionarele explica fiecare cuvant in mod separat. Aceasta strategie atomistica devine uneori o piedica in incercarea de a intelege notiunile si, prin ele, lumea. Multi termeni nu pot elesi decat impreuna, deoarece ei capata semnificatie unii prin alti, care li se asociaza prin analogie, contrast sau contiguitate. Aceasta este situatia si cu cei doi termeni din titlu. La prima vedere, chestiunea este simpla, fiecare dintre acesti termeni fiind negatia celuilalt. Numai ca intre acelasi si diferit nu este intotdeauna 0 frontiera precisa, nu stim, de exemplu, sa precizam unde este limita dintre albastru si nealbastru, Pentru investigarea unor probleme de acest fel, a fost nevoie sA se recurga la diferite logici cu mai mult de doua valori. Mai este apoi faptul ca diferenta poate fi de mai multe feluri; ea poate fi avantajoasa, neutra sau primejdioasa; ea poate fi expresia unui conflict sau, dimpotriva, a unei colaborari. Sa mai observam si faptul cé problema identitatii si alteritatii priveste atat obiectele individuale, cat si multimile de obiecte; atat indivizii umani, cat si pe cei din restul lumii vii; atat conceptele, cat si fenomenele gi procesele din natura si societate; atat grupurile umane restranse, cum este familia, cat si grupurile umane mari, cum ar fi popoarele; atét aspectele economico-sociale, cat si cele culturale. Fiecare caz in parte comporta o discutie speciala, dar accentul, in cele ce urmeaza, va cadea pe ceea ce este comun tuturor acestor situatii, cu particularizari privind indivizii umani si viata culturala. Corpul uman, intre identitate si alteritate Corpul uman se impune ¢a o entitate materiala, alcatuita din molecule gi atomi. Pielea ar delimita identitatea corpului uman de alteritatea sa, deci 84 jucrurile par simple. lluzie! Walt Whitman a avut 0 intuitie corecté atunci cand a scris (in Song of myself): Every atom belonging to me as well belongs to you (Orice atom care-mi apartine iti apartine). Gradual, ne dizolvam genetic si ne alteram total. In cateva luni, intregul nostru patrimoniu genetic este reinnoit. Nici una dintre genele existente astazi in corpul nostru nu se afla acolo in urma cu un an. Baza chimica a ereditatii noastre se afla intr-un schimb continuu cu lumea inconjuratoare; mai mult, in fiecare an aproape toti atomii care alcdtuiesc organismul nostru sunt inlocuiti cu alti, rata de schimbare variind de la un organ la altul; mai mare in ceea ce priveste stomacul, ceva mai mica pentru piele, si mai mica pentru ficat. Dar in ansamblu putem spune ca, in decurs de cinci ani, toti atomii organismului nostru sunt inlocuiti cu altii. Cum ramane atunci cu identitatea materiala a corpului uman? Cum se explica faptul c& un prieten care nu ne-a mai vazut de cinci ani ne recunoaste totusi? Explicatia se afla in faptul cd atomii vin si pleaca, dar tiparul dupa care ei sunt dispusi ramane acelasi sau se schimba mult mai lent. Identitatea corpului nostru este mai degraba structurala decat materiala, ereditatea la fel, suntem un ansamblu de forme gi modele care nu se pot mentine decat daca devin suportul unor entitati substantiale, materiale. Avem multe amintiri din trecutul indepartat, practicadm deprinderi formate de-a lungul unui lung sir de ani, ceea ce arata ca si memoria, viata noastra psihica in general, au la baza anumite forme, anumite tipare rezistente la primenirea atomilor. Aceasta identitate de natura structurala induce o alteritate de aceeasi natura. Material (substantial) exista o identitate genetica a lumii vii, alfabetul genetic este acelasi peste tot in univers, format din patru tipuri de baze nucleotide. Eterogeneitatea lumii vii apare numai la nivel structural, fiecare fiinté vie (cu exceptia gemenilor identici) are modul sau propriu de aranjament al elementelor din alfabetul genetic, in cadrul acizilor nucleici. Sub aspect combinator deci, alteritatea genetica a fiecarei fiinte vii este Constituita de toate celelalte fiinte vii existente in univers (cu exceptia gemenilor identici). Modul diferit in care apare distinctia identitate-alteritate la nivel material si la nivel structural fusese pus in evidenta cu deosebita claritate in secolul al XIX-lea, prin descoperirea izomerismului chimic, in virtutea Caruia doi compusi chimici A si B pot avea proprietati complet diferite, chiar daca sunt aleatuiti din aceiasi atom, fiecare atom avand acelasi numér de aparitii in A si B. Diferenta provine exclusiv din modul diferit de dispunere (aranjament) a atomilor respectivi, cu alte cuvinte, diferenta este de natura structurala. Dar diferentele structurale ascunse de identitati aparente fusesera observate inca din antichitatea greaca. 85Alteritatea ascunsd in identitate Lucrurile nu se opresc aici. Unde se duc atomii care ne-au parasit? Di unde vin atomii care-i inlocuiesc pe cei anteriori? Ne aflam intr-un schimb _ continuu de atomi nu numai cu ceilalti indivizi, ci si cu intreaga noastra planeta; mai mult, raza acestei actiuni trece dincolo de planeta noastra. Se stie ca unele elemente ale corpului uman, cum ar fi fosforul din oase, s-au. format intr-un stadiu de tnceput al galaxiei noastre. Ca multe alte elemente din scoarta terestra, fosforul a parcurs ciclurile vietii multor stele, inainte de a fi aparut pe Pamant, unde in cele din urma si-a facut loc in, corpul uman. Rezulta clar din cele de mai sus cA nu putem trasa nici o frontiera tiguroasa intre corpul nostru si rest. Identitatea organismului uman este. completata cu totalul interactiunilor sale, nu numai cu celelalte organis! vii, ci gi cu tot ceea ce se afla in univers, inclusiv (cel putin in principiu) cu ceea ce se afla dincolo de galaxia noastra. Aceasta interactiune totala ar loc nu numai la nivelul atomilor, ci gi la cel al moleculelor. Organisme aflate la distanta practica schimbul de molecule. Virusii, cele mai simple. forme de viata, contribuie uneori esential la interactiunea noastra celelalte creaturi, umane sau non-umane. Fata de acest mod interactiv de intelegere a identitatii corpului uman, unde mai este granita dintre identitatea gi alteritatea acestuia? Nicdieri $i peste tot. Nicdieri, deoarece campul de actiune al fiecarui organism es' practic nelimitat; peste tot, deoarece fiecare loc apartine in egal masura cAmpului de interactiune al celorlalte organisme. Daca ar fi s& asimilat identitatea gi alteritatea cu interiorul si exteriorul unei sticle, ar trebui sa conchidem ca organismul uman este o sticl a lui Klein, obiect cunoscut din topologie prin coincidenta interiorului ei cu exteriorul, asa cum la banda a lui Mobius cele doua pagini se reduc la una singura. Sa mai amintim faptul ca identitatea interactiva, de camp, este cea semnificativé in lumea obiectelor cuantice; aici, numai aspectul global, Statistic este sesizabil, nu putem urm&ri comportamentul individual al unui obiect cuantic, scriindu-i ecuatia migc€rii sale. Trei moduri de a intelege identitatea si alteritatea Exista deci trei moduri de a intelege identitatea unui organism viut material, structural gi interactiv. Fiecare dintre ele este semnificativ i anumite cazuri, dar uneori este insuficient. in mod corespunzator, exist” trei feluri de a intelege alteritatea organism iu. intre aceste sase tipuri, trei de identitate gi trei de alteritate, relatii dintre cele mai variate sunt 86 posibile, mai cu seaméa atunci cand extindem problema de la organisme la entitati de natura oarecaré Chiar la nivelul identitatii materiale, apare problema protezelor de care finta umana se prevaleaza pentru a-si prelungi sau suplini capacitatile sale musculare, senzoriale sau intelectuale. In ce masura se integreaza aceste proteze in identitatea fiintei umane care le foloseste? Daca Intre un topor gi omul care-I foloseste, intre o macara si persoana care o manevreaza, intre 0 pereche de ochelari gi persoana care-i poarta se poate trasa ° frontiera clara si decide ca toporul, macaraua, ochelarii apartin unei alteritati prietenoase, atata vreme cat sunt folosite corect (desi, in cazul ochelarilor, exista tendinta de a-i include in identitatea celui care-i poarta), situatia devine mai delicata in cazul protezelor intelectuale. La inceput, calculatorul electronic a fost privit ca o simpla unealta si asa este el privit si azi de catre cei mai multi, datorité ignorantei, lipsei unei educatii stintifice adecvate. Daca insa la identitatea fizica a calculatorului adaugam identitatea sa functionala, pusa in evidenta de programele care-i indica ce anume sa faca, daca tinem seama ca aceste programe, la randul lor, se sprijina pe anumite reprezentari algoritmice ale proceselor avute in vedere, reprezentari care decurg din anumite modele cognitive ale'lumii, atunci ne dam seama ca un calculator electronic nu este decat partea vizibila a unui aisberg urias. Identitate si alteritate intelectualé Identitatea noastra intelectuala se atlé astfel in fata unei provocari majore, care vizeaza deprinderile noastre cele mai intime de gandire si de cunoastere. Ceea ce pare sa fie o simpla unealta devine un adevarat cui al lui Pepelea pentru intreaga noastra activitate cerebrala. Riscam sa fatam aceasta metamorfoza, dac& reducem disciplinele informatiei, aparute in ultimii cincizeci de ani, la activitatea de butonare pe care o invata astazi si copili, fascinati de jocurile pe calculator. Miza culturala a acestei mutatii in intelegerea identitatii noastre este imensa. Noile medii (email, web, internet etc.) schimba lumea gi ne schimba gi pe noi. Frustrarea gi alienarea castiga teren in buna m&sura datorita nesesizarii Metamorfozelor la care ne-am referit. Migcarea lenta, graduala, a noilor tehnologii din faza lor de obiecte straine, amenintatoare spre stadiul de domesticire si de transformare a lor in obiecte mai intai neutre, apoi Componente simtite ca indispensabile gi pana la incorporarea lor in Mentalitatea noastra cere timp. Unii, mai putini, in special dintre cei tineri, aU parcurs in intregime acest itinerar, altii se afla undeva, la mijloc de drum, multi sunt cei care se afla la inceputul traseului, si mai multi cei care 87inc& nu se incumeta sa porneasca. De aici rezult& o situatie echivoca: aceleasi obiecte, activitati care pentru unii fac parte dintr-o alteritate salbatica, primejdioasa, sunt pentru altii obiecte acceptate, situate intr-o alteritate sinergetica; in sfarsit, pentru cei privilegiati, lumea informationalé, comunicationala si computationala a fost asimilata, cu consecinte directe in schimbarea de mentalitate si in modul de gandire. Nu mai putem vorbi aici de o opozitie casanta intre identitate si alteritate, ci de un continuum de situatii intermediare. De la identitate la alteritate, in matematicd Un exemplu dramatic de criz& identitara este aceea aparuta in matematica ultimelor decenii, in legatura cu modul de intelegere a demonstratiei matematice. Timp de milenii, matematicienii au inteles demonstratia unei teoreme ca o activitate exclusiv logica, aflata sub controlul total al autorului ei gi verificabilé de catre orice alt matematician. Pe masuré ce complexitatea $i lungimea demonstratillor au crescut, a devenit inevitabil ca anumite parti ale demonstratiei s& fie preluate de Programe de calculator adecvate, programe care urmau sa fie executate la calculatoarele electronice. Dar aceste calculatoare depind inevitabil de parametrii lor de memorie si viteza si, dupa cum se stie in informatica, un Program de calculator nu poate fi totdeauna verificat de un alt program de calculator. Matematicienii s-au aflat astfel in fata unei situatii cu totul noi; demonstratia nu mai este exclusiv o succesiune de pasi logici aflati sub controlul creierului lor, ci se contamineazé de factori empirici gi experimentali. Lungimea excesiva si prezenta unor programe de calculator fac necesara colaborarea mai multor autori, fiecare cu o portiune a sa; de aici dificultatea de a se obtine o vedere de ansamblu asupra demonstratiei. Multi matematicieni se adapteazA greu sau pur si simplu nu se adapteaza la aceasta situatie, pe care o resimt ca peo adanca frustrare, ca apartinand unei alteritati suspecte, daca nu chiar adverse. Un laureat al medaliei Fields, un fel de premiu Nobel in matematica, marturisea cé nu se indoieste de adevarul teoremei celor patru culori (demonstrate in 1976 cu ajutorul calculatorului), dar este nemultumit de faptul cé aceasta demonstratie nu poate fi inteleasa in modul cu care eram obisnuiti. De la ceea ce avem la ceea ce suntem Toate distinctiile de mai sus pot fi transferate de la obiecte individuale si indivizi umani la multimi de obiecte gi la diferite colectivitati umane. 88 Identitatea materiala a unui grup social revine la identitatea materiala a membrilor grupului respectiv gi la tot ceea ce le apartine sub aspect material. Identitatea structurala consta in ansamblul structurilor create in cadrul grupului respectiv, cur ar fi diferitele tipuri de institutii si institute, intreprinderi, organizatii economice, statale, religioase, stiintifice, artistice, politice, sindicale, de invataémant etc. Aceste organizari au, in general, o stabilitate mai mare decat a indivizilor care le alcdtuiesc, exact asa cum tiparele dupa care sunt dispugi atomii in organismul uman au 0 stabilitate mai mare decat aceea a atomilor care le ocupa. in ceea ce priveste identitatea interactiva a unui grup social, trebuie s4 observam ca ea poate fi recunoscuta partial chiar in cadrul identitati| structurale, deoarece multe dintre institutiile create, de exemplu, in cadrul unui stat, au ca destinatie tocmai interactiunea cu alte state, alte culturi etc. Chiar in institutii aparent strict interne, cum ar fi scoala si universitatea, o buna parte din activitate este orientata spre interactiunea cu alte grupuri sociale, de exemplu, prin invatarea limbilor straine. Devine astfel si mai pregnant un fenomen pe care |-am semnalat anterior, faptul ca identitatea nu poate fi inteleasa pe deplin decat prin intermediul alteritatii asociate, o alteritate care, asa cum am v&zut, comporta o intreaga tipologie. Alteritatea nu este ulterioara identitatii, ci o conditie de constituire a ei, de inteligibilitate a ei. Daca identitatea materiala este puternic asociaté cu ideea de posesiune, de demarcare neta a ceea ce imi apartine (cu criza de frontiera inevitabilé uneori), identitatea structurala ne transfera din domeniul lui a avea in cel al lui a fi, ea este mai profunda si presupune un nivel de intelegere mai ridicat, deoarece include creativitatea stiintifica, literar- artistica, filosofica, tehnologica si religioasa. Cea de-a treia, identitatea de camp, este cea mai controversata, dar merita cea mai mare atentie, deoarece este mereu confundata cu o alteritate cel putin suspecta, daca nu primejdioasa. Globalizarea: de la ceea ce suntem la ceea ce devenim Globalizarea culturala este o consecinta fireasca, inevitabila, a globaliz&rii procesului de cunoastere, globalizare care trebuie inteleasa in doua feluri, la fel de importante. Este vorba, pe de o parte, de globalizarea Sa geografica, in sensul c& nu mai putem crea in mod eficient decat Comunicand cu lumea. Pentru a fi recunoscuti si validati intr-un domeniu trebuie s& ne supunem controlului specialistilor din acel domeniu, dar aceasta subordonare este compensata de faptul ca, in masura in care suntem recunoscuti, devenim fa randul nostru judecatorii altora, prin 89mecanisme create de comunitatea profesionala internationala. ExistA deci © simetrie perfecta intre participantii la competitia care are loc. Spre deosebire de sport, unde de cele mai multe ori se castiga in dauna altuia care pierde, in stiinta, tehnologie, literatura, arta, filosofie este loc pentru orice creatie valoroasa. Important este faptul c4 valorile nu numai cd se valideaza la nivel global, dar se si constituie la acest nivel. Cine se sustrage de la aceasta procedurd, risca sa ramana in afara procesului de Constituire si evaluare, deci intr-un stadiu de nefinisare. Tocmai aici se afla unul din punctele nevralgice ale culturii romane, in cadrul cdreia s-a produs 0 falie intre cei care s-au adaptat la regulile acestui joc (ei sunt in special tineri care au intrat de la inceput in acest sistem) $i cei care au ramas la obiceiul traditional al creatiei locale care, dupa ce s-a constituit, isi cauté 0 promovare in lume. Aceasta situatie este motivaté in domeniul literaturii, puternic dependente de limba; dar celelalte domenii nu au nici o scuza, Concomitent cu globalizarea geografica are loc globalizarea cognitiva, in sensul ca se intaregte metabolismul diferitelor discipline, nenumarate canale de comunicare se stabilesc intre discipline aparent departate, cum ar fi cele stlintifice si cele artistice, stiintele naturii si cele sociale, cele exacte $i cele umaniste. Devine astfel caduc s& se mai opuna cultura umanista celei stiintifice. Cu att mai mult, devine cu totul perimata ideea excluderii stiintei din cadrul culturii, mai cu seam& cA acum tot mai multe discipline stiintifice (matematica, fizica, chimia, informatica etc.) revendica, prin reprezentantii lor cei mai ilugtri, si un statut artistic. Mai sunt necesare c&teva cuvinte despre deosebirea care trebuie facuta intre identitatea resimtita de cel care o poarta si identitatea atribuita de cel care-I observa. Marele decalaj dintre ele devine posibil tocmai in masura in care este neglijat aspectul de camp, unde identitatea. gi alteritatea capata cu totul alt chip decat la nivelurile anterioare, material si structural. RADU NECULAU Paul Ricceur: identitatea personala si identitatea narativa Cum putem evita paradoxurile identitatii inventate de Parfit fara a arunca peste bord gi notiunea de subiectivitate (aga cum 0 face acesta)? intr-un volum intitulat Soi-m&me comme un autre’, Paul Ricceur incearc& s@ strapunga platoga argumentativa a filosofului analitic, aratand ca identitatea personala ,conteaza* si, incidental, deschizand calea spre o noua teorie, narativa, a sinelui. Avantajele acestei deschideri constau in (a) reconstructia relatiei dintre agent si actiune in afara cadrului restrictiv al teoriilor semantice si pragmatice ale sinelui prin (b) regandirea subiectivitatii din perspectiva dimensiunii sale temporale. Ricceur obtine in acest fel nu numai o notiune de identitate ca subspecie a unei Subiectivitati recAstigate narativ, ci si medierea diferentelor insemnate care separa abordarile filosofice anglo-americane, de inspiratie analitica, de cele continentale, a caror obedient este mai ales fenomenologica si hermeneutic&. Nu in ultimul rand, conceptia narativA asupra identitatii beneficiaza de pe urma importurilor etice operate in actul nararii, ceea Ce elibereaza un orizont al investigatiei morale inaccesibil teoriei actiunii. Fundamentul reconstructiei pe care o propune Ricoeur consta in deosebirea a doua forme de identitate, a caror relatie dialectica traseaza limitele inferioare si superioare ale subiectivitatii concepute narativ. (Distinctia nu se suprapune diferentierii intre continuitatea de tip Psihologic si aceea fizica, ambele discutate de Parfit, si nici nu o 1. Sokméme comme un autre, Seuil, Paris, 1990. Referintele din prezentarea de fata sunt la editia americana a cArtii, aprutd in traducerea Kathleenei Blamey sub titlul Oneself as Another, la University of Chicago Press in 1992, in special la capitolul intitulat "Personal Identity and Narrative Identity”, pp. 113-139. o1